"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 920

22 Martie 2018 16 pagini * 1,00 leu

Prefectul Nicolae DRÃGHIEA s-a deplasat, laînceputul sãptãmânii, în zona GolfuluiOrºova, unde a convocat de urgenþã factorii

Pericol de poluare a Dunãrii cu deºeuriplutitoare

responsabili de la Serviciul de Gospodãrire aApelor Mehedinþi ºi Caraº-Severin pentru alua mãsuri de prevenire a poluãrii Dunãrii cu

ambalaje de plastic ºi alte asemenea deºeuri.Din cauza precipitaþiilor abundente cãzute înultima perioadã, a creºterii nivelului RâuluiCerna ºi afluenþilor acestuia, la intrarea înGolful Cerna a fost semnalatã apariþiadeºeurilor plutitoare, în special ambalaje deplastic, deºeuri ce sunt aduse de ape prinantrenarea unor depozite neautorizate aflate înalbia minorã a râurilor. Prefectul NicolaeDRÃGHIEA a dispus sã fie luate mãsuri deoprire ºi colectare a deºeurilor prin montareaîn zonã a unor baraje plutitoare, precizând, caîn acelaºi timp sã fie luate ºi toate mãsurile deprevenire a cãderii în apã a personalului careefectueazã aceste operaþiuni. Reprezentanþii celor douã instituþiiresponsabile de administrarea acestor apeau dat asigurãrii cã au o colaborare foartebunã ºi vor lua toate mãsurile necesarepentru a nu se repeta efectele produse înurmã cu cca. 10 ani, când faleza Orºovei afost invadatã cu asemenea deºeuri.

Cel mai sudat cuplude nelegiuiþi!

Se va alege ceva de petiþia iniþiatã de „LumeaAMÃNUNTE ÎN PAGINIA 8

Justiþiei” împotriva lui Klaus Werner Iohannisºi Laurei Codruþa Koveºi? Cît timp va mai fiD.N.A. centrul religiei capitaliste autohtone? Vamai da din aripi Consiliului Naþional pentruCombaterea Discriminãrii? Îi va învãþa cinevaminte pe cei doi pacienþi veseli cã folosireaabuzivã în cadrul declaraþiilor de presã oficialea sintagmelor: „Festivalul infractorilor disperaþi”ºi „niºte penali”, la adresa unor politicieni ºi aunor oameni de afaceri, cercetaþi în diversedosare, înseamnã o încãlcare a legii? ªi de rîsºi de plîns am ajuns cu toþii în colþii maidanezilorde la D.N.A., de la Cotroceni ºi din Primãverii!

social - politicOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018pag. 2

Editorialde Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Alegerile europarlamentarevor avea loc anul viitor, spre finalullunii mai. Sigur cã, privind pefereastrã, alegerile europarlamentaresunt fix ultima noastrã grijã. Înconºtiinþa publicã, e foarte adevãrat,europarlamentarele nu au aproapenicio însemnãtate. Pentru mediul politic însã elereprezintã o mizã, ºi una destul deimportantã. Europarlamentarelefixeazã în calendarul miºcãrilorpolitice ºi debutul confruntãrilor cese vor sfârºi abia în 2021, dupãalegerile parlamentare ºi formarea

O societate care sare din alegeriîn alegeri ca un iepuraº speriat

noului guvern. Mai 2019 marcheazã aºadarieºirea din vacanþa politicã ºiintrarea oficialã în competiþie. Chiardacã pentru noi, alegãtoriiobiºnuiþi, europarlamen-tarele nuau cine ºtie ce semnificaþie, încalculul politicienilor ele conteazã,ºi chiar bine de tot, cãci dau mãsuraforþei fiecãrui partid în parte (sau,dupã caz, a alianþelor) pe eºichierulpolitic, la acel moment. Dintre europarlamentarii românide azi singurul care mi se pare bineales, ºi potrivit pentru aceastãpoziþie, e Mircea Diaconu. Acolindat þara în lung ºi lat pentru adiscuta cu oamenii, a pãstrat tottimpul o relaþie caldã ºi deschisãcu alegãtorii. Nu s-a ascuns pe listaniciunui partid ºi nu a luat distanþã,odatã cu alegerea în funcþie, deelectorat, aºa cum au fãcut ceilalþi.Mircea Diaconu ezitã acum, ºi nuºtie dacã se va mai angrena, în2019, în aventura aceasta

europarlamentarã. Cu siguranþã arputea face treabã bunã ºi acasã, înzona aceasta a politicului. În rest, sã-mi fie cu iertare, alteuroparlamentar mai de soi nu ºtiu.Cu sau fãrã europarlamentarerãzboiul politic se va înteþi, din 2019încolo. Cum ne vom apropia dealegerile locale, cum spadele vor sãridin teacã iar verbiajul va acceleraspre cote înalte. ªi odatã cu rãzboiulacesta pentru putere agenda publicãva fi acaparatã de candidaþi, figuri ºidiscursuri care mai de care. Sã nu regretãm, aºadar, lunileacestea de apatie politicã. Sigur,un mic protest în tricouri pe carescrie „fãrã penali”, nu stricã. Nemai antreneazã vigilenþa. Dar credºi acum cã la noi se face preamultã politicã. Se face din vorbe,din declaraþii, din scandaluri. Oimensã risipã de vorbe e politicaromâneascã, în vreme ce realitatea

de zi cu zi e cum nu se poate maiproblematicã. Mã uitam, ca sã dau un exemplu,la protestele din þarã alesindicaliºtilor Sanitas. Nu aveauamploarea altor proteste dar eleexprimau niºte inegalitãþi ºiincorectitudini flagrante, la care separe cã nimeni nu s-a gândit când apus în aplicare legea salarizãriiunitare. Protestele pe seama legilorjustiþiei vin ºi ele sã întregeascã untablou al bâlbâielii politice ºidecizionale aproape generalizate. Nue mai bine sã cumpãneºti de douãtrei ori ºi sã tai o datã, decât sã totcorectezi ºi sã tot corecteziîncercând sã îndrepþi lucrurile? Toate acesea se întâmplã pentrucã trãim într-o societate ameþitã deeuforiile politice de tot felul. Osocietate care sare din alegeri înalegeri ca un iepuraº speriat în faþaalicelor de vânãtoare.

Noul formular se va depuneo datã pe an, iar termenul dedepunere pentru anul acesta este de15 iulie, plata contribuþiilor poate fiefectuatã pânã pe 31 martie 2019. Premierul Viorica Dãncilã aanunþat în ºedinþa de astãzi aGuvernului României aprobareaproiectului ordonanþei de urgenþãprin care se modificã Codul Fiscalîn aºa fel încât controversatadeclaraþie 600 sã fie simplificatãcomplet. Astfel, noul formular se vadepune o datã pe an, iar termenulde depunere pentru anul acesta estede 15 iulie, plata contribuþiilorputând fi efectuatã pânã pe 31martie 2019. Declaraþia unicã vauni ºapte declaraþii: 200, 201, 220,221, 600, 604 ºi 605. În anul 2018, pânã la termenul dedepunere a declaraþiei unice,respectiv 15 iulie 2018, sereglementeazã cã persoanele fizicecare realizeazã venituri din activitãþi

S-a aprobat declaraþia unicã

R. C.

Guvernul Dãncilã a aprobat proiectul de ordonanþãde urgenþã de modificare a Codului fiscal astfel încât sã fie clarificatã

situaþia a aproape un milion de contribuabili care obþin venituri din activitãþiindependente. Este vorba despre controversata declaraþie 600.

independente îºi pãstreazã calitateade asigurat, astfel încât sãbeneficieze în continuare de serviciimedicale, medicamente ºidispozitive medicale. În ceea cepriveºte plãþile pe care o persoanãtrebuie sã le facã în urma estimãriiveniturilor, acestea pot fi oricâte canumãr sau valori pânã la data de 31martie a anului urmãtor veniturilor. Potrivit Ministerului Finanþelor,numãrul estimat de contribuabilicare vor depune Declaraþia unicãeste de peste 960 de mii. Va existaºi un sistem de bonificaþii pentrucontribuabilii care achitã anticipatobligaþiile fiscale datorate. Dacãdeclaraþia se depune prin SpaþiulVirtual Privat, bonificaþia este de10% dacã suma este achitatãintegral pânã la 15 iulie 2018. Deasemenea, se acordã o bonificaþiede 5%, dacã obligaþiile fiscale suntachitate integral pânã la 30septembrie.

La invitaþia silvicultorilormehedinþeni, domnul NicolaeDRÃGHIEA – prefectul judeþuluiMEHEDINÞI a participat, alãturi dedoamna Alina TEIª – parlamentar

Silvicultorii mehedinþeni audemarat “Luna plantãrii arborilor”

de Mehedinþi, la deschidereaactivitãþilor dedicate “LUNIIPLANTÃRII ARBORILOR”. În cuvântul sãu, Domnul NicolaeDRÃGHIEA continuare în pag. 3

actualitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018 pag. 3

Zãpada a format în ultimelezile, strat nou, atât pe tronsonulDrumului Judeþean 670, în zona denord a judeþului Mehedinþi, cât ºi înpartea de câmpie, iar drumarii auintervenit fãrã întrerupere încã dinnoaptea de duminicã spre luni. S-au folosit atât utilaje de deszãpezire,cât ºi material antiderapant. Astfel, s-a intervenit cu utilaje dotatecu lamã, pentru îndepãrtarea zãpeziistrânse pe drumurile judeþene, cât ºicu nisip ºi sare. Cea mai dificilãoperaþiune de menþinere a drumurilorîn stare bunã, astfel încât sã nu seformeze blocaje, a fost în zonele înaltedin judeþul Mehedinþi, pe DJ 670, darurmare a intervenþiei prompte din

Zãpada mieilor a mobilizat drumarii ºireprezentanþii Consiliului Judeþean MehedinþiNinsorile din ultimele zile au fãcut

ca pe drumurile din judeþulMehedinþi, în special în zona denord, sã se aºtearnã un strat de

zãpadã, reprezentanþii ConsiliuluiJudeþean monitorizând în

permanenþã modul de intervenþiepentru degajarea carosabilului.

partea operatorului de deszãpezire,nu s-au înregistrat incidente. Potrivi t preºedinteluiConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu, situaþia a fostmonitorizatã în permanenþã. “La nivelul Consiliului JudeþeanMehedinþi, situaþia drumurilor a fostmonitorizatã în permanenþã, astfelîncât sã nu existe probleme petronsoanele judeþene. Operatorul dedeszãpezire a intervenit imediat ce aînceput sã ningã, astfel cã nu s-a

format strat de zãpadã pe carosabilcare sã îngheþe ºi sã creeze probleme.S-au folosit zeci de utilaje, pe toatetronsoanele ºi s-a lucrat zi ºi noapte.Le mulþumesc celor care au avut grijãiarna aceasta, ca drumurile sã nu seblocheze, atât celor de la nivelulConsiliului Judeþean, cât ºi opera-torului de deszãpezire.Avem contractîncheiat pânã în lunaaprilie pentru acestserviciu ºi nu vor fi

probleme, cum s-aîntâmplat în altejudeþe, sã se întârzieintervenþia dincauza faptului cã aexpirat perioadacontractualã cu

operatorii de deszãpezire”, a declaratpreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu. În Mehedinþi, potrivitmeteorologilor, se aºteaptã ninsori,atât în cursul zilei de joi, cât ºi vineri,dupã care vremea se va încãlzitreptat ºi va ajunge spre sfârºitulsãptãmânii viitoare la maxime de17-18 grade Celsius.Compartimentul Relaþia cu Mass

Media, CJ Mehedinþi

COMUNICAT DE PRESÃPreºedintele Consiliului Judeþean

Mehedinþi, Aladin Georgescu, a participat joi, 15martie a.c.,la “Romanian Save and Rescue Forum”,eveniment gãzduit de Comisia pentru Apãrare,Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã, înParlamentul României. “Am fost onorat sã particip la acest eveniment lacare s-au prezentat soluþii inteligente pentrucombaterea situaþiilor de crizã. S-a discutat despreeventuale situaþii care vizeazã calamitãþi naturale sauorice alte evenimente care pot pune în pericolsiguranþa cetãþenilor. Pe de o parte s-au prezentatsisteme de avertizare a populaþiei, în cazul unorcalamitãþi, sisteme de comandã mobile, iar pe dealtã parte, echipamente de menþinere a ordiniipublice. Soluþiile vin în ajutorul instituþiilor de apãrareºi ordine publicã ºi sunt menite sã îmbunãtãþeascãviteza de reacþie ºi pot fi aplicate în teritoriu”, adeclarat preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu. În cadrul forumului, în faþa autoritãþilor, au venitliderii mondiali în producerea de echipamentemenite sã protejeze cetãþenii în faþa calamitãþilor,inclusiv în faþa atacurilor teroriste. Evenimentul a fost organizat sub patronajulpreºedintelui Camerei Deputaþilor, Liviu Dragnea,fiind prezenþi preºedintele Senatului, Cãlin PopescuTãriceanu, dar ºi preºedintele Comisiei pentruApãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã,reprezentanþi ai Ministerului Apãrãrii, ai MinisteruluiAfacerilor Interne, dar ºi reprezentanþi aiadministraþiilor publice din þarã.

Oana Buzatu, Inspector de specialitate,Compartimentul Relaþia cu Mass Media

Guvernul României salutã celebrarea ZileiInternaþionale a Francofoniei pe 20 martie, ºianiversarea a 25 de ani de la aderarea Românieila miºcarea francofonã. În 1991, România aobþinut statutul de observator, iar din 1993 estemembru cu drepturi depline al OrganizaþieiInternaþionale a Francofoniei - OIF. Statutul demembru OIF, dublat de vocaþia francofonã detradiþie, a permis þãrii noastre consolidareadimensiunii globale a cooperãrii internaþionale. Sãrbãtorirea Zilei Francofoniei în 2018 înîntreg spaþiul francofon cu motto-ul “limbafrancezã: ceea ce ne uneºte în acþiune”, evocãsolidaritatea statelor francofone ºi acþiunea lorcomunã pe mai multe dimensiuni, inclusivpoliticã, economicã ºi culturalã, reflectând,totodatã, noul dinamism al OrganizaþieiInternaþionale a Francofoniei. 

COMUNICAT DE PRESÃ Ziua Francofoniei este sãrbãtoarea fiecãruicetãþean care preþuieºte limba francezã,diversitatea culturalã a spaþiului francofon ºivalorile promovate de Francofonie. Estesãrbãtoarea celor care susþin importanþamultilingvismului în era globalizãrii.

Cu aceastã ocazie, Prim-ministrul RomânieiViorica Dãncilã a afirmat cã “Pentru þaranoastrã aceastã aniversare are un caracteristoric. România a fost, încã de la Marea Unireºi înainte, parte din familia naþiunilorfrancofone. Francofonia a fost printre primelestructuri internaþionale la care România aaderat dupã 1989, iar astãzi, este recunoscutãca stat-far al Francofoniei în întreaga regiunea Europei Centrale ºi de Est”.

Biroul de presã al Guvernului

Urmare din pag. 2

Biroul de presã

a arãtat cãpãdurea este importantã nu numai prin valoareasa economicã ci este însuºi esenþa vieþii.Inexistenþa pãdurii ar duce la dispariþia vieþii. A mai subliniat, prefectul judeþului, cãpãdurea trebuie protejatã ºi exploatatã în modjudicios ºi cã a fost ºi este alãturi desilvicultorii mehedinþeni la derularea tuturoracþiunilor care au avut drept scop buna

Silvicultorii mehedinþeni au demarat...gospodãrire a pãdurilor judeþului. În contextul lunii pãdurii ºi al CentenaruluiRomâniei, domnul Nicolae DRÃGHIEA le-apropus celor prezenþi sã participe la plantareaa 100 de puieþi într-un loc pe care DirecþiaSilvicã Mehedinþi îl va pune la dispoziþie, puieþice vor fi îngrijiþi pentru a deveni arbori ºitransmite mai departe mesajul nostru.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018pag. 4

Declaraþia mea politicã de astãzi esteo invitaþie adresatã tuturor colegilor

de a participa la un simpozion, laDrobeta -Turnu Severin, de a vizita

oraºul ºi Clisura Dunãrii. Anul 2018, anul Centenarului, neoferã ºi posibilitatea de a-l comemorala ºase sute de ani de la mutarea sa înîmpãrãþia lui Dumnezeu, pe unul dintrecei care au luptat pentru unitateaneamului românesc, domnitorulMircea cel Mare. Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de lamoartea domnitorului Mircea cel Mare,în perioada 23 - 24 martie 2018, laDrobeta –Turnu Severin va avea locSimpozionul „Chipul lui Mircea laDunãre”, susþinut de profesoriuniversitari, istorici, militari în rezervã,oameni de culturã, având ca organizatori:- Ministerul Afacerilor Interne, InstituþiaPrefectului – judeþul Mehedinþi;- Primãria Drobeta–Turnu Severin;- Direcþia de Patrimoniu Istoric ºi TurismCultural;- Palatul Culturii „Teodor Costescu”.

Mircea cel Bãtrân, voievod înþeleptal neamului românesc s-a îngrijtdeopotrivã de bunãstarea materialã ºispiritualã a poporului sãu, tinzândcãtre idealul unitãþii naþionale. A pus un accent deosebit nu doar pezidirea de lãcaºuri sfinte, ci ºi pe sfinþireapropriei vieþi. În ceea ce priveºteactivitatea desfãºuratã în sprijinulBisericii, putem spune cã VoievodulMircea cel Mare a fost unul dintre mariictitori de biserici ºi restauratori de sfintelãcaºuri ai perioadei medievale. Cel care l-a sfãtuit pe Mircea cel Maresã ridice ctitoria de la Cozia pe locul undese aflã astãzi, a fost, cu siguranþã, SfântulNicodim de la Tismana, cãlugãr cãrturarºi „sfetnic al lui Mircea întru celedumnezeieºti”. Se cunoaºte din izvoaresigure cã “Nicodim sfinþitul” a fostduhovnicul domnitorului încã din tinereþeºi cã mai târziu, când a ajuns domn, acesta„îl lua adesea pe Nicodim cu dânsul”. Prin curajul ºi jertfirea sa pentru neamºi dreapta credinþã, a reuºit sã punãstavilã Imperiului Otoman în expansiunealui tot mai rapidã spre Occident,sprijinindu-l pe regele maghiar

Senatorul Liviu Mazilu este coautor pentru o legeimportantã care clarificã modul de validare, sau de încetarea mandatelor de consilieri locali ºi judeþeni. “Propunerealegislativã pentru modificarea ºi completarea Legii 215/2001 a administraþiei locale ºi a Legii 393/2004 privindstatutul aleºilor locali” a fost votatã de parlamentari. Legeaa fost trimisã spre promulgare preºedintelui României. “În ºedinþa din 19.03.2018, Senatul României, în calitatede camerã decizionalã, a adoptat Legea 108/2018“Propunere legislativã pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 215/2001 a administraþiei publice locale ºi a Legiinr. 393/2004 privind statutul aleºilor locali”, propunerecare prevede ca noutate ca validarea mandatelor de consilierlocal sau consilier judeþean sã se facã de cãtre instanþã(judecãtorie sau tribunal, dupã caz). La fel ºi în cazul încetãriide drept a mandatelor de primar, consilier local sau judeþean,constatarea se face de cãtre instanþã. Din partea Grupului PSD, dar ºi în calitate de co-iniþiator,am susþinut în plenul Senatului aprobarea acestei propunerilegislative, exemplificând cu situaþia creeatã la ºedinþa deconstituire a Consiliului Local Drobeta Turnu Severin din 2016. Legea merge la promulgare, la preºedintele României”. Senatorul Mazilu a exemplificat, în plenul Senatului caargument pentru susþinerea proiectului legislativ, cu situaþiacreeatã la Consiliul Local Drobeta Turnu Severin, din varaanului 2016. Atunci, dupã ce ºaptesprezece consilieri au fostvalidaþi, dupã prevederile vechiului act normativ, aceºtia nuau mai fost de acord cu acordarea mandatelor la alþi cinciconsilieri, aleºi, în mod democratic de cãtre electoriiseverineni. Liviu Mazilu a declarat cã acest fapt a dus ladistorsionarea procedurii de constituire a Consiliului LocalDrobeta Turnu Severin, ºi ceea ce a fost ºi mai grav a fost“deturnarea votului cetãþenilor, s-a schimbat ponderea politicã,majoritatea în Consiliul Local”, ulterior consilierii nevalidaþiau apelat la instanþã. De asemenea, senatorul Mazilu a declaratcã astfel de exemple au fost pretutindeni în þarã, de aceea eranecesar sã se clarifice, prin lege, acest lucru. G.P.

Senatorul Liviu Mazilu,coautor pentru o lege careclarificã modul de validare amandatelor aleºilor locali

Distinse domnule preºedinte,Stimate doamne ºi stimaþi domni deputaþi,Cu îngãduinþa dumneavoastrã astãzi vã voi prezenta declaraþia politicã intitulatã:

Chipul lui Mircea la Dunãre

Sigismund de Luxembourg. Astfel, peplan extern, împreunã cu Serbia ºiBosnia, a construit un sistem de statetampon între Regatul Ungariei ºi ImperiulOtoman. Acest lucru a permisOccidentului sã continue în toatãaceastã perioadã dezvoltarea socialã ºiculturalã, în lumina învãþãturii creºtine,care a fost mai târziu concretizatã înstrãlucita perioadã a Renaºterii. Literatura a consemnat în mod fericit,inspirat ºi valoros, frânturi din domniavoievodului muntean, care a depãºitmodalitãþile de conducere obiºnuite dinacele vremuri. Dintre aceste lucrãri, celemai cunoscute sunt „Scrisoarea a III-a” alui Mihai Eminescu ºi „Umbra lui Mirceala Cozia” a lui Grigore Alexandrescu. Prezenþa lui Mircea cel Mare,Voievodul Þãrii Româneºti, nu se vaºterge din rãdãcinile neamului nostruromânesc, atâta timp cât nu vom uita sã-i cinstim memoria, aºa cum i se cuvineunui mare voievod creºtin. DomnitorulMircea cel Mare rãmâne viu prin ceeace a lãsat posteritãþii ºi constituie unmodel pentru conducãtorii de astãzi ºiun îndemn pentru generaþiile de azi ºide mâine în a sluji acest popor. Fiecaredintre noi trebuie sã fie conºtient cã fãrãjerfa, vitejia ºi domnia sa poate nu ar maifi existat în poporul român niciBinecredinciosul Voievod ªtefan celMare, nici Mihai Viteazul, nici MihaiEminescu, nici Nicolae Iorga, niciConstantin Brâncuºi, iar destinul þãriiacesteia ar fi fost cu totul altul.

Vã mulþumesc!Deputat P.S.D. Mehedinþi

Prof. Alina Teiº

actualitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018 pag. 5

Fabrica de celulozã face unpas important în formarea de noispecialiºti ºi sprijinã prima clasã deînvãþãmânt profesional în chimieindustrialã, care urmeazã sã califice28 de elevi în meseria de operatorfabricarea ºi prelucrarea celulozei ºihârtiei, pe parcursul a trei ani. În multe sectoare de activitate, forþade muncã este îmbãtrânitã ºi nu semai gãsesc meseriaºi calificaþi. ªiagenþii economici din Mehedinþi seconfruntã cu o diminuare drasticã aforþei de muncã specializate, tocmaipentru cã nu a existat o corelare întrestabilirea cifrelor de ºcolarizare ºirealitatea de pe piaþa muncii. Pe acest fond, Liceul Tehnic„Decebal” din Drobeta-Turnu Severinîncearcã revitalizarea învãþãmântuluiprofesional ºi va redeschide din toamnaacestui an o clasã profesionalã cu 28de elevi cu profil chimie industrialã,în parteneriat cu un combinat decelulozã ºi hârtie din oraº, care vasuporta costul cu cazarea ºi o masã. „Am încheiat o convenþie decolaborare plecând de la premisa cãacest combinat este în dezvoltare,aºteaptã sã le vinã noi echipamentedin Elveþia, ceea ce înseamnã

Se înfiinþeazã prima clasã de învãþãmântprofesional în chimie industrialã la

Liceul Tehnic „Decebal”

implicit angajarea de personal lanivelul combinatului. Pe de altãparte este ºi o responsabilitate aagenþilor economici pe care ºi-oasumã de a sprijini învãþãmântul, iarnoi suntem la nivelul judeþuluisingura unitate care ºcolarizãm înacest domeniu, de chimieindustrialã”, spune directorulLiceului Decebal, Vasile Busuioc. De altfel, mulþi dintre absolvenþiiLiceului Tehnic „Decebal”, cu profilchimie industrialã, lucreazã deja înaceastã unitate economicã dinDrobeta-Turnu Severin. În baza parteneriatului cu acestcombinat, cei 28 de elevi vor beneficiaºi de o masã ºi cazare gratuitã dinpartea combinatului de celulozã ºihârtie, pe lângã bursa profesionalãîn valoare de 200 lei acordatã deGuvern elevilor care frecventeazãînvãþãmântul profesional. Elevii vor face practicã douã zile întimpul sãptãmânii, în afarasãptãmânilor de practicã comasatã dela sfârºitul anului ºcolar. La finalulcelor trei ani de curs, elevii vor puteaopta pentru continuarea studiilor încadrul liceului ori vor putea sã seangajeze la combinat. Alexia M.

Muzeografii din cadrul Muzeului Regiunii Porþilor de Fierîmpreunã cu elevii ºcolilor înscrise la oferta programelor educaþionalemarcheazã venirea primãverii prin vizionarea de filme documentare,prezentãri lecþii interactive ºi ateliere de creaþie reprezentând vestitoriiprimãverii.

“‘ªcoala Altfel” continuã ...

Sãrbatoarea este de o realãimportanþã, mai ales, pentru cã apa esteuna din resursele indispen-sabilepentru viaþa omenirii. De asemenea,aceastã festivitate mondialã este un bunprilej de a reaminti cât de periculoasãeste absenþa sau poluarea apei. România a susþinut acest demersprin participarea activã în cadrulfestivitãþilor dedicate acesteisãrbãtori. Operatorul de apã-canalîn judeþul Mehedinþi, CompaniaSECOM SA, organizeazã pe 22martie, ziua Porþilor Deschise! În cadrul evenimentului dedicat ZileiMondiale a Apei, deschidem porþileStaþiei de Tratare de apã potabilã dinDrobeta Turnu Severin începând cu ora10:00 pentru toþi cei care doresc sãvadã îndeaproape de unde vine apa de

COMUNICAT DE PRESÃÎn fiecare an, pe 22 martie, sãrbãtorim Ziua Mondialã a Apei!

Aceastã zi a fost aleasã în cadrul Conferinþei Naþiunilor Unite asupraMediului Înconjurator de la Rio de Janeiro din 1992. De câtiva ani,România se numãrã ºi ea printre þãrile care sãrbãtoresc aceastãfestivitate, marcând importanþa apei pentru consumatorii români.

la robinet ºi sã înþeleagã importanþaStaþiei de Tratare dar ºi fluxultehnologic al tratãrii apei. Sursa dealimentare cu apã a municipiului esteFluviul Dunãrea, aºa cã ne propunemca de ziua mondialã a apei, cei care neviziteazã sã afle detalii importantedespre procesul potabilitãþii apei, dela preluarea din Dunãre ºi pânã latransportul acesteia cãtre robineteleseverinenilor! Toate acestea le vor fiexplicate vizitatorilor de cãtrespecialiºtii din cadrul companiei deapã SECOM. Ne propunem ca evenimentul sãdevinã o tradiþie pentru SocietateaSECOM, a cãrei activitate continuão tradiþie de peste 100 de ani dedistribuþie a apei.

Biroul de presã

Având în vedere creºtereadebitelor pe Fluviul Dunãrea ºidepãºirea cotei de atenþie la Gruia,prefectul judeþului Mehedinþi, NicolaeDRÃGHIEA, a vizitat digurile deapãrare la inundaþii din comunelePristol ºi Salcia, localitãþi situate înavalul Sistemului Hidroenergetic ºide Navigaþie “PORÞILE DE FIER II”. Prefectul a fost asigurat atât decãtre primarii celor douã localitãþi câtºi de cãtre responsabilii din cadrulSistemului de Gospodãrire a Apelor

Biroul de presã

Prefectul Nicolae Drãghiea averificat digurile Dunãrii

Mehedinþi cã debitul ºi nivelulDunãrii sunt atent monitorizate ºi cãsunt constituite stocuri de nisip ºisaci pentru supraînãlþarea digurilorexistente dar ºi pentru construireaunora provizorii, în caz de nevoie. Domnul Nicolae DRÃGHIEA s-ainteresat ºi de situaþia celor douãstâne aflate în aceste zone,dispunând ca proprietarii lor sã fieinformaþi ºi, în caz de nevoie,evacuaþi din vreme în zone sigure.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* 21 martie – ZiuaInternaþionalã a Poeziei, o zi dincalendar demnã de tot respectul, faþãde atâtea alte ºi alte zile cu...dedicaþie! Asta pentru cã poezia esteuna dintre cele mai înalte forme(dacã nu chiar cea mai înaltã formã!)ale creativitãþii umane. Sigur,vorbesc de poezia poezie, de poeziaaceea profundã, adevãratã,angrenând cele mai definitoriiresorturi ale fiinþei umane, ºi nu deimpostura harnicã ºi gureºã, develeitarismul agresiv cu pretenþii lagloria veºnicã ºi care ne asasineazãcotidian de pe toate lungimile deundã. Un sincer salut în Eternitatecelor care au slujit poezia, jertfindu-se pe altarul ei: Eminescu, Goethe,Baudelaire, Puºkin, Leopardi, Blaga,Nichita Stãnescu, Adrian Pãunescuºi atâþia alþii. Prin ei, suntem cu toþiimai buni, mai generoºi, maiprofunzi, mai frumoºi, mai UMANI. * Înaintea acestei zile, mai exact,pe 20 martie, a fost Ziuainternaþionalã a Fericirii! O fãcãturãpropagandisticã a activiºtilor de totfelul de pe mapamond. Aºa ceva?!Te bufneºte râsul, dacã nu te-arapuca mai înainte o imensã silã. Detine însuþi, în primul rând, care aioroare de a determina conþinutulunor abstracþiuni, cum ar fi fericirea,iubirea, fericirea prin iubire º.a.m.d..Ce sã faci de Ziua Internaþionalã aFericirii? Sã aºtepþi sã arunce curespectiva... marfã în tine factorulpolitic? Sã-þi pice din cer? Sã þi selivreze odatã cu talonul de pensiesau în loc de ajutor de

Zile cu dedicaþie...înmormântare? Sau sub formã defelicitare oficialã, cum cã þi-ai fãcutexemplar datoria la serviciu, înaintede a te trimite în ºomaj? * Cu atâtea importante zileinternaþionale, fireºte cã o zi precumcea de 21 martie, când Bibicul (foto)marcheazã niºte ani de când a vãzutºi el, pentru prima datã, lumina zilei,va trece neobservatã. ªi este maibine aºa. Din multe ºi binecuvântatemotive. Chiar aºa, de la o anumitãvârstã în sus, de ce sã te mai bucuricând vezi cã a mai trecut un an? * Abuzurile ºi mizeriile de tot feluldin Justiþia românã, cicãindependentã, continuã pe bandãrulantã. Nici nu mai avem vreotragere de inimã sã ne oprim asupralor. Am fãcut-o atâþia ani ºi, în loculunei mãcar relative normalizãri asituaþiei, lucrurile s-au agravat.Câinii latrã, ursul merge – iatã unproverb deloc sãnãtos în acestsensibil domeniu de viaþã socialã. * Ceea ce mi se pare cât de câtîncurajator e cã legile Justiþiei auînceput sã fie adoptate de Parlamentîntr-un regim de vitezã ceva mairidicat, în ultimele zile. O fi bine, nuo fi bine? Noi am zice cã da, însãOpoziþia, prin vocea silfidei Raluca(Turcan) zice cã nu ºi cã e hotãrâtãsã blocheze, cu toate forþele ºi printoate cãile de care dispune,adoptarea lor. Bine! Interesant ar fide ºtiut ce anume nu le convine luialde Turcan ºi compania de zgomotedin PNL ºi USR din prevederilenoilor legi ale Justiþiei. Pentru cã nune lãmureºte nimeni ºi, în afara

pupãturilor de serviciu lapopoul kovesist, nurãzbate nimic dinspretabãra respectivã. * ªtirea anului pare sãvinã din Franþa, undefostul preºedinte, NicolasSarkozy, a fost puþinbãgat dupã gratii, pentrufinanþarea ilegalã – cubani de la defunctul ºimult demonizatulpreºedinte libian,Mohammed El Ghadhafi!- a campaniei sale pentruprezidenþiale. Hopa! Pãicine era mai arogant ºi,pardon de expresiune,mitocan faþã de tot ceea ce venea dinafara Franþei? Pãi dumnealui, careeste, vorba aceea, francez get-begetdoar pe sãrite! Dar aspectul cel maiinteresant, prin cinismul lui oribil,este cã, în loc sã fie mãcar discret înproblema libianã, cel puþin pânã semai uita mita aia de cinci milioanede euro, el a fost cel care a pustunurile pe nefericita þarã nord-africanã ºi a avut cea maisubstanþialã contribuþie laeliminarea liderului ei. Ce sãfacem, aºa se scrie istoria înturbulentul secol XXI! * Deci, cum spunea un bãiatsimpatic din presa bucureºteanã,prin Europa s-a dat drumul laarestãri de foºti preºedinþi. Pe lanoi, este liniºte ºi pace în ceea ce-i priveºte pe foºtii ºefi de stat. Uniis-au dat la fund, alþii sunt cercetaþipentru niºte posibile culpe de

acum aproape 30 de ani, iar unuldintre ei este extrem de gureº prinpeisajul politico-mediatic actual,remarcându-se prin acelaºi tupeucu care debiteazã minciuni,diversiuni ºi insulte în spaþiulpublic. Bineînþeles cã, în ciudabubelor din cap, vizibile ºimirositoare de la distanþã, nimeninu-l întreabã de sãnãtate. Bine,atâta vreme cât la unul dintrebutoanele esenþiale este încãmadame Nefertiti , el rãmâneliniºtit. Chiar dacã þipã împotrivadumneaei din toþi rãrunchii!Acuma, ºi împotriva numiteiNefertiti se cam strâng niºte capetede acuzare, capete pentru care, înorice altã þarã din lume, ar fi fosttrimisã, forþat, la pensie. Dacã nuchiar la... pension! Aici, însã,suntem la porþile Orientului, unde,ºtiþi dumneavoastrã...

La mulþi ani!

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018 pag. 7

Un mehedinþean a fost primulpreºedinte al Curþii

Constituþionale a României dupãRevoluþia din 22 Decembrie

1989. Totodatã a fost ºi singurulmehedinþean care a deþinut

aceastã importantã funcþie înstatul român.

Vasile Gionea s-a nãscut la datade 21 februarie 1914 în satulGârbovãþul de Jos, comuna Corcova,judeþul Mehedinþi. Face claseleprimare în satul natal. Urmeazã unsingur an la Liceul “Traian” dinDrobeta Turnu Severin, continuã laLiceul “Angelescu” din Cluj, apoi laLiceul “Ion Mesotã” din Braºov,absolvindu-l ca premiant. A absolvitîn anul 1936 cursurile Facultãþii deDrept din Cluj, promovând în anul1939 examenul de avocat definitiv,la care s-a clasificat pe primul locdintre toþi candidaþii din þarã. Între anii 1939-1942 a efectuatstudii de doctorat în drept ºi înºtiinþele economice la Facultatea de

Mehedinþeanul Vasile Gionea – primul preºedinte al CurþiiConstituþionale a României dupã Revoluþia din 22 Decembrie 1989

Drept din Cluj, pe care le-apromovat cu calificativul “Magnacum laude”, susþinând teza dedoctorat cu titlul “Rãspundereacivilã a liberului profesionist(medic, avocat, arhitect)”. Întreanii 1937-1953 a lucrat ca avocatpledant la Braºov, apoi a fostangajat prin concurs în postul deavocat al Bãncii Naþionale aRomâniei, filiala Braºov. A fostmembru al Partidului NaþionalÞãrãnesc. În anul 1942, a fost

încadrat ca asistent la Catedra depoliticã socialã a AcademieiComerciale din Braºov. În anul 1949a fost arestat sub pretextul cã ar fifãcut parte din conducereadamnatului partid P.N.Þ - IuliuManiu. A fost eliberat ºi promovatîn urma unei propuneri aConsiliului Universitar, dar ºi aSenatului Universitar ca profesorplin în urma refuzului sãu demn dea nu se înscrie în partidulmuncitoresc, respectiv PartidulComunist. I se retrage promovarea ºieste infirmat din post. Reparaþiamoralã se face dupã 31 de ani înzorile Revoluþiei din Decembrie 1989. Din anul 1952 a deþinut graduldidactic de conferenþiar la AcademiaComercialã Cluj-Braºov ºi, din 1958,ca profesor. Propus de Consiliuluniversitar ºi Senatul universitar, dar,refuzând sã se înscrie în P.C.R., a fostinfirmat din post, rãmânând numai încalitate de consilier la BancaNaþionalã a României. Ulterior, Vasile

Gionea a fost numit ca profesor încadrul Ministerului ConstrucþiilorIndustriale. În anul 1989 a fostconfirmat ca profesor universitar,fiind numit titularul Catedrei de Dreptconstituþional ºi istoria dreptului.

La alegerile parlamentare din20 mai 1990, Vasile Gionea a fostales ca deputat de Prahova, pelistele PNÞ-CD. La 6 iunie 1992 a fost numit decãtre preºedintele României, IonIliescu, ca judecãtor ºi ales caprimul preºedinte al CurþiiConstituþionale a României,pentru un mandat de trei ani.Vasile Gionea a deþinut mandatulde preºedinte al CurþiiConstituþionale a României pânãla expirarea mandatului, în 1995.În anul 1993 a fost ales membrude onoare al Academiei Române.Personalitate ºtiinþificã deprestigiu, a susþinut comunicãri încadrul unor congrese naþionale ºiinternaþionale. A participat la 35congrese internaþionale (Mamaia,Sofia, Belgrad, Varºovia, Trieste,Viena, Berlin, Roma, Bruxelles,Amsterdam etc.), prezentândcomunicãri ºtiinþifice, care au fostpublicate în þarã ºi în strãinãtate. A colaborat la publicaþii despecialitate în þarã ºi în strãinãtate. Is-au acordat numeroase titluriºtiinþifice: membru al secþieiºtiinþifice de Drept Civil din ConsiliulCentral al Asociaþiei juriºtilor (1975-1989); din 1973 membru alAsociaþiei oamenilor de ºtiinþã dinRomânia; vicepreºedinte alAsociaþiei de istorie comparativã ainstituþiilor ºi dreptului din România(1976-1980); membru alAsociaþiilor de istorie a dreptului ºiinstituþiilor din Franþa, Belgia,Olanda, Italia, Polonia,Cehoslovacia, Austria;vicepreºedinte al Asociaþieiinternaþionale de istorie a dreptuluiºi instituþiilor din Paris, din 1987;membru al Academiei Pontzen. Arepeste 230 de studii ºi lucrãri îndomeniu. Dintre lucrãrile saleamintim: “Istoria dreptului Mircea Popescu

românesc” 1980 - Vol.2: Partea 1(Bucureºti, 1984) - în colaborare;“Drept economic” (Bucureºti, 1988);“Studii de drept constituþional ºiistoria dreptului”, 3 vol. (RegiaAutonomã “Monitorul Oficial”,Bucureºti, 1993-1995); “Curs dedrept civil: teoria obligaþiilor” (Ed.Fundaþia “România de Mâine”,1995); “Curs de dreptconstituþional” (Ed. Scaiul, 1996) -în colaborare cu Nicolae Pavel etc. Posedând o întinsã culturã

umanistã, Vasile Gionea a publicatºi cãrþi de beletristicã: un volum deportrete ºi amintiri – “Oameni pentrucare mi-a bãtut inima: Portrete ºiamintiri” (1990); 3 volume denuvele istorice – “Momenteistoriografice ºi personalitãþi deseamã ale neamului românesc” (Ed.Gândirea Româneascã, Bucureºti,1990) - în colaborare cu Alexandruºi Victor Ioachimescu; “Întâmplãridin alte vremuri” (1991); “Femeivestite din Antichitate ºi din EvulMediu” (Ed. Pro Humanitate,Bucureºti, 1999); romane:“Dragostea lui Tristan ºi a Isoldei”,“Paºi în deºert”, romanul în cincivolume “Lungul drum al Golgotei”. Mehedinþeanul Vasile Gionea afost nominalizat în mai multedicþionare ºi enciclopedii, fiind citatpentru primele 2000 depersonalitãþi din toate timpurile.Vasile Gionea a încetat din viaþã la8 noiembrie 1999 în Bucureºti.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018pag. 8

Dacã la începutul veaculuitrecut „Femeia în roºu” a pricinuitcãderea unui important personaj allumii interlope americane, astãzi, înRomânia, o cucuvea mov a pusstãpînire pe încrengãturile ºihãþiºurile mafiote ale Puterii ºinimeni nu prea reuºeºte sã-i vinã dehac. Se va alege ceva de petiþiainiþiatã de „Lumea Justiþiei”împotriva lui Klaus Werner Iohannisºi Laurei Codruþa Koveºi? Cît timpva mai fi D.N.A. centrul religieicapitaliste autohtone? Va mai da dinaripi Consiliului Naþional pentruCombaterea Discriminãrii? Îi vaînvãþa cineva minte pe cei doipacienþi veseli cã folosirea abuzivãîn cadrul declaraþiilor de presãoficiale a sintagmelor: „Festivalulinfractorilor disperaþi” ºi „niºtepenali”, la adresa unor politicieni ºia unor oameni de afaceri, cercetaþiîn diverse dosare, înseamnã oîncãlcare a legii? ªi de rîs ºi de plînsam ajuns cu toþii în colþiimaidanezilor de la D.N.A., de laCotroceni ºi din Primãverii! útia aupropriul lor cod canin de procedurãpenalã, au propriul DEX (vezi

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Cel mai sudat cuplu de nelegiuiþi!„decapajul” lui Koveºi ºi definiþia„paraditului” portocalã) ºi ºi-aupermis sã transforme D.N.A. ºiinstituþiile statului în autoserviri ºiservisuri proprii. Poliþia politicã n-amurit deocamdatã, dar se pare cãsimptomele acestei boli incurabilesapã cu lopeþile din dotare propriagroapã, cererea de revocare a mameicãtuºelor fiind de fapt metastazadiagnosticatã de specialiºti. Auziþi exprimare de judecãtor: „L-am paradit pe Stoalfã pentru cã m-aînjurat de mama acum 10 ani.Codruþa e ºi ea genul de oaie carebehãie ca s-o lase lupul în pace”,pentru cã-i place sã jupoaie la fel demult! Mintea lui Iohannis gîndeºteîn cercul obiºnuinþelor care faclegãturile cauzã-efect în limitele pecare e pregãtit sã le accepte. DacãIohannis cade pe pîrtia de la ªureanu,lingãii care îl ridicã sînt obiºnuiþi sãcreadã cã cel pe care îl ridicã esteIohannis, dar adevãrul poate fi altul.Scheme obiºnuite în gîndire aleoamenilor obiºnuiþi sã vadã ceea cenu vãd ºi sã audã ceea ce nu aud!Aceste slãbiciuni au fost mereuportiþe de scãpare pentru oamenigen Iohannis ºi Koveºi. Datoritã lormiºunã nepedepsiþi corupþii! Sarcinaprincipalã ºi realã a D.N.A., pentrucare are sprijinul Occidentului, esteîmpiedicarea capitalului românescîn a se impune pe piaþa noastrã ºi,totodatã, intimidarea partidelor saupoliticienilor potenþial doritori sãîmpiedice furtul practicat decompaniile occidentale,multinaþionale ºi bãnci, prin neplata

impozitelor ºi redevenþelor.Profituri fãrã fiscalizare, fãrãimpozite - miliarde de euro pe anexternalizeazã din Româniacompaniile marilor puteri dinUniunea Europeanã! În S.U.A.,infracþiunea de evaziune fiscalãechivaleazã cu crima ºi estesancþionatã sever, dar înIohannislandul nostru Al Caponear fi apreciat ca investitor, iar„Femeia în Roºu”... România este vãduvitã de profitulactivitãþilor economice, obþinut în þaranoastrã de aceste companii, acestafiind peste graniþã prin jaful numitºtiinþific „optimizare fiscalã”. La fel ºicu trîmbiþata „reconstrucþieeconomicã ºi stabilizare din Balcani”,prin infuzie de capital strãin, care s-adovedit a fi o nega-escrocheriemîrºavã, care a adus profituri demiliarde de dolari organismelorinternaþionale. Iar pentru aceste meritedeosebite, Koveºi ºi Iohannis sîntdecoraþi ºi susþinuþi public de marileputeri. ªi tot aºa, hora cu strigãturidin justiþia românã continuã. TudorelToader a cerut revocarea din funcþiea mamei eroine a cãtuºelor, LauraCodruþa Koveºi. Iar Iohannis îi þinespatele. În orice stat democratic, înorice stat de drept, ºefa poliþiei politicea statului paralel ar fi fost demisãimediat ºi judecatã pentru ilegalitãþilecomise, pentru nenumãrateleabuzuri, pentru dosarele fabricate lacomandã ºi susþinute de probe false. Verdictul slugilor din C.S.M.,chiar ele cu dosare la D.N.A., aºadarºantajabile, vor vota unanim pentruºefa poliþiei politice. Herr Iohannis,ºi el cu dosare pentru fals ºi uz defals sub fundul generos al mameicãtuºelor, nu miºcã nici el în front.Dacã ea iese din decor, lui cine îimai þine spatele? S.R.I.-ul ºi D.N.A.-ul sînt sub influenþã halucinogenãindusã, iar Iohannis va rãmîne laviitoarele alegeri cu colhozul ãlabicisnic P.N.L.- U.S.R., care nu vorobþine nici 15%. Vai de ei cînd li seva îndoi coloana ºi vor cãdea carepe care! Secþia de procurori dinC.S.M. a dat aviz negativ, dar olungeºte cu motivarea. Dupã ce preºedintele Klaus

Iohannis a anunþat cã e departe dea accepta aceastã cerere aministrului Justiþiei, Tudorel Toadera decis sã ajungã pînã la CurteaConstituþionalã a României(C.C.R.) dacã Iohannis nu vaaccepta cererea de revocare. „Suntpregãtit. Aveaþi dubii dacã ºtiu sãfac o sesizare la CCR? Aºteptãmmotivarea secþiei de procurori. Sãaºteptãm hotãrârea preºedintelui,apoi decidem”, a declarat TudorelToader. Pe de altã parte Maria Miasusþine cã: „Milioane de românistau ca proºtii la televizor ºi se uitãcum un nazist ºi o schizofrenicã,susþinuþi de ambasadorii care aucãlcat în picioare statul de «drepþi»îºi fac nevoile public în capul tuturorromânilor! Suntem un popor deproºti de aceea acest penal cucasele îºi bate joc de noi toþi -oameni simpli - dar ºi de analiºti,intelectuali, jurnaliºti, guvern,parlament, de toatã România! Astapentru cã România se aflã în U.E. ºiN.A.T.O., ºi tocmai de aceea MareaBritanie a ieºit din U.E.!” Cã Koveºi va fi demisã sau vapleca la final de mandat e foarte bine!Dar pînã atunci îºi permite sã joacetare! ªi ea ºi raþele mecanice ale S.R.Iºi sistemul condus de Iohannis, carea stat o vreme pe post de cîrtiþã, laordinul boierilor mondiali.Dreptatea, însã, cere, presupune ºitragerea lor la rãspundere pentruîncãlcarea legii ºi pentu abuzuri!!Altfel, D.N.A., Preºedinþia Românieiºi Justiþia vor fi vãzute de cãtreromânii de bunã credinþã dreptinstituþii complet decredibilizate,total compromise moral ºideontologic. Este ºtiut cã sistemulse va lepãda de ei într-o secundã,dacã nu le mai sînt folositori.Deocamdatã, le sînt. Aºa cum s-audescotorosit de Alinuþa, de Oprea,de Zgonea... Oricum, într-un an deCotroceni cît i-a mai rãmas dinmandat, se va supune ºantajului decasã, cã nu are ce face. Dupã aceease va auto-încorona ca ºef al haºtag-reziºtilor ºi va acþiona tot împotrivastatului de drept.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018 pag. 9

Întrebarea legitimã pentrumulþi politicieni este cum de a scãpatTraian Bãsescu fãrã un meniu de 24de ore pânã acum? Greu de spus.Greu de spus ce s-a ales ºi deRomânia din 2007 încoace de când

a intrat în Uniunea Europeanã. Peste10 ani de UE ºi parcã nici nu se vedemare lucru, cel puþin din punctul devedere al reþelei drumuri ºi autostrãzi. Oare cât am construit de când amintrat în UE? Este vorba de drumurinoi ºi nu de cârpirea celor vechi. Nucred cã avem 500 de kilometri deautostradã în 10 ani. Exclus aºa ceva.Suntem cea mai lipsitã þarã a UE de

ªtefan Bãeºiu

10 ani de UE totalã: Nu mai este mult ºi tabloul cu Liviu Dragneava fi obligatoriu în ºcoliautostrãzi. Este cumplit din acest

punct de vedere. Probabil cã suntempe ultimul loc în UE la autostrãzi. Credcã bulgarii au deja douã autostrãzi dela vest pânã la Marea Neagrã ºi au oautostradã cãtre Grecia. Pe noi nu ne

leagã nimeni de nimic. Nu avemdrumuri nu avem nimic. Nu ne-am ales cu mare lucru dela intrarea în UE. Ba cred cã am plãtitanual o contribuþie de un miliard ºiceva cãtre bugetul UE. Astaînseamnã peste 10 miliarde de euro.Nu ºtiu dacã am luat banii înapoi îninvestiþii. Este cumplit. Chiar nuînþelege nimeni de ce nufuncþioneazã deloc lucrurile în þaranoastrã. De ce nu existã proiectemajore pentru þarã? Pesediºtii sunt la putere pe deplinde ceva vreme cu o întrerupere deun an de tehnocraþie. Nu mai are

cine sã îi dea jos. Nu mai existãopoziþie. Poporul o sã-i voteze pânãîn 2040 aºa cum ºi-a fãcut ºi Dragneaprogramul de guvernare. Adicã, dacãDragnea are 60 de ani acum,înseamnã cã ne va conduce pânã la80 de aniºori ai sãi. Mai înseamnã cã,dacã gagica de acum nu se va plictisiide el, fata va avea ºi ea 45 de ani. Totva fi în putere ºi nu va arãta rãu ca

muiere. Cum îi va sta o muiere de 45de ani lângã un boºorog de 80 deani? Destul de greu de imaginat oasemenea fineþe. Fãtuca de acumi-ar putea fi lejer fiicã sau chiarnepoatã, dacã începea mai de tânãrreproducerea. Cu ce ne-am ales dupã 10 ani deUE? Avem cea mai urâtã democraþiedintre statele membre. Avem celemai puþine autostrãzi ºi cei mai mulþisãraci din Uniunea Europeanã. Neeste din ce în ce mai greu sã trãimde la o lunã la alta ºi nimeni nu aresiguranþa zilei de mâine. Poate doarcei din penitenciare ºi Liviu Dragnea.ªeful PSD este întronizat pentruurmãtorii 20 de ani în fruntea þãrii ºinimic nu pare cã-l va arunca în capdin vârful piramidei. Sau poate cãamanta îi va veni de hac. Toate seîntâmplã de la femei. Liviu Dragneae moºul care se viseazã verde lavârsta a doua spre a treia ºi crede cãputerea îi poate þine loc de virilitate.O sã vadã cã fufa nu o sã mai rãmânãcu boºorogul dacã nu va mai fivirilitate sau pastila albastrã. DarDragnea are bani. Poate sã-i deaamantei câte beline vrea ºi nu varãmâne alãturi de el doar pentrureproducere, ci doar pentru beline. Liviu Dragnea este liderul uneigeneraþii de dinu pãturici din þaranoastrã. A plecat în belina goalã din

satul natal ºi a ajuns mare boier ºisultan la Teleorman ºi apoi laBucureºti, Dragnea este tipul deconducãtor absolut ºi luminat. Parecã nu va ucide democraþia brusc,ci are nevoie doar de câteva legi caresã îl scape de puºcãrie, sã se poatãdedulci la fãtuca de 25 de ani, pusãde micã în aerul tare al politicii.Poate chiar de „câmpul tactic”.Prea a ajuns o fãtucã aºa de fragedãîn anturajul unor persoane suspuse. Chiar în preajma primului omîn stat. Al trilea oficial. Nu mai este mult ºi tabloul cu LiviuDragnea va fi obligatoriu în ºcoli,grãdiniþe ºi în licee. Faza este cã LiviuDragnea deja se considerã un tãtucsalvator al naþiunii ºi îºi trage sevade la fãtuca de 25 de ani sau fãtucaîºi trage seva de la el, poate ºicheagul. Oare cum o fi ca fãtuca sãpunã mâna pe aºa boºorog? Nu vatrebui sã mai munceascã în viaþa ei.Dar ºi Dragnea a prins o pleaºcã pefinal de mandat de viaþã ºi îþi daiseama cã dacã nu va avea bani nu vamai putea sã îºi întreþinã plevuºca.Un nou þãran poate tot de Teleorman,cu multã valutã poate face cu ochiulla toate fãtucile. Dragnea poate maitesteazã ºi el alte fufe pânã în 2040,cã doar nu degeaba a fãcut atâtacheag...Viaþa ala þarã...

Grupul umoristic “Cavalerii Râsului”invitã publicul la un spectacol de comedie, în memoria lui Laurenþiu

Bresniceanu, fost lider al acestui grup, trecut în nefiinþã în anul 2014. Severinenilor li se pregãteºte un spectacol omagial din care nu vorlipsi momentele de umor de bunã calitate ºi alte surprize puse la

cale de organizatori. Vã aºteptãm vineri, 30 martie 2018, ora 19:00, în sala de spectacole

a Palatului Culturii „Teodor Costescu”.  Evenimentul a ajuns la a patra ediþie, 

Intrarea este liberã!

actualitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018pag. 10

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

Am avut ocazia sã întâlnesc lao nuntã un actor de la un teatruprestigios care fãcea parte din...formaþia muzicalã. Era la baterie,instrument care nu prea are parte deodihnã, mai ales cã invitaþii trebuie sãasculte cântece ºi mai ales sã danseze.Pe actor îl vãzusem jucând cu dãruire,ºi nu roluri simple, aºa cum cred cãtrebuie sã se întâmple pe o scenã. Fãrãentuziasm ºi pasiune, din guracomediantului ies doar vorbe,nicidecum înþelesuri. Într-o pauzã atrupei l-am întrebat cum de a trecut laaltã artã. Mi-a rãspuns cât se poatede firesc cã face asta pentru cã-i placeºi a adãugat cã sunt mulþi actori carecântã, având succes ºi pentru iubitoriide muzicã ºi pentru cei de teatru. Iar latobe a bãtut de mic, la ºcoalã, la clubulcopiilor, sau la casa de culturã. Peste ani, am întâlnit un alt artist,instrumentist ºi dirijor remarcabilcare, tot la o nuntã, bãtea ºi el la tobe.ªi, pentru cã ne cunoºteam destul debine, din alte împrejurãri, l-amîntrebat ºi pe dânsul de ce nu cântãla vioarã aºa cum ar fi aºteptat toatãlumea. Mi-a rãspuns cã, în primulrând se distreazã, apoi se relaxeazã,ºi mai face ºi bani din treaba asta. La francezi circulã o expresie carevine sã completeze ce am spus maiînainte: „violon d’Ingres”. Ingres(Jean Auguste Dominique) a fostun pictor foarte talentat, cunoscutpublicului larg mai ales prin tabloulsãu „Marea Odaliscã”. Pasionat ºide vioarã, acesta a ajuns chiar aldoilea violonist în orchestra

Onoare ºi Talentsimfonicã a oraºului Toulouse. În general, prin talent se înþelegeînzestrarea deosebitã a cuiva îndomeniul literaturii sau în cel al artelor.Cel mai simplu exemplu este cã nuoricine poate sã cânte. Eu am rãmasfoarte mirat în adolescenþã când amobservat cã nu oricine poate sã ºidanseze. La mine în sat, a juca la horãera un lucru obligatoriu pentru oricetânãr, iar a nu o putea face se considerao infirmitate. Se cam ºtia cine nu ºtiesã joace, pentru cã bãiatul sau fata„sminteau hora”, nu puteau þine ritmulcu muzica ºi cu ceilalþi. Ori aceatulburare de armonie a dansului puteafi chiar un motiv de conflict. Pasiunea pentru muzicã, pentrusport, este una, iar talentul este alta.Sunt persoane (mai ales pãrinþi)care au o încredere nesfârºitã încalitãþile odraslelor lor. Merg pe latoate concursurile ºi aºteaptã laudedin partea tuturor cunoscuþilor,chiar dacã odrasla nu iese dintr-ozonã obiºnuitã, fãrã strãlucire, aunei manifestãri oneste. Un artistimportant sau un sportiv are nevoiede acumulãri, se construieºte întimp, nu este suficient un premiuîntr-o searã la concursul„Primãvara dunãreanã”, sã zicem. Poetul Marin Sorescu, în ºedinþelede cenaclu literar la care participa,desena. Pãrea absorbit de ce fãcea,dar venea cu câte o observaþie carearãta cã fusese chiar foarte atent lalecturã ºi la discuþii. Am aflat cã s-au organizat expoziþii cu desenele ºitablourile sale, dar nu am avut încãocazia sã ºi vãd una dintre ele. Societatea contemporanã este încãfascinatã de „modelul Leonardo”, algeniului Renaºterii care a putut fi,ca ºi Michelangelo, pictor, arhitect,inventator. În ziua de azi, cândinformaþiile unui domeniu sunt atâtde multe încât copleºesc peoricine, geniul polivalent este greusã se mai iveascã. Experienþa socialã a arãtat cã talentepot fi peste tot ºi cã importantã estecultivarea lor. Studiul îndelungat subatenta supraveghere a maeºtrilor,munca asiduã la ºevalet, în sala derepetiþii sau de antrenament, cu carteaîn mânã mereu, înseamnã

perseverenþã, ambiþie ºi putere desacrificiu. Este foarte cunoscutã dinBiblie „Pilda talantului”, ban de aurpe care cineva îl îngroapã în pãmânt,fãrã sã ºtie sã-i sporeascã valoarea.Circulã frecvent în societate ºi un citatal marelui inventator T.A.Edison:„Geniul este un procent inspiraþieºi nouãzeci ºi nouã transpiraþie”.Nu este suficientã înzestrareanaturalã a cuiva cu o calitate, aceacalitate trebuie ºlefuitã prin efort. L-am vãzut la lucru, de la distanþã,pe regretatul sculptor severineanªtefan Cãlãrãºanu. Era o zi frumoasãde varã la Timiºoara, pe malulBegãi. Având un bloc uriaº de piatrãîn faþã, artistul, echipat sumar, cu ounealtã care semãna cu untârnãcop, izbea în stâncã de mamafocului. Era cald, apele curgeauºiroaie de pe el, semãna cu ceea cetrebuie sã fi fost ocnaºii pe vremuri.Nu mã îndoiesc cã avea ºi unelteperfecþionate de tãiat piatra, dar m-a impresionat pofta cu care trudeapentru a elimina cu propria mânãprimele straturi de pe ceea ce urmasã fie sculptura de mai târziu. Nu sunt deloc impresionat deambiþiile unor posturi de televiziunecare þin neapãrat sã arate cã „româniiau talent”. În cele mai nãstruºnicedomenii. Nu este altceva decât omodalitate de a atrage atenþia unuipublic fãrã mari aºteptãri, carepriveºte la televizor pentru a trece într-un fel timpul. Am urmãrit cu interesacele concursuri al cãror scop erapromovarea unor valori certe, fie îndomeniul muzicii, fie în sport. Mari

artiºti ºi mari sportivi s-au afirmatîn competiþii echilibrate valoric, încare lupta între competitori eraacerbã ºi plinã de dramatism. Am avut colegi de liceu care aveauînzestrare muzicalã, fiind capabili sãcânte chiar la mai multe instrumente.Întâlnindu-ne peste ani, i-am întrebatdacã mai ºi cântã, pe lângã profesiape care o au. Mi-au rãspuns cã nu,doar ocazional, în familie mai punmâna pe instrument, cã nu se face. ªtiu un formidabil instrumentistcare nu cântã cu colegii sãi în afarascenei, pentru cã ar fi sub demnitatealui, nu vrea sã fie „lãutar”. E dediscutat în ce mãsurã onoarea i-ar fiºtirbitã dacã ar bucura oamenii ºi altfeldecât în spectacole sau de la televizor. Literatura a vorbit întotdeaunadespre „febra talentului”, desprepasiunea mistuitoare care nu-i dãpace artistului ºi îl determinã sãcreeze. Un exemplu l-am alesdintr-un Psalm arghezian: Oriºicumlãuta ºtie sã grãiascã/ De-o apãs cuarcul, de-o ciupesc de coarde/ Oneliniºtitã patimã cereascã/ Braþulmi-l zvâcneºte, sufletul mi-l arde. (Aºputea vecia cu tovãrãºie). Aceeaºi idee poate fi uºorrecunoscutã ºi în creaþia poeticã alui Lucian Blaga: Frate, o boalãînvinsã þi se pare orice carte./ Darcel ce þi-a vorbit e în pãmânt./ E înapã. E în vânt./ Sau mai departe.(Încheiere). Câtã vreme un talent nuse risipeºte în proiecte utopice sauîn nesfârºite ezitãri, ci se înhamã sãsmulgã din bolovan zeiþa, omulpoate ridica mulþumit ochii spre cer.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018 pag. 11

Personal slab pregãtitprofesional, dezinteres total ºiindolenþã crasã! Asta gãseºte an dean Curtea de Conturi înadministraþiile locale din judeþulnostru. Mai mult, autoritãþilelocale, atât cele executive, cât ºicele deliberative, nu cunosc legeaºi nu urmãresc încasarea optimãa veniturilor la bugetele locale.Toatã aceastã debandatã acondus la prejudicii imense lanivelul întregului judeþ. Dupã ce cã trãiesc în proporþiecovârºitoare pe spinarea statului,administraþiile locale dint toatecomunele ºi oraºele mehedinþenelucreazã haotic ºi dupã ureche. Nuse cunoaºte ºi nu se aplicãeficient legea, nu se urmãreºteîncasarea optimã a taxelor ºiimpozitelor ºi de produc prejudiciiimense prin proasta gestionare aachiziþiilor publice. Cu excepþiaadminis-traþiilor din marile oraºe,la comune ºi în oraºele mici estejale. Iar debandada bugetarã serepetã în fiecare an, în ciudamãsurilor ºi recomandãri lorimpuse dupã fiecare control alCurþii de Conturi. „În sistemul administraþiei publicelocale, în special la unitãþileadministrativ-teritoriale alecomunelor, se remarcã repetareamultora dintre abaterileconstatate în aniianteriori; acest faptreconfirmã slabapregãtire profesionalã apersonalului din acesteentitãþi, care conduce laîndeplinirea necores-punzãtore a atribuþiilorde serviciu. Neorganizareacorespunzãtoare decãtre ordonatoriiprincipali de credite aactivitãþii de colectarea creanþelor bugetarea condus la neasi-gurarea resurselornecesare finanþãriiactivitãþilor specifice”,se aratã în raportulCurþii de Conturi.

Sâmbãtã, 17 martie 2018,obºtea mãnãstirii Cerneþi s-a bucuratde vizita Preasfinþitului PãrinteNicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, care a slujit Sfânta ºiDumnezeiasca Liturghie împreunã cuun ales sobor de preoþi ºi diaconi,alaturi de soborul sfintei mãnãstiri.

Rãspunsurile de la stranã aufost asigurate de cãtre psalþiiCatedralei Episcopale. În cadrul Sfintei Liturghii,Preacucernicul Pãrinte SâmtionDaniel, preot paroh la parohia Jiana,protopopiatul Vânju-Mare, JudeþulMehedinþi a fost hirotesit duhovnic. Vechea vatrã monahalã de laCerneþi este aºezatã în imediataapropiere a municipiului Drobeta-

Comuniune liturgicã laMãnãstirea Cerneþi

Turnu Severin. Pentru cã este omãnãstire de maici, cu prilejultârnosirii din 24 august 2008,Preasfinþitul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaiei, arânduit pentru mãnãstirea de aici ºiun al doilea hram, „Sfânta CuvioasãAnastasia Romana“, pomenitã înfiecare an la 29 octombrie. Mãnãstirea a fost ziditã în anul1662 de Grigore Ghica voievod ºieste cunoscutã în istorie ºi caaºezãmânt episcopal, atestatã caaºezare monahalã de cãlugãri, iarca ultim monah vieþuitor estepomenit protosinghelul Ghenadie,plecat la Domnul în anul 1837.

Pr. Aurel-Marian-AugustinGherghinescu

Cine se joacã cu bugetele locale

Romeo Crîºmaru

Nicolae DRÃGHIEA, prefectuluijudeþului Mehedinþi, a condus aziºedinþa Comitetului Judeþean pentruZona Montanã Mehedinþi, a cãreiordine de zi a inclus discutarea maimultor proiecte de acte normative cevizeazã investiþii pentru înfiinþarea ºidezvoltarea unor ramuri specifice cumar fi, stâne montane, centre decolectare a laptelui, centre desacrificare a animalelor, centre decolectare, spãlare ºi prelucrare alânii, toate în scopul dezvoltãrii

ªedinþa Comitetului Judeþeanpentru Zona Montanã

durabile ºi asigurãrii sustenabilitãþiizonelor montane.

Prefectul Nicolae DRÃGHIEA fãcuto prezentare a acestor acte normative,a precizat cã anumite aspecte nu suntcaracteristice zonei montanemehedinþene ºi a cerut membrilorcomitetului sã facã propunericoncrete, specifice judeþului nostru,propuneri ce vor fi înaintate forurilordecizionale pentru analizã, în vedereaaducerii unor amendamenteproiectelor luate în discuþie.

Evident cã atunci când nu eºti înstare sã gestionezi încasãrile labugetul local ºi sã îþi asigurifinanþarea prin mijloace proprii, staicu mâna întinsã la bugetul centralal statului. Aºa se face cã de acolovin cei mai mulþi bani, sub formãde ajutoare ºi subvenþii. Altfel,multe dintre comunelemehedinþene ar fi dat falimentdemult. În altã ordine de idei,prejudiciile descoperite de auditulCurþii de Conturi, în anul 2016, latoate unitãþile administrativteritoriale se ridicã circa 44 demiliarde de lei vechi. „La Eºelniþa au fost aplicate amenziordonatorului de credite ºicontabilului ºef, pentru efectuareaunor plaþi fãrã documentejustificative, iar la Baia de Aramã, aufost aplicate amenzi pentruneînregistrarea în evidenþa contabilãa unor facturi”, sunt doar douãexemple de nereguli constatate înraportul Curþii de Conturi.

În ciuda tuturor acestor anomalii,administraþiile locale îºi trimitangajaþii la diveste cursuri despecializare, le mãresc salariile ºile acordã avantaje. Curtea deConturi vine ºi pleacã, dupã eapotopul! Anul urmãtor, aceleaºicontroale, aceleaºi nereguli!

atingerea pragului de 4,7 lei, existândchiar ºi prognoze care vãd euroapropiindu-se de 4,8 lei. Casele bancare de schimbvalutar au luat-o înaintea pieþei ºiau început sã afiºeze cotaþii devânzare de peste 4,7 lei, maximulde 4,7490 lei fiind utilizat de BRD. Dobânzile interbancare nu auînregistrat modificãri astfel cã indicii

ROBOR au fost stabili. Cel la treiluni, utilizat la calcularea dobânzilorîn cazul majoritãþii creditelor în lei,a stagnat la 2,03% iar cel la ºaseluni, folosit la calcularea ratelor lacreditele imobiliare, la 2,37%. Investitorii de pe pieþeleinternaþionale aºteptau încheiereaprimei ºedinþe a Comitetul pentruPoliticã Monetarã al RezerveiFederale (FOMC) care se desfãºoarãsub conducerea Jerome Powell,noul sãu preºedinte. Pieþele vor fi atente la discursul careva urma întâlnirii, care ar trebui sãofere indicii asupra numãrului demajorãri ale dobânzii de politicãmonetarã, fie trei, aºa cum s-a anunþatanul trecut, fie patru, cum seanticipeazã pentru a se evitasupraîncãlzirea economiei americane. Media dolarului a crescut dela 3,7691, la începutul perioadei,la 3,7930 lei, pentru ca lasfârºitul ei sã scadã la 3,7891,când cotaþiile din piaþã s-aumiºcat între 3,778 ºi 3,796 lei. Moneda elveþianã s-a depreciatde la 1,168 la 1,175 franci/euro,astfel cã media ei a coborât de la3,9890 la 3,9781 lei. Perechea euro/dolar a urcat lajumãtatea perioadei la 1,2412dolari, dar a coborât la finalul eila 1,2241 – 1,2355 dolari. Înmulþirea restricþiilor impusetranzacþiilor cu criptomonede,pentru a le þine sub control, a dusla scãderea valorii acestora. Indicele compozit al bitcoin,calculat de Bloomberg, a foststabilit la sfârºitul intervalului la8.478,40 dolari, dupã o scãderezilele trecute la 7.666,34 dolari.

Analiza cuprinde perioada14 – 20 martie 2018.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018pag. 12

Radu Georgescu

Evoluþia negativã la nivelglobal a pieþelor bursiere a dusla reducerea in teresului înplasamente riscante, cum suntconsiderate ºi monedele de lamargine zonei euro.Cursul euro a crescut, de la 4,6622 la4,6655 lei, maxim atins la sfârºitulperioadei, când tranzacþiile s-au realizatîntre 4,665 ºi 4,669 lei.

Euro se vinde la casele de schimb cu peste 4,7 lei Pe lângã factorii externi ladeprecierea leului contribuie ºitensiunile politice locale dar ºiinformaþiile privind evoluþiilesectoriale din ianuarie, cudecelerãri ºi chiar scãderisemnificative faþã de decembrie. La acestea se adaugã politicilesalariale ale guvernului PSD, prinmajorarea remuneraþiei bugetarilor la

valori care le depãºesc pe cele dinmediul privat, care vor stimulaconsumul dar ºi inflaþia, deficitele decont curent ºi comerciale. Pentru a acoperi golurile,Finanþele vor recurge la noimajorãri ale taxelor ºi impozitelor,ceea ce va reduce intrãrile decapital strãin cu scop investiþional. Majoritatea analiºtilor anticipeazã

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Primele zile ale sãptãmânii anunþã câºtigurisurprinzãtoare. Sunt posibile cadouri,recompense sau rezolvãri financiare multaºteptate. De asemenea creºte riscul de a cheltui multºi pe te miri ce. Pe 22 ºi 23 Martie stãrile tale interioaresunt excelente. Ai preocupãri intelectuale, te gândeºtila mici excursii sau cãlãtorii în strãinãtate, dorind sã-þi plimbi sufletul pe tãrâmuri de vis. Vei fi susþinut îndemersurile tale de cãtre persoanele din anturajulapropiat, astfel cã ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cei pecare-i întâlneºti în cale. Totuºi vorbeºte strictul necesarºi nu te hazarda în discuþii filozofice. Sfârºitulsãptãmânii aduce forfotã în plan domestic ºifamilial. Rezolvã treburile gospodãreºti ºi stai maimult de vorbã cu membrii familiei.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

În primele zile ale sãptãmânii eºti plin de viaþãºi încrezãtor în forþele tale. Controleazã-þi stãrile ºireacþiile, pentru cã existã riscul sã strici situaþii ºirelaþii bune. Pe 22 ºi 23 Martie apar chestiunilegate de bani sau moºteniri. Sunt posibile cadourisau veºti legate de capitolul financiar, dardeocamdatã sunt doar idei sau planuri. Lucrurileîn acest sens se vor concretiza mai târziu. Pe dealtã parte continuã apariþia cheltuielilor comunecu alþii, fie pe daune, fie pentru a rezolva diverselitigii. Fii prudent ºi nu te avânta în orice investiþiecare aparent promite câºtiguri fabuloase. La finalulsãptãmânii eºti comunicativ, te simþi bine ºientuziasmat de planurile tale. Mulþi dintre apropiaþite vor admira sincer.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

La începutul sãptãmânii ai stãri confuze, eºtimai reticent la ambient, nefiind dornic desocializare. Este posibil ca ºi sãnãtatea sã ridiceceva probleme, fapt pentru care semnaleleorganismului ar trebui luate în seamã. La serviciuai multe de fãcut, astfel cã ar fi bine sã apelezi lasprijinul colegilor. Ia aminte la zvonurile aruncatechipurile în grabã de unii ºi alþii din segmentulprofesional. Pe 22 ºi 23 Martie te vei simþi multmai bine, dar nu forþa nota. Începi sã ai încredereîn forþele proprii ºi sã te bucuri de tot ce este înjurul tãu. La sfârºitul sãptãmânii sunt posibilecadouri, recompense materiale sau chiar veºtilegate de o nouã grilã de salarizare. Reþine ce sepetrece în plan financiar, deoarece este unpreambul la ce va urma.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Prietenii îþi deschid sãptãmâna, poate chiarimplicându-te în situaþii inedite sau propunându-þi proiecte comune de anvergurã. Totul este însoþitde note amuzante, aventuri, fiind posibilã chiarºi o idilã. Fii prudent ºi nu te baza prea mult peunii ºi alþii. Aceºtia au scopuri foarte diferite faþãde ceea ce îþi prezintã þie. În zilele de 22 ºi 23Martie, oboseala îºi va spune cuvântul, fiindnevoie sã te retragi din forfota cotidianã. Ocupã-te numai de treburi uºoare ºi ascultã-þiorgansimul. Evitã consultaþiile ºi analizele medicale,întrucât sunt posible erori deosebite, greu deameliorat. La finalul sãptãmânii te vei simþi mult maibine, revenindu-þi pofta de viaþã ºi de distracþie. Veireuºi sã faci impresie bunã.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Primele zile ale sãptãmânii vor evidenþiaaspecte profesionale. ªefii te cheamã la raport, eºtibine susþinut de aceºtia, iar unii chiar îþi vor propune,fie sarcini de lucru noi, de anvergurã, fie un post deconducere pe termen lung. Fii prudent ºi nu tehazarda în acþiuni mai mult decât poþi duce la bunsfârºit. În relaþiile colegiale sunt posibile situaþiiconflictuale, dar primeºti suficientã susþinere astralãpentru a le depãºi. Prietenii îºi amintesc de tine înzilele de 22 ºi 23 Martie, astfel cã fie te vor cãutadirect, fie unii vor încerca sã te abordeze discret,prin alþii. Ar fi bine sã pãstrezi o distanþã faþã de toþiceilalþi. Sub diverse motive, unii apar în preajma ta,când te aºtepþi mai puþin. Finalul sãptãmânii petrece-l în liniºte ºi meditaþie interioarã.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Domeniile spirituale, filozofia, religia, studiilepe termen lung sau cãlãtorii în strãinãtate suntaspectele care te preocupã în mod special laînceputul acestei sãptãmâni. Rãsturnãrile desituaþie, mai ales în planurile de studii ºi decãlãtorii pot fi frecvente, de aceea lasã loc ºifactorului neprevãzut. Cineva aflat în strãinãtateîþi oferã informaþii deosebite, la care ar fi binesã iei aminte. Pe 22 ºi 23 Martie sunt momentefavorabile pentru a-þi rezolva diverse aspecteprofesionale. Dialogurile cu ºef ii sau cureprezentanþi ai unor instituþii sunt bineveniteºi cu efecte pe termen lung. Zilele de weekendaduc posibile situaþii dinamice în relaþiile cuprietenii sau protectorii. Totul trebuie abordatcu prudenþã ºi discernãmânt.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmâna debuteazã cu preocupãri legate debani, bunuri, cheltuieli comune cu alþii. Ai ºansesã primeºti bani fie dintr-o colaborare, fie cinevase gândeºte sã-þi ofere un cadou deosebit. Deasemenea pot intra în discuþie planurile de afaceri,care deocamdatã este bine sã rãmânã la stadiulde planuri. Achitã-þi datoriile la timp ºi evitãacumularea altora noi. Zilele de 22 ºi 23 Martiese asociazã cu gânduri, idei, planuri legate destudii sau cãlãtorii. Eºti comunicativ, practicdevenind, pentru câteva momente, filozofulZodiacului. Însã totodatã eºti ºi un bun ascultãtor.Sfârºitul sãptãmânii evidenþiazã aspecteprofesionale. Vei fi nevoit sã faci faþã atâtproblemelor familiale, cât ºi celor sociale.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Se contureazã un spectacol în relaþiileparteneriale, astfel cã este bine sã fii pregãtitpentru discuþii lungi ºi turnuri în unele înþelegericonsiderate pânã nu demult sigure ºi confortabile.Intervalul 20 – 22 Martie îþi poate oferi surprizede proporþii atât în relaþia cu partenerul de viaþã,cât ºi în relaþiile profesionale. Ia aminte la ce sediscutã ºi petrece în segmentul partenerial,deoarece se anunþã fie sfârºitul unora, fie debutulaltora. Pe 23 ºi 24 Martie apar aspecte financiarecomune cu alþii, de genul achitarea taxelor,serviciilor, discuþii legate de moºteniri, partajepersonale ºi profesionale. Fii prudent cu fiecarecheltuialã ºi pãstreazã în siguranþã documentelefinanciare. La finalul sãptãmânii sunt potriviteactivitãþile culturale.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Primele zile ale sãptãmânii evidenþiazã problemede sãnãtate sau la locul de muncã. Existã cevaascuns sau neºtiut în aceaste zone, astreletrimiþându-þi impulsuri pentru a fi atent. Obosealaeste accentuatã, iar consultaþiile ºi analizelemedicale pot fi la ordinea zilei. Fii prudent ºiîngrijeºte-te serios, pentru cã afecþiunile actualese pot desfãºura pe termen lung, într-un mod foartesurprinzãtor. La serviciu apar disonanþe între tineºi colegi, astfel cã este bine sã te bazezi mai mult peforþele proprii. Rãsturnãrile de situaþie în planprofesional pândesc în umbrã ºi oricând îºi potface apariþia. Pe 22 ºi 23 Martie, atenþia îþi va fiatrasã de segmentul partenerial, unde ai câte cevade lãmurit. Weekend-ul aduce cheltuieli.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Relaþiile sentimentale ºi cele cu copiii te solicitãmult ºi bine în intervalul 19 – 22 Martie, astfel cã vei finevoit sã te ocupi pe îndelete de cei dragi. Sunt posibilediscuþii aprinse, rãsturnãri de situaþie vizavi de planurilecomune, dar ºi lãmurirea unor conflicte mai vechi. Cutotul altfel se vor desfãºura aceste relaþii de acum încolo.Canalizeazã-þi energia spre un hobby ºi relaxeazã-tealãturi de oamenii cu care eºti pe aceeaºi lungime deundã. La serviciu se contureazã mult de muncã în zilelede 22 ºi 23 Martie, dar vei reuºi sã duci totul la bunsfârºit. Pe de altã parte ai grijã ºi de sãnãtate, care va dasemne de ºubrezire. În weekend se vor accentua relaþiileparteneriale, dialogurile cu ceilalþi ºi chiar niscai acþiunicomune.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Chiar dacã ai de rezolvat multe ºi mãrunte în afaracasei, sufletul tãu va dori mai mult companiamembrilor familiei ºi ambianþa domesticã. Treburilegospodãreºti le poþi rezolva mai uºor, însã ar fibine sã ceri sprijinul sau mãcar sfaturile celorlalþi.Verificã atent sursele de apã din spaþiul locativ,deoarece sunt posibile avarii deosebite, cu efectepe termen lung. Zilele de 22 ºi 23 Martie îþi aduc înprim-plan relaþiile sentimentale ºi cheful dedistracþii. Ai dori ca ºi cei dragi sã se implice alãturide tine în aventuri ºi situaþii amuzante, însã veiîntâmpina diverse obstacole din partea lor. Nu forþanota ºi respectã dorinþele celorlalþi. Sfârºitulsãptãmânii aduce atât treburi profesionale, cât ºineplãceri legate de sãnãtate.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Eºti înconjurat de multã lume în primele trei zileale sãptãmânii, astfel cã surprizele se vor þine lanþ.Pe de o parte este posibil sã cãlãtoreºti frecventpe distanþe scurte, pentru a rezolva diversechestiuni personale ºi profesionale ivite, aparent,din senin. Iar pe de altã parte vei fi nevoit sã participila cursuri, seminarii, dezbateri profesionale.Mentalul este foarte agitat, de aceea fii prudent ºirelaxeazã-te din când în când. Controleazã-þidiscursurile ºi vorbeºte strictul necesar, fãrã a-þiscoate în evidenþã slãbiciunile. Zilele de 22 ºi 23Martie sunt potrivite dialogurilor cu membriifamiliei, treburilor gospodãreºti, dar ºi pentru aplãnui vizite la rude sau în locurile dragi alecopilãriei. Weekend-ul aduce distracþii ºi multã voiebunã alãturi de cei dragi.

OBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(22 - 28 Martie 2018)

pag. 14 informaþiiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018

În data de 20.04.2018,vineri, începând cu ora 10.00,instituþia noastrã va organiza BursaGeneralã a Locurilor de Muncã, laHOTEL CONTINENTAL (PARC) dinDrobeta Turnu Severin, bulevardulCarol I nr. 2, acþiune menitã de a punefaþã în faþã angajatorii cu solicitanþiide locuri de muncã, scopul finalurmãrit fiind acela ca un numãr câtmai mare de persoane sã poatã gãsiun loc de muncã corespunzãtorpregãtirii lor profesionale. Salariaþii AJOFM Mehedinþi auînceput acþiunile de contactare aagenþilor economici, în vedereaidentificãrii locurilor de muncãvacante, într-un numãr cât mai mareºi din diferite domenii de activitate. La acest târg de locuri de muncãsunt aºteptate sã participe toatepersoanele care se aflã în cãutareaunui loc de muncã, având astfelposibilitatea de a se întâlni directcu agenþii economici participanþi.

Duminicã 18.03.2018 înSala de Sport a Colegiului din Motrus-a desfãºurat “Cupa Primãverii’’,ediþia a-I-a, ce a reunit la start 92 desportivi de la 4 cluburi din zonaOltenia: CSM Drobeta TurnuSeverin, C.C. Strehaia, C.S Motruºi “Independenta” Calafat. “Gaºca Mea de Pici Atomici” a avutîn concurs micuþi Judoka care audebutat în masã într-o competiþie,fãcând cunoºtinþã cu ritualul ºigesturile arbitrilor într-un cadru oficial. Susþinuþi cu multã patimã de pemargine de cãtre pãrinþi, bunici sauprieteni micuþii Judoka s-au descurcatde minune în întrecerile de pe Tatami,þinând cont cã foarte mulþi dintre eiabia ºtiu sã se îmbrace singuri datoritãvârstelor crude ºi foarte crude. Sportivii Judoka ce au participatºi s-au clasat sunt:

Loc I- CHIRICA DAVID -27 kg -U9- AVRÃMOIU LUIZA -36 kg -U13- CHICIN ALEXANDRU -73 kg -U18- DRAGOMIR ANNE MARIE -20 kg -U7- TOMESCU NICOLETA -17 kg -U7- BADEA CRISTIANA -19 kg -U7- URECHE IANIS -17 kg -U7

Loc II- MATEI LIVIU GABRIEL -73 kg -U18

În data de 20 aprilie 2018

AJOFM Mehedinþi va organizaBursa Generalã a Locurilor de Muncã

Pentru buna organizare ºidesfãºurare a acestei acþiuni vor fiîntocmite materiale publicitare,invitaþii de participare, chestionarepentru solicitanþii de locuri demuncã ºi angajatori, catalogulagenþilor economici participanþi, etc.iar în contextul socio-economicactual, angajatorii care au locuri demuncã vacante sunt rugaþi sãparticipe la aceastã bursã a locurilorde muncã din judeþul Mehedinþi. Informaþii suplimentare privindmodul de organizare ºi desfãºurarea acesteia pot fi obþinute de lasediul instituþ iei noastre dinDrobeta Turnu Severin, bd. Carol Inr. 3, etaj 2, camera 31, unde sepot depune ºi ofertele privindlocurile de muncã vacante care vorfi oferite în cadrul acestui târg delocuri de muncã.

Director executiv, Ioan SuruConsilier superior,

Mihail Sorin Marinescu

Cupa Primãverii’’, ediþia a-I-a

- CIMPOERU LARISA -26 kg -U11- ROTARIU MIHNEA -50 kg -U11- MOLDOVEANU SARA +44 kg -U11- TOMESCU MARIA CRISTINA -20 kg -U9- BUªE MIHAI -24 kg -U7- PREDUÞ CÃTÃLINA -40 kg -U9

Loc III- RÃDUCAN IOANA -36 kg -U13- VÃTêESCU DAVID -34 kg -U13- DOBREANU DARIUS -25 kg -U11- SUCIGAN ALBERT -25 kg -U11- FLORESCU CRINA -26 kg -U11- AFRIM ANDREEA -36 kg -U11- BUªE ALEXIA -36 kg -U11- FERARU DAVID FABIAN -50 kg -U11- RÃDUCAN ªTEFAN -30 kg -U11- VRAGNEANU ALEXANDRU -34 kg -U11- BADEA BOGDAN -34 kg -U11- UªURELU ROBERT -45 kg -U11- BULAI DARIUS -22 kg -U9- DRAGOMIR DARIUS -22 kg -U9- MANOFESCU ROBERT -27 kg -U9- MERGE TUDOR -24 kg -U7- OGLINDOIU TUDOR -24 kg -U7 A fost o competiþie reuºitã, cuobiective îndeplinite, principalulobiectiv fiind plãcerea de a te întrecepe Tatami cu dorinþa de a câºtiga.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt

al CSM Drobeta Turnu Severin

ANUNÞ PUBLICPENTRU SOLICITARE AUTORIZAÞIE DE MEDIU

Coentru de Oncologie Drobeta Turnu Severin cu sediul în DrobetaTurnu Severin, B-dul Aluniº nr. 10, Mehedinþi, titular al activitãþii“Activitãþi de Asistenþã Medicalã Spitaliceascã, cod CAEN 8610”, ce sedesfãºoarã în Centru de Oncologie Drobeta Turnu Severin, B-dul Aluniºnr. 10, anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de obþinerea autorizaþiei de mediu. Informaþiile/ observaþiile privind potenþialul impact asupra mediuluial activitãþii desfãºurate, pot fi consultate/ depuse zilnic, la sediulA.P.M.Mehedinþi, Drobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3, Luni- Joi: 8.00 - 16.30; Vineri: 8.00 - 14.00.

În trimestrele II, III ºi IV 2018,I.T.M. Mehedinþi desfãºoarã, subcoordonarea Inspecþiei Muncii,Campania Naþionalã privindrespectarea prevederilor legale în ceeace priveºte instruirea ºi informarealucrãtorilor în activitãþile din domeniulconstrucþiilor. Campania constã atâtacþiuni de informare ºi conºtientizarea angajatorilor din acest domeniu deactivitate, cât ºi în acþiuni de controlprivind modul în care aceºtia respectãºi aplicã reglementãrile în domeniulprotecþiei muncii.

Acþiunea are ca obiective:- Creºterea gradului de conºtientizarea angajatorilor în ceea ce priveºtenecesitatea respectãrii cerinþelorminime de securitate ºi sãnãtate înmuncã în activitãþile de informare ºiinstruire a lucrãtorilor din domeniulconstrucþiilor;- Stabilirea mãsurilor care se impun,ca urmare a nerespectãrii de cãtreangajatori ºi angajaþi a prevederiloractelor normative în domeniulsecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã, înscopul prevenirii producerii eveni-mentelor ºi a bolilor profesionale;- Centralizarea datelor necesare elaborãriirapoartelor naþionale referitoare la modulîn care se aplicã ºi respectã dispoziþiilelegale privind informarea ºi instruirealucrãtorilor în domeniul securitãþii ºi

COMUNICAT DE PRESÃsãnãtãþii în muncã;- Activitatea de informare aprincipalilor actori din domeniulconstrucþiilor asupra modului cel maieficient de aplicare a reglementãrilorlegale referitoare la securitatea ºisãnãtatea în muncã;- Necesitatea efectuãrii verificãrilor îndomeniul securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã se impune ca urmare a faptuluicã, în domeniul construcþiilor suntimplicate echipamente de muncã,existând situaþii de nerespectare areglementãrilor tehnice române caretranspun legislaþia comunitarãaplicabilã în domeniul securitãþii ºisãnãtãþii în muncã cu privire la acesteechipamente. Ca urmare a faptului cã, în unelecazuri, angajatorii din acest domeniude activitate nu au asigurat mãsurilenecesare pentru aplicarea ºirespectarea cerinþelor minime desecuritate ºi sãnãtate în muncã pentruutilizarea în muncã de cãtre lucrãtoria echipamentelor de muncã, au fostproduse accidente de muncã în urmacãrora a avut loc decesul acciden-taþilor sau pierderea capacitãþii demuncã ca urmare a unor vãtãmãrigrave suferite de accidentaþi.

Nicea Mergeani, Inspector ºefAurora Mãdãlina Gîrlea,

Consilier C.C.R.P.

sportOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018 pag. 15

Reluatã la sfârºitulsãptãmânii trecute, dupã o pauzã de

Favoritele au început cudreptul sezonul de primãvarã

Tot la sfârºitul sãptãmânii trecute s-a reluat ºi Liga a V-a, iar dupã prima etapã a returului, liderul ªtiinþa Broºteni s-adistanþat la 6 puncte de Inter Crãguieºti. Ocupanta loculuisecund a pierdut, surprinzãtor, meciul disputat în deplasare cuASG Hinova, scor 2-4. Gazdele au marcat prin Ionuþ Manda(’27, ’76),Cosmin Usturoi (39) ºi Lincã Voicu (’64), iar golurileoaspeþilor au fost înscrise de Ionuþ Bãlãceanu (’26) ºi MarinelRãdulescu (’55). În schimb, Liderul ªtiinþa Broºteni a dispuscu 7-0 de Viitorul Floreºti, prin golurile lui Ovidiu Zâmþa (‘7),Marius ªtirbu (’14, ’20), Sebastian Cojocaru (’62), ªtefanBãnicã (’68, ’81) ºi Marius Manea (’90). Din cauza vremii nefavorabile din aceste zile, Comitetulde Urgenþã al AJF Mehedinþi a decis amânarea etapei a XIV-a din Liga a IV-a ºi a etapei a XIII-a din Liga a V-a, pentrudata de 31.03.2018, respectiv 01.04.2018.

aproape 4 luni, Liga a IV-aMehedinþi a adus noi victorii

pentru favoritele la titlulde campioanã judeþeanã.

Astfel, în etapa a XIII-a, liderul Recolta Dãnceua dispus cu 6-1 de RealVânju Mare, prin golurilelui Mihai Pavel (‘5),Cristian Boboescu (’36,’42, ’63), Alin Dumitru(’55) ºi Alin Rapcea (‘83),respectiv Eugen Lãtea (’59).

Cu 3-1 a câºtigat CSStrehaia meciul disputat, îndeplasare, cu Viitorul Cujmir,rezultat prin care echipaantrenatã de Mircea Danciua rãmas la 6 puncte deocupanta primului loc.

Pe terenul din Vânãtori,unde echipa din Cujmir îºidisputã în acest sezonjocurile de acasã, gazdele audeschis scorul, în minutul 7,prin Ionuþ Cecã, dar Florin

Dobrescu (‘17), Andrei Mãtuºoiu(’36) ºi Alexandru Balaci (’60) auîntors rezultatul. Tot la ºase puncte de lider se aflã ºiViitorul ªimian, care a dispus cu 2-0de Dunãrea Pristol, prin golurile înscrisede Andrei Enea (’24) ºi LaurenþiuPrundeanu (’83). Scorul rundei, dar ºial campionatului, l-a izbutit DiernaOrºova, care a trecut de InterSalcia, cu scorul de 13-0.

Gazdele au marcat prinClaudiu Fulga (’15, ’23, ’24, ’58,’62, ’65, ‘76), Tiberiu Pãtãºanu(’36, ‘78), Andrei Lazãr (’38, ’67),

Alin Arfutu (51) ºi Florin Enãºescu(‘80). A fost cea mai categoricãvictorie a sezonului, dupã ce, în etapaI, Recolta Dãnceu surclasase DecebalEºelniþa, cu 10-0! Dupã acest succesla diferenþã de 13 goluri, echipaantrenatã de Ion Nicola a urcat pelocul 4, ultimul care asigurãcalificarea în play-off.

Liga a IV-a, etapa a XIII-aDierna Orºova - Inter Salcia 13-0Recolta Dãnceu - Real Vânju Mare 6-1Viitorul ªimian - Dunãrea Pristol 2-0Viitorul Cujmir - CS Strehaia 1-3Decebal Eºelniþa - AS Corcova 3-0 (N)Clasament1. Dãnceu 13 13 0 0 65-14 392. ªimian 13 11 0 2 46-12 333. Strehaia 13 11 0 2 40-15 334. Orºova 13 8 0 5 38-24 245. Cujmir 13 7 1 5 35-24 226. Pristol 13 4 2 7 22-35 147. Vj. Mare 13 3 0 10 15-44 98. Eºelniþa 13 1 4 8 18-44 79. Salcia 13 1 2 10 15-58 510. Corcova* 13 1 1 11 12-36 4* A fost exclusã din campionat în etapa X-aºi pierde toate jocurile din retur cu 3-0Etapa viitoare (31.03.2018)CS Strehaia - Recolta DãnceuViitorul ªimian - Viitorul CujmirReal Vânju Mare - Dierna OrºovaInter Salcia - Decebal EºelniþaDunãrea Pristol - AS Corcova

Pas greºit fãcut deCrãguieºti

Liga a V-a, etapa a XII-aªtiinþa Broºteni - Viitorul Floreºti 7-0ASG Hinova - Inter Crãguieºti 4-2Real Vânãtori - AS Obârºia de Câmp 2-1Unirea Gârla Mare - Dunãrea Hinova 1-2AS Corlãþel - Coºuºtea Cãzãneºti 3-3Voinþa Vrata - Voinþa Opriºor 2-2Clasament1. Broºteni 12 10 1 1 55-13 312. Crãguieºti 12 8 1 3 40-26 253. D. Hinova 12 6 1 5 36-27 194. Gârla Mare 12 6 1 5 26-22 195. Vrata 12 5 3 4 32-24 186. Obârºia 12 5 3 4 27-22 187. Cãzãneºti 12 5 2 5 30-28 178. Floreºti 12 5 1 6 30-36 169. Corlãþel 12 4 3 5 30-36 1510. Opriºor 12 3 2 7 25-30 1111. ASG Hinova12 3 2 7 28-50 1112. Vânãtori 12 2 0 10 18-63 6Etapa viitoare (01.04.2018)Dunrea Hinova - ªtiinþa BroºteniVoinþa Opriºor - Real VânãtoriAS Obârºia de Câmp - Unirea Gârla MareViitorul Floreºti - ASG HinovaCoºuºtea Cãzãneºti - Voinþa VrataInter Crãguieºti - AS CorlãþelDunãrea Hinova - ªtiinþa Broºteni

M. O.

M. O. M. O.

Au rãmas fãrãvictorie

Primul joc din 2018 a adus o remizã albãpentru CSS Drobeta Turnu Severin, care,în etapa a X-a din Seria Vest a Ligii ElitelorU17 a întâlnit, pe “Municipalul” severinean,colega de clasament ACS Poli Timiºoara.Dupã acest rezultat de egalitate, echipaantrenatã de Mihai Caliþoiu a rãmas peultimul loc, cu doar un punct.

Etapa viitoare, severinenii vor evolua laCSU Craiova, dupã care se vor deplasa laCentrul Naþional Mureº. “Sunt mulþumitde bãieþi. Am controlat jocul cu ACS PoliTimiºoara, am avut o posesie foarte bunãºi ocazii importante, iar, cu mai multãîncredere, puteam câºtiga. Urmeazã douãetape foarte grele, cu echipe care au încomponenþã mulþi internaþionali de juniori.Va trebui sa ne autodepãºim ºi sã fim foarteuniþi ca ºi grup, fiindcã valoric ºiorganizatoric, adversarele sunt peste noi.Având în vedere infrastructura fotbalisticãdin Mehedinþi, care este inexistentã, fiecaremeci în care nu ne facem de râs este uncâºtig pentru noi. Este greu sã faci faþã înLiga Elitelor, unde toate echipele au buget,bazã de pregãtire ºi mulþi jucãtori cucontracte de profesioniºti. Atunci cândplouã, noi ne antrenam prin mocirlã, prinparcuri sau în cel mai bun caz pe terenurisintetice de minifotbal. În aceste condiþii, estefoarte greu sa motivezi jucãtorii”, a precizatantrenorul Mihai Caliþoiu.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.03.2018pag. 16

pamflet

Mã nepoate, datefiind condiþiile astea meteo, camvitrege pentru perioada asta, îizisei lu Sucã sã trecem la lucrurimai serioase ºi sã nu mai facembãºcãlie de situaþie, cã nu prea ede râs. Cã abia ziceam cã amscãpat de geruri ºi ninsoare ºi nedete de sus de nu mai ºtim peunde sã bãgãm caloriferele înprizã, cã sar toate siguranþele.Bine, situaþia e mai rea, cã nu maisunt bani pentru asigurareacãldurii, cã sã terminarã înainte devenirea primãverii. Acuma, neºtebani ar mai fi, da vreo 8 miliarde,spre exemplu, ar fi pentru zileleoraºului. Cam atât ar mai fi nevoieºi pentru ca Severinul sã treacãde perioada asta grea. Acuma, mã fraþilor, cum ar puteafi utilizate 8 miliarde de lei înperioada asta pentru Severin?! Pãi sã vedem. Fie se cheltuie pespectacole, scene, lumini, cântãreþi,oamenii cântã, mãnâncã, beau ºiapoi, dupã festivitãþi, sã trezesc ºisã întreabã cu ce s-au ales. Astaar fi o variantã. A doua ar fi ca în condiþiile încare iarna s-a prelungit, frigul eprezent în case, temperaturilenocturne sunt negative, bani deîncãlzire nu mai sunt, familiile cucopii mici ºi bãtrânii au cel maimult de suferit, sã sã decidã înºedinþã de îndatã ca suma alocatãpentru zilele oraºului sã fieutilizatã pentru a trece cu bine deperioada asta grea. Acuma, nicibuni platnicii nu au vreo vinã cãalþii nu plãtesc întreþinerea. ªi ar fi ºi a treia variantã, în carecei 8 miliarde de lei s-ar investi în nea Mãrin

Sucã ºi iarna care nu-i ca primãvara severineanã

promovarea Severinului la nivelnaþional ºi internaþional, prinachiziþionarea de spaþii publicitareîn publicaþii economice, cuprezentarea facilitãþilor pentruinvestitori. Promovare care sãajungã ºi la ambasade, consulate,comisii economice, consilii decooperare economicã, expoziþiiinternaþionale de profil. Iarãrezultatele, deºi nu s-ar vedeaimediat, aºa ca zilele oraºului, petermen mediu ºi lung ar apãrea dinplin. ªi atunci cineva le va culege,pentru cã le meritã. Ar mai fi ºi ultima variantã, încare un ajutor nesperat din parteaadministraþiei centrale s-ar da cãtreSeverin, pentru o situaþie deurgenþã. Dar cu puþin noroc, trecemºi de iarna asta. ªi poate facemsania din varã, sã nu mai avem grijãºi iarna viitoare. ªi Sucã insistã cã doarproiectele mari, de anvergurã, ne

vor scoate din anonimat ºi vorconduce la bunãstarea zonei. ªimai insistã ca Primãria ºiConsiliul Judeþean sã punã mânãcu mânã, sã sã dea peste cap, sãpreia portul, în paralel sãgândescã o strategie de dezvoltarea lui, bazatã pe modernizarea cufonduri europene, sã reia proiectulde reabilitare a Insulei Ada-Kalehºi sã o integreze în circuitul turisticºi mai vorbim dupã asta. Nu e nici populism, nu e niciipocrizie, e doar realitatea unui oraºcare are nevoie de sprijin din parteaadministraþiei, pentru a trece de operioadã dificilã. Iar severinenii,oameni deºtepþi, înþeleg si apreciazãpe mãsurã. Cã într-o iarnã grea,binele lor a fost mai presus de oricefestivism. Oamenii Severinului aunevoie sã simtã cã ceva s-aschimbat în cetate, cã cei careconduc îi au pe ei ºi problemele lorîn prim plan. Iar dacã oamenii cetãþii

se simt bine conduºi, lucrurile nu potmerge decât spre bine. Cu sau fãrãzilele oraºului, Severinul nu o va ducemai bine. Dar cu oameni care se simtîn siguranþã, care ºtiu cã administraþialucreazã pentru a le fi mai bine,Severinul poate spera într-un viitormai bun. Pe care-l meritã cuprisosinþã. Dupã ani în care lucrurileau stat pe loc, e vremea proiectelormari, care sã aducã oraºul laadevãrata sa valoare. Una peste alte, oraºul are unprimar nou, iarã noi nu putem dadecât sfaturi. Aºa cã decizia îiaparþine, iarã severinenii vorînþelege cã a luat decizia corectã. Aia e, mã fraþilor, sãptãmâna astanu prea ne arse de glume, cã situaþianu e de luat în râs. Sã lãsãm glumelepe altãdatã, când or fi vremuri maibune. Sau vreme mai bunã... Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!