apar-romania.ro · Web view2021. 8. 13. · Stiri 12 august 2021, a doua parte . COMERT SI...
86
Stiri 12 august 2021, a doua parte COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA Carrefour: peste 7.425 tone de legume și verdețuri comercializate în 2020 au fost produse local , Anca Olteanu , 12 Aug 2021 Grupul Carrefour anunță în 2020 o performanță non- financiară de 115%, în creștere față de 2019 (114%), ceea ce indică o depășire a targetului inițial cu 15%. Anul trecut, peste 7.425 tone de legume și verdețuri comercializate în 2020 au fost produse local, prin Cooperativa Vărăști și peste 400 de fermieri s-au înscris în Programul Creștem România BIO. În plus, mai mult de 5.000 de persoane au contribuit la colectarea a aproximativ 100.000 de PET-uri, primind la schimb peste 28 de tone de fructe și legume românești. La nivel global, compania a introdus în 2018 un cadru complex de raportare CSR, prin intermediul CSR & Food Transition Index, care măsoară impactul non-financiar al companiei în raport cu obiectivele de CSR setate, axat pe 4 arii: produse sustenabile (bio/organic, filierele calității, pește provenit din surse certificate, produse certificate FSC, reducere cantitate ambalaje), impact magazine și logistică (emisii CO2, risipă alimentară), angajați (training, egalitate de gen, sănătate și siguranță 1
apar-romania.ro · Web view2021. 8. 13. · Stiri 12 august 2021, a doua parte . COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA. Carrefour: peste 7.425 tone de legume și verdețuri comercializate
COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA
Carrefour: peste 7.425 tone de legume i verdeuri comercializate în
2020 au fost produse local , Anca Olteanu , 12 Aug 2021
Grupul Carrefour anun în 2020 o performan non-financiar de 115%, în
cretere fa de 2019 (114%), ceea ce indic o depire a targetului
iniial cu 15%.
Anul trecut, peste 7.425 tone de legume i verdeuri comercializate
în 2020 au fost produse local, prin Cooperativa Vrti i peste 400 de
fermieri s-au înscris în Programul Cretem România BIO. În plus, mai
mult de 5.000 de persoane au contribuit la colectarea a aproximativ
100.000 de PET-uri, primind la schimb peste 28 de tone de fructe i
legume româneti.
La nivel global, compania a introdus în 2018 un cadru complex de
raportare CSR, prin intermediul CSR & Food Transition Index,
care msoar impactul non-financiar al companiei în raport cu
obiectivele de CSR setate, axat pe 4 arii: produse sustenabile
(bio/organic, filierele calitii, pete provenit din surse
certificate, produse certificate FSC, reducere cantitate ambalaje),
impact magazine i logistic (emisii CO2, risip alimentar), angajai
(training, egalitate de gen, sntate i siguran la locul de munc,
incluziune persoane cu dizabiliti) i percepia consumatorilor asupra
tranziiei alimentare (Act For Food). Media scorurilor obinute
pentru fiecare indicator formeaz scorul general al indexului din
acel an.
Act for Food
Act for Food – #NimicSuspect reprezint o iniiativ Carrefour prin
care compania a interzis 100 de aditivi din compoziia tuturor
produselor marc proprie. În 2020 au fost interzii 100 de aditivi
din compoziia tuturor produselor locale marc proprie, incluzând
gama Drag de România.
Din 2016 pân în 2020, risipa alimentar din magazinele Carrefour a
fost redus cu 8%. Aceste rezultate se bazeaz pe colaborrile
dedicate cu ONG-uri, donaiile de produse cu termen scurt de
expirare i vânzarea accelerat a produselor din magazine, care se
apropie de termenul de expirare.
Susinerea productorilor locali
Carrefour România a dezvoltat relaii cu furnizorii locali mici i
medii i a continuat s fie un partener pentru Cooperativa de la
Vrti, care a produs în anul 2020 peste 7.425 tone de legume i
verdeuri.
Carrefour a donat echivalentul a 25% din valoarea fiecrei ldie de
verdeuri vândute ctre Fundaia pentru Dezvoltarea Agriculturii
, pentru a susine dezvoltarea de programe sustenabile în
domeniu.
Cretem România Bio
Cretem România Bio este un program care investete
în dezvoltarea unei agriculturi locale curate i în urmtoarea
generaie de cultivatori români cu certificare ecologic.
Ediia a doua a programului Cretem România Bio a fost lansat în 2020
- primul program naional de conversie la agricultura ecologic
iniiat de un retailer, adresat agricultorilor locali care doresc s
fac tranziia ctre un model de business de tip agricultur ecologic.
Peste 400 de fermieri au fost interesai de conversia la agricultura
ecologic i, în paralel, a fost lansat eticheta „În conversie la
agricultura ecologic”, care marcheaz la raft produsele în proces de
conversie. În total, Carrefour ofer în prezent peste 1.000 de
produse BIO, reprezentând cea mai larg ofert de pe piaa retail din
România.
Punem pre pe plastic
Aciunile din programul Punem Pre Pe Plastic: Vino cu caserola ta de
acas a oferit clienilor posibilitatea de a utiliza caserole
refolosibile pentru mâncare gtit i alimente vrac, reducând astfel
din cele peste 5 milioane de caserole de plastic consumate anual în
magazine, introducerea pungilor biodegradabile i compostabile a
redus un consum de aproape 6 milioane de pungi de plastic pe lun,
iar oferta de produse biodegradabile de la raft, dezvoltat în
parteneriat cu Biodeck, a oferit clienilor posibilitatea de a
reduce folosirea produselor de unic folosin din plastic.
Campania Plata cu PET s-a derulat în perioada 30 octombrie - 24
noiembrie 2020 în 6 orae: Braov, Baia Mare, Constana, Târgu Jiu,
Iai i Bucureti Bneasa i a avut ca rezultate: peste 5.000 de
persoane au adus la punctele de colectare Carrefour aproximativ
100.000 de PET-uri, primind la schimb peste 28 de tone de fructe i
legume româneti; 17 ONG-uri din comunitile locale au colectat, la
rândul lor, PET-uri, în schimbul crora Carrefour a oferit peste
dou tone de fructe i legume româneti.
Carrefour a derulat i un program de colectare a uleiului alimentar
folosit, prin care consumatorul primete 1 litru de ulei proaspt
pentru 3 litri de ulei folosit. În 2020, peste 40.000 persoane au
participat la iniiativ, fiind colectai 160.000 de litri de ulei
alimentar, în schimbul a peste 55.000 litri de ulei proaspt.
Deschidem vinul românesc
În 2020, Carrefour a continuat s extind programul Deschidem Vinul
Românesc, oferind acces productorilor la raft i încurajând consumul
de produse româneti. Astfel, prin proiectul Vin din Regiunea Ta, 36
dintre cele mai iubite vinuri, din totalul de 75 disponibile pe
baza criteriului de proximitate, au fost extinse la nivel naional
în toat reeaua de hipermarketuri Carrefour i într-o selecie de
supermarketuri, iar numrul cramelor mici i mijlocii a crescut de la
14 pân la 26 în 2020.
Proiectul Exclusiv la Carrefour a vizat încheierea de parteneriate
cu crame româneti care s dezvolte vinuri exclusiv pentru Carrefour.
La finalul anului 2020, 15 vinuri au fost create în cadrul
programului, de ctre 5 crame: Aurelia Viinescu, Domeniul Bogdan,
Via Viticola, Crama Davino i The Iconic Estate. Totodat, prin
proiectul Premium, au fost listate peste 140 de vinuri în cadrul
acestui pilon al programului, pân la finalul anului 2020.
Cutia cu Bucurie i Banca de Alimente sunt dou dintre proiectele
derulate de Carrefour pentru susinerea comunitilor
vulnerabile.
În 2020, Carrefour a dezvoltat un plan de aciuni i intervenie,
menit s vin în sprijinul medicilor aflai în linia unu, prin
asigurarea de alimente pentru spitalele din România, donarea a
200.000 euro pentru echipamente medicale, donarea a 20.000 de mti i
asigurarea unor mese calde pentru medici, prin proiectul
#dingrij.
Carrefour a sprijinit comunitile vulnerabile prin Cutia cu Bucurie,
un kit ce asigur necesarul de hran pentru cel puin dou sptmâni,
pentru o familie de trei persoane. În 2020, Carrefour a donat peste
4.100 de astfel de cutii, prin parteneriate cu 25 de ONG-uri. În
total, peste 7.000 de persoane au beneficiat de Cutiile cu
Bucurie.
Mai mult, Carrefour a oferit suport pentru continuarea activitii
pentru partenerii din mediul ONG: alturi de Crucea Roie Român
retailerul a relansat campania „Banca de Alimente” sub conceptul
„Banca pentru Altcineva”, în care au fost strânse peste 19.300 de
kg de alimente, oferite ctre peste 4.800 de beneficiari, cu
ajutorul a peste 460 de voluntari implicai în program.
Psihoterapeui pentru angajaii Carrefour
Carrefour a pus la dispoziia angajailor 300 de psihoterapeui, ca
sprijin emoional pe toat perioada pandemiei.
Printre acestea, compania a avut în anul 2020, în medie, 6 ore i
jumtate de training dedicate pentru fiecare angajat, crescând în
medie cu 3.3 ore per angajat fa de anul 2019. Compania a oferit o
asigurare de sntate suplimentar pentru 18.000 de angajai în
decursul anului trecut.
Campania #PentruSuflet 2020 a venit în sprijinul unui numr de 9.020
de angajai cu o linie dedicat Carrefour, deservit non-stop de 300
de psihoterapeui în decursul a 9.826 de ore, ca sprijin emoional pe
toat perioada pandemiei. Diversitatea i incluziunea social
reprezint o alt component important a politicii de CSR a Carrefour
România. În aceast direcie, 1,4% dintre angajaii Carrefour România
sunt persoane cu dizabiliti.
Carrefour România are peste 360 de magazine din ar i ofer
servicii de online shopping cu livrare acas sau Click &
Collect: www.carrefour.ro i platforma Bringo.
Unu din ase magazine din Europa ale grupului Ahold Delhaize,
proprietarul Mega Image, e deschis în România , Cristina Roca ,
12.08.2021,
♦ Piaa local este, dup numrul de magazine, printre cele mai
importante trei ri europene pentru grupul olandezo-belgian, alturi
de Olanda i Belgia.
Gigantul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul reelei de
magazine Mega Image, are în Europa circa 5.200 de magazine sub mai
multe branduri i formate, iar dintre acestea aproximativ 880 sunt
în România. Asta înseamn c unu din ase magazine e deschis pe plan
local, conform calculelor ZF pe baza datelor din raportul
trimestrial al grupului i a celor de pe site-ul propriu.
Datele sunt valabile la jumtatea anului i includ toate rile (opt) i
toate magazinele, inclusiv cele în franciz sau cele operate în
joint venture cum e cazul Pingo Doce în Portugalia unde grupul e
acionar alturi de Jeronimo Martins, un retailer local ce controleaz
printre altele liderul comerului din Polonia - Biedronka.
Topul celor mai mari i celor mai mici salarii din economie: IT-itii
câtig cel mai bine, iar industria HoReCa pltete cele mai mici
salarii , Ramona Cornea 12.08.2021,
„ IT-ul i industria petrolier sunt sectoare care conduc
statisticile salariale de mult vreme. (...) În HoReCa, salariile
sunt mici, dar se cunoate faptul c industria funcioneaz mai ales pe
baza câtigurilor nefiscalizate – a baciului. Aici, aparent, nici
angajatorii i nici salariaii nu preseaz ca situaia s se
schimbe.“
Salariul lunar mediu net pe economie a ajuns la circa 3.540 de lei
în luna iunie a acestui an, în cretere cu 1,5% fa de luna precedent
i cu 7,4% fa de aceeai lun din anul 2020, conform datelor transmise
de Institutul Naional de Statistic (INS).
„Vorbim despre «câtig» i nu despre «salariu», întrucât aceste
cifre includ i oferirea de bonusuri i alte prime
ocazionale. Creterile salariale estimate pentru acest an erau
moderate, de circa 5%-7%, dar sunt i câteva industrii care au
oferit creteri salariale peste medie. Printre domeniile care
angajeaz muli salariai i deci, care pot influena statisticile, notm
telecomunicaiile, industria petrolier, industria prelucrtoare (mai
ales auto i componente), dar i industria farmaceutic“, explic
aceast cretere Raluca Pârvu, business manager la BPI Group,
companie de consultan în management i resurse umane.
ZF 15 minute cu un antreprenor. Cosmin Beldean, general manager,
Samsara: Anul acesta cred c vom avea venituri peste 2019 i duble fa
de 2020. Ne-a ajutat mult prezena în Bucureti , 12.08.2021, Miruna
Diaconu
♦ Operatorul de restaurante vegetariene Samsara Foodhouse,
pornit în Cluj, a inaugurat primul su local din Bucureti în urm cu
dou luni ♦ În ambele urbe compania face i livrri.
Cosmin Beldean, general manager al lanului de restaurante
vegetariene Samsara Foodhouse, se ateapt ca anul acesta veniturile
companiei s creasc peste nivelul înregistrat în 2019 având în
vedere c recent brandul a ajuns i în Bucureti, mai întâi cu
serviciul de delivery, apoi cu un local offline.
„Sper la o dublare a veniturilor fa de anul trecut i cred c vom
încheia 2021 mai bine i ca în 2019.“
În 2019, cel mai bun an pentru businessul Samsara, cifra de afaceri
a srit de 11,4 mil. lei, pentru ca în pandemie s coboare la 8,2
milioane de lei. Profitul net a fost de 1,6 mil. le anul trecut.
Samsara i-a dezvoltat divizia de livrri chiar înainte de pandemie,
mizând pe faptul c acest segment va crete din ce în ce mai mult de
la an la an.
„Ne-am pregtit zona de delivery s fie cât se poate de eficient.
Odat cu pandemia, veniturile din acest canal s-au triplat, livrrile
fiind majoritare în business.“
Atât în Bucureti, cât i în Cluj, grupul are atât operaiuni de
delivery, cât i localuri fizice, cu servire la mas.
„Planul de investiii era pregtit (ca s venim în Bucureti - n.red.).
Având în vedere c în situaii de criz se iau decizii de criz, am zis
c e important s facem pasul acum. Este într-adevr o perioad mai
dificil, dar avem timp s ne punem lucrurile la punct“, spune Cosmin
Beldean, general manager, Samsara Foodhouse, în cadrul emisiunii ZF
15 minute cu un antreprenor: Cum facem economia s funcioneze în
continuare?, un proiect Ziarul Financiar i Alpha Bank.
Compania a deschis mai întâi o buctrie central în zona Pipera, pe
care a gândit-o atât pentru delivery, cât i ca buctrie-suport
pentru restaurantele pe care grupul vrea s le dezvolte.
„Acesta a fost primul pas, s-a întâmplat anul trecut în octombrie i
noi deja aveam aici clieni.“
Primul restaurant Samsara a fost deschis în Cluj, îns muli
bucureteni tiau brandul ca urmare a vizitelor în oraul din centrul
rii, având în vedere c anual sunt organizate aici festivaluri de
muzic sau film la care vin români i strini din toate prile. În
contextul în care vânzrile pe segmentul de delviery mergeau foarte
bine, proprietarii Samsara au decis s deschid i un restaurant fizic
în Capital. În cazul acestuia din urm, poziionarea e puin diferit,
mâncarea fiind gândit într-o zon conceptual. Restaurantul are 200
de locuri, dintre care 130 se afl pe taras.
Povestea Samsara, din Cluj, a început în urm cu zece ani. Atunci
s-a deschis ceainria Samsara Teehouse, iar dup trei ani a fost
inaugurat restaurantul Samsara Foodhouse.
„Încercm s lucrm în paralel, pe de-o parte s aezm businessul
actual, iar pe de alta s dezvoltm concepte care sunt pretabile i
oportune de deschis în alte orae ale României. Deja am fcut câteva
analize i ne uitm în direcia unor orae precum Timioara, Braov, Iai,
Sibiu, Oradea“, precizeaz Cosmin Beldean.
i aici, executivul român spune c vrea s mearg mai întâi cu
businessul de delivery, astfel încât s vad cât este de deschis piaa
la un astfel de concept. Tot ca planuri de dezvoltare, Cosmin
Beldean adaug c are în plan s ajung cu segmentul de livrri în mai
multe zonele mari ale Bucuretiului, astfel c pân la începutul
anului viitor vor mai fi înc dou puncte Samsara de delivery.
De asemenea, oficialii grupului analizeaz în prezent potenialul
unui nou concept pe care vor s îl deschid în offline în
Capital.
„Ne gândim s ducem businessul i la nivel internaional, îns
provocrile sunt diferite, controlul businessului e mai complicat i
trebuie s gsim soluiile atât operaionale, cât i financiare. Nu
excludem faptul c putem s dezvoltm noi, prin fore proprii, dar nu
excludem nici diferite variante de asociere“, adaug el.
Cosmin Beldean spune c atât în Cluj, cât i în Bucureti, grupul a
încercat s se aprovizioneze doar de la productori locali. Astfel,
în ceea ce privete îngredientele ce se pot achiziiona local,
compania a încheiat parteneriate cu productorii din zonele din
jurul celor dou orae. Pentru îngredientele exotice au fost nevoii s
apeleze la furnizorii strini.
Restaurantele îi schimb meniurile i preurile, dar nu au mari
sperane pentru urmtoarele luni. Problema pierderii unor
angajai-cheie se acutizeaz Profit.ro scris astzi, 17:34
Restaurantele îi schimb meniurile i preurile, dar se ateapt i în
urmtoarele trei luni la un trafic redus de clieni va rmâne în
urmtoarele 3 luni, simultan cu problema pierderii unor
angajai-cheie, care se acutizeaz.
Ateptrile restaurantelor pentru anul 2021 sunt ridicate, 40% dintre
proprietarii care au rspuns unui sondaj estimând o revenire la un
nivel de afaceri similar cu 2019, iar 55% prevzând o îmbuntire vs
2020, îns sub 2019. Dup un an 2020 cu multe modificri, modele de
business par s se stabilizeze i în general s revin la abordarea pre
pandemie, cu anumite modificri care par s fie încetenite (focus mai
ridicat pe livrri decât înainte, simplificarea meniurilor,
reducerea numrului de furnizori i a complexitii aferente gestionrii
acestora). În ceea ce privete ateptrile legate de comportamentul
clienilor, restauratorii anticipeaz creterea preferinei pentru a
veni i a petrece timp în restaurant (47%), dar i scderea bonului
mediu (26% în scdere vs. 60% la ediia precedent), conform
Gault&Millau.
Peste 95% din restaurantele intervievate au implementat deja sau
urmeaz s implementeze modificri minore sau mai semnificative ale
afacerii în urmtoarele 3 luni, o tendin vizibil de la începutul
pandemiei i care denot continua nevoie de adaptare a restaurantelor
locale. Modificarea meniurilor (62% din restaurante) se evideniaz
ca o recuren i reprezint un semn de maturizare a unei piee care
continu s plaseze din ce în ce mai mult accent pe sezonalitate i
produse locale.
Serviciile de livrare vor rmâne o component important a activitii
în 2021, menionat de 45% de restaurante, în timp ce 38% vor
introduce evenimente private, în condiiile permise lege. 33% din
restaurante planific creterea preurilor în 2021, de departe cea mai
ridicat pondere de la lansarea Barometrului în T3 2020 i doar 23%
mai preconizeaz o diminuare adiional a activitii.
Modificrile menionate mai sus prezint un caracter mai uor
reversibil, în acelai timp, îns, aproape 25% (vs. 33% la ediia
precedent) din restaurante declar c în 2021 vor avea un model de
business diferit fa de cel de la începutul pandemiei (e.g. alt
poziionare de pre, concept diferit pentru meniu, experiena diferit
promis), modificri care pot determina un peisaj gastronomic
semnificativ diferit fa de 2019.
În urmtoarele 3 luni, traficul redus de clieni va rmâne în
continuare principala provocare pentru restaurante, îns impactul
este în scdere puternic fa de trimestrul precedent (menionat de
~51% din respondeni vs. 84% la ediia precedent). De asemenea,
complexitatea msurilor impuse de autoriti nu mai pare s reprezinte
o provocare decât pentru 13% din restaurante. Creterea costurilor
capt importan, fiind menionat de 40% din respondeni i aduce
presiune adiional asupra marjelor nete, dup ce în perioada
precedent, prin negocieri, costurile cu furnizorii au stagnat sau
au fost temporar reduse/ ajustate prin defalcarea plilor.
Pierderea unor angajai cheie/ alte probleme legate de piaa muncii
se acutizeaz, fiind menionat de 46% din respondeni i reprezentând a
doua cea mai mare provocare pentru restaurante în T2 2021. Aceast
provocare reprezent o preocupare continu pentru antreprenorii din
restaurante i înainte de 2020, din cauza exodului în afara rii al
persoanelor din aceast industrie i pe cel al recalificrii
profesionale i migrrii ctre cu totul alte sectoare.
În consecin, restaurantele analizate doresc în continuare ca
publicul larg s manifeste o cretere a interesului pentru calitatea
ingredientelor folosite (73%), dar i s ias în continuare la terase
i/ sau restaurante la interior (77%).
Acestea sunt cele mai importante schimbri pe care restaurantele
doresc s le observe în comportamentul clienilor pentru urmtoarele
luni, urmate de creterea interesului pentru gustul oferit, mai
degrab decât pentru celelalte elemente (39%) sau oferirea de
feedback pe loc (38%). Concluziile se bazeaz pe circa 100 de
chestionare i interviuri efectuate cu reprezentani (buctari-ef,
manageri, proprietari) ai restaurantelor din peste 10 orae din
România, analize cantitative i calitative ale pieei, precum i pe
know-how-ul dezvoltat în ultimii ani. ZF 15 minute cu un
antreprenor. Valentin Strugaru, fondator al Maison des Crepes: Vrem
s ne extindem la nivel naional i s ajungem cu francize în orae mari
precum Iai, Oradea, Cluj i Sibiu , 05.08.2021, Miruna Diaconu
♦ În acionariatul businessului local Maison des Crepes a intrat
recent grupul City Grill, unul dintre cei mai importani juctori de
pe piaa restaurantelor din România ♦ Grupul City Grill a
preluat 49% din aciunile businessului fondat de antreprenorul
Valentin Strugaru.
Valentin Strugaru, fondator al Maison des Crepes, un lan de
restaurante bazat pe cltite dulci i srate, spune c îi dorete ca
businessul su s se extind la nivel naional i vizeaz s intre pe
pieele din Iai, Oradea, Cluj i Sibiu în sistem de franciz. Brandul
Maison des Crepes are trei modele de franciz, iar investiia este
direct proporional cu suprafaa.
„Împreun cu Drago Petrescu (fondatorul grupului City Grill -
n.red.) am fcut un plan de dezvoltare la nivel naional în sistem de
franciz. Considerm c piaa francizelor din România este mai pregtit
ca niciodat. Atât francizaii, cât i francizorii sunt bine pregtii,
sunt tineri care îi doresc s investeasc i care acum prind aripi i
sunt i investitori maturi care vor s diversifice portofoliul i
gsesc în piaa HoReCa o oportunitate“, spune Valentin Strugaru,
fondator al Maison des Crepes, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu
un antreprenor: Cum facem economia s funcioneze în continuare?, un
proiect realizat de Ziarul Financiar i Alpha Bank.
Antreprenorul precizeaz faptul c exist trei tipuri de modele de
franciz pentru Maison des Crepes, astfel c viitorii parteneri pot
alege între un model de 100 mp, unul între 100 mp i 200 mp i un
altul care depete 200 mp. „Piaa HoReCa este o piaa francizabil i
are aceast etichet la nivel mondial, doar c astzi noi încurajm
antreprenorii din România s învesteasc în francize locale pentru c
astfel întrim economia. Suntem pregtii, avem coli de management
foarte bune, am început s avem oameni pregtii, cred c e o perioad
foarte bun s investim în asta i exist exemple de branduri locale
care au avut succes“, explic el.
Investiia într-o franciz Maison des Crepes pornete de la 10.000
euro, iar modele au fost gândite astfel încât s fie accesibile
pentru o palet mai larg de investitori.
În acionariatul businessului local Maison des Crepes a intrat
recent grupul City Grill, unul dintre cei mai importani juctori de
pe piaa de restaurant din România. Grupul City Grill a preluat 49%
din aciunile businessului fondat de antreprenorul Valentin
Strugaru. inta este ca sub acest brand s se deschid 30 de uniti în
trei ani, conform datelor comunicate anterior.
Strugaru a lucrat anterior în cadrul Dominoís Pizza, o multinaional
adus local în sistem de franciz, conform celor mai recente date ale
ZF. Apoi a fondat businessul Maison des Crepes care are cinci uniti
„ trei în Bucureti i câte una în Constana i Piteti. Antreprenorul
va pstra aceste uniti proprii, dezvoltarea ulterioar urmând a se
face în sistem de franciz.
În ceea ce privete extinderea pe plan internaional, antreprenorul
spune c în prezent businessul su este pregtit în proporie de 70-80%
pentru o astfel de dezvoltare, îns în viitor cu siguran va putea
face acest pas.
„Cred c ne ajut s ieim pe piaa internaional i o s începem cu
vecinii notri, avem deja câteva orae pe list, îns acum este prea
devreme s ne gândim acolo“.
În prezent, meniul restaurantelor Maison des Crepes este format din
30 de tipuri de cltite împrite în dulci i srate, iar acestea din
urm acoper toate cele trei mese ale zilei, iar majoritatea
clienilor sunt femei.
Valentin Strugaru povestete c experiena sa în domeniul HoReCa l-a
ajutat foarte mult în deschiderea propriului su business, astfel c
atunci când a deschis primul restaurant Maison des Crepes a
investit doar 7.000 euro i a fost gata în zece zile. Primul Maison
des Crepes a fost deschis pe 6 decembrie 2016 în zona Dorobani din
Bucureti.
ZF Agropower. Paul Cpuan, fondator Delicium – Jams and Syrups: Vrem
s aplicm pentru fonduri europene pentru a construi bungalow-uri
lâng plantaiile de zmeur i fructe de pdure , 05.08.2021, Ramona
Cornea
„Pân acum am fcut totul din finanare proprie i de acum vrem s
aplicm i noi pentru proiecte prin fonduri europene. Unul dintre ele
va fi pentru construirea câtorva locuri de cazare.“
Paul Cpuan, fondatorul Delicium – Jams and Syrups, un business ce
vinde sirop din fructe presate la rece i dulceuri din producia
proprie de zmeur i fructe de pdure, vrea s acceseze fonduri
europene pentru a construi i locuri de cazare pe terenul pe care
are plantaia. Tânrul antreprenor are în localitatea Bora din judeul
Cluj o plantaie de 7 hectare cu fructe, majoritar cu zmeur.
„Ne dorim ca în urmtoarea perioad s aplicm pentru fonduri europene.
Pân acum am fcut totul din finanare proprie i de acum vrem s aplicm
i noi pentru proiecte prin fonduri europene. Unul dintre ele vreau
s fie pentru construirea câtorva locuri de cazare. M gândesc la
bungalow-uri pentru c se potrivesc foarte bine cu locul“, a
declarat Paul Cpuan în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect
susinut de Banca Transilvania i Profi.
Despre agroturismul din România, antreprenorul spune c înc exist
loc de cretere, iar dezvoltarea pe acest segment reprezint viitorul
businessului su.
„Cred c România are înc un potenial enorm pentru zona de agroturism
i de pensiuni. Cred c este urmtorul pas, cel puin pentru noi. Am
trecut de la producie de materie prim, la producie procesat, la
restaurant, evenimente, iar urmtorul pas ar fi partea de cazare. A
venit ca o nevoie, a venit la cererea clienilor. La nivel de ar,
suntem înc la început în domeniul acesta.“
Absolvent de Horticultur, Paul Cpuan a fcut primul pas în business
în urm cu cinci ani, atunci când a înfiinat o plantaie de zmeur pe
o suprafa de 1,5 hectare, în care a investit circa 20.000 de
euro.
Ulterior a extins cultura, a ridicat o fabric unde produce
dulceuri, siropuri presate la rece i zacusc, s-a autorizat ca
restaurant, iar investiiile pân în prezent se ridicau la 350.000 de
euro în luna noiembrie a anului 2020.
”Povestea Delicium a început acum circa 13-14 ani dup o vizit în
Austria, când am ajuns în o mic plantaie de zmeur cu mai multe
camere la intrare. Era un concept care la ei exista de mai mult
timp, îns la noi nu ajunsese. În anul al treilea de studii la
facultatea de horticultur i-am convins pe prinii mei s cumprm un
teren i s înfiinm o plantaie de zmeur în localitatea Bora din
judeul Cluj. Au trecut ase ani i am ajuns la o suprafa de aproape
apte hectare pe care cultivm fructe de pdure, printre care zmeur,
aronia, cpune, mure i afine, iar de anul acesta cultivm i legume în
solarii”.
În 2018, Cpuan a construit un spaiu de procesare, l-a utilat,
autorizat i de atunci proceseaz în el undeva la 40 de sortimente
diferite de produse, iniial din fructele cultivate de ei, iar i
ulterior i din fructele cultivate de ali productori din
România.
”Nu reueam s vindem producia procesat, piaa era foarte competitiv i
vindeam insuficient, adic produceam mai mult decât vindeam. Mi-am
amintit de ideea din Austria i am decis s o adaptez la noi, s o
integrez în contextul din România. Astfel, în 2019 am început s ne
deschidem porile ctre clieni, ctre cei care vor s îi culeag singuri
fructele. În 2019 au fost 5.000 de persoane la noi în ferm, iar în
2020 au fost 11.000 de persoane. Pân acum, în o lun i jumtate am
avut circa 3.500 de participani la evenimentele noastre i la cules
de fructe”.
Paul Cpuan spune c afacerea sa a trecut cu bine de anul 2020, iar o
mare parte din reuita din 2020 este datorat pregtirii din
iarn. ”Eu iarna înv i m pregtesc pentru anul care vine,
atunci am timp s fac acest lucru. Cred c m-am pregtit suficient de
bine în aa fel încât s reuesc s îndeplinesc scopul stabilit din
2018, când am decis s triplez în fiecare an vânzrile. Am reuit
chiar mai bine de atât în 2020, chiar dac a fost pandemia.”
Ministrul economiei, Claudiu Nsui: Sumele din lista pentru msura
HoReCa nu sunt cele aprobate. Exist o limit de aplicare de 800.000
de euro, este o limit european, Ramona Cornea , 05.08.2021,
Pentru schema de ajutor de stat pentru companiile din industria
HoReCa au aplicat peste 10.000 de companii, iar cea mai mare sum
solicitat este de 83 mil. lei, sum ce nu poate poate fi primit,
având în vedere c exist o limit de 800.000 de euro. Ministrul
Claudiu Nsui nu a putut explica situaia sumelor din tabelul
publicat de ministerul pe care îl conduce.
„Suma din tabel este cea pentru care au aplicat companiile, nu
înseamn c este i aprobat. Acum ea intr într-un proces de evaluare i
un funcionar va spune dac suma corect este aceea sau alta, fie nu
este eligibil. Exist o limit de aplicare de 800.000 de euro,
aceasta este o limit european“, a spus Claudiu Nsui în cadrul
emisiunii ZF Live.
Cu toate acestea, companiile spun c au aplicat cu scderea cifrei de
afaceri din 2020 fa de 2019. Reprezentanii ageniei de turism
Christian Tour au spus sptmâna trecut pentru ZF c ei nu au
solicitat suma din tabel.
În S1-2021, deficitul comerului alimentar al României a crescut
spectaculos , meatmilk , 12 august 2021
În perioada 1.I-30.VI 2021, exporturile FOB au însumat 36168,7
milioane euro, iar importurile CIF au însumat 46828,5 milioane
euro.
În perioada 1.I-30.VI 2021, exporturile au crescut cu 26,5%, iar
importurile au crescut cu 25,6%, comparativ cu perioada 1.I-30.VI
2020.
Deficitul balanei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.VI 2021 a
fost de 10659,8 milioane euro, mai mare cu 1977,8 milioane euro
decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.VI 2020.
În luna iunie 2021, exporturile FOB au însumat 6242,0 milioane
euro, iar importurile CIF au însumat 8085,9 milioane euro,
rezultând un deficit de 1843,9 milioane euro.
Fa de luna iunie 2020, exporturile din luna iunie 2021 au crescut
cu 28,9%, iar importurile au crescut cu 31,1%.
În privina comerului internaional cu alimente, animale vii, buturi
i tutun, deficitul României a ajuns la cca. 1,7 miliarde de
euro.
16 proiecte câtigtoare în cadrul programului „În Stare de Bine”
obin finanare de peste 530.000 euro de la Kaufland , Alte articole
, Carol Popa , Joi, 12 August 2021
Kaufland România împreun cu Fundaia pentru Dezvoltarea Societii
Civile anun rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte al
anului 2021 în cadrul programului „În Stare de Bine”. Astfel, au
fost selectate 16 organizaii neguvernamentale care vor primi
finanare în valoare total de peste 2.600.000 lei pentru urmtoarele
6 luni.
Cele 16 proiecte propuse spre finanare acoper domeniile de aciune
ale programului – cultur, sport i via sntoas i vizeaz cu prioritate
grupuri vulnerabile din întreaga ar, printre iniiative
numrîndu-se:
• Program integrat de servicii pentru via activ i sntoas pentru
persoanele vârstnice din Bacu, ce include servicii sociale,
medicale i de îngrijire la domiciliu pentru cei bolnavi i
încurajarea unui stil de via sntos i activ pentru cei rmai singuri;
• Ateliere de desen, street dance, implicare civic i spectacole de
jonglerie pentru copiii i tinerii din comunele Dumeti, igneti i
Ungheni (Iai), provenii din familii vulnerabile; • Sprijin i
consiliere pentru persoanele diagnosticate cu boala Charcot Marie
Tooth, din toat ara; • Program inovator care folosete ahul ca metod
de dezvoltare personal i incluziune pentru copiii din cartierul
Stmrel (Satu Mare) i ase localiti din judeele Vaslui i Iai; •
Program de sprijin pt mamele cu copii mici din comunitatea
marginalizat din Dârvari (comuna Ciorogârla - Ilfov) - sprijin
pentru obinerea actelor de identitate, analize i controale
medicale, pachet sanitar, educaie pt via sntoas; • Ateliere
culturale i de exprimare artistic pentru tineri cu deficiene de auz
i vorbire din Bucureti, Buzu i Focani; • Activiti sportive pentru
copii cu prini navigatori, care sunt supui riscului de
vulnerabilitate emoional ca urmare a plecrii unuia dintre prini pe
mare; • Program de asisten medical pentru viitoare mame din Oneti i
Moineti (judeul Bacu), care provin din medii defavorizate.
Alturi de acestea, alte 7 proiecte se numr pe lista de rezerv.
Proiectele propuse spre finanare au fost selectate dintr-un total
de 210 proiecte trimise în competiie în perioada 23-25 iunie 2021,
nevoia de finanare a tuturor acestor proiecte depind 7,3 milioane
de euro.
„Alturi de partenerii de la FDSC, continum cel mai generos program
de finanare dedicat sectorului non-profit din România, prin care,
anual, 1 milion de euro în granturi nerambursabile sprijin proiecte
pentru comuniti. Anunm acum proiectele câtigtoare ale celui de-al
doilea apel din 2021, care s-au remarcat prin coeren i diversitate
în aciunile propuse, dovad c ONG-urile îi cunosc foarte bine
beneficiarii. Felicitm toate organizaiile i le urm succes în
implementare.”, a afirmat Anna Katharina Scheidereiter, CSR Manager
Kaufland România.
Programul #ÎnStareDeBine este susinut de Kaufland România i
implementat cu sprijinul Fundaiei pentru Dezvoltarea Societii
Civile. Valoarea total a granturilor nerambursabile alocate în
cadrul programului se ridic la 1 milion de euro anual.
DIVERSE
Incendiu izbucnit într-o zon montan din România! Operaiunile de
stingere sunt în plin desfurare ,12 august 2021, Ciprian Voinea
Douzeci de pompieri militari de la detaamentele din Reia i
Caransebe intervin, joi dimineaa, pentru stingerea unui incendiu de
vegetaie uscat ce a fost semnalat în Munii Cernei, a informat
Inspectoratul pentru Situaii de Urgen (ISU) Cara-Severin, citat de
AGERPRES.
Pe parcursul unei recunoateri aeriene desfurate miercuri seara, au
fost observate mai multe focare ale unui incendiu în zona Cracul
Teiului de pe Vârful Arjana, Munii Cernei. Pentru stingerea
acestora, la faa locului au acionat fore de intervenie ale
detaamentului de pompieri din Caransebe, serviciului voluntar
Cornereva i lucrtori silvici, îns pericolul nu a putut fi îndeprtat
în totalitate.
Operaiunea de stingere a fost reluat joi, la locul incendiului
fiind concentrate fore ale pompierilor militari din Reia i
Caransebe i lucrtori silvici de la Ocolul Silvic Mehadia.
Pompierii militari intervin cu dou autospeciale cu ap, dou
autoutilitare de teren cu traciune integral, bazine de ap cu
capacitatea de 1.000 de litri, turbosuflante, pliciuni i lopei, a
precizat ISU Cara-Severin.
GLOBAL
Schimbrile climatice vor crete povara produs de patogenii
culturilor agricole în unele pri ale lumii, dar o vor reduce în
altele, arat cercettorii.
Pe msur ce planeta se înclzete , impactul acestor boli ale
culturilor vor scdea probabil în zonele tropicale, incluzând
Brazilia, Africa subsaharian, India i Asia de Sud-Est, potrivit
sciencedaily.com.
La latitudini mai mari (mai departe de ecuator), riscul de boal va
crete – Europa i China fiind „deosebit de vulnerabile”. Un studiu
publicat de Universitatea din Exeter, publicat în Nature Climate
Change, spune c aceste schimbri vor urma îndeaproape variaiile de
productivitate ale culturilor cauzate de înclzirea global.
Modelele sugereaz c temperaturile în cretere vor mri randamentele
majoritii culturilor la latitudini ridicate, în timp ce tropicele
vor avea câtiguri mici sau deloc.
Studiul constat, de asemenea, c SUA, Europa i China vor vedea
probabil modificri majore în mixul de ageni patogeni (boli) care le
afecteaz culturile.
„Agenii patogeni ai plantelor cauzeaz deja pierderi devastatoare de
producie la nivel global. Cercetrile noastre anterioare au artat c
duntorii i agenii patogeni ai culturilor se îndeprteaz de ecuator i
acest nou studiu estimeaz riscurile cauzate de ei în urmtoarele
decenii”, a declarat profesorul Daniel Bebber, de la Departamentul
de Biosciences al Exeter i de la Global Systems Institute.
Profesorul a adugat c distribuirea rapid la nivel mondial prin
comerul i transportul internaional înseamn c patogenii culturilor
agricole vor ajunge probabil în toate zonele în care condiiile sunt
potrivite pentru ei. Ratele de infectare cu ageni patogeni ai
plantelor sunt puternic determinate de condiii, inclusiv de
temperatur.
Studiul a utilizat informaiile existente cu privire la
temperaturile minime, optime i maxime de infecie pentru 80 de ageni
patogeni ai culturilor, precum fungii i oomicetele.
Cercettorii atrag atenia c avem doar câteva decenii la dispoziie
pentru cercetare, iar încruciarea culturilor poate dura mult, aa
încât trebuie s ia în calcul rezistena la agenii patogeni care nu
au ajuns înc în anumite zone. De asemenea, ei subliniaz c muli
ageni patogeni din zonele tropicale sunt insuficient studiai.
UNIUNEA EUROPEANA
Impactul crizei sanitare asupra comportamentului alimentar al
europenilor, meatmilk , 12 august 2021 Blocajele, protecia i
restriciile de funcionare de la domiciliu, împreun cu veniturile
diminuate i timpul suplimentar la dispoziia oamenilor, au
condus la schimbri largi în atitudinile i comportamentul
consumatorilor europeni, dup cum arat studiul cu titlul ”Pandemic
impacts on european consumer food behaviour”, întocmit de
Institutul European pentru Inovaie Tehnologic (EIT), de pe lâng
Comisia European.
Schimbri semnificative
Potrivit sursei citate, în întreaga Europ asistm la schimbri
semnificative în obiceiurile de cumprare a produselor alimentare,
la produsele pe care le cumprm i le consumm i la modul în care gtim
i mâncm. Sondajul realizat cu ajutorul a 5000 de consumatori din
zece ri europene arat diferene interesante între ri i grupe de
vârst, dar aceste tendine generale sunt general valabile.
Cumprturile sunt mai diverse i se consum mai mult decât înainte de
criza sanitar. S-au raportat creteri semnificative ale cumprturilor
online i cumprarea în vrac, precum i creterea net a consumului în
aproape fiecare categorie de alimente (în special fructe, legume i
fin).
Referitor la creterea planificrii i acordarea ateniei la ceea ce
cumprm în general, consumatorii spun c s-au preocupat mai mult de
proveniena local, de ambalare (tensiunile dintre igien i mediu),
prospeimea, evitarea aditivilor i cutarea valorii.
Bucuria de a gti i o cretere a orelor de mas în gospodrie, înseamn
acum mai mult, pentru oamenii care raporteaz o cretere a bucuriei
convivialitii i a experimentrii cu reete, o reducere a utilizrii
meselor ready-meal, o schimbare ctre orele de mas adecvate i
mâncarea cu ali membri ai gospodriei.
Schimbri mai pronunate în sudul Europei
În ansamblu, aceste tendine sunt cele mai pronunate în rile din
sudul Europei, probabil, influenate de variaiile de ar ale
impactului i rspunsurilor COVID-19, combinate cu diferenele
culturale i socio-economice pe termen lung. În ceea ce privete
vârsta, observm schimbri mai mari de comportament în ambele
direcii: în grupul cel mai tânr de 18-35 de ani, ale crui stiluri
de via au fost modificate în mod mai dramatic de ctre pandemie, dar
i cel mai puin în cel mai vechi grup, de 55+.
Dei este posibil s vedem unele comportamente care inverseaz
obiceiurile în perioada de postpandemie, consumatorii din sondajul
citat au spus c multe dintre schimbri vor fi de durat. Tendinele
ascendente notabile pentru viitor includ:
• O bun aprovizionare cu alimente i o mare varietate va conta mai
mult, dup post-pandemie.
• Abilitile, echipamentul de gtit i timpul necesar pentru a gti vor
fi mai importante.
• Magazinele de alimente accesibile i accesul la alimente la preuri
accesibile sunt prioriti sporite.
• Cunotinele nutriionale, alimentele sntoase i utilizarea
alimentelor pentru controlul greutii vor conta mai mult.
• Oamenii intenioneaz s cumpere mai multe alimente locale i s reduc
ambalajele nesustenabile i risipa de alimente.
De asemenea, trebuie s fim contieni de faptul c un numr mai mic
dintre cei întrebai afirm c inteniile lor au mers în direcia opus
i, în multe cazuri, inteniile oamenilor rmân neschimbate.
Cel mai pronunat, în general, este un accent sporit pe
accesibilitatea i valoarea alimentelor i, odat cu aceasta, apare
riscul de a crete inegalitile i lacunele de comportament în jurul
unei alimentaii sntoase i durabile.
Ca urmare, rspunsul din partea factorilor de decizie politic i a
sistemului alimentar va fi esenial pentru consolidarea i extinderea
schimbrilor de comportament realizabile, care au un impact pozitiv
pentru indivizi i societate.
Românii au un comportament de achiziie impulsiv
Odat cu pandemia COVID-19 i restriciile i anxietile asociate, în
ceea ce privete cumprturile cu alimente, a existat o trecere
accelerat la cumprturile online în toate rile analizate i a crescut
semnificativ cumprarea în vrac. Constatri cheie:
• Cretere mare a cumprturilor de alimente online în general: 45%
fac mai mult comer online, fa de 10%, în perioada anterioar (Grecia
a crescut cel mai mult, cu 60% fa de 7%). Aceast tendin este cea
mai pronunat în grupul de vârst 18-35 de ani, 41% raportând o
cretere, fa de 33% anterior, din grupa de vârst de 36-55 i 24% din
grupul de peste 55 de ani.
• Livrarea la domiciliu a reprezentat majoritatea, cu o cretere
general de 41% mai mult, comparativ cu 20% anterior.
• Toate rile au înregistrat o cretere mare a achiziiilor în vrac;
în general 47% au crescut acest comportament, fa de 11%, care l-au
redus (Finlanda a raportat cea mai mare fluctuaie, la 52% fa de
5%).
Pe lâng trecerea la online, am vzut i mai multe magazine de
alimente i schimbri semnificative în comportamentul de cumprare
impulsiv:
• 45% dintre consumatori au declarat c intenioneaz s achiziioneze
mai atent, comparativ cu doar 7% anterior (în Spania acest lucru a
crescut la 53%, fa de 4%).
• În general, mai mult de jumtate dintre persoanele chestionate
i-au schimbat comportamentul în ceea ce privete cumprturile
neplanificate i aceste schimbri au fost destul de polarizate, 28%
raportând achiziii impulsive mai mici (pân la 40% în Grecia), i 23%
raportând mai mult (pân la 39% în România).
Consumatorii sunt mult mai chibzuii
Cumprtorii din întreaga Europ au fost afectai financiar de pandemia
COVID-19, cu o treime (34%), dintre cei crora i-au pierdut parial
sau total venitul, iar mai mult de jumtate au raportat dificulti în
a face ca banii s dureze pân la sfâritul lunii. Nicio surpriz,
atunci c sondajul arat c mai muli cumprtori verific întotdeauna
preurile i trecerea la alimente/mrci mai puin costisitoare.
Constatri cheie:
• Toate rile au artat o tendin marcat spre achiziionarea de
alimente ieftine: în general 27% cumpr mai mult, fa de 9% fcând
contrariul (cel mai pronunat în Spania la 35% fa de 4%).
• În concordan cu acest lucru, a existat un declin peste tot în
numrul de achiziii de produse alimentare scumpe; în general 30%, fa
de 15%-creterea acestor achiziii. (Spania, Polonia i Grecia prezint
cea mai mare scdere a achiziiilor scumpe i Frana cea mai mare
cretere).
• Consumatorii au raportat c au cumprat mai multe mrci necunoscute,
în general cu 22% mai mult, fa de 12% mai puin, cu o cretere net în
România (Marea Britanie artând cea mai mare schimbare, la 30%, fa
de 7%).
• În acelai timp, a existat, de asemenea, o cretere general a
numrului de cumprturi de mrfuri de marc dar împrirea a fost mai
strâns aici, 18% cumprând mai mult, fa de 13% mai puin.
• Aproape o treime (32%), din totalul consumatorilor au declarat c
acum verific întotdeauna preurile chiar i la produsele alimentare
mai ieftine, comparativ cu 13% anterior, (Grecia fiind cea mai mare
la 39% fa de 12%).
• Cu toate acestea, muli oameni înc se mai delecteaz cu delicii
gustoase i delicatese: în general 26% fac asta mai mult, în timp ce
21% o fac mai puin. (Cu 34% mai mult i cu 11% mai puin în Marea
Britanie).
Consumul a crescut
În general, vedem consumatorii care raporteaz un consum mai mare,
în aproape fiecare categorie, întrucât blocajele COVID-19 i
creterea numrului de lucrri la domiciliu, în Uniunea European, au
condus oamenii s petreac mai mult timp acas i au afectat
comportamentele alimentare i alegerile alimentare:
• Categoriile care au prezentat cele mai mari creteri au fost
fructele (consumul a crescut cu 32%, fa de 9% în scdere) i legumele
i leguminoasele (creterea cu 27% fa de scderea cu 8%).
• Urmtorul a fost fina; toate rile au raportat o cretere a
consumului, cu 27% în general, spunând c au consumat mai mult fin
(fa de 9% mai puin). În Italia, aproape jumtate (49%), au consumat
mai mult fin (fa de 7% mai puin).
• Între timp, 24% au declarat c au consumat mai multe produse
lactate (comparativ cu 6% mai puin), iar în Spania o treime (33%),
au folosit mai multe produse lactate (comparativ cu doar 3% mai
puin).
• Utilizarea ierburilor i a condimentelor a crescut peste medie,
dar nu la fel de mult ca ciocolata i dulciurile (cu 28% mai mult fa
de 13% mai puin) i chipsurile i gustrile (cu 28% mai mult fa de 16%
mai puin).
• Toate rile au raportat o cretere a consumului de psri de curte
(în general cu 21% mai mult, fa de 10% mai puin), în timp ce petele
a avut un consum mai mixt (cu 19% mai mult, fa de 15% mai puin),
iar consumul de carne a crescut o cantitate mic peste tot, în afar
de Frana i Germania (cu 19% mai mult, fa de 15% mai puin).
• Alcoolul a fost una dintre cele dou categorii care au artat o
scdere general a consumului. În total, 24% au raportat c consum mai
puin alcool, comparativ cu 20% care consum mai mult, dar aceast
tendin a fost inversat în Marea Britanie, Finlanda i Suedia i, în
general, în grupa de vârst 18-35 de ani.
• Cealalt categorie care a înregistrat o scdere general a
consumului a fost aceea a alimentelor de uz convenabil (26% au
raportat mai puin utilizare, fa de 22% mai mult), dar
comportamentul a fost destul de polarizat: în Grecia 46% au folosit
mai puin (vs 21% mai mult), dar consumul a crescut în Marea
Britanie, Finlanda, Germania i România.
Mai mult atenie acordat ambalajelor
În general, odat cu pandemia de COVID-19, oamenii au acordat mai
mult atenie modului în care sunt ambalate alimentele i informaiilor
de pe ambalaj legate de igien, prospeime, aditivi i durabilitate.
Constatri cheie:
• În general, oamenii din fiecare ar raporteaz o preferin crescut
pentru mrfurile preambalate din motive de igien: total cu 33% mai
mult, fa de 14% mai puin. (România cel mai mult cu 49% vs
11%).
• În acelai timp, observm o cretere mai mic a persoanelor care caut
produse alimentare neambalate durabile sau ambalaje
biodegradabile/reciclabile: cu 29% mai mult fa de 15% mai
puin.
• Exist o tendin de cretere general pentru ca oamenii s verifice
întotdeauna datele de „ambalare / utilizare pân” pentru prospeime:
cu 36% mai mult, fa de 9% mai puin (Spania 46% fa de 5%).
• i peste tot consumatorii fac mai mult pentru a încerca s evite
produsele cu aditivi i conservani artificiali: total cu 34% mai
mult, fa de 12% mai puin (România 47%, fa de 14%).
Schimbarea comportamentelor de gtit i de mas
Cu oameni care petrec mai mult timp acas în toate rile, observm o
cretere semnificativ a numrului de consumatori care se bucur i
experimenteaz gtitul acas, precum i mesele de uz casnic mai
regulate. Constatri cheie:
• În toate rile, oamenii au raportat o cretere a gradului de
petrecere a timpului de gtit; în general, 36% au fcut-o, fa de 13%,
raportând o scdere. În grupul de vârst 18-35 de ani, 43% au
raportat o cretere, dei 17% au spus contrariul (36-55 ani 39% vs
12%; 55+ 29% vs 12%).
• Un numr i mai mare de oameni au raportat c au experimentat mai
mult cu reete noi (în general 39% au experimentat mai mult, fa de
11% mai puin). Aceste tendine ascendente au fost cele mai pronunate
în Spania, Italia i Grecia i mai puin în Suedia i Germania.
• Aceast cretere a gtitului acas a corespuns cu o reducere general
a consumului de alimente gata preparate; acest lucru a fost adevrat
peste tot, dar în Spania, 33%, au folosit mai puin gtitul acas, fa
de 19% mai mult.
• Consumatorii au raportat, de asemenea, o schimbare a orelor
destinate gustrilor, mai degrab, decât dup orele de mas stabilite
(adevrat peste tot, dar în Marea Britanie, în general, 30% fac
acest lucru mai puin, comparativ cu 19%, mai mult); dar 18-35 de
ani au evoluat invers: 30% au crescut gustrile peste mese fixe
(comparativ cu 25% mai puin).
• Luatul mesei în familie a crescut peste tot: în total, 29% au
raportat acest lucru, mai mult, comparativ cu 12% mai puin (cea mai
mare cretere în Spania, cu 44% fa de 7%).
• În general, consumatorii din fiecare ar au considerat c mâncarea
i masa au devenit o parte mai important a vieii lor sociale (în
general 29% au fost de acord, în timp ce 17% au simit
contrariul).
Comportamentul consumatorilor din câteva ri ale Uniunii
Europene
Finlanda: Oamenii din Finlanda prezint în general mai puine
schimbri de comportament, jumtate spunând c s-au luptat financiar
în timpul pandemiei i 61% au mai mult timp.
Ei nu raporteaz nicio schimbare general a mesei, ca gospodrie, i
creteri mai mici în consumul de gtit i produse, decât cea mai mare
parte a Europei, dei raporteaz cea mai mare cretere net a
alimentelor convenabile i o mic cretere net a alcoolului.
Între timp, 52% au crescut achiziiile în vrac (fa de 5% mai puin),
iar cumprturile online au crescut semnificativ, împrind în mod egal
între livrare i ridicare. De asemenea, observm o cretere a cumprrii
produselor ambalate din motive de igien i o scdere a cutrii de
ambalaje durabile.
Frana: Puin peste jumtate (52%), dintre consumatorii francezi,
raporteaz mari probleme financiare în timpul pandemiei COVID-19,
iar 68% spun c au avut mai mult timp. În general, consumatorii
prezint o cretere uor sub medie a cumprturilor online, a
achiziiilor planificate i a achiziiilor în bloc, dar cea mai mare
cretere a cumprrii directe de la productori i furnizori (cu 38% mai
mult fa de 15% mai puin).
De asemenea, sunt mai predispui decât cei mai muli s compare
etichetele produselor alimentare i mai puin probabil s treac la
produse ieftine sau s selecteze produse ambalate din motive de
igien.
Acestea arat creteri mai mici ale chipsurilor i ciocolatei i 36% au
petrecut mai mult timp gtind, cu o reducere net a consumului de
carne (19% consumând mai puin fa de 16% mai mult).
Germania: În Germania, mai puini oameni raporteaz c se lupt
financiar sau c au timp mai mult, decât în alte pri ale Europei i,
de asemenea, observm schimbri mai mici în comportamentele legate de
alimente în timpul pandemiei. Exist însî o schimbare semnificativ
ctre cumprturile online i mai mult ctre o planificare atent i
cumprri în vrac, precum i o tendin moderat ctre produse ieftine i
mrci necunoscute.
În general, consumatorii raporteaz creteri modeste ale consumului
în majoritatea categoriilor, dar Germania este singurul loc, altul
decât Frana, care arat o reducere general a consumului de carne, cu
17% consumând mai puin fa de 10% mai mult. Un sfert dintre germani
spun c au gtit mai mult i 30% au folosit mai puine mese gata.
Grecia: Oamenii din Grecia raporteaz cea mai mare dificultate
financiar din timpul pandemiei (69% cu probleme) i peste trei
sferturi (76%) au avut mai mult timp. Aici vedem cea mai mare
cretere a cumprturilor online, 60% mai mult, fa de 7% mai puin,
apeleaz la cumprarea în vrac i verificarea întotdeauna a preurilor,
precum i o schimbare notabil ctre alimentele mai puin
costisitoare.
Consumatorii greci raporteaz creteri semnificative ale consumului
de producie, în special fructe, legume i ierburi, dar i cea mai
mare cretere a consumului de carne i al doilea cel mai mare pentru
ciocolat i chipsuri. Grecia a raportat cea mai mare scdere a
consumului de alcool. A fost o cretere mare a gtitului, a încercat
reete i a lua masa împreun.
Italia: Italia a avut un blocaj îndelungat i 63% dintre consumatori
declar c se lupt financiar în timpul pandemiei, 80% având mai mult
timp decât de obicei. În general, observm schimbri mari de
comportament, inclusiv unele dintre cele mai mari creteri ale
cumprturilor online, planificare i cumprare în vrac, precum i
verificarea preurilor i utilizarea în funcie de date i evitarea
aditivilor.
Consumatorii italieni raporteaz cea de-a doua cea mai mare cretere
a consumului de legume i cea mai mare în fin (49% folosind mai
mult), plus o scdere puternic a cumprrii de alimente scumpe, dar i
cea mai mare cretere a cumprrii mrcilor. Italia este în top trei,
pentru mai mult timp alocat gtitului i mâncând împreun, peste
jumtate încercând reete noi i cea mai mare scdere a meselor
gata.
Polonia: În Polonia, 53% dintre cei întrebai au declarat c au avut
probleme financiare în timpul pandemiei i 66% au avut mai mult timp
pe mâna lor. Cumprturile online au crescut mai puin decât media,
dar totui, în mod semnificativ, iar achiziiile în vrac sunt cele
mai mari aici. Polonia este printre primele trei ri în ceea ce
privete creterea raportat a achiziiilor i consumului planificat de
fructe, lactate i ierburi i condimente.
Consumatorii de aici prezint una dintre cele mai mari scderi ale
achiziionrii de alimente scumpe i sunt singurii care arat o scdere
general a cumprrii mrcilor. Gtitul i gtitul la domiciliu împreun,
au crescut în conformitate cu media european, iar Polonia arat cea
de-a doua cea mai mare scdere a meselor ready-meal (cu 41% mai puin
fa de 15% mai mult).
România: Problemele financiare din România au afectat 56% dintre
consumatorii români în timpul pandemiei, iar 73% au declarat c au
timp suplimentar. Aici observm creteri mari ale consumului de
produse, în special legume, lactate, carne i psri, în timp ce
consumul de alcool a sczut cu 33%.
A existat o cretere semnificativ a cumprturilor online, a
achiziiilor planificate i a achiziiilor în vrac, dar i cea mai mare
cretere a cumprturilor impulsive (39% mai mult, fa de 21% mai
puin).
Cumprtorii de aici au fost al doilea grup naional cel mai probabil
s verifice întotdeauna preurile. Totui, România a fost singurul loc
care a artat o scdere net a cumprrii mrcilor necunoscute (în timp
ce cumpra mai multe mrci), iar 49% spun c aleg mai multe produse
ambalate din motive de igien.
Spania: În general, vedem consumatorii din Spania care raporteaz
cea mai mare schimbare de comportament în timpul pandemiei. Nu este
surprinztor, având în vedere c acetia scot cel mai mare scor,
pentru c au avut mai mult timp decât de obicei (81%), i s-au situat
în primele patru ri cu probleme financiare determinate de pandemia
de COVID-19.
Spania a raportat cea mai mare cretere a magazinelor de produse
alimentare planificate i livrarea la domiciliu, precum i compararea
etichetelor produselor i verificarea prospeimii, plus cea mai mare
cretere a consumului în aproape toate categoriile. Peste jumtate
dintre consumatorii spanioli au spus c s-au bucurat de mai mult
timp gtind i experimentând cu reete noi i au raportat, de asemenea,
cea mai mare cretere a meselor luate împreun, ca gospodrie.
Suedia: Consumatorii suedezi raporteaz cea mai mic schimbare de
comportament în ansamblu, probabil, parial o consecin a unei
abordri mai uoare de blocare decât alte ri din Europa i mai puine
raportri privind luptele financiare în timpul pandemiei. Totui,
observm o cretere semnificativ a planificrii achiziiilor
alimentare, a cumprturilor online i a cumprrii în bloc.
Au existat mici creteri nete ale consumului de mese, ca gospodrie,
i experimentând reete noi i o scdere a alimentelor ready-meal
consumate i a cumprrii mrcilor. De asemenea, creterea sub medie a
consumului de produse, cu produse lactate relativ ridicate i 30%
folosind mai puine alimente convenabile (comparativ cu 17% mai
mult).
(Ex-UE) Marea Britanie: În Marea Britanie, puin peste jumtate
dintre consumatori (52 %), spun c s-au luptat financiar în timpul
pandemiei, puin mai bine decât majoritatea rilor, iar 67% au
declarat c au mai mult timp. În ceea ce privete cumprturile
alimentare, vedem a doua cea mai mare cretere a cumprturilor online
aici (54%), dar i cea mai mare scdere (14%) i schimbri notabile
ctre magazine planificate, achiziii în vrac i mrci
necunoscute.
Consumatorii din Marea Britanie urmeaz tendina general de cretere a
consumului de produse în majoritatea categoriilor, inclusiv fructe
i legume, dar raporteaz cea mai mare cretere a cerealelor, a
alimentelor convenionale, a alcoolului i a gustrilor gustoase.
Britanicii gtesc mai mult decât media, dar prezint i cea mai mare
cretere a gustrilor în timpul orelor de mas stabilite.
Gtitul va conta mai mult
În general, oamenii spun c gtitul va conta i mai mult pentru ei,
dup ce pandemia se va fi încheiat. Constatri cheie:
• 27% spun c a avea timp s gteasc mesele va fi mai important în
post-pandemie, comparativ cu 5% mai puin. (Grecia 37% vs 6%; Frana
32% vs 4%, Spania 31% vs 4%, Italia 31% vs 5%).
• 24% spun c a avea abiliti de gtit bune va conta mai mult în
post-pandemie, comparativ cu 6% mai puin (cel mai mare în Grecia
31% vs 10% i Spania 29% vs 4%).
• 22% spun c va fi mai important s aib echipamentul potrivit pentru
a face gtitul mai uor, comparativ cu 6% mai puin (cel mai mare în
România, 32%, fa de 4% i Grecia 32% fa de 8%).
• 21% afirm c va conta mai mult s aib produse rapide i uor de
preparat, dar 10% spun c va conta mai puin (în Grecia cu 29% mai
mult, fa de 11% mai puin, dar în Finlanda 14% fa de 11%).
Costul i accesul la alimente vor fi mai importante
În general, oamenii spun c accesibilitatea i accesul la alimente
vor conta mai mult în post-pandemie:
• 28% dintre consumatori, în general, afirm c va fi mai important s
cheltuim cât mai puin pe alimente, fa de 9 % care nu sunt de acord
(Grecia este cu 39% mai mult, fa de 7% mai puin).
• 32% afirm c accesul la alimente la preuri suficient de mici va fi
mai important în post-pandemie, fa de 4%, care spun c va fi mai
puin important (Grecia din nou, cel mai mare cu 47% fa de
3%).
• 30% dintre cei întrebai spun c magazinele alimentare accesibile
vor conta mai mult, comparativ cu 3% spunând mai puin. (Spania 37%
vs 2%; Grecia 37% vs 5%; iar România 36% vs 4%).
• 31% spun c ajutorul de la prieteni i familie va fi mai important
dup COVID-19, comparativ cu 5% care consider c va conta mai puin.
(Grecia cu 49% mai mult, fa de 5% mai puin).
Contribuabilii europeni pltesc prea des i prea mult în locul
poluatorilor , , Alte articole , Carol Popa , Joi, 12 August
2021
Potrivit unui raport publicat în aceast sptmân de Curtea de Conturi
European, în Uniunea European principiul „poluatorul pltete” nu se
aplic decât într-o mic parte din cazuri. Dei principiul este
reflectat în politicile de mediu ale UE, acesta nu acoper înc toate
situaiile i aplicarea sa variaz atât de la un sector economic la
altul, cât i de la un stat membru la altul.
În raportul supus dezbaterii Comisiei Europene, Curtea de
Conturi European subliniaz c, în consecin, uneori sunt folosii bani
publici pentru finanarea aciunilor de curare în loc s fie folosii
banii celor care polueaz. În UE, aproape 3 milioane de situri sunt
potenial contaminate, în principal ca urmare a activitii
industriale i a tratrii i eliminrii deeurilor. ase din zece corpuri
de ap de suprafa, cum ar fi râurile i lacurile, nu sunt într-o
stare chimic i ecologic bun. De asemenea, poluarea aerului, care
reprezint un risc major pentru sntate în UE, afecteaz vegetaia i
ecosistemele. Toate acestea genereaz costuri semnificative pentru
cetenii UE.
Potrivit principiului „poluatorul pltete”, poluatorii sunt
responsabili pentru poluarea pe care o provoac i pentru daunele
aduse mediului. Costurile asociate polurii ar trebui s fie
suportate de poluatori, nu de contribuabili.
„Pentru ca ambiiile UE menionate în Pactul verde al UE s se
concretizeze în mod eficient i echitabil, este necesar ca
poluatorii s plteasc pentru daunele pe care le provoac mediului”, a
declarat Viorel tefan, membrul Curii de Conturi Europene
responsabil de acest raport. „Pân în prezent îns, contribuabilii
europeni au fost mult prea des obligai s suporte costurile pe care
ar fi trebuit s le plteasc poluatorii”, a mai spus acesta.
Curtea a constatat c principiul „poluatorul pltete” este unul
dintre principiile eseniale care stau la baza legislaiei i a
politicilor de mediu ale UE, dar c acesta este aplicat în mod
inconsecvent i în msuri diferite. Chiar dac Directiva privind
emisiile industriale acoper cele mai poluante instalaii,
majoritatea statelor membre înc nu trag la rspundere industriile
atunci când emisii permise provoac daune mediului. Directiva nu
impune industriilor nici s suporte costurile impactului polurii
reziduale, care se ridic la sute de miliarde de euro.
În mod similar, legislaia UE privind deeurile încorporeaz
principiul „poluatorul pltete”, de exemplu prin „rspunderea extins
a productorilor”, dar Curtea observ c adesea sunt necesare
investiii publice semnificative pentru a acoperi decalajul în
materie de finanare.
Poluatorii nu suport integral nici costurile legate de poluarea
apei. De obicei, gospodriile din UE suport cea mai mare parte a
costurilor, dei consum doar 10 % din ap. Principiul „poluatorul
pltete” rmâne dificil de aplicat în cazul polurii care provine din
surse difuze, în special din agricultur.
Fond de reconstrucie dup inundaii de peste 20 de miliarde EUR. Aa
da! Diana Vasilescu ,12 august 2021
Fondul de reconstrucie dup inundaii avut în vedere de autoritile
germane va trece de 20 de miliarde de euro, adic mai mult decât
dublu fa de estimrile iniiale, au declarat luni pentru Reuters dou
surse din apropierea discuiilor, informeaz Agerpres .
La mijlocul lunii iulie, inundaii grave au devastat mari pri din
vestul Germaniei, precum i din rile vecine Belgia i Olanda.
Landurile Renania de Nord-Westfalia i Renania-Palatinat au fost
cele mai afectate, dar i Bavaria i Saxonia au avut de
suferit.
180 de persoane i-au pierdut viaa în inundaiile care au afectat
vestul Germaniei în zilele de 14 i 15 iulie i numeroase case,
drumuri, ci ferate i poduri au fost distruse.
În primele lor estimri, oficialii germani apreciau c reconstruirea
zonelor afectate de inundaii va costa peste 10 miliarde de euro,
îns analizele detaliate efectuate ulterior au dus costurile mult
mai sus.
Guvernul federal de la Berlin i guvernele landurilor au convenit
deja c vor împri în mod egal povara fiscal.
Ministrul german al Finanelor, Olaf Scholz, care este i candidatul
social-democrailor pentru postul de cancelar la alegerile
parlamentare din septembrie, a spus c oamenii vor putea conta pe
ajutoare de urgen în valoare de peste 400 milioane de euro.
Sursele citate de Reuters susin c fonduri de reconstrucie în
valoare de peste 20 de miliarde de euro vor fi înfiinate pe
parcursul mai multor ani. Potrivit surselor, mari, cancelarul
Angela Merkel, ministrul Finanelor, Olaf Scholz, i liderii
landurilor vor avea o teleconferin la care vor discuta despre
ajutoarele de urgen i fondurile de reconstrucie pentru victimele
inundaiilor.
În luna iunie a acestui an, cabinetul de la Berlin a aprobat un
proiect de buget pentru anul viitor care prevede emiterea de noi
datorii în valoare de aproape 100 miliarde de euro, în ideea de a
putea finana noile msuri de combatere a pandemiei de COVID-19, ceea
ce ar duce împrumuturile totale contractate de Germania în perioada
2020-2022 pân la un nivel de 470 miliarde de euro.
Începând din luna martie a anului trecut i pân în prezent,
cancelarul Angela Merkel i ministrul Finanelor, Olaf Scholz, au
implementat un set de msuri fr precedent de salvare i sprijinire,
în ideea de a proteja cea mai mare economie a Europei de impactul
pandemiei de COVID-19.
.................................................................
UNGARIA
Caz de grip porcin african depistat în centrul Ungariei, Catalina
Apostoiu , 12.08.2021,
Mostre din carcasa unui porc mistre gsit în apropiere de Bicske, în
zona central-vestic a Ungariei, au fost testate pentru virusul
gripei porcine africane, iar rezultatul a ieit pozitiv, a anunat
autoritatea pentru sigurana alimentar, Nebih, potrivit Hungary
Today.
Autoritatea i-a avertizat pe cresctorii de porci s respecte
regulile de prevenie.
GERMANIA
Companiile germane nu renun la lanurile actuale de aprovizionare ,
Catalina Apostoiu , 12.08.2021,
În pofida pandemiei, doar câteva companii din Germania au recurs la
lanuri noi de aprovizionare, relev un studiu ifo realizat pentru
Konrad Adenauer Foundation.
SANATATE si GASTRONOMIE
Moartea lent vine la pet. Înghiim sute de substane nocive lunar.
„Mai multe bacterii decât pe WC” 11 august 2021, 20:16 de Andrei
Luca
Moartea lent vine la pet. Înghiim sute de substane nocive lunar.
„Mai multe bacterii decât pe WC” FOTO: Andrei Luca Bolile grave,
uneori chiar mortale, pot veni din lucrurile la care ne ateptm cel
mai puin, ba chiar din cele pe care le consumm zilnic i de care
avem, în mod ironic, nevoie vital.
Milioane de litri de ap au fost gsite în aceast var de ctre
comisarii Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorului
depozitate în condiii de temperatur necorespunztoare. Specialitii
au atras atenia în mai multe rânduri despre faptul c apa la pet
poate duna organismului, mai ales dac aceasta nu este depozitat
corespunztor. Fizicianul i cercettorul ieean, Silviu Gurlui, spune
c în compoziia pet-urilor apar compui de tratament specifici care
asigur plasticitate, culoare, duritate, sau rezisten la raze UV.
Acesta spune c printre compuii cei mai periculoi regsii în apa din
pet-uri se afl stibiul, cunoscut i sub denumirea de
antimoniu.
Antimoniul (stibiul) este considerat substan cancerigen de ctre
Agenia Internaional de Cercetare în Cancer, parte din Organizaia
Mondial a Sntii. „Stibiul poate induce afeciuni pulmonare, atunci
când este respirat direct din aer sau afeciuni cardiovasculare,
afectiuni gastroenterologice, mutaii genetice i cancer în condiii
extreme. Afecteaz femeile însrcinate i produc malformaii, dac
persoanele sunt expuse pe termen lung la concentraii mari”, a
declarat profesorul Silviu Gurlui. Conform specialitilor, stibiul
din apa din pet crete de peste zece ori timp de dou, trei luni, dac
termperatura crete de la 22 la 40 de grade Celsius. Stibiul ajunge
rapid în ap mai ales în prima parte a depozitrii.
„Stibiul în ap este mai mult în pet-urile cu ap carbogazoas, precum
i în sucurile carbogazoase. Se gsete ceva mai puin în apa plat.
Cauza accelerrii difuziei de stibiu în cazul coninutului carbogazos
este interaciunea fizic mai puternic între CO2 i pereii sticlei.
Acelai fenomen accelereaz i degajarea de acetaldelhid, mai mult în
cazul apei carbogazoase”, a mai explicat Silviu Gurlui. Din
cercetrile fcute, se pare c sticlele de volum mai mic produc mai
mult stibiu decât cele de volum mare, iar culoarea sticlei nu pare
s conteze în accelerarea difuziei poluanilor în apa din sticl.
Stibiul din ap nu este singurul care atac organismul din ce în ce
mai slbit al oamenilor. Acesta este cumulat cu cel din aer. Din
totalul pulberilor rezultate din frânarea mainilor, în aer exist
0,5% stibiu din masa total PM10 din aer. Acest lucru înseamn c, la
fiecare frânare, în PM10 din aer avem 30 de micrograme de stibiu.
„S ne gândim câte maini sunt la un semafor pe trafic intens. S ne
imaginm câte frânri se fac, înmulim cu numrul de ore i vedem ce e
în aerul respirabil din zona semafoarelor. La amiaz, umiditatea
scade, intensitatea radiaiei solare crete, iar radiai care
interacioneaz direct cu aceste pet-uri amplific dispersia
poluanilor în ap sau în atmosfer, mai ales când aceste pet-uri sunt
aruncate în ap sau prin câmp deschis”, a mai subliniat profesorul
ieean.
O ton de PET-uri într-o via
Acesta spune c doar 1% din totalul maselor plastice de la nivel
mondial este reciclat, iar restul omoar planeta, vieuitoarele i
implicit oamenii. 30% din totalul de mase plastice de pe glob este
cauzat de pet-uri, spune cercettorul. Acesta mai adaug faptul c
fiecare om folosete circa 15 kg de pet-uri anual pentru consumul
apei, ceea ce înseamn aproape o ton, într-o via. Reciclarea unei
tone de pet ar fuce la un câtig echivalent cu 700 kg de petrol.
„Reciclarea pet-urilor necesit tehnologie foarte pretenioas i mult
rigoare tiinific. Produii de ardere, fr filtre i tehnologii de
depoluare, chiar i accidental scpate în aer, sunt de o nocivitate
maxim. Nimeni din ar nu îi poate detecta i msura corespunztor.
Pet-ul sau materialele plastice aduse la temperaturi mari relanseaz
în mediu compui foarte toxici. Nu recomand înclzirea alimentelor în
materiale PVC sau în pet, la microunde. Acestea sunt foarte toxice
pentru alimente”, adaug Silviu Gurlui.
Pentru a evita o astfel de poluare extrem de periculoas, nu este
recomandat aruncarea pet-urilor în foc sau s aprindem focul cu
acestea. Ele emit otrvuri de o gravitate maxim. Profesorul ieean
recomandm sticlele clasice, pentru a ne proteja pe noi i mediul
înconjurtor. „De câte ori putei, luai exclusiv sticle clasice, din
sticl. Ele nu polueaz, rezist la UV, la temperaturi ridicate i se
pot recicla uor. Ne gândim c pet-urile conin i microparticule de
plastic. Sunt câte 10 pe fiecare litru, ceea ce înseamn c dac pe zi
servim doi litri de ap, rezult c în fiecare lun avem cam 50 de
litri consumai. Dac toat aceast ap este la pet, avem 500 de
particule nocive pe care le înghiim lunar. Asta, pe lâng compuii
chimici eliberai din pereii pet-ului, în timp.
Ce spun medicii
Medicii atrag i ei atenia asupra produselor din plastic în general,
nu doar a pet-urilor cu ap. Acetia spun c bacteriile atac i provoac
boli pe termen lung, neavând neaprat efecte imediate. „Partea
problematic este c substanele periculoase se regsesc în aceste
recipiente, de fapt în toate produsele din plastic. Pot ajunge în
alimentaie i pot fi toxice. Provoac tulburri hormonale care duc la
boli endocrine i infertilitate. Ele pot avea efect negativ i asupra
ficatului, aa c din punctul meu de vedere trebuie crescute
standardele de producie i de calitate. De poluarea din ap i din
papa nu ne putem feri. Ce ar fi s existe la nivelul fiecrui stat
membru UE nite centre de control al calitii care s analizeze orice
fel de produs care vine de pe piaa intern sau extern? Vreau s am
certitudinea c nu am cancer în farfurie, în România”, a declarat
Tudor Ciuhodaru, medic primar la Spitalul „Prof. Dr. Nicolae Oblu”
din Iai.
Nivelul bacteriilor dintr-un singur pet reciclat poate fi mai mare
decât nivelul acestora dintr-o toalet. „Riscurile cresc odat cu
reutilizarea lor, cu expunerea la soare. Dac vorbim despre
utilizarea produselor de plastic, gândii-v câte bacterii pot fi
recilculate într-o sticl refolosit de nu tiu câte ori. Nivelul de
bacterie pe unitate este mai mare decât cel de pe capacul de WC.
Dac nu sunt depozitate aa cum trebuie, lucrurile pot lua o turnur
cu totul problematic. Ele nu au gust, miros, nu se vd i nu au
toxicitate imediat, dar au efecte devastatoare pe termen lung”, a
conchis medicul ieean.
Impactul apei îmbuteliate asupra mediului este „de pân la 3.500 de
ori mai mare decât cel al apei de la robinet”, potrivit unui studiu
realizat de Institutul din Barcelona pentru Sntate Global
(ISGlobal). De asemenea, cercettorii consider c impactul apei
îmbuteliate asupra ecosistemelor este de 1.400 de ori mai mare
decât cel al apei de la robinet. DOSAR
Efectul Terracalco în exploataia fermierului Gelu Barna, afectat de
secet i grindin: Producii peste ateptri la rapi i foarte bune la
grâu! Culturile de primvar se prezint excelent!
Dr. Ing. Bogdan Costea Dr. Ing. Bogdan Costea - 12 august 2021
12:11
Anul agricol 2021 pare ieit din comun, cu producii excelente la
cerealele pioase i rapi, dar în care i culturile de primvar promit
mult. Într-adevr, avem pe alocuri, o scdere a indicilor calitativi
la pioase din pricina ploilor, dar totui randamentele obinute la
hectar compenseaz.
Dup cum v-am obinuit, ne place s ne ludm fermierii care folosesc
Terracalco, cu rezultate foarte bune. Am fost zilele trecute în
Timi, în ferma unui tânr i de succes fermier, Gelu Barna, ce
lucreaz 800 ha. Trebuie menionat c anul acesta în zona de vest,
culturile de primvar nu artau prea bine, din cauza lipsei
precipitaiilor. Totui, am gsit aici culturi excelente i un fermier
deschis, dornic s împrteasc tehnologiile folosite i rezultatele
obinute.
Terenurile fermierului nostru nu sunt cele mai bune din Timi, nici
pe departe. Sunt medii, luto-nisipoase, acide, cu probleme la
pregtire fr randamente excepionale la unitatea de suprafa. Sunt
cumva, dac putem spune aa, nespecifice zonei de vest (zon cu
terenuri bune), solurile fiind mai slabe.
Totui, producii peste ateptri la rapi, producii foarte mari la
grâu, chiar la grâu de primvar. Porumbul arat excelent pentru zona
de vest (dup o secet cumplit) iar soia nu mai are nevoie de
caracterizri – se poate observa în poze.
Dar ce a fcut atât de special fermierul? ”Aici am avut rapi.
Producie peste ateptri. Chiar dac am avut grindin de 2 ori, plus
alte neplceri. Noi am aplicat pe toate suprafeele ce le cultivm
Terracalco, în doz de 350 kg/ha, înainte de însmânare. Avem în
general, un teren greu de lucrat, iar în condiiile unui an secetos,
lucrurile se complic. Am observat c dup ce am recoltat rapia,
terenul s-a pregtit foarte bine i uor în comparaie, de exemplu, cu
anul trecut, iar aici zicem c e meritul Terracalco. Am identificat
nite zone cu bltiri mai accentuate, unde va veni semnat rapia, unde
scarificm la 70 cm i intrm cu o doz ceva mai mare de Terracalco,
undeva între 500-800 kg/ha.”
Sperane mari la cultura de porumb
Cultura de porumb arat excelent pentru condiiile acestui an, în
zona de vest, afectat masiv de secet. Dup cum se poate observa i în
poze, porumbul, afectat i de grindin de 2 ori, arat excelent. “Aici
la sola asta de porumb, am aplicat Terracalco înainte de semnat,
adic am intrat cu Terracalco peste artur la final de martie, apoi
frez, apoi am semnat. Ce am observat aici, e c dup o ploaie
torenial, nu se mai face crust aa ca înainte. A fost o problem
aici, în zon, unii fermieri utilizând pentru a scpa de crust, sapa
rotativ, dar noi nu. Cauza o fi, ori Terracalco, ori freza. Ei au
pregtit cu combinatorul, noi cu freza i am dat în plus Terracalco.
Porumbul arat foarte bine pentru lipsa de precipitaii de pe zon,
sperm la un 7 tone/ha, chiar dac a fost lovit de 2 ori de grindin”,
mai arat acesta.
Fermierul ne mai spune c a aplicat pe toate cele 800 ha pe care le
cultiv, o doz de 350 kg de Terracalco, planificându-i un astfel de
program, cu o astfel de doz în fiecare an. “E o doz ok, un cost mic
la unitatea de suprafa, cu beneficii pe care le vedem atât din
punct de vedere fizic, îmbuntind structura solului, cât i chimic i
biologic. Deja am introdus Terracalco în tehnologia noastr, credem
în produs, ne demonstreaz c este un produs bun i vom aplica în
fiecare an, înainte de semnat”, ne spune fermierul.
Plusurile care se vd din utilizarea produsului ni le arat
fermierul. “Din discuii cu colegi de-ai mei fermieri, avem cam
aceleai soluri, poate ei au puin mai bune decât mine, dar la
producia la grâu am fost peste ei. Întrebarea era, ce am fcut eu în
plus? În plus, nu era decât Terracalco, dar în minus erau nite
kilograme de azot substan activ”, ne spune Gelu Barna, mândru pe
bun dreptate de culturile sale.
De asemenea, ne-a artat cultura de soia. Arat foarte bine, în
condiiile unui an secetos. Se vedea i acolo influena Terracalco, în
sensul c aveam un sol afânat, bun, cu umiditate bun la 7-10
cm.
Dup cum aminteam, este foarte important s inem cont la aplicare, în
lipsa analizelor de sol (aciditate hidrolitic i pH) de urmtoarele
aspecte:
Cât TERRACALCO® aplicm?
În funcie de efectele dorite i doze, se poate administra
asfel:
O doz de 200-500 kg/ha, pe solurile uoare –medii cu efect clar i
direct în:
-deblocarea i folosirea total a îngrmintelor aplicate;
-afânarea i stru
-consum specific în Ca
2. O doz între 500-1000 kg/ha se aplic pe solurile grele cu scop
clar în afânarea solului, creterea pH-ului i deblocarea elementelor
nutritive (sau scderea pH ului spre neutru pe solurile cu srturate,
exces de Na).
3. O doz > de 1000 kg/ha se aplic în urma analizelor de sol, pe
suprafeele cu probleme mari, sol foarte greu, argil > 40 %,
dorina de rezultate rapide.
Pentru a avea rezultate perfecte, msurabile i un sol afânat, cu un
pH în ap neutru, ideal oricrei culturi, specialitii notrii din
teren vor crea un program de aplicare a TERRACALCO® pe unul sau mai
muli ani, cu efectuarea de analize de sol i monitorizarea
acestora.
Cum i când aplicm TERRACALCO®?
-Aplicm cu orice main de împrtiat îngrminte chimice
granulate;
-Obligatoriu dup aplicare încorporm pentru rezultate
imediate;
-La pregtirea terenului, apoi încorporm (de la 60 zile înainte i
pân la 5-7 zile înainte de semnat), la rpit, grâu su orz;
-Putem aplica atât înainte de o lucrare de baz a solului cât i de o
lucrare superficial (combinator, disc);
-Nu conine ap, sau cantiti nesemnificative, este granulat i se
aplic cu uurin ca un îngrmânt.
Pentru ce aplicm TERRACALCO®?
Terracalco se aplic cu succes pentru rezolvarea problemelor ce in
de structura solului (el afânând solul), deblocheaz fosforul,
potasiul i crete numrul bacteriilor nitrificatoare, îmbuntete fauna
din sol (microorganisme, râme etc), tamponeaz efectele secundare
nocive ale azotului (acidificare, compactare) i rezolv problemele
de aprovizionare în calciu, ale tuturor plantelor de cultur.
În concluzie, Terracalco® i-a dovedit eficacitatea în îmbuntirea
radical a solului, aducând reale beneficii solului, iar în baza
unui program de aplicare fie doz unic, fie fcut pe 2-3-4 ani, crete
în timp record calitatea i cantitatea produciilor.
TERRACALCO®95 se dizolv foarte bine (o ton de Terracalco 95 conine
aproximativ 25.000.000 granule!), bineîneles în funcie de umiditate
i încorporare, între 75-100% imediat, apoi dac rmâne, restul
cantitii pe parcurs (astfel c va aciona imediat, deblocând
elementele nutritive, dar i în timp, reuind s aprovizioneze cultura
cu calciu, îmbuntind pe termen lung solul). Foarte important, din
prima lun de la administrare se vd deja efectele (demonstrabile cu
analize de sol).
Avantajele folosirii sale sunt:
puterea de neutralizare mult mai ridicat fa de orice alt produs pe
baz de calciu;
doz mic la unitatea de suprafa, comparativ cu orice alt
amendament;
aciune rapid, dizolvându-se aproape instant;
intr în aciune mai rapid decât orice alt amendament;
produs granulat (se împrtie cu MA-ul cu care împrtiem fertilizanii)
pân la 36 m;
produs uor manevrabil (ambalat la big-bag) – astfel costurile cu
manipularea i împrtierea scad enorm;
datorit intrrii rapide în reacie, se recomand a se folosi atât
pentru campania de primvar (ianuarie- aprilie) cât i pentru cea de
toamn (iunie – decembrie), în funcie de cultur care urmeaz.
Mulumim fermierilor care au folosit, care folosesc i vor folosi
Terracalco i îi asigurm de tot suportul necesar cu scopul
îmbuntirii maxime a solului, cu rezultat în realizarea de recolte
cât mai îmbelugate cu cheltuieli acceptabile.
Pentru detalii suplimentare precum, discuii i întrebri contactai
echipa Carmeuse Agricultur!
* * *
Compania UTILBEN ofer toate agregatele necesare fermierilor pentru
pregtirea fânului ”ca la carte”! agrointeligenta.ro - 11 august
2021
Fermierii care pregtesc fânul i vor s fac acest lucru ca la carte
au nevoie de un numr mare de echipamente agricole. Aceast operaiune
necesit urmarea mai multor pai, iar parcurgerea cu brio a fiecrei
etape depinde de un anumit agregat. Cele mai utile echipamente
pentru pregtirea fânului sunt prezentate de UTILBEN.
Tierea fânului se poate face cu o cositoare cu lam sau cu o
cositoare cu disc. Cositoarea cu lam este printre primele agregate
de acest fel create. Este compus dintr-o bar metalic, de 1,5 – 2
metri lungime, pe care sunt aezate mai multe lame care acioneaz ca
nite foarfeci. Cositoarea cu lam este un agregat compatibil cu
majoritatea tractoarelor de pe pia, inclusiv cu cele compacte. La
capitolul dezavantaje, notm faptul c aceasta se poate bloca dac
lamele nu sunt foarte ascuite sau dac viteza de deplasare a
utilajului este prea mare.
Cositoarea cu tamburi este cel mai folosit agregat pentru tierea
fânului i recomandarea UTILBEN, companie care v ofer soluii
complete în domeniul agricol. Construcia cositoarei presupune
discuri rotative care sunt montate paralel, de-a lungul
agregatului. Pe aceti tamburi care se învârt cu vitez, sunt montate
cuite mici care taie fânul. O cositoare cu tamburi poate tia
culturi care depesc i 3 metri înlime. Acest agregat are avantajul
de a-i face bine treaba i la o vitez mare de deplasare.
Odat ce fânul este tiat, acesta trebuie uscat. Altfel, prinde
mucegai i nu mai poate fi folosit ca hran pentru animale. Atenie
îns, dac uscai fânul prea tare, se va distruge. Pentru a usca fânul
aa cum se cuvine, acesta trebuie întins i învârtit. Avei nevoie de
o main de întors fânul, pentru a face aceast operaiune rapid i
pentru a deveni cu adevrat productiv. Cu ajutorul unui asemenea
agregat, avei garania c fânul este uscat pe toate prile. Prin
efectuarea acestei proceduri, fânul este rostogolit i circulaia
aerului este optimizat.
Pasul urmtor este pregtirea fânului pentru balotare prin greblare.
Pentru asta, avei nevoie de o grebl mecanizat, care s v asigure
eficien maxim în câmpul muncii. Sunt doua tipuri de astfel de
agregate. Primul este grebla de tip soare, care nu necesit un
circuit hidraulic pentru a funciona sau motorizare. Desigur, acest
agregat este mai ieftin decât grebla rotativ.
Grebla rotativ se descurc fr probleme cu fânul umed i cantiti
grele. În plus, irul de fân este uniform i rezultatul este de
calitate, pentru c, spre deosebire de grebla de tip soare, grebla
rotativ nu amestec fânul cu prea multe buci de pmânt. Totui, vorbim
despre o variant mai scump, pentru c este un agregat
motorizat.
Balotarea este urmtoarea etap în pregtirea fânului, creia trebuie s
îi acordai o importan deosebit. Baloturile de fân pot lua form
cilindric sau cubic. Forma balotului trebuie aleas în funcie de
numrul i tipul de animale pe care le vei hrni cu fân. Aadar, sunt
dou tipuri de prese de balotat: pres pentru obinerea de baloturi
rotunde i pres pentru baloturi dreptunghiulare.
Dup pregtirea fânului urmeaz transportarea i depozitarea în
siloz.
UTILBEN dispune de o divizie de echipamente agricole noi, care le
ofer fermierilor români cele mai bune soluii tehnice, indiferent de
sezon.
Compania UTILBEN are 15 ani de experien în domeniu i se afl între
liderii furnizorilor de utilaje. Peste 70 de profesioniti sunt
pregtii s v ofere soluii complete în domeniul agricol, pentru toate
tipurile de lucrri.
UTILBEN, garania utilajelor fiabile!
Telefon: 0733 040 000
* * *
* * *
VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne înva cum putem s scpm de costrei , 12
august 2021
Costreiul (Sorghum halpense) este una dintre cele mai
pagubitoare buruieni din culturile agricole. Infesteaza cu
precadere culturile de porumb, floarea soarelui si soia, dar sigur
il intalnim si in alte culturi agricole cum ar fi: in, mazare,
sorg, naut, fasole, sfecla de zahar, etc.
Dr. Ing. Horia Ghibu ne înva cum putem s scpm de costrei
Din când în când, atunci când are rgaz dup zilele chinuitoare de
munc i, mai ales, dup chinul gândurilor, câte un fermier îi vars
oful, întrebând: ”Oare, câte ferme de animale se vor închide?”
Întreab pentru c vede c nu primete ajutor aa