Stiri 31 ianuarie 2019

CURSUL DE SCHIMB 31.01.2020

1 EUR 4.7779

1 USD 4.3309

Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cum va fi în weekend, unde mai cad ninsori şi ce ne aşteaptă în februarie 31 ianuarie 2020, 08:14de Ionela Stănilă

Vremea se menţine închisă şi vineri, 31 ianuarie, însă de sâmbătă , 1 februarie, vine primăvara în mai multe zone. Meteorologii anunţă temperaturi în creştere, astfel încât vremea va deveni deosebit de caldă în majoritatea regiunilor

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), vineri, vremea va fi în general închisă. Se vor semnala precipitaţii pe arii extinse în regiunile intracarpatice, unde acestea vor fi la început mai ales sub formă de ninsoare şi lapoviţă, apoi ploaie, în timp ce la munte vor predomina ninsorile. Pe spaţii mici, cantităţile de precipitaţii vor fi însemnate. În restul teritoriului doar izolat vor fi precipitaţii slabe, mai ales ploi.

Vântul va avea intensificări temporare la munte, cu viteze mai mari în special pe creste, dar trecător la cote mai reduse şi în zonele joase din rest. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 2 şi 12 grade, iar cele minime, în general, între 0 şi 6 grade. La Bucureşti, temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 8 grade, iar cea minimă va fi de 1...3 grade.  

Sâmbătă, 1 februarie, vine cu vreme de primîvară.

1

Valorile termice vor fi în creştere, astfel încât vremea va deveni deosebit de caldă în majoritatea regiunilor. Cerul va fi mai mult noros în jumătatea de nord a ţării, unde temporar va ploua slab, iar în restul teritoriului înnorările vor fi temporare, iar condiţiile de ploaie reduse. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare la munte, în special pe creste. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 7 şi 15 grade, iar cele minime între 1 şi 8 grade. Şi în Capitală, vremea va deveni deosebit de caldă. Cerul va fi temporar noros şi vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 14 grade, iar cea minimă va fi de 2...4 grade.  

Ce spun meteorologii despre iarna atipică  

Lunile ianuarie şi februarie vor înregistra abateri pozitive de temperatură, raportat la perioada din calendar, iar deficitul de precipitaţii va fi accentuat în continuare în zonele de sud, sud-est şi est ale ţării, arată estimările meteorologice prezentate, marţi, într-o conferinţă de specialitate, de către Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).  

„În a doua lună de iarnă vom înregistra cu siguranţă un plus, pentru că şi în următoarele zile, în bună parte din ţară, vom avea valori ridicate coroborat cu perioada din calendar. Chiar şi debutul lunii februarie va păstra aceeaşi tendinţă, conform estimărilor meteorologice valabile pentru următoarele patru săptămâni, actualizate astăzi (marţi, n.r.).

Astfel, observăm pentru săptămâna 27 ianuarie - 3 februarie abateri termice pozitive semnificative în toată ţara, cu cele mai mari valori în special în regiunile din sudul şi sud-estul ţării. Pe de altă parte, veştile sunt bune pentru zonele din partea de vest, centru şi nord-est a ţării, acolo unde ne aşteptăm ca, în următoarea perioadă, să avem precipitaţii însemnate cantitativ, exceptând din păcate partea de sud, sud-est şi est, unde tendinţa cantităţilor de precipitaţii rămâne spre deficit”, a explicat Mateescu.  

Conform specialistului ANM, prima decadă a lunii februarie va aduce abateri pozitive ale valorilor medii termice mai mari de 4,5 - 5 grade Celsius, mai ales în sudul şi estul României.  

„Din păcate, debutul lunii februarie şi mai ales prima decadă, urmează acelaşi semnal în ceea ce priveşte evoluţia regimului de temperaturi şi observăm abateri termice în continuare mai mari 4,5 - 5 grade pentru zonele din sudul şi estul ţării.

2

Aceeaşi tendinţă spre deficit vedem în partea de sud şi sud-est a ţării. O uşoară tendinţă spre excedent se mai menţine în zonele intra-carpatice. Începând din a doua decadă a lunii februarie, datele indică la acest moment abateri pozitive şi cu tendinţă spre deficit în bună parte din ţară, mai ales în jumătatea de sud şi est a României”, a spus directorul general al ANM.

Valeriu Tabara: ”Trebuie sa incepem semanatul culturilor inca din februarie” In ian. 30, 2020

Fermierii ar putea fi nevoiți să înceapă semanatul culturilor de primăvară încă de la sfârșitul lunii februarie, anunță Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”, Valeriu Tabără. Invitat la AGRO TV în ediția de miercuri a ”Agriculturii la Raport”, fostul ministru le-a dat fermierilor sfaturi pentru culturile agricole, în condițiile extreme de secetă de anul acesta.

”Eu (ca fermier n.r.) trebuie să schimb acest moment ca să evit iulie și august. Anul trecut s-a uscat porumbul. Și aici este o altă problemă, că noi discutăm despre secetă pedologică… Problema numărul unu în România nu este seceta pedologică, ci seceta atmosferică. Și acel lucru pe care l-am spus într-un interviu la Agerpres, legat de 70% din teritoriul României care este supus acestor influențe de deșertificare, de încălzire, de secetă, iată-l astăzi că nu este 70%, ci 100%.

Cei care au comentat trebuiau să se uite în PNDR, că avem elementul de sprijin inclusiv în zona de câmpie. L-am introdus la vremea aceea la Bruxelles, având în vedere că factorii aceștia – raportul, temperatura, umiditatea atmosferică – sunt absolut defavorabili unei dezvoltări normale a plantelor. Și aici vin cu un proverb românesc: ”Așa arșiță-i afară, că nu pot nici să respir”. Dar planta aceea, când are 60-65 de grade și care își închide toate stomatele? Când continuă seceta, ea nu se mai deschide, se sufocă în interior și de aceea apar frunzele albăstrui și apoi se usucă”, a precizat Valeriu Tabără în direct la AGRO TV.

3

Președintele ASAS a oferit și cîteva detalii tehnice și sfaturi practice legate de cultura de floarea soarelui:

”Floarea soarelui nu are voie să se usuce de la vârf la bază. Ea are o însușire pe care noi agricultorii o știm – 36-42 de frunze per plantă. Când începe seceta, aceste frunze de la bază încep să se usuce, încep să cadă. Prima dată se îndreaptă în jos, se desprind și cad. Floarea soarelui își duce recolta în condiții extraordinare și cu 12 frunze, dacă rămân pe plantă. La noi nu a mai rămas niciuna, pentru că s-au uscat toate dintr-o dată.

Ea mai are o caracteristică. În condițiile acestea de arșiță majoră vara, nu se pune roua pe frunze ca în anii normali, ci rămâne frunza uscată. Dar floarea soarelui are o frunză căreia, seara, după lăsarea întunericului, i se ridică marginile, se face ca o tavă, iar toată apa care dă pe ea, o ține în acea tavă. În plus, ea mai are un jgheab care merge până la prinderea la bază a frunzei, unde este un fel de pâlnie. Când dă soarele, dimineața, frunza asta se ridică în sus, iar apa coboară pe jgheabul respectiv.

Eu, ca să scap de anumite probleme, va trebui să vin cu floarea soarelui în această primăvară timpuriu”, le-a mai transmis Valeriu Tabără fermierilor.

APIA si SUBVENTII

Subvenții APIA 2020: Condițiile de acordare a plăților directe din acest an agrointeligenta.ro - 31 ianuarie 2020 05:12

Fermieri, fiți informați și nu pierdeți banii pentru subvenții în acest an. Campania 2020 pentru primirea cererilor în sectorul vegetal și zootehnic se apropie cu pași repezi iar pentru cei care nu au mai cerut bani până în prezent la APIA și nu sunt familiarizați cu condițiile impuse pentru banii europeni este momentul prielnic să obțină informații de la funcționari.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă spune ce drepturi aveți atunci când mergeți la APIA astfel încât să vă informați din timp despre condițiile din acest an pentru subvenții. Mergeți la APIA Centrul Judeţean/Local de care aparţineți şi aflați:

● Condiţiile de acordare a plăţilor directe sector vegetal şi zootehnic, a ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a plăţilor pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală;

4

● Cum să completați corect Cererea Unică de Plată în anul 2020 şi cum să identificați corect terenul agricol cu IPA online;

● Informaţii despre măsurile derulate prin APIA: sprijin pentru crearea de suprafeţe împădurite, plăţi pentru silvomediu şi climă;

● Documentele necesare la depunerea cererii unice de plată;

● Normele de ecocondiţionalitate.

Înainte de a merge la Centrul APIA, vă recomandăm să verificaţi în Registrul Agricol situaţia terenului pe care îl utilizaţi, la Primăria unde îl aveţi înregistrat. Dacă aveţi animale în exploataţie, asiguraţi-vă că datele aferente acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar / asociaţie / propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA).

Instalarea tinerilor fermieri 2020: Proiectele se depun din aprilie. Sprijinul maxim – 50.000 euro/fermă agrointeligenta.ro - 30 ianuarie 2020 20:32

Tinerii fermieri se pot bucura că în acest an vor avea o nouă sesiune de proiecte pe submăsura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale va începe primirea proiectelor începând din luna aprilie, aceasta fiind și ultima șansă pentru persoanele de până în 40 de ani, inclusiv, să acceseze un sprijin 100% nerambursabil în valoarea maximă de 50.000 de euro.

Proiectele pentru ”Instalarea tinerilor fermieri 2020 se vor putea depune la AFIR începând cu finele lunii aprilie, a anunțat, oficial Ministerul Agriculturii. Așa cum s-a declarat și anterior, bugetul alocat acestei sesiuni – ultima din cadrul acestui PNDR, este de aproximativ 40 de milioane de euro. Mai exact, alocarea pentru această sesiune a submăsurii 6.1 va fi de 42.681.019 euro.

Inițial, fermierii au primit informații că proiectele se vor putea depune încă din luna ianuarie, dar Ministerul Agriculturii a comunicat public că se vor face schimbări pe această submăsură, iar modificarea ghidului și obținerea acordului de la Comisia Europeană va prelungi așteptarea cu câteva luni. Se are în vedere împărțirea sumei totale pe două linii de finanțare: una pentru tinerii din România și o a doua pentru cei care se întorc din Diaspora.

Cum arată acum Ghidul Solicitantului pentru Submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri

5

Astfel, conform GHIDULUI SOLICITANTULUI în vigoare în prezent pentru Submăsura 6.1, sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei/ cinci ani (perioada de cinci ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) și este de:

– 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 S.O. și 50.000 SO

– 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O. și 29.999 SO

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranșe, astfel:

– 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare;

– 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei* ani (*cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

Solicitanţi eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:

Tânărul fermier în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;

Persoana juridică cu mai mulţi acţionari unde un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Conform art. 2 din R(UE) nr. 1305/ 2013, (1) „tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

Exploataţia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Exploataţia are o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO;

Exploataţia este înregistrată ca microîntreprindere/ întreprindere mică;

Exploataţia este înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA;

6

Afacerile inițiate de tinerii fermieri în agricultură pot fi în domeniul apicol, zootehnic și vegetal.

În 2020, bugetul alocat noii sesiuni pentru submăsura 6.1 va fi de circa 40 de milioane de euro, după cum a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. „Am identificat 40 de milioane de euro care vor fi realocaţi pentru sprijinirea tinerilor fermieri şi aici putem să mergem mână în mână şi cu nişte măsuri pe ADS.(…) Vrem să îi ajutăm real pe tinerii fermieri şi să le dăm şi teren”, a declarat şeful MADR, citat de Agerpres.

George Scarlat, MADR: Subvențiile pe pășune nu trebuie plătite pe fânul cosit! Închirierea, numai către crescătorii cu animale! Angelica Lefter - 30 ianuarie 2020

Subvențiile agricole nu ajung întotdeauna la fermieri, ci sunt folosite de autoritățile locale după bunul plac. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Scarlat a declarat la Sibiu, al Conferința ”Fermierii Veritabili”, eveniment organizat de Asociația Profesională a Ciobanilor, că este o nedreptate ca subvențiile pentru suprafețele destinate pășunatului să poată fi accesate de beneficiari care doar fac dovada cositului și vânzării fânului.

George Scarlat (stânga) a făcut parte din delegația MADR la Conferința ”Fermierii Veritabili”

George Scarlat a subliniat de la început că nu este pentru prima dată când spune public chestiuni care supără, dar dezamăgirea sa este că pozițiile sale nu sunt susținute și de către fermieri. ”Eu sunt o persoană mai directă și mai sinceră și tranșantă. În momentul când am spus că sunt bani de la APIA pe partea de suprafețe, pe pășuni special, și sunt folosiți să facă gard la biserică, să se facă trotuar în comună și așa mai departe, am fost acuzat atunci și închid subiectul aici. N-am văzut pe nimeni din forma asociativă să spună: da, domnule, are dreptate pentru că vrem și banii trebuie să se regăsească…sunt costuri multe, dar banii aceia sunt pentru a întreține și a păstra calitatea pășunilor”, a declarat Scarlat.

7

Secretarul de stat a recunoscut că nu este ilegal ca subvenția pentru pășune să fie încasată de beneficiari care nu sunt fermieri și care nici nu se ocupă direct cu creșterea animalelor: ”Am spus noi, un pic poate pe coama regulamentului: acolo unde o asociație profesională, pentru că am făcut drept de preemțiune pentru asociație, tocmai pentru că astăzi există riscul , vorbim în 2020, până la 31 martie, ca pentru minim 7, maxim 10 ani, primarul din localitate, cu drept de preemțiune, să dea la cine dorește și cine are obiect, mai grav, are obiect de activitate cosirea fânului, ceea ce este o nedreptate pentru crescătorii de animale. Am sesizat acest lucru și domnului ministru și cred că va trebui să ne aplecăm să vedem dacă se poate, prin ordin de ministru, cel puțin până reglementăm, să prorogăm ceea ce a fost în anul 2018 și 2019 mai exact, să găsim o soluție reală pentru dumneavostră astfel încât la aceste suprafețe să se înscrie în această cursă a închirierilor să fie doar crescători de animale și să facă dovada încărcăturii lor”.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

MINISTERUL AGRICULTURII ANUNȚĂ ASTĂZI: AJUTOR DE MINIMIS pentru FERMIERI, ACORDAT ANUL ACESTA!Agroinfo  31 ianuarie 2020 -

AGROINFO.RO Ministerul Agriculturii anunță astăzi fermierii români că beneficiază și în 2020 de ajutorul de minimis în valoare de 14.248,8 lei/beneficiar/an, 3.000 euro/beneficiar/an, pentru tomate cultivate în spații protejate. AGROINFO vă spune care sunt condițiile obținerii ajutorului de stat, actele necesare, informațiile de care aveți nevoie pentru încasarea banilor.

Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, publicat astăzi pe pagina oficială MADR,  schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru susținerea produsului tomate în spații protejate, producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii; producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele

8

fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016; producătorilor agricoli persoane juridice.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:a) să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, în timpul derulării programului, cu o placă-indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția "Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul ....., Direcția pentru Agricultură a Județului .........../Municipiului București";b) să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp;c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate, la data depunerii cererii;d) să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat începând cu data înființării culturii.e) să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative privind comercializarea producției.

Valorificarea producției se face până la data de 31 mai inclusiv.

Producătorii agricoli înscriși în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, care comercializează tomatele în spații de vânzare precum: piețe agroalimentare, târguri și piețe ambulante, poartă elemente de identificare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, asigură și pun la dispoziția producătorilor agricoli elementele de identificare necesare. Cheltuielile aferente emiterii și distribuirii elementelor de identificare se asigură din resursele financiare cuprinse în bugetele aprobate direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București.

VALOAREA SPRIJINULUI

Valoarea ajutorului de minimis care se acordă beneficiarilor este de maximum 14.248,8 lei/beneficiar/an, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.

9

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente, conform prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă în anul 2020. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maximum 39.477 mii euro, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 187.500 mii lei și se asigură din bugetul repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

ATENȚIE! IMPORTANT! În situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depășirea sumei maxime, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.

Modul de acordare și modalitățile de verificare şi control al ajutorului de minimis

La depunerea cererii, direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, în prezența potențialilor beneficiari, verifică sumele rămase și potențial a fi primite prin prezenta schemă de ajutor de minimis, rezultate după însumarea ajutoarelor de minimis primite pe durata a trei exerciții financiare, respectiv ajutoarele acordate în cele două exerciții financiare precedente și în exercițiul financiar în cauză, și până la concurența sumei de 20.000 euro, potrivit art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Ajutoarele de minimis primite pe durata a trei exerciții financiare sunt cele stabilite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, Hotărârii Guvernului nr. 943/2017 pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate", pentru anul 2018, cu modificările și completările ulterioare,Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 107 /2019 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate“ pentru anul 2019, cu completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 108/2019 pentru aprobarea

10

schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi“, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia, Hotărârii Guvernului nr. 705/2019 privind aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2019 asupra sectorului apicol”, precum și orice alte sume acordate prin scheme de ajutor de minimis primite până la data acordării ajutorului de minimis.

CERERE. ACTE NECESARE

După efectuarea verificării, beneficiarii depun cererea de înscriere în program prin care solicită înregistrarea în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, însoțită de următoarele documente:

a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;b) copie a atestatului de producător;c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice, precum și copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului persoană fizică, după caz;d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;e) adeverința în original, care să ateste, conform înscrisurilor din Registrul agricol, suprafața de teren cu spatii protejate utilizată de solicitant, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;f) declarație pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.g) copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere, din care să rezulte suprafețele deținute și cultivate în sere, solarii și alte spații protejate;

Cererea se depune până cel târziu la data de 20 martie inclusiv, pentru producția care urmează să fie valorificată până la data de 31 mai inclusiv.

Documentele prevăzute la lit. a) și c) sunt prezentate în original și în copie, în vederea certificării de către reprezentantul direcției pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, prin înscrierea pe copie a sintagmei "conform cu originalul".

11

În situația în care potențialul beneficiar deține în exploatație suprafețe de teren care sunt situate în județe diferite, acesta poate formula cereri de înscriere în program, care se depun la fiecare dintre direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, unde se găsește suprafața deținută.

În situația în care se constată că potențialul beneficiar a depus cereri pe raza mai multor județe, reprezentanții direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București decid asupra solicitărilor formulate, urmând ca plata să fie efectuată la nivelul structurii unde a fost solicitată suprafața cea mai mare, după transmiterea tuturor documentelor.

Beneficiarii notifică în scris direcțiile pentru agricultură județene prin e-mail, fax sau poștă, cu privire la data începerii recoltării tomatelor în vederea valorificării. Pe baza notificării, reprezentanții direcțiilor pentru agricultură județene efectuează verificări și evaluează producția de tomate înainte de recoltare

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene, efectuează inspecții în teren, pe parcursul perioadei de vegetație a culturilor de tomate și verifică permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii sumelor reprezentând sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis, inclusiv existența Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor.

Procedura de inspecție și verificare se realizează de către structura cu atribuții în inspecții tehnice din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de maximum 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Controlul respectării normelor privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor se face de către inspectorii fitosanitari oficiali care au în atribuții efectuarea controalelor oficiale şi alte activități oficiale conform prevederilor art. 5 alin.(3) din Regulamentul (UE) nr. 625/2017 al Parlamentului si al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor.

Pentru obținerea sprijinului, potențialii beneficiari înregistrați în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate și verificați au obligația să depună la direcțiile pentru agricultură județene documente justificative care să ateste valorificarea producției de

12

tomate obținute din spațiile protejate, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, precum și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat la zi şi avizat de Oficiul Fitosanitar Județean.

Documentele justificative sunt: bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

În cazul nerespectării prevederilor art. 5, precum și în situația atestării de către beneficiari a unor date ori situații nereale pe documentele aferente ajutorului de minimis sau încălcarii în orice mod a prevederilor prezentei hotărâri, beneficiarii schemei de minimis sunt obligați la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre nu se acordă solicitanților a căror suprafață de culturi de tomate în spații protejate este obținută prin divizarea unei suprafețe cu tomate în spatii protejate existentă în anul de cerere, indiferent de modalitatea de transfer al suprafeței, cu excepția succesiunilor și a contractelor de vânzare înregistrate în registul agricol.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Tot ce trebuie să știți despre ajutorul de minimis pentru tomate 202031 ianuarie 2020

Vin vești de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale. Astăzi a apărut proiectul de act normativ privind Hotărârea pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” pentru anul 2020.

13

Astfel, ajutorul de minimis este ajutorul acordat unei întreprinderi, a cărui valoare cumulată pe durata a trei exerciții financiare, exercițiul financiar în cauză și două exerciții financiare precedente, nu depășește echivalentul în lei al sumei de 20.000 euro, potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol. Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru susținerea produsului tomate în spații protejate.

Astfel, prevederile prezentei scheme se aplică întreprinderilor/întreprinderilor unice care exploatează culturi de tomate în spații protejate, respectiv producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, producătorilor agricoli persoane juridice.

În plus, pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis prevăzut în prezenta hotărâre, beneficiarii prevăzuți trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate, și anume să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, în timpul derulării programului, cu o placă-indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția

„Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul ….., Direcția pentru Agricultură a Județului ………../Municipiului București. Mai apoi să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp și să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate, la data depunerii cererii prevăzute în anexa nr.. Aceștia trebuie să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, conform modelului prevăzut în anexa nr.7, completat începând cu data înființării culturii și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

Valoarea sprijinului financiar acordat prin schema de ajutor de minimis se exprimă sub forma unei subvenții și se acordă beneficiarilor care îndeplinesc

14

toate aceste condiții. Valoarea ajutorului de minimis care se acordă beneficiarilor este de maximum 14.248,8 lei/beneficiar/an, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an. Astfel, valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente, conform prevederilor din Regulamentul de minimis în sectorul agricol. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă în anul 2020.

BANI pentru TINERII FERMIERI! START CERERI ÎN APRILIE 2020! Agroinfo 30 ianuarie 2020

AGROINFO.RO TINERI FERMIERI, NU PIERDEȚI STARTUL! Ministerul Agriculturii se pregătește să lanseze la sfârșitul lunii aprilie 2020 sesiunea depunere proiecte pentru sprijinul acordat tinerilor fermieri din România.

Sunt peste 42 de milioane de euro alocate doar pentru tinerii fermieri. Proiectele se vor depune la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Ministerul Agriculturii informează tinerii fermieri că pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” sunt alocate 42.681.019 euro. În calendarul estimativ al lansărilor sesiunii depunere proiecte, anunțat astăzi, submăsura 6.1 se va deschide la sfârșitul lunii aprilie a acestui an.

Suma alocată pentru sesiunea din 2020, sM 6.1, este de aproape 4 ori mai mare decât suma care a fost disponibilă în sesiunea din 2018 pentru sprijinul destinat tinerilor fermieri, respectiv 11 milioane de euro. 

Tinerii fermieri care accesează această submăsură pot să obțină maxim 50.000 de euro. În viitoarea Politică Agricolă Comună 2021-2027, propunerea este ca suma acordată tinerilor fermieri să crească la 100.000 de euro. De asemenea, vârsta până la care pot să beneficieze de ajutor să crească la 45 de ani.

Care sunt criteriile de eligibilitate pentru obținerea banilor în acest exercițiu financiar, PNDR 2014-2020? Sunt eligibili doar tinerii fermieri, cu vârsta de până la 40 de ani, care depun o cerere de finanțare într-un interval de cel mult doi ani de la data preluării unei exploatații agricole și care dețin competențe și calificări profesionale în domeniul în care proiectul se va

15

implementa și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

Instalarea pentru prima dată la conducerea unei exploatații agricole poate fi realizată atât prin înființarea unei ferme, cât și prin achiziția uneia existente.

Tinerii fermieri trebuie să dețină exploatații agricole cu o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 și 50.000 de SO (standard output sau altfel spus unități ale potențialului economic).

Dimensiunea economică (SO) se determină pe baza producției standard totală a exploatației agricole și este exprimată ca un raport între numărul de hectare exploatate și valoarea unitară SO / hectar.

Pentru cultură mare, grâu, porumb și floarea soarelui, suprafața minimă necesară pentru încasarea ajutorului financiar este de cel puțin 20 de hectare.

În funcție de dimensiunea economică a exploatației agricole, tinerii fermieri pot primi următoarele ajutoare nerambusabile:

• 40.000 de euro, în cazul în care exploatația agricolă este cuprinsă între 12.000 și 30.000 SO;• 50.000 de euro, în cazul în care exploatația agricolă este cuprinsă între 30.000 și 50.000 SO.

Prima tranșă este de 75% din valoarea totală, în funcție de dimensiunea economică a exploatației agricole, și se achită la momentul semnării contractului de finanțare.

Tranșa finală de 25% se va achita după implementarea planului de afaceri, dar nu mai târziu de trei ani, sau cinci ani în cazul exploatațiilor pomicole, de la semnarea contractului de finanțare.

AFIR si FINANTARI

Robert Chioveanu, președinte ANSVSA: Comisia Europeană va da mai puțini bani pentru fermieri în 2020 Angelica Lefter - 31 ianuarie 2020

Robert Chioveanu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a făcut declarații exclusive pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, într-un interviu de excepție în cadrul emisiunii ”Forța Fermierilor cu Vlad Macovei”.

16

Dr. Robert Chiveanu a vorbit despre situația la zi în agricultura românească, dar și despre fondurile mai mici alocate de Comisia Europeană pentru situațiile de urgență din statele membre. Aici sunt incluse și țările care se confruntă cu Pesta Porcină Africană. Sumele alocate pentru 2020 nu ajung nici la jumătatea celorlați ani, a explicat dr. Chioveanu: ”Comisia Europeană a decis pentru anul acesta să acorde doar 20.000.000 de euro despăgubiri pentru situațiile de urgență. Suma aceasta este pentru toate statele membre. Dacă vorbim pentru anii 2018-2019, când Comisia a alocat 50.000.000 de milioane de euro pentru toate statele membre, pentru anul 2020 doar 20.000.000 va fi o provocare pentru toate țările U.E. Aceste fonduri nu vor mai fi la îndemâna oricui și oricum”.

Președintele ANSVSA a mai spus că lupta împotriva Pestei Porcine Africane (PPA) se poartă în mai multe state membre, însă situația cea mai dificilă se regăsește în România și în țara vecină, Bulgaria, din cauza numărului mare de focare.

”La Bruxelles am fost la o ședință, la Reuniunea Șefilor Serviciilor Veterinare, care a avut loc în 27-28 ianuarie, la invitația președinției croate. La acest grup de lucru al serviciilor veretrinare am dezbătut timp de două zile problemele reale cu care se confruntă statele membre. Am început cu un schimb de opinii, prin prezentarea croată asupra mandatului și prioritățile veterinare pe care le au în acest mandat de 6 luni. A urmat o prezentare generală la nivel mondial cu privire la rezistența anti-microbiană, după care, bineînțeles, am avut o dezbatere foarte, foarte aprinsă cu privire la provocările viitoare și răspunsurile la bolile transfrontaliere”, a menționat șeful ANSVSA.

Situația dramatică la nivelul României și Bulgariei este cauzată de numărul mare de focare. Dr. Robert Chioveanu susține însă că există soluții pentru remedierea situației și are o strategie, aceea de implicare a tuturor factorilor, nu doar a celor care țin de condițiile sanitare-veterinare ci și fermierii, industria alimentară și Colegiul Medicilor Veterinari, Ministerul Mediului, Ministerul de Interne și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

”Cea mai importantă dezbatere la grupul de lucru de la Bruxelles a fost cu privire la pesta porcină africană. Au fost informații actualizate și prezentate de cei de la EFSA în care ne-au evaluat riscurile și într-adevar au fost dezbateri care au dus la schimb de opinii și s-a prezentat situația la nivelul UE și România și Bulgaria nu se prezintă așa cum ne dorim. Numărul de focare și apariția numărului de focare destul de mare și numărul care s-a impus în cele două state membre și evaluările riscurilor pentru pesta porcină africană, efectuate de European Food Standard Agency arată că lucrurile nu

17

sunt atât de îmbucurătoare”, a explicat președintele ANSVSA, Robert Chioveanu.

Potrivit unui comunicat al ANSVSA, în țara noastră, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 267 de localități din 26 de județe, cu un număr de 619 focare. De la apariția virusului în România, 31 iulie 2017, până la această dată, au fost despăgubiți 14.800 de proprietari cu o valoare totală a plăților de 403.373.620 de lei, echivalentul a 85,8 milioane de euro.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Prelungire termen, pentru depunerea cererilor de finanțare în vederea dezvoltării activității de procesare a produselor pomicole  REDACȚIA FIR 31 IANUARIE 2020 Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea sesiunii de primire a proiectelor pentru submăsura 4.2a „Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”, componenta „Sector modernizare și dezvoltare unități de procesare”, până la 28 februarie 2020, ora 16.00.Informații suplimentare puteți citi pe pagina oficială de internet a AFIR.

Programul „Tomata”, în dezbatere publică de astăzi REDACȚIA FIR 31 IANUARIE 2020 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat, vineri, pe site-ul instituției, proiectul de Hotărâre privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” pentru anul 2020 și se află în dezbatere publică. Proiectul de act normativ poate fi consultat aici.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro, anunță MADR. Mai multe despre acest subiect puteți citi aici. https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

AFIR: fonduri europene pentru imbunatatirea exploatatiilor agricole Ianuarie 31, 2020 Fermierii care au in proprietate o exploatatie agricola si care doresc sa realizeze investitii pentru procesarea si marketingul produselor agricole in vederea obtinerii de produse neagricole in cadrul PNDR 2014-2020, pot aplica pentru sprijinul financiar aferent  Submasurii 4.2.

18

Scopul sprijinului                 

Scopul schemei de ajutor de stat GBER vizeaza imbunatatirea nivelului general de performanta al intreprinderilor, prin cresterea competitivitatii intreprinderilor care realizeza investitii in domeniile de interventii eligibile mentionate in prezentul Ghid.

Scopul acordarii sprijinului de minimiss este de a creste competitivitatea intreprinderilor prin realizarea de produse noi, cu valoare adaugata, fara a afecta insa concurenta pe piata interna si comertul intracomunitar intr-o masura contrara interesului comun.

Obiectivele acestui sprijin                      

Introducerea de noi tehnologii si procedee pentru obtinerea de noi produse neagricole sau de o calitate superioara;

Cresterea calitatii produselor obtinute, a sigurantei alimentare si obtinerea de noi produse competitive, cu impact economic asupra procesarii ulterioare in intreprinderi, cu asigurarea standardelor veterinare si de siguranta alimentara;

Cresterea numarului de locuri de munca

Beneficiarii sprijinului

Intreprinderile definite conform legislatiei nationale in vigoare;

Cooperativele, grupurile de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare

Valoarea sprijinului

Valoarea maxima a ajutorului acordat in cadrul prezentei scheme aferenta sM 4.2 nu poate depasi  plafonul maxim/ proiect dupa cum urmeaza:

1.000.000 Euro/ proiect pentru IMM in cazul proiectelor care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

1.500.000 Euro/ proiect pentru alte intreprinderi pentru proiectele care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

2.500.000 Euro/ proiect pentru investitiile care conduc la un lant alimentar integrat* (indiferent de tipul de solicitant), precum si pentru forme

19

asociative, in cazul proiectelor care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat.

In cazul in care beneficiarul solicita sprijin prin schema de minimis (dar nu mai mare de 200.000 Euro) pentru costuri generale proiect, plafoanele maxime pe proiect prevazute anterior se reduc cu o valoare echivalenta unei intensitati de pana la 10% din insumarea cheltuielilor eligibile din bugetul GBER, respectiv cu max.  10% din (1.2+1.3+cap.2+cap.4) pentru proiectele care prevad constructii ‐ montaj, respectiv cu max. 5% din (1.2+1.3+cap.2+cap.4) pentru proiectele care prevad investitii in achizitii simple (fara constructii ‐ montaj).

PRECIZĂRI MINISTERUL AGRICULTURII, CONSILIEREA FERMIERILOR! Agroinfo  31 ianuarie 2020 AGROINFO.RO. Ministerul Agriculturii a transmis, exclusiv pentru AGROINFO, precizări importante în legătură cu încheierea contractelor, finanțate din fonduri europene, pentru consilierea fermierilor. Ministerul Agriculturii explică procedura prin care vor fi selectați furnizorii de servicii de consiliere.

Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare, proiect act normativ aflat în consultare publică.

În ceea ce privește implementarea Măsurii 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”, modificarea prevederilor HG 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat, urmăreşte adaptarea la prevederile legislației europene și a prevederilor fișei măsurii 2 din PNDR 2014-2020, versiunea nr. 9, disponibilă pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, în urma modificării Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 prin Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, nr. 350 din 29.12.2017, implementarea Măsurii 2 se poate realiza prin selectarea beneficiarilor măsurii, în speţă a furnizorilor de servicii de consiliere, prin apeluri de expresii de interes, cu respectarea principiilor unei proceduri de selecție obiective, transparente şi deschisă atât organismelor publice, cât și celor private. În urma acestei modificari legislative a

20

Regulamentului european a fost eliminată obligativitatea aplicării procedurii de achiziție publică, procedură aplicabilă, până la acel moment, pentru implementarea Măsurii 2.

Pentru a fi în acord cu modificările propuse de Regulamentul european, MADR a modificat prevederile PNDR 2014-2020, modificare aprobată de Comisia Europeana în 23.01.2019, precizând că procesul de selecție a furnizorilor de consiliere se realizată de către MADR, prin evaluarea și selecția proiectelor depuse în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte, urmând ca, doar în cazuri excepţionale, să fie aplicată procedura de achiziţie publică.

Prin aceasta modificare a PNDR care face obiectul reglementării prin HG nr. 226/2015 se urmăreşte, pe de o parte, evitarea blocajelor şi facilitarea parcurgerii procedurilor de evaluare şi selecţie, prin scurtarea termenelor de la lansarea apelului până la selectarea şi contractarea beneficiarilor şi, în special, extinderea posibilităţilor de a oferi servicii de consiliere de către un numar cât mai mare de furnizori.

În cazuri excepționale, care fac obiectul reglementării prin cadrul național de implementare, respectiv HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, evaluarea și selecţia beneficiarilor poate fi realizată pe baza unei proceduri elaborate de MADR în conformitate cu legislația privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, complet armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind achiziţiile publice.

Prin urmare, prezenta propunere de modificare a HG nr. 226/2015 armonizează prevederile cadrului național de implementare cu prevederile PNDR 2014-2020  și ale legislației europene și dă posibilitatea ca, în sesiunile viitoare, Măsura 2 – „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei” să fie implementată prin procedura simplificată, respectiv apeluri de propuneri proiecte, așa cum se realizează în prezent implementarea Măsurii 1 „Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare”, dând astfel posibilitatea ca mai mulți ofertanți să fie selectați în vederea îndeplinirii obiectivelor și indicatorilor prevăzuți în PNDR.

Ministerul Agriculturii

21

ALTELE

Emil Dumitru: ”Vom promova legumele si fructele autohtone” In ian. 31, 2020  64 0

Întrebat despre legumele și fructele autohtone în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, secretarul de stat de la MADR, Emil Dumitru, a precizat că ministerul va promova aceste produse, acestea aduc plus valoare României

”Legat de programul tomata, îl vom continua și vom face și o promovare a tomatelor obținute în spații protejate, care sunt sigure din punct de vedere al sănătății plantelor, al utilizării pesticidelor. Vom face în acest sens o propagandă producției autohtone.

Văd că apar în spațiul public tot felul de informații care mai de care mai puțin probate cu privire la legumele și fructele puse pe piață. Noi ca minister avem obligația față de consumatori să facem controale și nu doar că le vom face, ci vom da și publicității rezultatele lor pe ceea ce înseamnă producția de legume și fructe pe care o realizăm intern, astfel încât să credibilizăm producția autohtonă. Chiar dacă uneori poate este mai scumpă, să veniți dumneavoastră, consumatorii, să le cumpărați, pentru că asta înseamnă locuri de muncă în agricultura României și valoare adăugată”, a subliniat oficialul MADR.

În acest context, Emil Dumitru a vorbit și despre programul ”Fructe în Școli”, spunân că speră ca merele primite de copii să fie crescute în România: ”Sper să nu mai cumărăm mere din Polonia pe care să le dăm copiilor în școli. Cred că putem să creștem și noi merele în România.”â

Reamintim că în cadrul aceleiași emisiuni, secretarul le-a dat asigurări cultivatorilor că porgramele de sprijin pentru tomate și usturoi vor continua și în acest an.

22

Obiectivele tinta pentru 2021-2027: Zootehnia si fermele de familie In ian. 31, 2020  

Zootehnia și consolidarea fermelor de familie sunt principalele obiective ale actualei conduceri a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru perioada 2021-2027, când noua Politică Agricolă Comună va intra în vigoare, a precizat secretarul de stat Emil Dumitru pentru AGRO TV.

”Noi avem o problemă de fond. În perioada următoare, vreau să discut la nivelul Guvernului modul acesta în care este tratată zootehnia, să facem o analiza cu privire la ce trebuie ca să înființăm o exploatație de tip A, să vedem de câte autorizări ai nevoie, de câte ori te duci la Mediu, de câte ori te duci la tot felul de alte instituții. Dacă nu vom rezolva această problemă și nu vom avea o procedură simplificată, va fi foarte greu să câștigăm cât mai mulți crescători de animale”, a subliniat Emil Dumitru în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

De altfel, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit în repetate rânduri despre importanța atingerii acestor obiective. Într-o intervenție de luna trecută, acesta a pus accentul pe rolul economic și social al fermelor de familie şi a vorbit despre problemele cu care se confruntă acestea.

„Fermele de familie se confruntă cu problema pieței de desfacere, o problemă care poate fi rezolvată doar prin asociere. Este important să încurajăm tinerii, căutând acele soluţii pentru a le oferi acces la teren”, a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

În cadrul aceluiași eveniment a vorbit și secretarul de stat Emil Dumitru, care a menționat că „obiectivul nostru este de a consolida clasa de mijloc – ferma de familie și de a susține dezvoltarea mediului rural. Ferma de familie este esența agriculturii din România.”

 Schimbarile climatice sunt o realitate! Cum putem sa le combatem? In ian. 31, 2020 

Pactul Ecologic European trebuie privit ca o oportunitate pentru realizarea unui salt în

23

dezvoltarea României, în condiţiile în care fenomene meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente şi mai intense, iar impactul asupra activităţii socio-economice este unul major, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, citat de AGERPRES. 

„Combaterea fenomenului schimbărilor climatice a depăşit demult etapa de identificare de soluţii, iar acum suntem în momentul în care trebuie să le aplicăm. Din datele existente analizate de specialişti a rezultat că, la nivel mondial, anul 2019 a fost al doilea cel mai călduros din ultimii 140 de ani, iar în România a fost cel mai călduros an din 1900 şi până în prezent. În intervalul 2015 – 2019 s-au înregistrat cei mai călduroşi cinci ani, în timp ce ultimul deceniu este cel mai fierbinte din istoria măsurătorilor meteorologice. Iată că meteorologii ne arată că, în ţara noastră, datele climatice istorice indică o creştere a temperaturii medii la nivel anual şi sezonier. În acest context, episoadele cu valuri de căldură sunt din ce în ce mai persistente, iar perioadele secetoase alternează cu intervale scurte în care precipitaţiile abundente generează viituri sau inundaţii la scară regională şi locală. Aceste date arată o realitate greu de ignorat şi de aceea este momentul în care trebuie să aplicăm fără întârziere măsuri eficiente şi sustenabile din punctul de vedere al utilizării resurselor de apă şi sol”, a spus Alexe.

Acesta a adăugat că fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, trebuie să demareze acţiuni globale de combatere a schimbărilor climatice având ca bază Pactul Ecologic European.

„În fiecare dintre statele membre şi dincolo de limitele fiecărui continent trebuie să fie o acţiune globală şi fiecare dintre noi trebuie să conştientizeze şi să contribuie activ în lupta împotriva schimbărilor climatice. Uniunea Europeană este un actor principal în impulsionarea la nivel internaţional a acţiunilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar Pactul Ecologic European trebuie privit ca o oportunitate pentru realizarea unui salt în dezvoltarea României, în condiţiile în care fenomene meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente şi mai intense, iar impactul asupra activităţii socio-economice este unul major. Accentul trebuie pus pe măsuri de eficienţă energetică şi la producţia, dar şi la consumul de energie electrică, pe producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor din transporturi, utilizarea tehnologiilor performante în industrie, pe utilizarea eficientă a terenurilor în agricultură şi pe reciclarea deşeurilor”, a afirmat ministrul de resort.

24

Oficialul a amintit, în acelaşi timp, de operaţionalizarea, în România, a Centrului European de Agrometeorologie, în anul 2023.

„De asemenea, absorbţia de CO2 poate fi reglată şi prin gestionarea durabilă a pădurilor şi prin împădurirea terenurilor, acţiuni pe care le-am considerat încă de la începutul mandatului ca fiind prioritare pentru ministerul pe care îl conduc. Vă asigur că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin programele aflate în implementare sau în pregătire, ia măsuri care să conducă la realizarea obiectivelor prevăzute în Pactul Ecologic European. În acest sens, trebuie să menţionez că proiectul privind realizarea Centrului European de Agrometeorologie pentru Regiunea VI Europa, din cadrul Organizaţiei Meteorologice Mondiale, este prima iniţiativă de acest fel din lume. Finanţarea se face prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, iar termenul de operaţionalizare este 2023. În cadrul acestui Centru se vor putea înregistra evaluări ale impactului fenomenelor legate de vreme şi climă asupra sistemelor agricole şi se vor putea identifica o serie de măsuri de adaptare care trebuie luate în contextul în care efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente. Ştim că 35 % din bugetul programului „Orizont Europa” va fi dedicat configurării soluţiilor cerute de Pactul Ecologic European”, a subliniat Costel Alexe.

Ministrul a punctat faptul că instituţia pe care o conduce „va continua implementarea de proiecte cu finanţare europeană pentru a moderniza infrastructura şi pentru a reduce timpul de anticipare a fenomenelor meteorologice extreme şi de gestiona mult mai bine managementul intervenţiei în situaţiile generate de fenomene hidrometeorologice periculoase”.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Guvernul României Modificat de HG 76/2020 la 30.01.2020

Ordinul nr. 52/2017 privind aprobarea Procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative "produs montan"

25

şi de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi modificat deşi de verificare a respectării legislaţiei europene naţionale către operatorii economici care au obţinut dreptul utilizare respectivei menţiuni" target="_blank">Ordin 585/2019 la 01.02.2020

Procedura de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative "produs montan" şi de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni din 03.03.2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi modificat deşi de verificare a respectării legislaţiei europene naţionale către operatorii economici care au obţinut dreptul utilizare respectivei menţiuni" target="_blank">Ordin 585/2019 la 01.02.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 67 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Ordinul nr. 585/2019 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 52/2017 privind aprobarea Procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative "produs montan" şi de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va intra în vigoare la 01.02.2020

Hotărârea nr. 16/2019 pentru reorganizarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, ca urmare a fuziunii prin absorbţie a Centrului Naţional pentru Încercarea şi Expertizarea Produselor "Larex", precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Guvernul României Modificat de HG 44/2020 la 31.01.2020

Hotărârea nr. 353/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 27/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Guvernul României Modificat de HG 44/2020 la 31.01.2020

Legislaţie europeană

26

Regulamentul nr. 123/2020 de stabilire, pentru anul 2020, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte, aplicabile în apele Uniunii şi, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 25 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 126/2020 de stabilire a cuantumului maxim al ajutorului pentru depozitarea privată a uleiului de măsline în cadrul procedurii de licitaţie deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1882, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 24 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Decizia nr. 39/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/56], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 26 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Decizia nr. 40/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/57], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 26 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Decizia nr. 35/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/52], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 26 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Decizia nr. 36/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/53], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 26 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Decizia nr. 37/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/54], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 26 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Decizia nr. 38/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/55], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 26 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Decizia nr. 39/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/56], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 26 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

Decizia nr. 40/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi

27

fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/57], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 26 din 30.01.2020. A intrat în vigoare la 30.01.2020

………………….

INTERNE

Agrometeo: vremea ar putea influenta negativ orzul si graul de toamna Ianuarie 31, 2020Starea de vegetatie a culturilor agricole, a speciilor de camp, de pomi si viticole isi vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape tot intreg teritoriul agricol. Totusi, din cauza alternantei inghet-dezghet la sol, orzul si graul de toamna are putea avea probleme, se arata in ultima prognoza agrometeorologica emisa de ANM.

Caracteristici meteorologice

Din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai calda decat in mod obisnuit, la nivelul intregii tari.

Temperatura medie diurna a aerului se va incadra intre 1…13°C, mai ridicata cu 1…11°C comparativ cu mediile multianuale, in aproape toate regiunile. Temperatura maxima a aerului se va situa intre 4…17°C, in cea mai mare parte a teritoriului agricol.

Temperatura minima a aerului va oscila intre -2…9°C, in majoritatea zonelor de cultura. Se prognozeaza precipitatii, predominant sub forma de ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), indeosebi in nordul, vestul si centrul tarii, acestea fiind insotite de intensificari de scurta durata ale vantului.

Caracteristici agrometeorologice

In cultura graului de toamna, continutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata, puternica si local extrema, in Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei si a Banatului, local in nord-vestul, centrul, estul si sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul si sud-estul Moldovei, sudul Olteniei si al Crisanei.

Rezerva de apa din sol se va incadra in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime, in Maramures, pe suprafete agricole extinse din Oltenia si Crisana, local in nordul, nord-estul si centrul Transilvaniei,

28

nord-vestul, vestul, centrul, estul si sudul Moldovei, nordul, nord-vestul si vestul Munteniei.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

In conditiile agrometeorologice mentionate, speciile de cậmp si pomi-viticole isi vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape intreg teritoriul agricol. De asemenea, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer, in zonele de cậmpie din jumatatea de sud a tarii, vor fi posibile reluari lente si temporare ale proceselor de crestere si dezvoltare, in special la culturile infiintate in epoca optima. Totodata, datorita alternantei inghet-dezghet la sol, izolat se va putea produce fenomenul de „descaltare” a plantelor de orz si grau de toamna.

In functie de data semanatului, la cerealierele de toamna (orz si grau) se vor inregistra fazele de rasarire, aparitia frunzei a treia si infratire (15-100%). Starea de vegetatie a culturilor se va prezenta medie si slaba in culturile semanate in afara epocii optime (dupa data de 01 Noiembrie 2019) si insuficient pregatite pentru rezistenta la conditiile de iernare.

Cultura de rapita se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar (4-13 frunze), cu o uniformitate si vigurozitate a plantelor pe ansamblu buna si medie, indeosebi pe terenurile unde plantele au intrat in iarna cu o rozeta de 5-8 frunze. Local, in vestul, sudul si estul tarii starea de vegetatie se va mentine medie si slaba, in special pe arealele agricole unde culturile au fost infiintate tardiv.

La nivelul intregii tari, speciile pomi-viticole vor parcurge in continuare starea de repaus vegetativ. Pe ansamblu, conditiile agrometeorologice vor fi favorabile desfasurarii lucrarilor agricole in camp.

Recomandari de specialitate

Continuarea efectuarii controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilitatii culturilor de toamna, precum si a elementelor de rod la speciile pomi-viticole;

Aplicarea ingrasǎmintelor organice la pomii fructiferi si vita de vie.

INS: Romania exporta tot mai multe cereale. Spania, Italia si Olanda, principalele destinatii ale produselor romanesti Ianuarie 31, 2020

Potrivit INS, Romania a exportat, in primele zece luni ale 2019, cereale in suma de 2,145 miliarde de euro, cu 16% mai mult decat in anul 2018.

29

Totusi, si importurile de cereale si preparate pe baza de cereale se cifreaza la 325,8 milioane de euro, intr-o crestere de 18,2% fata de acceasi perioada a anului anterior.

In tarile din Uniunea Europeana au fost exportate, in perioada mentionata, cereale in suma de 764,5 milioane euro. Principalele destinatii au fost Spania (183,4 milioane de euro), Italia (152,9 milioane de euro) si Olanda (93,8 milioane de euro).

UE, importuri de peste 300 milioane de euro

In ceea ce priveste importurile din tarile UE, acestea au totalizat 305,2 milioane euro si au provenit in special din Bulgaria (importuri de cereale de 144,7 milioane de euro), Ungaria (102,4 milioane de euro) si Franta (29 milioane de euro).

Romania a obtinut anul trecut o productie de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, in scadere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) fata de 2018, cand a raportat 18,66 milioane de tone, desi suprafata insamantata a fost mai mare cu 240.000 de hectare.

Potrivit datelor MADR, in 2019, productia obtinuta la grau, secara si triticale a inregistrat un plus de 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone in 2018, la 10,427 milioane de tone anul trecut. Cel mai bun randament la grau s-a obtinut in judetele Giurgiu – peste 5.800 kg/ha, Satu Mare – 5.700 kg/ha, Braila si Dolj – cu 5.300 kg/ha fiecare.

Mâncăm cancer pe pâine. Ministerul Agriculturii a eliminat neonicotinoidele din floarea-soarelui, dar a permis otrăvirea porumbului Florian Saiu 27 ianuarie 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a emis un ordin prin care interzice (parțial) folosirea neonicotinoidelor (un compus chimic extrem de toxic, care

30

omoară polenizatorii) în 2020. Pe de altă parte, a dat undă verde la semințele otrăvite de porumb și sfeclă de zahăr.

Dr. Mircea Ciocan, președintele ROMAPIS – Federația Asociațiilor Apicole din România, a criticat prompt derogările MADR, grupând propriile argumente în mai multe puncte.1.Faptul că, la peste 6 ani după instituirea interdicției folosirii neonicotinoidelor la cultura de floarea-soarelui la nivel de UE, această măsură de protecție a albinelor și a celorlalți polenizatori se aplică, în sfârșit, pentru prima oară și în România reprezintă o intrare în normalitate pe care apicultorii României nu pot decât să o salute!Ce va fi fără neonicotinoide

2. Considerăm că această situație deschide noi perspective prin faptul că atât sectorul apicol cât și cel vegetal se vor afla pentru prima oară de la apariția acestor tratamente în România în situația de a putea evalua în termeni reali impactul absenței acestor pesticide atât la floarea-soarelui și rapiță, cât și asupra albinelor. Sperăm ca această experiență să conducă la o mai bună colaborare între cele două sectoare pornind de la o evaluare corectă a realității la finalul actualului sezon apicol și agricol.3. Solicităm autorităților, dar și fermierilor și apicultorilor să manifeste o exigență sporită cu privire la respectarea strictă a interdicției tratării cu neonicotinoide a semințelor de floarea-soarelui și de rapiță.

Fermieri, nu vă furați căciula!

Considerăm că există riscul ca lipsa de experiență a fermierilor români în privința combaterii dăunătorilor acestor culturi în absența neonicotinoidelor să îi determine să nu respecte legea prin utilizarea unor stocuri de semințe din anii trecuți sau să recurgă la tratamente ilegale, efectuate în afara spațiilor autorizate de tratare, cu neonicotinoide sau chiar cu alte molecule neautorizate.

4. Considerăm că emiterea unei autorizări temporare pentru tratarea cu neonicotinoide a semințelor de porumb reprezintă însă o abatere de la normalitate și o interpretare abuzivă a prevederilor Regulamentului CE 1107/2009.MADR: PUNCT DE VEDERE Miercuri, 29 Ianuarie 2020 10:42

În urma articolului publicat de Evenimentul zilei, „Mâncăm cancer pe pâine. Ministerul Agriculturii a eliminat neonicotinoidele din floarea-soarelui, dar a permis otrăvirea porumbului”, Autoritatea Națională Fitosanitară face următoarele precizări, pentru corecta informare a opiniei publice:

31

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor în şi pentru situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor.

Conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, „în circumstanțe speciale, statele membre pot autoriza, pe o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare destinate să fie aplicate în mod limitat şi sub control, atunci când se consideră că astfel de măsuri se impun deoarece sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu mijloace rezonabile”.

Pentru a face față atacului dăunătorilor de sol „Tanymecus dilaticollis” și „Agriotes spp.” cu care România se confruntă din ce în ce mai mult, dăunători care infestează suprafețe mari de teren arabil și care prin atacul lor în special la culturile de porumb pot provoca pierderi importante de producție și economice pentru fermierii români și implicit pentru bugetul național,  Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a autorizat utilizarea, conform art.53 al Regulamentului CE 1107/2009, a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb, precum și utilizarea în situații de urgență a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide. În acest fel se reduce cantitatea de insecticide utilizate la efectuarea de tratamente în perioada de vegetație, insecticide care ar putea duce mult mai ușor la incidente de mortalitate a familiilor de albine și la poluarea mediului înconjurător.

Utilizarea insecticidelor neonicotinoide pe bază de imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin a fost restricționată în Uniunea Europenă, începând cu anul 2013, însă nu a fost interzisă.

Conform rapoartelor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) privind aprobarea substanțelor active imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin, acestea nu prezintă  riscuri asupra sănătății umane sau riscuri asupra mediului înconjurător.

Ca urmare celor comunicate anterior, România nu s-a abătut de la interpretarea corectă a Regulamentului şi nu a încălcat prevederile acestuia.

În concluzie, articolul „Mâncăm cancer pe pâine. Ministerul Agriculturii a eliminat neonicotinoidele din floarea-soarelui, dar a permis otrăvirea porumbului” sădește panică în rândul populației, total nefondată, cu atât mai mult cu cât în argumentele domnului Mircea Ciocan - președinte ROMAPIS, nu există această afirmație, mai mult nici nu există cuvântul „cancer”.

32

Exclusiv. Contre EVZ-MADR. Viermii-sârmă sunt otrăviți cu neonicotinoide pentru a salva porumbul? Dar pe noi cine ne salvează? Florian Saiu 31 ianuarie 2020

Publicarea articolului „Ministerul Agriculturii a eliminat neonicotinoidele din floarea-soarelui, dar a permis otrăvirea porumbului” zilele trecute, în cadrul campaniei EVZ „Mâncăm cancer pe pâine”, a pus pe jar autoritățile.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au oferit astăzi un drept la replică în care recunosc utilizarea neonicotinoidelor la însămânțarea porumbului și a sfeclei de zahăr, cu scuza că au aprobat, legal, aceste acțiuni pentru că terenurile arabile din România ar fi asaltate de doi dăunători ale căror activități afectează în special culturile de porumb: „Tanymecus dilaticollis” și „Agriotes spp.”, pe numele lor populare – gărgărița porumbului și viermii-sârmă.Termen-limită – cel mult 120 de zile

Dar să dăm curs explicațiilor venite din partea MADR, prin Autoritatea Națională Fitosanitară: „Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor în şi pentru situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor”.Și urmează, întru lămurirea poporului, un citat dislocat dintr-un regulament-cadru, care prinde, însă, un amănunt interesant: „Conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, „în circumstanțe speciale, statele membre pot autoriza, pe o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare destinate să fie aplicate în mod limitat şi sub control, atunci când se consideră că astfel de măsuri se impun deoarece sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu mijloace rezonabile”.

Regulamentul CE 1107/2009

Așadar, autoritățile au aprobat utilizarea neonicotinoidelor la culturile de porumb și sfeclă de zahăr în ideea – susțin angajații MADR – de a elimina gărgărițele și viermii-sârmă.„Pentru a face față atacului dăunătorilor de sol «Tanymecus dilaticollis» și «Agriotes spp.» cu care România se confruntă din ce în ce mai mult, dăunători care infestează suprafețe mari de teren arabil și care prin atacul lor în special la culturile de porumb pot provoca pierderi importante de producție și economice pentru fermierii români și implicit pentru bugetul național, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a autorizat utilizarea, conform art.53 al Regulamentului CE 1107/2009, a unor produse

33

pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb, precum și utilizarea în situații de urgență a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide”.

Negru pe alb

„În acest fel – apreciază în continuare angajații MADR – se reduce cantitatea de insecticide utilizate la efectuarea de tratamente în perioada de vegetație, insecticide care ar putea duce mult mai ușor la incidente de mortalitate a familiilor de albine și la poluarea mediului înconjurător”.Mai mult: „Utilizarea insecticidelor neonicotinoide pe bază de imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin a fost restricționată în Uniunea Europenă, începând cu anul 2013, însă nu a fost interzisă”.

Ce nu specifică MADR

Asta nu înseamnă însă că aceste otrăvuri pot fi folosite la infinit. Mai ales că în România cultivatorii continuă să ceară, iar MADR să aprobe derogări după derogări (oficiale, cum altfel?) în fiecare an de atunci.Rețineți că tot reglementările europene recomandă ca instituțiile abilitate să cerceteze și să găsească, în timp, soluții pentru tratarea plantelor cu substanțe care să nu decimeze albinele, fluturii etc.N-ar fi fost rău ca angajații MADR să specifice și acest amănunt important în comunicatul trimis către EVZ. Sau poate că MADR a descoperit deja aceste tratamente, iar de la anul urmează să le implementeze în locul neonicotinoidelor, mortale pentru insecte în general. Că doar nu ucid (selectiv) doar gărgărițele și viermii-sârmă!

Formulări contradictorii

„Conform rapoartelor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) privind aprobarea substanțelor active imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin, acestea nu prezintă riscuri asupra sănătății umane sau riscuri asupra mediului înconjurător” – se mai specifică în textul MADR. Nu afectează mediul înconjurător? Adică, nu deranjează nici măcar activitatea viermilor-sârmă sau zborul gărgărițelor de porumb? Ce complicat! Și contradictoriu.

Întemeiat, nu nefondat

Oameni buni, plantele ale căror semințe au fost tratate cu neonicotinoide omoară albinele (le distrug abilitatea de a se orienta, astfel nu mai găsesc

34

stupii, se rătăcesc și mor) și ceilalți polenizatori naturali. Otrăvesc mierea, fagurii etc., așadar pun în pericol și sănătatea oamenilor.Da, articolul „Mâncăm cancer pe pâine. Ministerul Agriculturii a eliminat neonicotinoidele din floarea-soarelui, dar a permis otrăvirea porumbului” sădește panică în rândul populației – cum apreciază angajații MADR -, dar nu nefondat, ci întemeiat. Evenimentul zilei are datoria să-și informeze cititorii, să-i prevină, să-i ajute. Nu mai insist. Este vorba, până la urmă, de resorturile unei meserii.Interviul pe care urmează să-l publicăm zilele următoare pe această temă va demonstra o dată în plus acest lucru.

............................................................................

Noutățile companiei FMC România pentru anul 2020 agrointeligenta.ro - 29 ianuarie 2020

Compania FMC a început oficial anul 2020 în cadrul unui amplu eveniment organizat joi, 23 ianuarie, la Sinaia. Reprezentanții FMC România le-au prezentat celor aproape 200 de invitați noutățile din portofoliu pentru acest an în domeniul protecției plantelor.

Evenimentul FMC a fost deschis de către Directorul General al FMC Agro România, domnul Vasile Iosif, care a salutat prezența în sală a distribuitorilor naționali și regionali din România, dar și din Republica Moldova. Alături de distribuitori, au mai fost invitați fermieri mari din întreaga țară, reprezentanți ai autorităților și ai mass-media.

”Doamnelor și domnilor, bine ați venit la evenimentul FMC. Cred că orice moment este un prilej bun pentru a discuta despre protecția culturilor și sănătatea acestora. Este o onoare să vă informez că, pentru prima dată de când organizez acest fel de eveniment, ii avem în sală ca invitați si pe colaboratorii noștri din Republica Moldova. Este prima vizită a dânșilor în România la compania FMC”, a declarat Directorul General Vasile Iosif în deschiderea evenimentului FMC România de la Sinaia.

Apropierea de sărbătoarea Micii Uniri a fost marcată atât de o prezentare a principalelor momente istorice din preajma evenimentului din 24 ianuarie 1859, cât și de un scurt recital de cântece patriotice interpretate de grupul folcloric „Plai câmpinean”, format din copii ce au purtat veșminte populare romanesti.

FMC, o mare familie la nivel global

35

Primul speaker al evenimentului a fost Piotr Gill, Business Director Central Europe, CIS & Balkans. Oficialul regional al FMC a arătat că deși compania din care face parte este una globală, cu o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de dolari în 2018 și peste 6.400 de angajați la nivel mondial, în cadrul FMC Romania se poate vorbi despre o adevărată familie formată din reprezentanții companiei, fermieri și colaboratori.

”România ca și celelalte țări din regiune a parcurs o perioadă cu secetă excesivă, dar noi suntem convinși că am livrat pieței, fermierilor, produsele corecte și, datorită parteneriatului dintre FMC și dumneavoastră, am reușit să închidem anul cu bine. (…) În ultimii 7 ani compania a cunoscut o evolutie semnificativă, în special prin achiziția în 2017 a departamentului de Cercetare și Dezvoltare de la compania DuPont,  iar acum FMC este o companie care activează numai în agricultură”, a explicat Piotr Gill, subliniind că din cifra de afaceri a companiei, 7%  sunt direcționati către cercetare și inovare.

Despre schimbările din piața agricolă și nu numai a vorbit în continuare directorul FMC România, Vasile Iosif, exemplificând noile provocări, dar și oportunități de piață, prin exemple elocvente: „Produsele de protectia plantelor sunt privite astăzi de către majoritatea consumatorilor ca fiind periculoase pentru om și mediul înconjurător, iar tendința autorităților Europene este de reduce numărul de produse de uz fitosanitar.

În aceste circumstanțe trebuie împreună să punem întrebările corecte:

Putem furniza produse alimentare într-un mod sustenabil pentru o populație în creștere?

Putem menține profitabilitatea și viabilitatea fermelor din Uniunea Europeana?

Poate fermierul să-și protejeze culturile agricole cu mai puține produse de uz fitosanitar, atunci când are un număr în creștere al organismelor de dăunare?

La toate aceste întrebări va trebui să raspundem cu toții: consumatori, fermieri, autorități precum și industria de protecția plantelor.

Astăzi, doar puțin peste două procente din populația activă produce hrană pentru consumul a cca 7 miliarde de locuitori. În prezent, la nivel global, există peste 7,3 miliarde de oameni, și estimăm că până în 2030 vom depăși 8,5 miliarde de persoane, iar până în anul 2100 peste 11 miliarde. Sunt  o mulțime de oameni care trebuie hrăniți! Cum vom putea oferi alimente sigure și hrănitoare tuturor acestor oameni?

36

Vă pot informa că în ultimii 10 ani agricultura românescă a crescut de peste trei ori cantitătile  utilizate de produse fitosanitare, piața crescând de la cca 140 milioane de Euro in 2007 la peste 450 de milioane Euro în 2018, crescând suprafața tratată de la cca 10 mil hectare (suprafețe totale) la cca 40 milioane de hectare în 2017.

Utilizarea produselor de uz fitosanitar, sămânță de calitate, îngrășăminte și tehnologii moderne au permis fermierului român să devină competitiv și numai prin investiții în noi tehnologii fermierul român poate să conteze la nivelul UE. În aceeași perioadă de timp agricultura românească a reușit să dubleze producția agricolă depășind pentru prima dată peste 32 milioane de tone de produse agricole. Probabil că cifrele pe care vi le-am dat referitor la produsele de protecția plantelor utilizate de către fermierii români sunt impresionante, dar înainte de a trage concluzii vă rog să țineți seama că România utilizează aproximativ aceeași cantitate de produse de uz fitosanitar precum Ungaria, o țară mult mai mică decât România. Astfel, România utilizează cca 0,64 kg s.a/ha în timp ce Ungaria utilizează cca 1,21 kg s.a/ha, iar media UE este de 2 kg s.a/ha.

În încheiere, aș concluziona că sănătatea plantelor este la fel de importantă ca și sănătatea oamenilor, în acest fel plantele fiind capabile să-și atingă potențialul de producție aducând beneficii reale consumatorilor, fermierilor dar și mediului înconjurător”

Schimbările sociale aduc noi oportunități și FMC este pregatit pentru a răspunde pozitiv la aceste noi provocări.

În acest context, Vasile Iosif a introdus portofoliul de produse biologice al companiei FMC: ”Astăzi consumatorul, dorește să știe ce mănâncă și a ajuns până acolo încât își calculează și numărul de calorii pe care le consumă. Sincer, este o schimbare destul de importantă pe care trebuie să o luăm în calcul. Acest comportament social creează noi oportunități”.

În acest moment, FMC are în portofoliu cinci produse biologice omologate în diferite țări din întreaga lume: Ethos XB, Nemix C, Quartzo, Presence și Accudo.

”FMC este o companie de cercetare și inovare specializată în domeniul produselor de protecția și nutriția  plantelor. La ora actuală pe lângă produsele sintetice, pesticide, FMC este pregătit să aducă în piața europeană și produse biologice, produse care pot fi aplicate respectând cerințele combaterii integrate și anume rotație corespunzătoare a culturilor, aplicare de produse sintetice (pesticide) precum și utilizarea de produse biologice. Astăzi compania noastră comercializează cinci produse biologice la nivel

37

global și în foarte scurt timp acestea vor ajunge și în Europa. Din păcate astăzi la nivelul UE se iau decizii pripite referitoare la produsele de uz fitosanitar, decizii care afectează pe termen scurt și mediu capacitatea fermierilor europeni de a ține sub control organismele de dăunare, boli, dăunători și buruieni, în sensul că interzicand produse de uz fitosanitar și nepunând nimic în loc va creea prejudicii grave atât fermierilor dar și consumatorilor”, a mai declarat Directorul General FMC România.

Aplicația Evalio® AgroSystems ajută fermierii în aplicarea eficientă a insecticidelor

În cadrul conferinței, FMC a prezentat invitaților aplicația Evalio® AgroSystems. Cătălin Viziru, Directorul de Marketing al FMC România a fost cel care a explicat cum funcționează programul de care fermierii europeni, inclusiv cei români, pot beneficia gratuit pentru a optimiza utilizarea insecticidelor.

”Trăim în secolul vitezei și în orice domeniu de activitate, digitalizarea își pune amprenta. Agricultura de precizie este în atenția marilor companii de cercetare și dezvoltare, iar FMC nu putea să lipsească din acest domeniu. Evalio® AgroSystems este o aplicație, un serviciu digital, care ajută la monitorizarea populațiilor de dăunători. Programul se bazează pe o rețea de capcane feromonale, care sunt monitorizate cu o anumită frecvență. Valorile rezultate din citirea capcanelor sunt introduse în aplicație prin intermediul unor fotografii.

Aceste date sunt transformate în niște grafice care reprezintă curbele de zbor ale dăunătorilor. În prezent, la nivel european, monitorizăm 30 de dăunători cheie in numeroase culturi agricole, având peste 850 de puncte de monitorizare și când considerăm că se apropie atingerea pragului economic de dăunare,  trimitem avertizări către fermieri și către partenerii noștri. Aceste avertizări le trimitem prin intermediul e-mailurilor, prin intermediul mass-media, cu ajutorul colaboratorilor, prin newslettere, sms . Dacă în anul 2019 am monitorizat Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) în partea de sud a României, în anul 2020 vom monitoriza Ostrinia și Helycoverpa la cultura de porumb, la nivelul întregii țări și vom emite avertizări gratuite către toți fermierii pentru  că aceștia să aplice tratamentele fitosanitare exact atunci când trebuie”  a explicat Directorul de Marketing Cătălin Viziru, care i-a invitat pe fermieri fie să acceseze site-ul aplicației Evalio® AgroSystems, fie să ia legătura cu un reprezentant FMC pentru a accesa datele programului.

Evenimentul FMC a continuat cu o prezentare a portofoliului de produse FMC pentru fermierii români, inclusiv a produselor vedetă precum

38

Coragen®, Benevia®, Verimark®, Foxtrot®, Succesor® TX sau Omnera®. Prezentarea noutăților pe partea de protecție a plantelor, dar și recomandările de aplicare au fost oferite fermierilor în cadrul unei prezentări susținute de Ion Săvulescu, Directorul Tehnic al FMC Agro România.

Evenimentul FMC România s-a încheiat spre seară printr-un moment de socializare și o cină festivă, prilej pentru fermierii invitați să intre într-un dialog direct, dar destins, cu reprezentanții FMC și colaboratorii companiei.

FMC Corporation este o companie americana fondată în 1883, având o poziție de lider la nivel mondial  în dezvoltarea și furnizarea de tehnologii eficiente care înglobează produse pentru protecția și nutriția plantelor.

.......................................

O temă pentru minister: Fabrica de Zahăr Bod, care nu plăteşte cu anii Ana ŢÎRCĂ a 31 ianuarie 2020

Problema a fost adusă în discuţie la întâlnirea agricultorilor din Braşov cu Dorel Secară, consilierul Ministrului Agriculturii

Dorel Secară, consilierul Ministrului Agriculturii, i-a invitat pe fermierii braşoveni la o discuţie bazată pe problemele cu care se confruntă aceştia din urmă şi pe soluţiile pe care le propun. Discuţiile s-au întins pe durata întregii zile, mai ales că la întâlnire au fost prezenţi atât cultivatori de diverse plante, cât şi crescători de animale, fiecare cu probleme specifice. Între primele chestiuni discutate s-a numărat vânzarea terenurilor către cetăţenii străini, în contextul în care aceştia beneficiază, ulterior, de subvenţii de la stat.

„De exemplu, vânzarea terenurilor nu se va putea face, mai ales către străini, atât de uşor. Încercăm să gândim o soluţie ca să limităm vânzarea aceasta haotică. Nu putem opri comerţul intracomunitar, e clar, dar putem veni cu nişte chestiuni. În Franţa, ca străin, dacă vrei să cumperi teren, procedurile durează 14 ani, aşa că oamenii renunţă”, a explicat consilierul Ministrului Agriculturii, Dorel Secară (foto).

39

Chiar cea mai mare fermă din România, de peste 55.000 de hectare, aflată în Insula Mare a Brăilei, care produce lucernă, primeşte subvenţii şi trimite producţia în Orientul Mijlociu, în ţara de origine a patronului.

Discuţii aprinse au stârnit cultivatorii de sfeclă de zahăr, unii neplătiţi de mai mulţi ani de fabrica de zahăr de la Bod, care se confruntă cu dificultăţi financiare.

„Știţi cum e? Când producem sfeclă şi ducem zahăr pe piaţă, suntem de interes. Când cerem ceva, nu suntem de interes şi nu se poate, pentru că suntem societate privată”, s-a plâns unul dintre cultivatorii de sfeclă. 

„Fabrica de zahăr a fost prost administrată, ceea ce, evident, nu este vine ministerului sau a guvernului. Din păcate, cultivatorii sunt acţionari ai acestei fabrici, neplătiţi, unii din 2019, alţii din 2018 sau chiar din 2017 şi aceasta poate duce la faliment. Mai mult, există presiuni de la fabricile din Roman şi Lugoj să semnăm contract cu ei. Problema e că, la atâtea sute de kilometri, transportul costă aproximativ 15 euro pe tonă, astfel că preţul acesta se adaugă la preţul de achiziţie a sfeclei. Aceasta ar fi până dă fabrica de la Bod faliment, după care vom primi bani mai puţini, deoarece nu poate nimeni să meargă în pierdere. Aşa se va ajunge să nu mai existe sfeclă de zahăr în zonă”, a explicat un alt cultivator.

 „M-am uitat să văd câţi cultivatori de sfeclă au suprafeţe mai mari de 50 de hectare. Sunt doar 10. Am zis că e procentul prea mic şi hai să vedem câţi sunt care cultivă de la 30 de hectare în sus. Sunt 26. De la 26 de cultivatori care aduc 70% din cantitatea totală de sfeclă, până la 400 de cultivatori care sunt membri ai asociaţiei, restul sunt cei de subzistenţă. Dacă separăm cele două categorii şi scăpăm, ca birocraţie, de cei 375, lucrurile vor fi mult mai simple”, a explicat un alt cultivator.

Discuţiile s-au întins pe durata mai multor ore iar fermierii braşoveni au venit chiar şi cu soluţii pentru unele din problemele cu care se confruntă agricultura din România.

40

UNCSV a sarbatorit a cincea editie a evenimentului “Ziua Cooperativelor” In ian. 31, 2020  

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal a sărbătorit, ieri, 30 ianuarie, a cincea ediție a Zilei Cooperativelor. Reuniunea a întrunit numeroși membri și șefi de cooperative din toată țara, care s-au mândrit cu realizările lor. La eveniment au participat, fireste, si politicieni, care le-au prezentat fermierilor detalii despre ultimele negocieri si abordari, legate de noua Politică Agricolă Comună.

https://youtu.be/3L539PpmKgc

Valeriu Tabără: Seceta a devenit un risc major pentru producțiile agricole Lidia Truică 31 Ianuarie 2020

Se impune începerea imediată a lucrărilor de primăvară Seceta extremă a pus stăpânire pe principalele zone agricole ale țării, iar situația este atât de gravă, că nici dacă sapi 6 metri nu dai de apă, a declarat pentru Reporter Global președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu- Sisești” și fost ministru al agriculturii, Valeriu Tabără.

„Dacă vremea se menține la fel, suntem într-un risc major cu producțiile agricole din acest an”, susține Valeriu Tabără.

Lipsa precipitațiilor din ultimele luni a dus la instalarea secetei pedologice severe în multe zone din țară, o parte din culturile de toamnă fiind compromise, dar există riscul să fie afectate și culturile de primăvară. „În aceste condiții, se impune începerea imediată a lucrărilor de primăvară, altfel suprafețe însemnate de culturi de primăvară vor fi afectate. Fermierii

41

trebuie să știe acest lucru. Precipitațiile care cad în perioada 1 octombrie – 1 aprilie sunt determinante și pentru culturile de primăvară, nu doar pentru cele de toamnă, or, din octombrie până acum, precipitațiile au fost în cantități extrem de mici. Nu este apă în sol nici dacă sapi la o adâncime de 6 metri. Pentru a ajunge la un nivel optim de apă în sol, ar trebui să plouă continuu timp de o lună, mocănește, nu ploi torențiale”, a spus fostul ministru al agriculturii.

Ghidurile europene sunt depășite

Tabără a subliniat că este imperios ca ghidurile de bune practici de la nivelul UE privind tehnologiile agricole să fie modificate, întrucât nu mai corespund situației actuale, în condițiile schimbărilor climatice din ultimii ani. În plus, acestea trebuie adaptate specificului fiecărei țări. „Campania agricolă de primăvară ar trebui să înceapă în lunile februarie-martie, nu în aprilie, așa cum se întâmpla cu niște ani în urmă, pentru că s-au schimbat condițiile climatice. O altă măsură care ar trebui luată este aducerea în cultură a plantelor cu un consum redus de apă și să se recurgă la tehnică agricolă pentru menținerea apei în sol”, declară Valeriu Tabără. Printre cele mai afectate culturi de toamnă se numără grâul și rapița, iar în primăvară cultura cartofului, grâul de primăvară, orzul, plantele furajere. „Trebuie să înceapă acum lucrările pentru primăvară, iar din 15 februarie, dacă vremea se menține la fel, se poate intra la semănat”, susține președintele ASAS.

Pământul e atât de uscat…

Și președintele Organizației Interprofesionale (OIPA) Legume-Fructe, Aurel Tănase, a declarat, pentru Reporter Global, că fermierii fac în prezent lucrări pentru menținerea apei în sol, numai că nu prea au ce să mențină. „Pământul este atât de uscat, încât este aproape imposibil să faci ceva. În luna februarie, deja trebuia să iasă pe piață ceapa, rădăcinoasele, mazărea, dar este puțin probabil să se întâmple acest lucru. La pomi problema este dacă pornește procesul de înmugurire și apoi vine gerul. Față de cultura mare, sectorul de legume-fructe este discriminat, pentru că nu beneficiază de ajutor de la stat pentru irigații”, declară Aurel Tănase. El a precizat că anul trecut, în sectorul de legume-fructe, s-a pierdut între 60-80% din producții, din cauza fenomenelor meteo.

Apă gratuită pentru irigații

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a informat recent fermierii că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020, în contextul

42

lipsei de precipitații în multe regiuni ale țării și al regimului termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, din ultimele luni. „ANIF îi încurajează pe toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile”, se arată într-un comunicat al ANIF. Instituția mai precizează că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în Organizații ale Utilizatorilor de Apă, în Federații ale Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru irigații sau asociație agricolă. Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane de hectare, fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 de contracte, din care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 ha. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha. Fostul ministru al agriculturii Petre Daea declara că, până la sfârșitul anului 2020, își propunea ca suprafața irigată să fie de 2 milioane de hectare. În condițiile meteo din ultimii ani, reabilitarea canalului Siret-Bărăgan ar putea fi un obiectiv important. Numai că, începând cu ministrul Gheorghe Flutur, toți miniștrii agriculturii au declarat obiectivul ca prioritar, fără însă a se concretiza ceva.

Rezervele de apă din sol se mențin scăzute

Administrația Națională de Meteorologie a întocmit prognoza agrometeorologică până pe 4 februarie și, potrivit acesteia, din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, la nivelul întregii țări. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -3 și 11°C, mai ridicată cu 1-9°C comparativ cu mediile multianuale, în aproape toate regiunile. Temperatura maximă a aerului se va situa între 1 și 15°C, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Temperatura minimă a aerului va oscila între -6 și 6°C, în majoritatea zonelor de cultură. Se prognozează precipitații, predominant sub formă de ploi locale, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), acestea fiind însoțite de intensificări temporare ale vântului. Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei și a Banatului, local în nord-

43

vestul, centrul, estul și sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat – sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei. Aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare, izolat – apropiate de optim și optime în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Crișana, local – în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei. „În condițiile agrometeorologice menționate, speciile de câmp, pomi și viticole își vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer, în zonele de câmpie din jumătatea de sud a țării vor fi posibile reluări lente și temporare ale proceselor de creștere și dezvoltare, în special la culturile înființate în epoca optimă. Totodată, datorită alternanței îngheț-dezgheț la sol, izolat se va putea produce fenomenul de descălțare a plantelor de orz și grâu de toamnă”, se arată în prognoza ANM.

În funcție de data semănatului, la culturile cerealiere de toamnă (orz și grâu) se vor înregistra fazele de răsărire, apariția frunzei a treia și înfrățire (15-100%). Starea de vegetație a culturilor se va prezenta medie și slabă în culturile semănate în afara epocii optime (după data de 1 noiembrie 2019) și insuficient pregătite pentru rezistența la condițiile de iernare. Pentru cultura de rapiță, specialiștii estimează că se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar cu o uniformitate și vigurozitate a plantelor pe ansamblu bună și medie, îndeosebi pe terenurile unde plantele au intrat în iarnă cu 5-8 frunze. Local, în vestul, sudul și estul țării starea de vegetație se va menține medie și slabă, în special pe arealele agricole unde culturile au fost înființate tardiv. La nivelul întregii țări, speciile pomi-viticole vor parcurge în continuare starea de repaus vegetativ. Pe ansamblu, condițiile agrometeorologice vor fi favorabile desfășurării lucrărilor agricole în câmp.

Fermierii din Buzău estimează pierderi în agricultură din cauza secetei ANA FELEA, Corespondent Buzău Ziarul BURSA  / 31 ianuarie

Raportările Direcţiei Agricole Buzău indică, pentru luna ianuarie 2020, o cantitate de apă în sol de 7,8 litri/mp, adică de zece ori mai mică decât necesarul estimat de agricultori. Lipsa precipitaţiilor şi diferenţa mare dintre temperaturile

44

diurne şi cele nocturne a dus la îngălbenirea grâului, în timp ce cultura de rapiţă este compromisă pe hectare întregi.Anul agricol 2019-2020 se anunţă un an la fel de greu ca şi 2018 -2019 când, după un an de muncă, agricultorii au raportat recolte mai mici decât cele estimate. Cauzele, la fel ca şi acum, sunt tocmai lipsa precipitaţiilor şi diferenţele mari dintre temperaturile înregistrate pe timpul zilei şi al nopţii care au determinat, la acel moment, o răsărire neuniformă a culturilor de toamnă. "Precizăm astfel că la cultura de grâu faza de răsărire a avut loc la desprimăvărare în proporţie de 60-70% pe când la cultura de rapiţă din totalul de 14.500 ha au rămas în primăvară doar 3.245 ha" se arată într-un raport al Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Buzău din 2019.

• "Nu a mai plouat de aproape o sută de zile"

Seceta instalată încă din toamna 2019 continuă să se adâncească. Vremea ca de primăvară din această iarnă, fără strop de precipitaţii şi fără urmă de ninsoare a mărit deficitul de apă din sol şi a crescut stresul hidric la care sunt supuse plantele însămânţate în toamnă.

"Seceta în judetul Buzău a început să apară încă din toamna anului trecut. A fost o secetă după care au venit ceva precipitaţii şi am crezut că am depăşit stresul hidric care era la momentul acela dar, de fapt, stresul hidric din sol s-a accentuat odată cu venirea iernii. Nu a nins, nu a plouat aşa că deficitul de apă din sol cu care am pornit din toamnă s-a adâncit în lunile de iarnă", a explicat Ionuţ Drugea, inginer agronom din comuna Smeeni, judeţul Buzău.

Domnia sa a numărat aproape o sută de zile fără precipitaţii şi spune că deşi rezerva de apă din sol a ajutat culturile însămânţate în toamnă să răsară şi să ajungă, până acum, la un stadiu satisfăcător de dezvoltare, în lanurile de grâu au început să apară primele semne de îngrijorare.

"A început să apară o uşoară îngălbenire care poate surveni nu doar de la lipsa de apă, dar şi de la diferenţa de temperatură între zi şi noapte. De exemplu, avem nopţi cu minus patru - cinci grade şi zile cu peste zece grade, deci o diferenţă de aproape 15 grade. Planta reacţionează. Pe de altă parte, lipsa de precipitaţii îşi spune cuvântul. Nu a mai plouat din luna noiembrie. Sunt aproape o sută de zile fără apă. Iarna a fost şi ea săracă în ninsori. Sunt plante într-un stadiu avansat de dezvoltare, grâul de exemplu este înfrăţit şi are nevoie de apă. Rezerva din sol este mică, se vede la rădăcina plantei şi uşor uşor plantele au început să se usuce. Până acum plantele s-au dezvoltat normal. Şi ca talie şi ca înfrăţire. Dar au nevoie de apă. De acum, dacă nu plouă încep să apară carenţe. De exemplu, se vede la frunză că are nevoie de fosfor", a spus inginerul din Buzău.

45

• Micii fermieri, cu ochii pe cer

Şi dacă marii agricultori şi-au permis o tehnologie mai bună , micii fermieri sunt la mila cerului. Vlad Nicu din comuna Brădeanu, judeţul Buzău, are doar un hectar şi jumătate de grâu şi spune că fără irigaţii este foarte greu să mai faci agricultură în condiţiile în care de la an la an vremea este şi mai capricioasă.

"Pentru noi, fermierii mici, e greu. Eu am un hectar şi jumătate de grâu. Deocamdată e binişor faţă de alte zone din ţară, însă nu ştim cum va fi. Suntem la mila cerului, noroc că am mai primit un ajutor de la APIA. Unde sunt irigaţii este bine, unde nu, stăm cu ochii la cer, facem rugăciuni.Aşa am început să facem de ani buni că sunt ani din ce în ce mai secetoşi. Nici vara nu mai plouă, toamna am arat până în decembrie, iar anul trecut, în unele locuri s-a semănăt doar din disc pentru că nu s-a putut ara din cauza pământului prea tare şi plin de bolovani" a spus Vlad Nicu, fermieri din comuna Brădeanu, judeţul Buzău.

• Fără precipitaţii, fermierii se gândesc deja la pierderi

Prognoza meteo nu le dă mari speranţe fermierilor. Cei cu experienţă spun că nu au mai văzut aşa ierni secetoase, iar meteorologii au comparat luna ianuarie 2020 cu ianuarie 1989 când a fost considerată cea mai secetoasă perioadă de iarnă.

"În cei 11 ani de experienţă este prima iarnă în care nici nu a plouat şi nici nu a nins. e cea mai dificlă iarnă cu care m-am confruntat de când sunt în domeniu. Din acest moment, din punctul meu de vedere, începem să vorbim şi de pierderi care se vor accentua în funcţie de cât va continua perioada de stres hidric. Cu cât lipsa de precipitaţii va fi mai mare, cu atât plantele vor înceta mai mult din vegetaţie şi automat pierderile vor fi mai mari. Ne putem lua în calcul şi pierderi la porumb sau floarea soarelui. Dacă nu va ploua, nu vom putea pregăti terenurile şi nu vom putea semăna în condiţii optime porumbul sau floarea soarelui. E un lanţ. Vom vorbi iarăşi de stresul hidric accentuat, condiţii de umiditate improprii ce vor duce la o răsărire neuniformă. Apoi polenizarea nu se va face normal, vara temperaturile sunt temperaturi ridicate şi automat ne gândim şi la pierderi", estimează Ionuţ Drugea.

• Direcţia Agricolă rămâne optimistă. Raportează probleme doar la rapiţă

În timp ce fermierii vorbesc de un necesar de apă de zece ori mai mare decât cantitatea de precipitaţii înregistrată în luna ianuarie 2020 în judeţul Buzău,

46

specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Buzău afirmă că în prezent doar rapiţa este afectată de lipsa de precipitaţii.

"La ora aceasta nu putem vorbi de culturi afectate de lipsa de precipitaţii pentru că stratul superior are un conţinut de umiditate satisfăcător pentru acest moment de vegetaţie al plantelor. În luna ianuarie, în judeţul Buzău, avem o cantitate de precipitaţii adunată de 7,8 litri, repartizate neuniform la nivelul judeţului. E adevărat însă că nici necesităţile plantelor nu sunt foarte mari, dar îngrijorează fermierii pentru că rezevele de apă nu vor fi conturate pentru lunile de vară. Nu am primit deocamdată semnale de la agricultori , aceştia sunt mai degrabă îngrijoraţi pentru viitor. Nu avem până acum nici situaţii în care fermierii să solicite întoarcerea culturilor din lipsă de apă, dar, avem, în schimb, situaţii când nu s-a putut pregăti terenul din cauza toamnei secetoase. Am reuşit în toamnă să însămânţăm 54.000 de hectare de grâu, triticale şi orz de toamnă şi care au evoluat bine. La rapiţă avem sub 10.000 de hectare cultivate. Pentru această cultură vom avea datele abia în primăvară pentru că acum nu este dezvoltată neuniform. Acolo unde a beneficiat de precipitaţii a avut o răsărire uniformă, în altele, unde nu a plouat, nu arată corespunzător şi acolo e posibil să fie înlocuită cu alte culturi de primăvară", a declarat Cosmin Florea, director DADR Buzău.

Localitatea Dăbuleni ar putea deveni prima zonă de deșert a României. Pe lângă pepeni se vor cultiva kiwi, curmale și măslini 30.01.2020 19:29

În câțiva ani agricultorii din sudul ţării vor renunța la culturile clasice în favoarea celor exotice. Localitatea Dăbuleni ar putea deveni prima zonă de deșert a României. În condițiile în care nu numai pepenii ci și culturile de kiwi, curmale sau măslini ar putea să umple solul nisipos.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/localitatea-dabuleni-ar-putea-deveni-prima-zona-de-desert-a-romaniei-pe-langa-pepeni-se-vor-cultiva-kiwi-curmale-si-maslini-1252866

47

Drăghici Iulian, cercetător Stațiunea Dăbuleni: Au fost introduse câteva specii. Una dintre ele este kiwi. Aici o altă specie introdusă, maslinul. După cum vedeți, majoritatea necesită protejare pe timpul iernii, contra gerului și a rozătoarelor. Măslinul a avut o creștere foarte bună. La anul sperăm să avem producție.

La stațiunea de Cercetare din Dăbuleni terenul extrem de nisipos este pus în valoare de niște culturi la care nimeni nu s-ar fi gândit acum zeci de ani.

Angajat stațiune: Suntem foarte nerăbdători să le vedem.Reporter: Ați mâncat kiwi?Angajat stațiune: Am mâncat că am cumpărat de la magazin. Sunt foarte bune.Reporter: O să puteți avea la dumneavoastră în curte?Angajat stațiune: Nu am crezut treaba asta, să vedem acum...

Dincolo de mândrie, oamenii sunt îngrijorați că de la an la an precipitațiile sunt din ce în ce mai puține.

Șofer: Deci cu farurile aprinse la mașină, când este o furtună la 12, 2 după amiaza nu mai vezi nimic... Pe aici drumul îți amintește de drumul spre litoral.

Deja sunt foarte multe zone în sudul României în această situaţie.

Cristi Popa, jurnalist Digi24: Am putea spune că am ajuns la mare, pe litoral în țară sau Dubai. Este și soarele extrem de puternic, foarte cald, deși suntem în plină iarnă. Suntem la Dăbuleni, o zonă în care solul se transformă de la o zi la alta în nisip.

Angajat Stațiunea Dăbuleni: Au rezistat numai speciile cu rezistență foarte foarte mare la secetă. Ajungem la un nisip de plajă, uitați-vă cum curge.

Specialiștii spun că numai anul trecut în zona de Sud în anumite luni precipitațiile au fost cu 30 de litri pe metru pătrat mai puține față de o perioadă normală.

Dar și cu temperaturi mai mari cu 2-4 grade față de media normală a lunii respective. În momentul de față peste 100.000 de hectare din sudul ţării s-au transformat în deșert.

48

Romania, exporturi record de cereale, importuri pe masura In ian. 31, 2020   România a exportat, în primele zece luni din 2019, cereale în sumă de 2,145 miliarde de euro, cu 16% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, transmite AGERPRES. Pe de altă parte, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 325,8 milioane de euro (plus 18,2%), rezultând un excedent de 1,82 miliarde euro.

Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 1,016 miliarde de euro, reprezentând 47,36% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 955,66 milioane de euro (45,55%% din total).

În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 764,5 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Spania (183,4 milioane de euro), Italia (152,9 milioane de euro) şi Olanda (93,8 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 305,2 milioane euro şi au provenit în special din Bulgaria (importuri de cereale de 144,7 milioane de euro), Ungaria (102,4 milioane de euro) şi Franţa (29 milioane de euro).

România a obţinut anul trecut o producţie de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, în scădere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) faţă de 2018, când a raportat 18,66 milioane de tone, deşi suprafaţa însămânţată a fost mai mare cu 240.000 de hectare.

Conform datelor MADR, în 2019, producţia obţinută la grâu, secară şi triticale a înregistrat un plus de 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone în 2018, la 10,427 milioane de tone anul trecut. Cel mai bun randament la grâu s-a obţinut în judeţele Giurgiu – peste 5.800 kg/ha, Satu Mare – 5.700 kg/ha, Brăila şi Dolj – cu 5.300 kg/ha fiecare.

Ministrul Oros, intalnire cu crescatorii de oi. Care sunt nemultumirile oierilor Ianuarie 31, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, s-a intalnit cu crescatorii de oi din Sibiu, pentru a discuta despre problemele pe care acestia le au, noteaza Agerpres.

„Astazi (joi n.r.) vreau sa ma intalnesc cu crescatorii de ovine din aceasta zona. Am venit la invitatia lor. Sunt foarte multe probleme vechi si noi. Noi trebuie sa pregatim anul acesta Planul National Strategic, cum gandim noi si

49

cum vrem sa cheltuim banii care vor veni in urmatorii sapte ani de la Comisia Europeana pe Politica Agricola Comuna, de aceea vreau sa am o discutie foarte amanuntita cu fiecare asociatie profesionala, sa vedem ce lucruri au functionat, care nu au functionat, cum putem imbunatati. Stiu ca sunt foarte multe nemultumiri in sistem”, a declarat Oros.

Oierii cer, printre altele, eliberarea de certificate de origine la berbecii de reproductie, cu test de paternitate.

Porcul vietnamez ”prinde aripi”! De ce opteaza crescatorii pentru aceasta rasa In ian. 31, 2020  

Tot mai mulți fermieri s-au apucat de crescut porci vietnamezi, pe motiv că investițiile se recuperează repede, iar cheltuielile de întreținere sunt mici.

50

Succesul afacerii depinde nu doar de condițiile de întreținere, dar și de calitatea animalelor. În România, porcii vietnamezi au pătruns de ceva timp, iar unul dintre crescătorii acestei rase este Ciprian Pop, din Săcălășeni, județul Maramureș, care a pus la îngrășat 60 de capete. Să vedem cum le merge!

ttps://youtu.be/LbTr6vx9vR0

Abatoarele mobile, o solutie pentru fermierii din sud? Ce spune Emil Dumitru In ian. 31, 2020   

În apariția sa în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, Emil Dumitru a răspuns întrebărilor fermierilor venite pe pagina de facebook AGRO TV. Astfel, secretarul de stat a venit cu lămuriri legate de valorificarea mai eficientă a cărnii

”Nevoile sunt multiple. E clar că avem nevoie de a valorifica superior. În zona bovinei știți foarte bine că există un sport național cu acei intermediari, denumiți samsari de animale. Eu am așteptări ca ANSVSA și medicii veterinari concesionari, care vor primi niște sume consistente de la bugetul de stat, să-și facă treaba, să verifice modul în care circulă animalele și modul în care fermierul reușește sau nu reușește să-și vândă animalele”, a precizat secretarul de stat.

Emil Dumitru a vorbit și despre abatoarele mobile și de ce s-a optat pentru această soluție doar în zonele montane.

”În ceea ce privește abatoarele de mici capacități, am ales varianta să finanțăm în zona montană, pentru că acolo și accesul la infrastructură e mult mai complicat, și intensitatea de animale de carne e mult mai mare. Asta nu înseamnă că pe viitor nu ne vom gândi să finanțăm și în zona de sud astfel de abatoare, dar dacă sunt profitabile. Pentru că altfel, mai bine gândim o

51

schemă de ajutor de stat prin care să-i acordăm fermierului o sumă de bani care reprezintă transportul subvenționat până la abator, astfel încât să ducă animalul la un abator de mai mari capacități. Sigur, trebuie să verificăm și trasabilitatea cărnii, să vedem ce vând restaurantele și să intrâm într-o normalitate pe ce înseamnă producția organizată”, a subliniat oficialul MADR.

Secretarul de stat a mai precizat că se vor reface consiliile pe produs, iar consilierii pe afaceri europene care vor pleca la Burxelles să reprezinte interesele fermierilor nu o vor mai putea face dacă nu primesc mandat din partea sectorului reprezentativ

”Vreau să învățăm să lucrăm împreună. Să nu mai ținem plenare de două ore în care să facem cultul personalității, ci să facem consilii pe produs, pe fiecare filieră de produs. (…) Le-am transmis consilierilor pe afaceri europene că, din luna ianuarie, nimeni nu mai pleacă la Bruxelles fără mandat din partea sectorului reprezentativ”, a mai spus Emil Dumitru în direct la AGRO TV.

VREM SĂ NE ŢINEM TINERII ÎN ŢARĂ, DAR CE LE OFERIM?Nicoleta Dragomir  31 ianuarie 2020 -

Elevii de la liceele agricole sunt cei de la care aşteptăm generaţia viitoare din agricultură şi cercetare. De la care vom avea pretenţii să ne pună pâinea pe masă. Ei, copiii de la agricol vor o şcoală ca afară, dar la ei în ţară! Cum îi ajutaţi?

Fie că vorbim de apa din sol, de temperaturi cu plus sau cu minus, de ger şi fără ger, de precipitaţii sau de lipsa lor, extremele îşi dovedesc din plin ineficienţa în practica agricolă. De fapt, la ce-or fi bune extremele? Să luăm exemplul unităţilor de învăţământ preuniversitar agricol, actuale licee şi colegii tehnologice, în majoritatea lor. Foste licee agricole, grupuri şcolare etc., denumiri schimbate şi răschimbate după bunul plac al celor care s-au perindat pe la Ministerul educaţiei. Dar, vorba poporului adaptată, conducătorii se schimbă, năravul ba!

52

Apropos de extreme... am plâns după şcolile profesionale care te scoteau meseriaş cu patalamaua la mână. Erau bune, adaptate vremurilor şi nevoilor de acum 20-30 de ani. Apoi, gata cu profesionala că deh, s-au schimbat timpurile şi nu mai era nevoie de producţie. Consumul e în floare, avocaţi, jurişti, jurnalişti, filozofi de toate naţiile pe bandă rulantă. Şi, ne trezim în ultimii ani că nu mai avem pe cine angaja în agricultură, cercetare, industrie (câtă a mai rămas). Ne trezim că teoria a bătut practica până când aproape nu a mai rămas nimic din ea, că manualele de agricultură n-au mai reuşit să ţină pasul cu tehnologia, că munca e pentru proşti, deh, că e o ruşine cică să stai la coada vacii sau pe câmp, de unde toţi cei cu teoria au pretenţia la o pâine! Şi ştiţi când ne-am trezit? Taman în epoca 4.0 a industrializării, adică era roboţilor, a dronelor, a sistemelor interconectate. Adică agricultura

viitorului!Mai avem vreo 60 de licee agricole, adică şcoli care mai au ceva clase de liceu şi şcoală profesională cu profil agricol. A apărut învăţământul dual, Doamne-ajută, care a adus, în sfârşit, colaborarea cu mediul privat şi asociaţiile profesionale din agricultură. Dar, ce să vezi. Multe din profilurile nu îşi regăsesc corespondentul în nomenclatorul de meserii sau nu sunt adaptate la cerinţele de pe piaţa muncii din zonele în care se găsesc liceele. Sau, mai rău, au căzut guvernanţii într-o altă extremă... Colac peste pupăză au trecut la desfiinţarea claselor de liceu! Oameni buni, specialişti şi angajaţi din Educaţie şi Agricultură, coborâţi puţin în realitatea din teren. Mediul rural, în care se află majoritatea liceelor agricole, nu va răspunde bine în momentul în care dispare singura clasă de liceu cu profil agricol de pe o rază de 50-100 de kilometri! Daţi şcolii profesionale meritul şi rolul care i se cuvine, dar lăsaţi clasele de liceu în pace, mai ales că în sfârşit există solicitări pentru acestea.

Universităţile agronomice vor absolvenţi de licee agricole, care să vină în învăţământul superior cu o bază de cunoştinţe asimilate deja. Cercetarea are nevoie de

53

specialişti ca de aer. Fermierii au nevoie de agricultori şcoliţi şi învăţaţi cu practica. Nu mai spun de firmele din domeniu care acuză lipsa de personal specializat. Şi voi? Voi ce faceţi? N-aţi găsit altceva mai bun de făcut decât să desfiinţaţi clasele de liceu?! Laitmotivul este, bineînţeles, promovabilitatea foarte slabă la bacalaureat. Un examen final neadaptat liceului cu profil agricol, aşa cum ar fi normal. Ministerul Agriculturii şi-a asumat, timid ce-i drept, implicarea în bunul mers al învăţământului preuniversitar agricol. Cel puţin pe hârtie. Declaraţiile sunt puţine şi ambigue iar faptele spre deloc.Elevii de la liceele agricole sunt cei de la care aşteptăm generaţia viitoare din agricultură şi cercetare. De la care vom avea pretenţii să ne pună pâinea pe masă. Ei, copiii de la agricol vor o şcoală ca afară, dar la ei în ţară! Cum îi ajutaţi?

ZIUA LICEELOR AGRICOLE LA AGRIPLANTA - ROMAGROTEC 2019

Eveniment organizat în cadrul proiectului SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL

Atentie, fermieri! Veti fi amendati daca faceti acest lucru ian. 31, 2020   “Având în vedere că în ultima perioadă numărul incendiilor de vegetaţie uscată a crescut, atragem atenţia cetăţenilor că, potrivit Hotărârii Guvernului României nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor, efectuarea unor lucrări de ardere a resturilor vegetale fără întrunirea condiţiilor legale şi, respectiv, fără luarea măsurilor de evitare a propagării la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei”, se arată într-un comunicat de presă al ISU Teleorman.

„De asemenea, dorim să reamintim că inacţiunea persoanelor fizice şi juridice aflate în apropierea incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe şi care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru limitarea şi stingerea acestora se sancţionează cu amendă

54

de la 1000 lei la 2500 lei (H.G. nr. 537/2007 privind stabilirea sancţiunilor în domeniul apărării împotriva incendiilor).

Pentru evitarea unor consecinţe grave asupra comunităţii, prin pierderi de vieţi omeneşti, importante pagube materiale şi afectarea mediului înconjurător, recomandăm cetăţenilor să respecte următoarele măsuri preventive privind folosirea focului deschis în cadrul gospodăriilor:

desfăşurarea arderii se va face numai pe timp de zi şi în condiţii meteorologice fără vânt;

colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se va face în cantităţi astfel încât arderea să poată fi controlată;

curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 metri;

arderea se va efectua în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;

asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;

supravegherea permanentă a arderii; stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii; interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.”

BY LANTULALIMENTAR  2020-01-31  

A învățat să altoiască merii și perii la vârsta de numai 10 ani, în satul Râncaciov din apropierea Târgoviștei. Mentor i-a fost tatăl său, profesor de biologie la școala din sat. După 1990, a vrut să facă studii la oraș. Munca pământului nu-l prea interesa, visa să fie artist plastic, mai ales că avea talent la desen. A absolvit Liceul de Arte ”Nicolae Tonița”, apoi Facultatea de Arte Plastice din București. A muncit ca designer pentru câteva ateliere de mobilă.

55

Florin Olteanu

În 2006, împreună cu fratele său, Cătin Olteanu, și cu tatăl său, Vasile Olteanu, a înființat o fermă de zmeur de cultură, alte specii cultivate fiind coacăzul și murul. Au început cu 5000 de mp, au ajuns în prezent la 15 ha. Vând comercianților din piețe, achizitorilor care livrează hypermarketurilor, fabricilor de înghețată, producătorilor de sucuri, gemuri și dulcețuri.

”Acum câțiva ani, am început să congelez producția de fructe pe care nu reușeam să o vând. Anul trecut, din fericire, am vândut toată recolta, nu a mai fost nevoie să congelez. Piața a înghițit toate fructele de pădure. O explicație ar fi că producătorii bulgari care vindeau pe piața românească au contractat producția unui neamț. Așa s-a creat un gol pe piața noastră și recolta noastră a fost achiziționată integral”, mi-a spus Florin.

Plantele sunt acum în repaus vegetativ. În curând, va începe un nou sezon, cu noi provocări. Familia Olteanu e pregătită să le înfrunte.

8 februarie, crescătorii de oi și capre dezbat PNS  Revista Fermierului Joi, 30 Ianuarie 2020

Crescătorii de oi și capre se întâlnesc, pe 8 februarie 2020, la Sibiu, pentru a dezbate PNS - Programul Național Strategic 2021-2027.Asociațiile profesionale din sectorul ovine și caprine au anunțat că invitați de onoare sunt ministrul Agriculturii, Adrian Oros, și președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice  (ASAS), Valeriu Tabără.Evenimentul începe la ora 11, iar gazdă este Hotel Hilton, Sibiu.

56

INDUSTRIE ALIMENTARA

LETONIA PRODUCE MAI MULTA BRANZA DECAT ROMANIA  Agroromania.ro 31 Ian. 2020

Eurostat a finalizat centralizarea datelor pentru anul 2018 si a prezentat concluziile, dintre care amintim ca Letonia produce mai multa branza decat Romania.

Topul este condus de catre Germania, Franta si Italia. Cu toate astea, Letonia, o tara cu o suprafata cat doua judete romanesti, a reusit sa produca mai multa branza decat Romania.

 Tara noastra se afla undeva la jumatatea clasamentului, cu o productie de 96.000 de tone, fiind devansata de tari mai mici precum Lituania (101.000 de tone), Cehia (130.000 de tone), Austria (202.000 de tone) sau Grecia (219.000 de tone),

 Potrivit acestor date, productia de lapte brut a fermelor din UE a crescut cu 1,6 milioane tone in 2018 comparativ cu 2017, pana la 172,2 milioane tone, marea majoritate (97%) fiind lapte de vaca. Doar 12,2 milioane de tone de lapte a fost utilizata in ferme, iar 160 milioane de tone de lapte au fost livrate catre fabricile de procesare, din care 156 milioane de tone lapte de vaca, restul fiind lapte de capra, oaie sau bivolita.Din cele 156,8 milioane de tone de lapte procesate in UE, fabricile de lactate au produs 10,3 milioane tone de branza si 2,4 milioane tone de unt, aceste produse utilizand doua treimi (67%) din cantitatea totala de lapte pusa la dispozitia fabricilor de lactate. Uniunea Europeana a mai produs si 30,1 milioane tone de lapte de baut si trei milioane tone de lapte praf.

Producătorul de îngheţată Ice Dyp Balas din judeţul Timiş, controlat de familia Balaş, deschide în aprilie o fabrică de 32 de milioane de lei: Vom produce 18.000 de cornete/oră Florentina Niţu 31.01.2020, 11:43 99

♦ Investiţia totală în fabrică este de 32,4 milioane de lei, din care 45% reprezintă fonduri europene ♦ Compania va crea minimum 50 de locuri noi de muncă pentru început. Producătorul de îngheţată Ice Dyp Balas din judeţul Timiş, controlat de Vasile Balaş  şi Maria Balaş, demarează în luna aprilie activitatea în noua

57

fabrică ridicată în localitatea Cărpiniş şi va angaja minimum 50 de persoane pentru început. Construcţia a pornit în 2019 şi a presupus o investiţie de 32,4 milioane de lei pentru  dublarea capacităţii de producţie, ajungând la 18.000 de cornete/oră.

„Finalizarea investiţiei de 32,4 milioane de lei se va face anul acesta, sperăm că până în aprilie. Noua secţie de producţie va avea dublul capacităţii de producţie a vechii fabrici, de 18.000 cornete/oră, iar pentru început vom angaja minimum 50 de persoane“, a spus Jana Adela Garovăţ, director adjunct al Ice Dyp Balas.

Structura și secțiunile Expo-Conferinței Internaționale Meat.Milk 2020 meatmilk vineri, 31 ianuarie, 2020

În zilele de 7 și 8 mai, la Hotel Alpin din Poiana Brașov, va avea loc cea de-a IX-a ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat.Milk, cel mai important eveniment de profil al României, dedicat sectoarelor de carne și lapte.

Conferința, care va purta titlul ”Realități și perspective ale sectoarelor de carne și lapte din România”, va avea următarea structură și următoarele secțiuni:  

                                                                     Sectiuni Sedinte generale: Ziua de 7 mai va debuta cu o sedinta generala in care vor fi sustinute prezentari de companii si comunicari tehnologice, de interes

58

general. Sedinta generala din dimineata zilei de 8 mai va fi rezervata oficialilor MADR, ANSVSA, ANPC, APIA, M.I., si ai presedintilor asociatiilor profesionale ARC, Romalimenta, APRIL, APCPR, FECBR, ACEBOP, APAR. Workshop-uri specializate: In ziua de 37 mai vor avea loc doua workshop-uri specializate: Carne-Fermieri/Procesatori, Lapte-Fermieri/Procesatori. In fiecare workshop vor fi sustinute prezentari de companii si comunicari stiintifice. La finalul fiecarui workshop va fi organizata cate o dezbatere in care vor fi analizate cele mai acute probleme ale momentului. Forum Retail va avea loc in dupa-amiaza zilei de 8 mai. Reprezentanti ai marilor lanturi de hipermarket din Romania, impreuna cu fermierii si procesatorii, vor analiza starea de moment a pietelor nationale de carne si lapte, incercand sa identifice noi modalitati de colaborare, in beneficiul comun. Liber la cuvant: Sesiune de dialog liber intre participanti si reprezentanti ai Ministerului de Interne, ANPC si DSVSA Brasov. B2B-Expo va fi organizata intr-un spatiu de maxima vizibilitate. Vr fi puse la dispoziție standuri propice dialogului B2B, prezentarii detaliate a ofertelor companiilor expozante, precum si degustarii de produse premium din carne si lapte.Movie Meat.Milk.: Utilizand aceasta oportunitate, firmele pot opta pentru proiectia pe ecranele evenimentului a unui film/clip de companie de 3 minute. Filmele vor fi proiectate pe ecranele conferinței in Sesiuni si pe monitoarele care vor fi montate la receptia Expo-Conferintei. Business Corner! In dupa-amiaza zilei de 7 mai, ulterior celor doua workshop-uri, companiile interesate vor putea sa initieze discutii de afaceri intr-un spatiu special amenajat, cu reprezentantii altor companii prezente. Pentru a facilita aceasta oportunitate, rugam firmele participante sa ne indice din timp numele companiilor pe care doresc sa le invitam la dialog.Networking: Timp de doua zile, networkingul va fi unul dintre programele forte ale evenimentului, facilitand realizarea de noi legaturi de afaceri, schimbul de informatii, identificarea de oportunitati de dezvoltare a propriului business.Gala Premiilor Meat.Milk.: Cina festiva din seara de 7 mai va gazdui Gala Premiilor Meat.Milk., urmand a fi premiate cele mai performante companii din sectoarele de carne si lapte si cei mai buni fermieri participanti la eveniment........................................

59

Marius Diaconescu Ku Klux Klan unguresc în Ditrău (Harghita). Maghiarii îi mulţumesc lui Viktor Orbán! 31 ianuarie 2020, 13:22

FOTO www.maszol.ro

Peste 2500 de secui din Ditrău (Harghita), în frunte cu preotul catolic, i-au alungat din sat pe doi muncitori din Sri Lanka, angajaţi cu acte în regulă la o brutărie a unui patron maghiar. Proprietarul casei în care aceştia stăteau cu chirie a fost ameninţat de săteni, iar cei doi imigranţi au fost mutaţi într-un sat vecin, de unde, la fel, au trebuit să plece în urma ameninţărilor.

Pe internet maghiarii îi mulţumesc lui Viktor Orbán pentru acest rasism de gen Ku Klux Klan. Până în urmă cu câteva zile, viaţa din comuna Ditrău din judeţul Harghita era liniştită. Comuna, formată din trei sate, este locuită de circa 5000 locuitori, majoritatea maghiari (98%) de religie romano-catolică. Primarul şi majoritatea consilierilor comunali provin din UDMR. Economia comunei constă în afacerile derulate în diverse domenii de activitate de cele circa 130 de firme, dintre care unele au chiar şi 90 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 20 milioane de lei . La sfârşitul lunii decembrie 2019, erau în Ditrău 46 de şomeri înregistraţi. Din cauza lipsei forţei de muncă, angajatorii sunt nevoiţi să caute muncitori în ţări străine. Astfel, la o brutărie au fost angajaţi doi muncitori din Sri Lanka, cu toate formalităţile legale. Patronul este un om de afaceri maghiar, care are angajaţi maghiari şi români. Deoarece nu a mai găsit muncitori în localităţile din jur şi este în curs de extindere a afacerii cu ajutorul fondurilor europene, a adus aceşti doi muncitori din Sri Lanka, urmând ca în perioada următoare să mai aducă încă cinci. Însă planurile omului de afaceri maghiar au fost date peste cap de rasiştii din sat. Localnicii s-au mobilizat rapid pe o reţea de socializare, unde au format un grup închis, cu numele „Migráns mentes ditrot akarunk” (Vrem un Ditrău fără imigranţi), pentru a organiza proteste împotriva venirii acestor doi muncitori străini. La o populaţie de circa 5000 locuitori, chiar dacă doar jumătate dintre cei 2500 de membri ai grupului rasist de pe Facebook sunt

60

din Ditrău, înseamnă că rasismul şi extremismul sunt principalele caracteristici ale locuitorilor acestei comune! Cei doi srilankezi locuiau cu chirie într-o casă din sat.

Rasiştii din Ditrău l-au ameninţat pe proprietar, care, în urma presiunii străzii, i-a dat afară pe chiriaşi. Patronul i-a mutat într-un sat vecin, Lăzarea, însă şi de acolo au fost daţi afară în urma ameninţărilor locuitorilor din Ditrău. Pentru patron a devenit deja o problemă, pentru că i-a cazat în Gheorghieni, ceea ce implică alte costuri. Plus că nu ştie dacă acolo vor fi acceptaţi de comunitatea locală. Dintre cei 2500 de rasişti de pe Facebook, s-au adunat Miercuri în faţa primăriei vreo 200, în fruntea cărora era preotul catolic din sat, Károly Biró. Ei au vrut să îi forţeze pe consilierii comunali, care erau în şedinţă, să adopte o hotărâre de consiliu local pentru organizarea unui referendum prin care să fie interzisă aducerea muncitorilor străini! Primarul a reuşit să îi păcălească invocând că deja ordinea de zi era stabilită, dar le-a promis organizarea unei alte şedinţe de consiliu pe Sâmbătă, în care să se discute problema.

Preotul romano-catolic ar fi trebuit să calmeze spiritele, pentru că medierea în comunitate face parte din fişa postului unui preot! Chiar dacă este tânăr, are doar 30 de ani şi este de abia trei ani hirotonit, nu cred că arhiepiscopul romano-catolic de la Alba Iulia agreează această atitudine rasistă în eparhia sa. Ba mai mult, unul dintre imigranţii din Sri Lanka este romano-catolic! De ce preotul Károly Biró nu i-a protejat pe imigranţi, mai ales că pe cel catolic ar fi trebuit să îl păstorească, nu să îl alunge din parohia sa? La sfârşitul slujbei de duminică, preotul i-a instigat pe enoriaşii săi împotriva celor doi imigranţi şi i-a mobilizat pentru forţarea deciziilor Consiliului Local de miercuri.

Ce măsură administrativă va lua oare arhiepiscopul din Alba Iulia, Gergély Kovács, împotriva unui preot care nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate ca păstor? Chiar dacă arhiepiscopul este de doar câteva săptămâni în funcţie, el vine după o experienţă administrativă de 22 de ani la Vatican! De ce nu îşi struneşte preotul rasist, care acţionează contra învăţăturilor creştine? Extremiştii din Ditrău se manifestă exact ca cei din organizaţia rasistă Ku Klux Klan din America. Mai trebuie doar să mai dea foc la casele celor pe care îi terorizează. Pentru că e evident că ameninţările făcute proprietarilor caselor în care locuiau cei doi imigranţi din Ditrău şi Lăzarea nu au fost doar două vorbe simple aruncate peste gard, dacă în decurs de câteva zile i-au dat afară pe chiriaşi.

KU KLUX KLAN de Ditrău!

61

Localnicii se tem că imigranţii le vor viola femeile: „sunt şi ei bărbaţi, au şi ei nevoi...”. Să fie vorba oare vorba de frica de amestec al raselor? Întreg poporul maghiar nu este altceva decât o amestecătură de rase şi neamuri diferite, de la ungurii veniţi din stepele Asiei amestecaţi cu populaţiile cucerite sau jefuite, până la cumanii, slavii, românii şi mulţi alţii pe care i-au asimilat de-alungul secolelor. O parte dintre locuitori a emigrat în Occident şi ei nu se mai întorc. Pe baza acestei experienţe de familie, localnicii se tem că imigranţii se vor aşeza în Ditrău şi că treptat satul lor îşi va pierde mândra identitate secuiască. În zonă sunt foarte rare familiile mixte dintre maghiari şi români.

Deşi românii cu ungurii trăiesc în regiune de sute de ani. Aşa că teama că imigranţii, dacă se vor culca cu femeile unguroaice din sat, îi vor asimila pe localnici, a provocat acest scandal care pune Ditrăul pe harta neagră a rasismului în Europa. Şi nu doar Ditrăul. Oare ce are un caracter exotic în povestea asta? Cei doi brutari din Sri Lanka sau extremismul rasist al unui grup destul de mare de unguri din zona Ditrăului agitaţi de un tânăr popă catolic? În orice caz, acest comportament rasist nu caracterizează nici Biserica Catolică, nici populaţia maghiară din România. Este un caz aparte, şocant, determinat de frustările unui tânăr care a fost hirotonit preot din greşeală, care crede că trăieşte în timpul Evului Mediu.

Nu secuii din Ditrău sunt din epoca medievală, ci acest biet popă crescut de o ideologie a urii de rasă. Face parte din generaţia maghiarilor crescuţi după 1990 în ideologia intoleranţei şi urii faţă de tot ceea ce nu este maghiar. De unde vine această ideologie a urii? De ce au ajuns secuii din Ditrău, oameni harnici, de altfel şi buni creştini, să fie orbiţi de ură faţă de doi imigranţi, care au venit la muncă în satul lor?

Atât frustările preotului, cât şi orbirea sătenilor din Ditrău sunt efectele politicii de promovare a urii interetnice de către politicienii maghiari. De câte ori politicienii maghiari i-au sfătuit pe unguri să nu se amestece cu românii? Nici măcar la şcoală, darmite să mai facă şi familii mixte! Iar peste acest strat de ură faţă de celălalt se suprapune ura cultivată de guvernul Orban prin politica sa faţă de imigranţi. An de an, zi de zi, presa maghiară, aservită aproape în totalitate guvernului lui Viktor Orbán, a semănat în sufletele maghiarilor ura faţă de imigranţi. Cu cât poporul este mai puţin educat, cu atât este mai credul în prostiile debitate de politicienii care fac orice pentru voturi.

Cea mai mare parte a cititorilor unguri, care au postat comentarii la articolele publicate de presa de limbă maghiară din România, condamnă cu vehemenţă această atitudine rasistă. Iată câteva exemple (traducerea

62

autorului – Marius Diaconescu): „Este ridicol, câţi locuitori din Ditrău lucrează peste hotare? Ce s-ar întâmpla dacă peste tot în Europa s-ar face asta cu muncitorii străini? Asta e discriminare, să mobilizezi populaţia unui sat pentru doi oameni străini, care vor să muncească, sunteţi ridicoli, e trist.”

(Eniko Balint); „Comportamentul onorabilului domn (preotul) a epuizat conceptul de discriminare rasială. Există în România un comitet anti-discriminare, trebuie raportat!!” (Zoltán Gámentzy). Unii cititori au identificat drept cauză a acestor acţiuni rasiste din Ditrău politica salarială a antreprenorilor maghiari din regiune. Patronii maghiari din comună sunt vinovaţi pentru că plătesc salarii foarte mici, din care cauză localnicii emigrează, fie peste hotare, fie în alte localităţi din România, unde sunt salarii mai mari. Însă mai mulţi cititori maghiari au înţeles adevărata cauză a acestui rasism din Ditrău.

„Nu am văzut atâţia oameni proşti, răuvoitori, obscuri, care trăiesc în acest sat! Desigur că obscurantismul face ravagii şi în Ungaria! Acesta este basul medieval, putem să îi mulţumim lui Orban şi brutalei sale campanii de ură, primitivă, dar scumpă! Să vă fie ruşine! Nu o să uit numele satului, ca să nu fiu atras de el, o să îmi avertizez şi prietenii!!!! (Márta Deák); „Zi de zi jurnaliştii de propagandă de la Televiziunea Maghiară picură foarte încet otrava urii în inimile locuitorilor din cele mai mici aşezări secuieşti”; „Sunt convinsă că în urmă cu 10 ani nimeni nu s-ar fi revoltat, ar fi tratat situaţia ca pe ceva exotic, cu umor, mulţi ar fi aşteptat curioşi ce vor coace meşterii veniţi de departe.

Lumea s-a schimbat mult de atunci.

Propaganda politică a creat imaginea imigrantului, care pune dinţii la distrugerea ungurului „creştin, cinstit, cu pielea albă”. Ca urmare, străinii cu pielea mai întunecată nu pot fi decât imigranţi care vin la noi pentru a viola femeile, a lua o slujbă şi a inunda ţara cu neamurile lor, iar apoi să ne oblige să avem o altă religie”. (Csilla Komáromi); „mai puţină mass-media Orban şi atunci nu va mai fi atâta obscurantism în capul tău” (John Kenth). Unii cititori vor neapărat să arate că ura cultivată faţă de imigranţi dă mâna cu ura interetnică promovată faţă de români. Iată unul dintre comentariile antiromâneşti (sunt mai multe, dar acesta este reprezentativ): „Adevărul este că cine vrea, poate să vadă în Occident cum cresc temerile în inimile oamenilor! Pentru că omul bun nu vrea acel viitor care este în Occident! Avem destulă ură pentru valahi, nu mai avem nevoie de alţi imigranţi.

Moşierii unguri şi austrieci au umplut Transilvania cu valahi angajaţi pentru salarii „de milă” şi ieftine şi în 1918 s-a făcut şi rezultatul celor care gândeau „cred doar în buzunarul meu”! (Rongy Elek). Sper ca această

63

explozie din Ditrău să îi facă pe politicieni, maghiari şi români, să înţeleagă adevăratele cauze. Oare vor fi în stare politicienii să adopte măsurile potrivite? Pentru că această criză îi pune într-o lumină proastă pe politicienii maghiari din România. Viktor Orbán se spală pe mâini, însă problema trebuie să o rezolve cei din România. Deputatul UDMR Attila Korodi a spus un adevăr incontestabil: „Neinformarea poate să ducă la rezultate care nu sunt de dorit, oamenii trebuie să înţeleagă că acceptarea diversităţii este importantă şi orice altă dezbatere care depăşeşte acest spaţiu este greşită.” 

Oare înţelege domnul deputat cât de adâncă este semnificaţia vorbelor sale? Acceptarea diversităţii... Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csilla Hegedüs, crede că dezinformarea şi incitarea la ură trebuie oprite urgent: „Brutarii din Ditrău sunt angajaţi legal şi plătesc impozite după veniturile lor. Aceşti oameni muncesc şi respectă legile României. Nu putem accepta incitarea la ură împotriva unor oameni de o altă culoare sau pentru simplul fapt că vorbesc o altă limbă. Cred că dezinformarea şi incitarea la ură trebuie oprite urgent” .

Doamnă Hegedus, dar ce aţi făcut timp de trei decenii? Nu aţi incitat la ură? Nu aţi dezinformat? Domnilor politicieni, aţi început să culegeţi ceea ce aţi semănat timp de trei decenii: ura faţă de ceilalţi. Aţi cultivat ura maghiarilor faţă de români. Pe acest fond, a fost uşor să prindă ura faţă de tot ceea ce nu este maghiar. De aici până la rasism nu a fost decât un mic pas. Mai ales că rasismul a devenit politică de stat la patronul Viktor Orbán! Ar fi cazul ca în discursul politicienilor maghiari să apară mai des cuvintele convieţuire, toleranţă, înţelegere. Altfel, atunci când veţi mai merge la Bruxelles cu jalba în proţap să cereţi autonomie pentru „Szeklerland” – uitând să spuneţi că aveţi toate drepturile politice şi culturale, de la administraţie locală până la şcoli în limba maghiară – este posibil să vă întrebe despre acest trist episod din istoria secuilor, excesele rasiste din Ditrău în anul 2020. Nu este doar o ruşine pentru preotul catolic din Ditrău, nici doar pentru locuitorii satului, ci pentru întreaga comunitate maghiară din România. P.S. Am solicitat un punct de vedere preşedintelui UDMR, dl. Hunor Kelemen. Îl voi publica imediat ce îl voi primi.

Scandalul de la Ditrău ia amploare. Poziția Arhiepiscopiei Romano-Catolice e categorică  Marius Olaru 31 ianuarie 2020

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a reacţionat vineri la situaţia înregistrată în comuna Ditrău.

Revolta localnicilor, nemulţumiţi de prezenţa a doi muncitori sri-lankezi în comună, l-a determinat pe preotul satului să se implice în această poveste.

64

Prin vocea lui Jakubinyi György, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia reacționează, transmiţând faptul că preotul din sat și-a depășit competenţele.

„Constatăm cu regret că preotul capelan al parohiei din Ditrău, Bíró Károly, s-a implicat într-un conflict care îi depăşeşte competenţele şi poziţia lui nu coincide cu punctul nostru de vedere”, se arată în comunicatul Arhiepiscopiei.

Poziţia Bisericii este clară: „Biblia atenţionează poporul ales să accepte străinii, pentru că ei înşişi au fost străini în Egipt. Porunca cea mai mare a Domnului Isus este iubirea, creştinul fiind caracterizat în plus şi prin iubirea de duşman. Creştini fiind, trebuie cu atât mai mult să-i acceptăm pe cei care sunt creştini, dar chiar şi pe cei de altă religie. Sfântul rege Ştefan al Ungariei în Preceptele adresate fiului său, Sfântul Emeric, îl atenţionează să-i primească pe străini, pentru că o ţară cu o singură limbă este slabă”.

De asemenea, se citează Catehismul Bisericii Catolice, care, referindu-se la această situaţie concretă, precizează: „Accesul la muncă şi la profesie trebuie să fie deschis tuturor, fără discriminare nedreaptă, bărbaţi şi femei, sănătoşi şi handicapaţi, autohtoni şi imigranţi. În funcţie de împrejurări, societatea trebuie, în ce o priveşte, să-i ajute pe cetăţeni să-şi găsească o muncă şi un serviciu”.

În comunicat se face referire şi la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în care se precizează că „orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale”, dar şi că „fiecare om are dreptul să i se recunoască pretutindeni personalitatea juridică”, fiind aduse în atenţie şi prevederi din legislaţia românească, respectiv: ”Orice persoană are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la onoare şi reputaţie, dreptul la respectarea vieţii private, precum şi dreptul la propria imagine” şi

65

„viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate şi ocrotite în mod egal de lege”.

În context, se face referire şi la faptul că mii de maghiari sunt nevoiţi să lucreze în străinătate, pentru o viaţă mai bună, fiind primiţi cu ospitalitate: „Şi noi pretindem recunoaşterea şi respectarea acestor drepturi faţă de credincioşii noştri, respectiv respectăm aceleaşi drepturi în toate situaţiile. În mod firesc şi noi aşteptăm de la toţi oaspeţii admişi, de la orice semen al nostru stabilit pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă în comunităţile noastre, să se adapteze cutumelor ţării, poporului sau societăţii noastre.

Cultura ospitalităţii este cu atât mai dezirabilă din punctul nostru de vedere cu cât nu putem uita nici un moment că toţi suntem pelerini pe acest pământ pe care trăim din harul lui Dumnezeu. Nu putem să uităm nici faptul că membrii propriei noastre comunităţi, mii de concetăţeni ai noştri sunt nevoiţi să lucreze în străinătate pentru o viaţă mai bună, unde şi ei la rândul lor au fost primiţi cu ospitalitate; aceasta este atitudinea pe care o aşteptăm şi noi şi o considerăm naturală”.

Aproximativ 200 de localnici din comuna Ditrău, în frunte cu preotul romano-catolic Bíró Károly, s-au adunat, miercuri, în faţa primăriei, nemulţumiţi că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri-Lanka, oamenii susţinând că le e teamă ca la ei în comună „să nu vină un val de migranţi”, care să le impună cultura lor şi să le pună în pericol siguranţa.

Preotul catolic Bíró Károly a afirmat că frica oamenilor îşi are originea într-un conflict vechi, din 1986, dintre localnici şi comunitatea rromă, în care un bărbat a fost ucis, şi că se tem de venirea unor străini despre care nu ştiu nimic.

Politicieni și ONG-iști, angajați-vă brutari în Secuime31 ianuarie 2020 Călin Marchievici Extern 13

Cazul celor doi brutari din Sri Lanka angajați la Ditrău a stârnit polemici și în presa din Ungaria,

66

care citează presa de limbă maghiară din România pentru a arăta ce se întâmplă cu cei doi imigranți ajunși în Ținutul Secuiesc.

Publicația Maszlo de la Cluj-Napoca scrie că preotul din Ditrău încearcă să mobilizeze comunitatea împotriva celor doi srilankezi, vorbind despre greutățile pe care secuii le-au îndurat și vor fi obligați să le îndure. Srilankezii nu sunt musulmani – unul este budhist, iar altul catolic. Preotul din Ditrău este ajutat în demersul său de a-i alunga pe cei doi din comuna de Csaba Bojte, un călugar franciscan care altfel a înființat Fundația Sfântului Francisc din Deva, care se ocupă de peste 2.000 de copii orfani. El este convins că preotul din Ditrău reprezintă comunitatea, care nu poate fi obligată să accepte ca doi srilankezi să trăiască printre ei.

Publicația Azonnali de la Budapesta vine cu două articole de opinie despre cazul Ditrău. Azzonali a fost înființată de un deputat liberal de la Budapesta, Peter Ungar. Cele două articole publicate au însă viziuni diferite asupra cazului din secuime.

De ce naționalismul secuiesc nu are succes

”De ce naționalismul scoțian este mai de succes decât cel secuiesc?”. Așa se intitulează primul articol, care  îi aparține lui Peter Techet, un conservator moderat care a scris o vreme în publicațiile apropiate regimului Viktor Orban. Techet își amintește de un interviu cu Christian Allard, deputat european din partea Partidului Național Scoțian, partidul care a inițiata referedumul pentru secesiunea Scoției. Allard este cetățean francez. Trăiește în Scoția din 1984, este căsătorit cu o scoțiancă și are trei copii și patru nepoți. A devenit un scoțian. Asta e ceva ce nu se poate întâmpla în Europa Centrala și de Est ”etno-naționalistă”, scrie Techet. El amintește de situația deputatului ungar Olivio Kocsis-Cake, născut în Ungaria, a cărui limba maternă este maghiara, dar care nu este considerat ungur pentru că tatăl său este din Guineea-Bissau. Techet mai amintește că un politician maghiar a declarat că Kocsis-Cake ”nu poate înțelege durerea Trianonului”. La fel stau lucrurile și cu campionii unguri la patinaj viteză, doi frați pe jumătate unguri și pe jumătate chinezi: ungurii nu-i consideră de-ai lor, scrie Techet.

Cât despre srilankezii de al Ditrău, Techet spune: ”Ei nu vor să le ia pâinea secuilor, vor să le facă pâine”. Poate că, dacă ar fi lăsați să rămână, după câțiva zeci de ani vor deveni parte a comunității. Însă ”naționalismul secuiesc nu este incluziv și progresist”, iar secuii au o ”gândire tribală”. ”Asemenea naționalism etnic nu poate avea trecere în societatea românească și nici nu le poate crea imaginea pozitivă de care mișcările separatiste vest-europene se bucură în ochii stângii europene”.

67

Ce e mai important: sloganurile sau viața comunității?

Al doilea articol este publicat de Elod Gellert Gergely, originar din Transilvania. Viziunea lui este diferită, articolul se intitulează ”Lăsați-i pe politicienii pro-migrație să se angajeze brutari în Ținutul Secuiesc”. Gergely consideră că la Ditrău ”este o problemă”. ”Ținutul Secuiesc este o comunitate închisă, dar tolerantă”, unde deseori se întâmplă ca până și cineva venit dintr-o comunitate vecină să rămână un străin toată viața. Secuii pot face excepții, însă niciodată nu vor tolera migrația în masă, asta din cauza experiențelor din trecut, scrie Gergely. Ei nu sunt xenofobi sau rasiști, însă trebuie să se teamă de cei doi srilankezi, pentru că nu peste multă vreme, după ei ar putea veni încă un srilankez și patru nepalezi care să se angajeze la Ditrău, după cum a sugerat patronul brutăriei, totul cât se poate de legal, scrie Gergely.

Gergely scrie că patronii brutăriei angajează nepalezi pentru că îi pot plăti cu salarii foarte mici, asta în timp ce 30% din populația activă a României lucrează în străinătate. Politicienii români se bucură că românii plecați din țară trimit acasa 3 miliarde de euro pe an. Ei preferă să îi înlocuiască pe concetățenii lor plecați cu imigranți, în loc să creeze condiții pentru reîntoarecerea compatrioților acasă, scrie Gergely.

În loc să-i disprețuim pe oamenii din Ditrau, ar trebui să le înțelegem necazurile, concluzionează Gergely.

În Ținutul Secuiesc, scrie Gergely, avem de-a face cu un capitalism sălbatic, cu patroni care fac profit de 25%, au mașini de lux și câte trei case. O pâine costă aici cât și la Budapesta, însă un salariu de 350 de euro este considerat unul bun. Ideea este că, dacă oamenii noștri nu vor să facă produse pe care tot ei să le cumpere la prețuri europene în timp ce câștigă salarii africane, atunci vom aduce muncitori africani care vor crede că sunt bine plătiți, scrie Gergely.

Gergely le pune o întrebare activiștilor pro-migrație: ”Dacă, în numele protecției mediului, ni se spune să nu cumpărăm produse transportate din celălalt capăt al lumii și să le cumpărăm pe cele făcute la noi, atunci de ce am considera că e normal să importăm brutari din Asia, spre exemplu? Politicienii ar trebui să se gândescă ce este mai important: sloganurile sau oamenii care trăiesc în acea comunitate…”

”Discrepanțele salariale sunt mari în UE și sunt o problemă delicată, iar în România cei din sectorul public câștigă cu mult peste cei din sectorul privat. De aceea avem politicieni, pentru a găsi soluții. Dacă ei nu găsesc altă soluție decât să aducă forță de muncă ieftină din țările subdezvoltate din alte

68

părți ale lumii, atunci ar trebui să-și aleagă ei înșiși o altă slujbă: să fie brutari, de exemplu! E o mare cerere pe piață…”, scrie Gergely.

”O firmă nu reușește să găsească șapte brutari într-o Uniune Europeană cu 512 milioane de locuitori. Dragi politicieni, dacă nu sunteți în stare să creați condiții pentru întoarcerea acasă milioanelor de alegători plecați în străinătate, varianta pentru următorul vostru loc de munca este garantată!”, încheie Gergely.

............................................................................

Sucurile Tymbark, Tedi, Ciao produc zeci de milioane € 25 ianuarie 2020 Rona David 

Compania Maspex de la  Vălenii de Munte se dorește a fi cea mai mare fabrică a Grupului Maspex adowice. Înca de la deschiderea sa, de acum 19 ani, centrul de producție din Prahova a beneficiat de investiții de zeci de milioane de euro, fiind într-o continuă dezvoltare. Anul acesta,se va majora capacitatea de producţie şi spaţiul de depozitare, iar investiția va  ajunge la 24 milioane de euro.

În prezent, Maspex România produce în fabrica de la Vălenii de Munte toate produsele sub brand-urile: Tymbark, Tedi, Ciao și Figo darși produsele instant din gama La Festa (cappuccino, ciocolată caldă). O parte din producția realizată aici este destinată exportului.

Dacă în Polonia anului 1995 se „năștea“ societatea Maspex Wadowice, în 25 de ani, aceasta a crescut atât de vizibil încât a ajuns să fie una din cele mai mari companii din Europa Central-Estică, în segmentul produselor alimentare și totodată unul din principalii producători pe piată de sucuri, nectaruri şi băuturi răcoritoare.

În anul 2011, cifra de afaceri a Grupului Maspex Wadowice a depășit nivelul de 2,5 miliarde PLN.

În 2015, Grupul Maspex a finalizat cea mai recentă achiziţie, ce a constat în preluarea activelor firmei Agros Nova din Polonia, achiziție care a avut ca

69

efect crearea unui puternic grup alimentar în Europa Centrală şi de Est, cu un rulaj de aproape 1 miliard de euro.

Grupul Maspex Wadowice

În 2016, grupul polonez achiziționează Rio Bucovina, unul dintre cei mai mari producători de ape minerale naturale de pe piaţa românească. Tranzacția include preluarea facilităţilor de producţie ale societăţii Rio Bucovina precum şi a brandului de ape minerale “Bucovina”. Pe lânga segmentul băuturilor răcoritoare Maspex este și un producător important de băuturi instant (cappuccino, cacao, crema pudră pentru cafea, ceaiuri instant), dar şi de paste făinoase. Produsele Grupului Maspex Wadowice ajung în aproape 50 de ţări din Europa, SUA, Canada  și Orient. Grupul Maspex Wadowice are în jur de 1.800 de angajaţi.

România, a două piaţă ca mărime, după Polonia

România reprezintă pentru Grupul Maspex o a doua piaţă ca mărime, după Polonia, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al investiţiilor efectuate, cât şi al puterii de cumpărare.

70

Maspex este prezentă în țara noastră din anul 1996, cunoscută atunci,  sub denumirea de La Festa Internațional, iar prima fabrică a companiei  a fost lânga București, la Popești Leordeni.

În iunie  2001, concernul polonez Tymbark a cumpărat activele fostei fabrici de conserve, „Conserve SA”, de la Vălenii de Munte care reamenajată și modernizată, a devenit o unitate de îmbuteliere a băuturilor necarbonatate, cu o investiție inițială de 12 milioane de euro. Activitatea a început cu aproximativ 400 de angajați, majoritatea locuitori din Vălenii de Munte și localitățile învecinate.

Preşedintele Consiliului de administraţie al Maspex România, Krzysztof Grabowski, declara în 2009 că investiţiile de peste 30 milioane euro, începute în anul 2008 vor dubla valoarea celor făcute de Tymbark Maspex în România și că astfel, fabrica de la Vălenii de Munte va deveni cea mai mare fabrică a întregului grup Maspex.  Grabowski conduce compania de la intrarea grupului polonez pe piaţa româneasca și a preluat, anul trecut, funcţia de general manager pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova. Cifra de afaceri de la sfârșitul anului 2018 a fost pentru Maspex România, de 541.830.304 de lei (116 milioane de euro) cu un profit net de 26 104 113

 COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Schimbare de management la Profi: fostul CEO revine la conducere după ce actualul executiv se retrage temporar din funcţie Cristina Rosca 31.01.2020, Executivul polonez Pawel Musial revine pe termen limitat la conducerea lanţului de supermarketuri Profi după o pauză de cinci ani. Daniel Cîrstea, actualul CEO, se retrage temporar din funcţie începând cu 3 februarie 2020.

Pawel Musial

Pawel Musial, care era deja preşedinte executiv al companiei, preia şi mandatul de CEO, funcţie pe care a mai deţinut-o între 2010 şi 2015 când reţeaua a pariat pe o expansiune accelerată înainte de vânzarea din 2016. Atunci fondul de investiţii Enterprise Investors a cedat businessul către un alt investitor financiar - Mid Europa Partners - care a plătit o sumă record,

71

respectiv 533 mil. euro. Expansiunea a continuat apoi sub coordonarea lui Daniel Cîrstea care a preluat conducerea în 2015. El a lucrat şi anterior timp de cinci ani pentru Profi, deţinând printre altele funcţia de director de operaţiuni. În mandatul său Profi a ajuns la aproape 1.200 de magazine, fiind cel mai extins retailer din România.

Acum, Daniel Cîrstea va lua o scurtă pauză şi va reveni în Profi ulterior au anunţat oficialii companiei fără a oferi detalii.

 Profi are aproape 1.200 de magazine şi peste 17.000 de angajaţi. În 2018 retailerul a avut afaceri de 5,9 mld. lei, plus 25% faţă de anul anterior.

Atacul Kaufland pe piaţa muncii: salariul minim creşte la 2.100 lei net, cu 60% peste minimul din economie. Nemţii au în România peste 13.000 de salariaţi şi au în plan să angajeze încă 1.000 de oameni în 2020 Cristina Rosca 31.01.2020,

Retailerul german Kaufland va majora de la 1 martie 2020 venitul minim brut din companie la 3.650 de lei brut lunar (2.135 de lei net), ajungând să fie cu 60% peste salariul minim de la nivel naţional. Nemţii majorează astfel „pragul de intrare“ cu 10% faţă de 2019, însă venitul minim este aproape dublu faţă de acum trei ani.

Pe o piaţă a forţei de muncă tot mai dificilă şi în contextul unei competiţii acerbe între companii - indiferent de domeniu -, lanţul de hipermarketuri este primul din domeniu care anunţă majorări salariale în 2020. Iar pe baza acestor noi date Kaufland ar fi din martie retailerul care oferă cel mai ridicat venit minim, potrivit celor mai recente date ZF.

Nemţii s-au luptat întotdeauna cu compania-soră Lidl, un jucător cu profil discount. Cele două companii sunt cunoscute că plătesc cele mai mari salarii din domeniu. În cazul Lidl cele mai recente date existente privind venitul minim din companie datează de acum circa un an când Lidl a anunţat că a dus venitul minim lunar în companie la 3.500 de lei brut. Discounterul nu a anunţat încă ce planuri are în 2020 privind salariile.

Mulţi ani de zile salariile din comerţ au fost un subiect tabu dat fiind că mulţi dintre jucătorii din domeniu plăteau minimul pe economie. În

72

contextul în care fiecare are mii de salariaţi şi există o criză de personal, acum salariile au devenit cu până la 60% peste minimul pe economie.

În ultimul deceniu salariul mediu net pe economie a crescut cu 130%, perioadă în care cel din comerţ a avut o creştere mai mare.

Prin comparaţie, salariul minim net pe economie a avansat de la nici 450 de lei în 2009 la 1.346 de lei în 2020, adică un plus de 200%.

Prin comparaţie, nemţii de la Kaufland aproape au dublat salariile în perioada 2017-2020, de la 2.000 de lei la 3.650 de lei.

Aproximativ 1,7 mil. salariaţi, adică 30% din totalul salariaţilor din România, câştigă salarii la nivelul minim pe economie.

Nemţii au peste 13.000 de oameni pe statele de plată. În orice reţea, inclusiv Kaufland, cei mai mulţi dintre aceştia - circa 80% sau chiar mai mult - sunt angajaţi în magazine, în mare parte în poziţii de lucrători comerciali şi casieri.

Dezvoltatorii au livrat 1 mil. mp de birouri, centre comerciale şi depozite în 2019 Bogdan Alecu 31.01.2020,

Dezvoltatorii imobiliari au livrat pe parcursul anului 2019 spaţii noi de birouri, centre comerciale şi parcuri logistice cu o suprafaţă cumulată de peste 1 milion de metri pătraţi, cele mai active segmente fiind cele de birouri şi logistică, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

  Oana Iliescu, Managing Director, Cushman & Wakefield Echinox.

„Piaţa imobiliară îşi continuă evoluţia sănătoasă, având reacţii fireşti la evenimentele din economia locală şi globală. După ce în ultimii trei ani dezvoltatorii au fost activi în special în sectoarele de birouri şi spaţii logistice, 2020 va fi un nou an de referinţă pentru piaţa de retail prin livrarea unor noi proiecte relevante“, a spus Oana Iliescu, Managing Director, Cushman & Wakefield Echinox.

Printre proiectele din 2019 se numără extinderea proiectului Colosseum din Bucureşti cu o zonă de fashion şi entertainment, inaugurarea proiectelor AFI

73

Palace Braşov, Dâmboviţa Mall din Târgovişte şi Shopping City Târgu-Mureş.

„Piaţa locală continuă să prezinte oportunităţi de investiţii pe toate segmentele, beneficiind de prezenţa în rândul chiriaşilor a unora dintre cele mai mari companii din lume“, a subliniat Oana Iliescu.

Potrivit estimărilor consultanţilor imobiliari, anul 2020 se preconizează a fi un an la fel de bun, ţinând cont de planurile anunţate de dezvoltatorii imobiliari activi pe piaţa locală. Faţă de 2019, este de aşteptat ca în sectoarele office şi industrial să se înregistreze o uşoară scădere a livrărilor, în schimb dezvoltatorii de centre comerciale ar putea deschide proiecte noi şi extinderi ale unor centre existente cu o suprafaţă cumulată de circa 235.000 de metri pătraţi, în creştere cu aproape 50% faţă de anul precedent.

Creşterea consumului atrage dezvoltarea de noi afaceri pentru a ţine pasul cu protecţia mediului Bogdan Alecu 31.01.2020,

Numai 3-5% din deşeurile me-najere ale unui român sunt reciclate anual, în timp ce anul viitor aceste procente ar trebui să ajungă la 50%, potrivit Comisiei Europene. România se află în prezent printre ţările cu cel mai mic procent de reciclare, însă companiile care activează în domeniu depun eforturi pentru a îndrepta acest lucru.

Anual, în România se introduc pe piaţă peste 1,2-1,3 milioane de tone de ambalaje, ceea ce determină o obligaţie de reciclare a aproximativ 750.000 de tone de deşeuri, activitate care în momentul de faţă este finanţată doar de producătorii şi importatorii de bunuri ambalate.

În Capitală, bucureştenii generează circa 600 de tone de deşeuri de ambalaje pe zi, provenite de la alimentele şi produsele consumate, potrivit unor calcule făcute de ZF pe baza datelor din piaţă.

74

Lipsa sortării deşeurilor menajere este primul impediment în reciclarea deşeurilor de ambalaje. Deşeurile care necesită un proces de sortare şi tratare sunt cel mai greu de reciclat şi presupun şi un cost mai ridicat pentru operatorii de salubritate.

Conform legislaţiei din România, firmele care introduc ambalaje pe piaţă au obligaţia de a urmări ce se întâmplă cu ambalajul respectiv până când acesta nu mai este deşeu, adică a fost reciclat sau incinerat pentru a produce energie. Ca să fie reciclate sau incinerate corespunzător, ambalajele trebuie colectate selectiv din capul locului apoi sortate şi transportate. Pentru a putea parcurge aceşti paşi au fost înfiinţate companii care preiau de la producători responsabilitatea deşeurilor de ambalaje. Aceste companii se numesc organizaţii care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului, cu alte cuvinte, sunt acele organizaţii profesioniste cărora producătorul le „deleagă“ răspunderea sa privind colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor.

Materialele reciclate devin materie primă pentru alte materiale şi în felul acesta se economiseşte energie electrică şi apă. De pildă, PET-urile reciclate pot ajunge în industria textilă, se pot face fibre pentru covoare, jucării etc. Deşeurile mai pot fi folosite şi drept materie primă pentru producerea de energie, de exemplu la fabricarea cimentului.

DIVERSE

Rezultatele controalelor ANPC efectuate cu ocazia Sarbatorilor de Iarnă meatmilk vineri, 31 ianuarie, 2020

Comisarii ANPC au desfasurat actiuni de control la nivel national, care au vizat calitatea, modul de etichetare si comercializare a produselor alimentare specifice sarbatorilor de iarna.Au fost controlati 1442 operatori economici, constatandu-se abateri la 945 (~ 65,5%) dintre acestia.

A fost verificata o cantitate de cca. 93751 kg produse alimentare specifice sarbatorilor de iarna, constatandu-se ca cca. 17936 kg (19,13%) nu se incadrau in prevederile legale privind protectia consumatorilor.

75

Ca urmare a deficientelor constatate, comisarii ANPC au dispus urmatoarele masuri:

oprirea definitiva si retragerea de la comercializare a 3148 kg produse alimentare specifice sarbatorilor de iarna in valoare de 54890 lei, produse improprii consumului uman;

oprirea temporara de la comercializare a cca 9508 kg produse alimentare specifice sarbatorilor de iarna, in valoare de 201849 lei pana la remedierea neconformitatilor constatate;

aplicarea de 1302 sanctiuni contraventionale dintre care 593 avertismente si 709 amenzi contraventionale in valoare de 3.610.900 lei pentru incalcarea reglementarilor privind protectia consumatorilor. In cursul actiunilor de control s-au constatat o serie de abateri dintre care mentionam: Comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzatoare:Incadrarea in cantitatea neta declarata de producatorIn  80,95 % din judete se comercializau produse alimentare in afara datei durabilitatii minimale stabilite de  producatoriStarea necorespunzatoare a ambalajelorProdusele alimentare comercializate nu ofereau consumatorilor informatiile obligatorii, care sa permita alegerea sortimentului dorit,Informatii care puteau induce in eroare consumatoriiModul de desfasurare a promotiilorPractici comerciale incorecte/vanzare inselatoare, definite prin Legea 363/2007 Eduardt Cozminschi, Presedintele ANPC: „Nu voi tolera astfel de comportamente care pot pune sanatatea consumatorilor in pericol si ii asigur pe cetateni de faptul ca operatorii economici sanctionati se vor afla în continuare sub supravegherea comisarilor ANPC, care vor monitoriza si în continuare piata, iar orice abatere de la prevederile legale va fi sanctionata, astfel incat sa nu le fie incalcate consumatorilor drepturile.

UNIUNEA EUROPEANA

De ce ar putea să DISPARĂ producţia de zahăr din România Ionel Vaduva ieri, 14:16

Acordul comercial UE-Mercosur şi concesia de 190.000 de tone de zahăr pe care o prevede acesta, cea mai mare acordată vreodată de UE, contribuie la creşterea presiunii asupra sectorului zahărului, afirmă

76

eurodeputata Carmen Avram, fabricile din România fiind să se numere printre cele care riscă să fie închise.

Sursă foto: Carmen Avram/arhivă personală/Pixabay/colaj

„În timp ce cultivatorii de sfeclă din UE sunt obligaţi să respecte în continuare standardele riguroase ale politicii agricole comune (PAC) şi obiectivele ambiţioase ale noului Pact Ecologic European, în urma acordului cu Mercosur, piaţa europeană va fi invadată de cantităţi considerabile de zahăr din trestie care face obiectul unor subvenţii foarte mari şi este produs adeseori la standarde de calitate scăzute şi cu ajutorul unei forţe de lucru ieftine şi al unor tehnologii agricole nesustenabile”, afirmă Avram.

Tot ea spune că această situaţie pune o presiune periculoasă pe industria zahărului, care a contribuit cu aproape 16 miliarde de euro la PIB-ul UE în 2017 şi care reprezintă în fiecare an un mijloc de subzistenţă pentru 140.000 de fermieri şi comunităţile lor rurale din întregul bloc comunitar.

„Acordul cu Mercosur ar putea duce la închiderea a 7-10 fabrici de zahăr din UE, conform afirmaţiilor din scrisoarea trimisă în iulie comisarului pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, de către reprezentanţi ai asociaţiilor producătorilor de zahăr CEFS, EFFAT şi CIBE”, a mărturisit europarlamentarul.

Recent, Comisia Europeană (CE) a răspuns interpelării eurodeputatei Carmen Avram cu privire la ameninţările la adresa industriei europene a zahărului, în contextul Mercosur.

Conform răspunsului oferit chiar de Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, eventualele perturbări ale pieţei, dacă sunt cauzate de acordul comercial, vor fi evaluate şi se vor adopta măsuri de la caz la caz.

În opinia eurodeputatei Carmen Avram, răspunsul oferit de Comisie este nesatisfăcător şi nu răspunde îngrijorărilor legitime din partea industriei europene a zahărului, care anticipează închiderea unui număr însemnat de

77

fabrici de zahăr în Uniune - posibil chiar din România -, pierderi de peste 1 miliard de euro şi eliminarea a 22.000 de locuri de muncă.

Piaţa din România oricum era expusă după investiţii eşuate şi dispariţia cotelor de zahăr

Încă din 2018, specialiştii români spuneau că decidenţii politici ar fi trebuit să ia în calcul o iniţiativă legislativă menită să blocheze situaţii similare cu cea de la fabrica de zahăr din Oradea. Se amintea atuncă că există un risc constant ca restul de investitori străini în sectorul producţiei de zahăr din sfeclă să repete ceea ce o companie din Germania şi subsidiara ei din România au făcut, şi anume să închidă fabrica de la noi din ţară (imediat după dispariţia cotelor de zahăr), să acopere producţia cu importuri, să bage în şomaj 214 oameni, să decapitalizeze producătorii români de sfeclă de zahăr etc., declara în ianuarie 2018, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), Dragoş Frumosu.

„Teoretic, statul român ar trebui să se gândească la o lege specială, astfel încât situaţii de acest gen să nu se mai repete în România. Există oricând riscul ca alte două fabrici de zahăr de la noi, peste un an, doi, să practice acelaşi lucru şi să rămâi în România fără nici măcar o fabrică de zahăr din 33”, preciza şeful FNSIA într-o convorbire telefonică cu reprezentanţii sursei citate.

Frumosu considera la acea vreme că instituţiile statului ar trebui să redeschidă dosarul privatizării şi să verifice dacă nu cumva s-au încălcat anumite prevederi contractuale, astfel încât să fie continuată procedura de faliment a firmei din Oradea.

Ultimul sistem de cote agricole existent, care gestiona producţia de zahăr în Uniunea Europeană, avea să fie eliminat la 30 septembrie 2017, după aproape cinci decenii.

Decizia de a pune capăt cotelor de zahăr era luată de comun acord de Parlamentul European şi statele membre în cadrul reformei din 2013 a politicii agricole comune (PAC), în urma unui amplu proces de reformă şi de restructurare iniţiat în 2006.

Între anii 2006 - 2010, sectorul zahărului a fost restructurat profund cu un sprijin de 5,4 miliarde de euro. Ca urmare, acesta a putut să se pregătească temeinic pentru momentul dispariţiei cotelor, iar productivitatea a crescut substanţial în ultimii ani. Sfârşitul sistemului cotelor a oferit producătorilor posibilitatea de a-şi adapta producţia la oportunităţile comerciale reale, în special prin sondarea unor noi pieţe de export. Eliminarea cotelor a

78

simplificat totodată în mod semnificativ actuala gestionare a politicilor şi sarcina administrativă existentă pentru operatori, cultivatori şi comercianţi.

Potrivit unui comunicat de presă al CE din septembrie 2017, sectorul zahărului din UE avea să fie sprijinit în continuare, prin diverse măsuri din cadrul PAC, în aşa fel încât acesta să facă faţă unor perturbări neaşteptate de pe piaţă. Printre acestea se numără un tarif la import substanţial al UE (în afara acordurilor comerciale preferenţiale) şi posibilitatea de a oferi sprijin pentru depozitarea privată şi măsuri de criză care să permită CE să ia măsuri în cazul unor crize grave ale pieţei implicând creşterea sau scăderea bruscă a preţurilor pieţei.

Era disponibil şi sprijinul pentru venit destinat fermierilor sub forma plăţilor directe, inclusiv posibilitatea statelor membre ale UE de a acorda aşa-numitul sprijin cuplat facultativ pentru sectoarele aflate în dificultate, printre care şi producţia de sfeclă de zahăr.

După eliminarea cotelor, se menţinea totodată posibilitatea de a negocia colectiv, în contractele încheiate între producătorii de sfeclă şi prelucrătorii de zahăr din UE, condiţii de repartizare a valorii. Altfel spus, din 1 octombrie 2017 dispăreau şi preţurile minime impuse pentru achiziţia sfeclei de zahăr de la producători.

Exporturile UE către Japonia au crescut cu 6,6%, în special cele de carne, lactate, băuturi şi echipamente de telecomunicaţii În primele zece luni de la punerea în aplicare a Acordului de parteneriat economic UE-Japonia, exporturile blocului comunitar către statul nipon au crescut cu 6,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a anunţat vineri Comisia Europeană. 31 ian, 2020 | Agerpres

Aceasta creştere o depăşeşte pe cea din ultimii trei ani, care a fost, în medie, de 4,7% (potrivit datelor Eurostat). Exporturile japoneze către Europa au crescut cu 6,3% în aceeaşi perioadă. Acordul de parteneriat economic UE-Japonia a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2019. Anumite sectoare au înregistrat, în perioada februarie - noiembrie 2019, o creştere mai accentuată a exporturilor, se arată în comunicatul Executivului comunitar. Astfel, exporturile de carne au crescut cu 12%, cele de produse lactate au urcat cu 10,4%, cele de băuturi au crescut cu 20%, în timp ce exporturile de maşini şi aparate electrice, cum ar fi echipamentele de telecomunicaţii, dispozitivele de stocare şi circuitele electronice, au urcat cu 16,4%.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia le oferă întreprinderilor de toate dimensiunile din UE noi oportunităţi de a exporta către Japonia, deoarece elimină marea majoritate a taxelor, în valoare de un miliard de

79

euro, percepute anual pentru exporturile UE către Japonia. La data punerii depline în aplicare a acordului, taxele vamale eliminate de Japonia vor viza 97% dintre mărfurile importate din UE, ceea ce ar putea determina ulterior o creştere cu aproximativ 36 de miliarde de euro a comerţului anual dintre UE şi Japonia.

Printre sectoarele care vor beneficia de pe urma Acordului de parteneriat economic UE-Japonia se află: produsele din piele fabricate în Spania, seminţele din Franţa şi carnea de vită din Irlanda.

Acordul de parteneriat economic creează noi oportunităţi pentru fermierii şi producătorii de alimente europeni, protejând totodată pe deplin interesele UE. Datorită acordului, 211 produse alimentare şi băuturi de înaltă calitate din UE (aşa-numitele "indicaţii geografice") pot fi vândute acum cu denumirea proprie în Japonia şi sunt protejate împotriva imitaţiilor. În plus, UE a obţinut un acces mai bun la piaţa achiziţiilor publice din Japonia, care se numără printre cele mai mari din lume. Acordul oferă, de asemenea, condiţii mai bune pentru prestatorii de servicii, o mai mare mobilitate pentru angajaţii întreprinderilor şi un cadru care să permită recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale. Totodată, UE şi Japonia au convenit să stabilească standarde ambiţioase în materie de dezvoltare durabilă, inclusiv, pentru prima dată, un angajament specific referitor la Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

"Acordul comercial dintre UE şi Japonia este benefic pentru cetăţenii, lucrătorii, fermierii şi întreprinderile din Europa şi din Japonia. Deschiderea, încrederea şi un angajament faţă de normele stabilite contribuie la o creştere durabilă a comerţului. UE este şi va continua să fie cel mai mare şi mai activ bloc comercial din lume. UE este un partener bilateral de încredere pentru peste 70 de ţări, împreună cu care am construit cea mai mare reţea comercială din lume", a declarat comisarul pentru comerţ, Phil Hogan.

Statele UE din Europa de Est ar putea contesta în instanţă noile reglementări rutiere (Reuters) Polonia, Bulgaria şi alte state din Europa de Est iau în calcul să conteste în instanţă noile reglementări rutiere care forţează camioanele lor să revină acasă la fiecare opt săptămâni, o modificare care va afecta semnificativ companiile de transport rutier, au declaraţi diplomaţi pentru Reuters. 31 ian, 2020 | Agerpres

Revizuirea reglementărilor rutiere este promovată de statele UE mai bogate, inclusiv Franţa şi Olanda, iar disputa ameninţă să adâncească diviziunile dintre flancul estic şi cel vestic al UE, subminând unitatea blocului comunitar, afectată de Brexit. Ţările UE mai sărace din Europa

80

de Est vor să câştige oferind servicii la preţuri mai scăzute pentru a-şi dezvolta economiile şi a prinde din urmă statele mai bogate. În timp ce camioanele şi şoferii lor traversează UE, Franţa şi alte state sunt îngrijorate că aceste practici îi afectează pe proprii lor lucrători.

Majoritatea ţărilor membre ale UE au fost de acord în decembrie să reformeze sectorul rutier al blocului comunitar, inclusiv să dea dreptul şoferilor de camioane care lucrează în străinătate să revină acasă la fiecare trei-patru săptămâni, stipulând că odihna lor săptămânală de cel puţin 45 de ore trebuie petrecută în afara vehiculului şi nu în parcări, iar angajatorii trebuie să plătească pentru cazare. Noile reglementări vor forţa, de asemenea, camioanele implicate în transportul internaţional să revină la sediile centrale ale companiei lor la fiecare opt săptămâni, o decizie menită să lupte împotriva practicilor privind înregistrarea firmelor de transport în ţări cu impozite mai scăzute, dar fără a opera de fapt acolo. Dar Bulgaria, România, Polonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Estonia, Malta şi Cipru sunt împotrivă, conform surselor diplomatice.

Ele vor schimbarea noilor reglementări, care ar urma să fie discutate în Parlamentul European în următoarele luni, relatează Reuters. "Un grup de ţări care împărtăşesc aceeaşi viziune vor modificarea reglementării legate de cele opt săptămâni.

Vom urmări cât de departe vor merge negocierile, sau vom contesta în instanţă reglementările". a declarat pentru Reuters un diplomat UE. "Aceste reglementări afectează semnificativ companiile noastre. Dacă nu vom avea altă soluţie, ne vom adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)", a declarat un al doilea diplomat din ţările nemulţumite de noile reglementări, ai scrie Reuters.

În 21 ianuarie, transportatorii din România au solicitat eurodeputaţilor români contestarea în cadrul Comisiei de Transport şi Turism (TRAN) a Parlamentului European a Acordului privind Pachetul Mobilitate 1, considerând că firmele de transport rutier autohtone sunt excluse, astfel, din piaţa europeană de transport. IN 2020 „ENJOY, IT’S FROM EUROPE”, BUGET TOTAL DE 200,9 MILIOANE € 30 Ianuarie 2020 Georgiana

Programul Enjoy, it’s from Europe a alocat un buget total de 200,9 milioane euro, pentru promovarea produselor agroalimentare in Uniunea Europeana si tari tert.La nivelul UE, 8 milioane de euro sunt alocate pentru promovarea consumului de fructe si legume proaspete, vizand cresterea consumului

81

acestora în contextul unei diete echilibrate si sanatoase pentru populatie.

Programele selectate vor trebui sa stimuleze competitivitatea economica a operatorilor economici, precum si consumul de produse agroalimentare din UE pe tot globul.

....................................................................

BREXIT

Brexitul şi Agricultura Gheorghe Ghise  31 ianuarie 2020 - Statele UE-27 au exportat produse agroalimentare în Marea Britanie în valoare de 40 miliarde euro (în 2017).

Odată cu brexit-ul, Marea Britanie va deveni "peste noapte" principalul partener comercial cu produse agroalimentare al UE, atât în ceea ce privește exporturile, cât și importurile. Statele membre ale UE exportă volume importante de produse agroalimentare în Marea Britanie, în special fructe și legume proaspete și procesate, produse din carne și preparate alimentare.

Exporturile agroalimentare UE-27 în Marea Britanie (% din valoare totală, în 2017): fructe și legume proaspete și procesate 20%; preparate alimentare 18%; produse din carne 18%; vin, băuturi spirtoase și băuturi 12%; produse lactate 9%; altele 23%.

De asemenea, un procent semnificativ din importurile agroalimentare ale UK provin din UE (73%), în principal produsele lactate, preparate alimentare și produse din carne. Cei mai mari exportatori de produse agroalimentare în UK sunt Olanda (14%), Germania (11%), Irlanda (10%), Franța (10%), Spania (7%), Italia (6%), Belgia (5%), Polonia (4%), celelalte state UE-27 şi 27% din alte state

Exporturile și importurile britanice de produse agroalimentare din țări terțe au beneficiat până în prezent de condițiile negociate de UE cu partenerii comerciali (acorduri internaționale ale UE). Când Marea Britanie nu va mai fi un stat membru UE, nu va mai face parte din aceste acorduri.

82

Acordul de retragere prevede o perioadă de tranziție, timp în care Marea Britanie beneficiază de acordurile internaționale ale UE. Aceasta garantează integritatea și omogenitatea pieței unice și a uniunii vamale.

După ce acordurile internaționale încheiate de UE nu se vor mai aplica în Marea Britanie, comercianții din UE trebuie să verifice regulile de origine, deoarece produsele/ingredientele din Marea Britanie nu vor mai fi considerate "de origine" UE. Doar un viitor acord UE-Marea Britanie ar putea modifica unele modalități în ceea ce privește acordurile bilaterale.

  Agricultura UK

În ceea ce privește agricultura, la 1 februarie 2018 a fost emisă o notificare adresată părților interesate cu privire la legislația UE privind alimentele care vizează etichetarea alimentelor, ingredientele alimentare, cerințele pentru operatorii din sectorul alimentar, regulile de producție alimentară și producția ecologică.

Marea Britanie produce mai puţin de 60% din consumul intern de alimente, altfel spus importă 40% din ceea ce mănâncă. Agricultura contribuie cu 0,62% la produsul intern brut (9,9 miliarde lire sterline) şi angajează 1,5% din totalul forţei de muncă (476 mii oameni).

În ciuda fermierilor calificați, a tehnologiilor moderne, a solului fertil și a subvențiilor, câștigurile fermierilor sunt relativ reduse, în principal din cauza prețurilor mici la poarta fermei. Veniturile reduse, prețul ridicat al terenurilor și lipsa de terenuri agricole descurajează tinerii să rămână în sectorul agricol. Vârsta medie a conducătorilor de exploatații în UK este acum de 59 de ani.

Agricultura ecologică şi biocombustibilii sunt noi oportunităţi prin care fermierii britanici încearcă să îşi susţină şi să își completeze veniturile, precum şi diversificarea activităților.

 Agricultura Marii Britanii în cifre

Suprafața agricolă totală este de 17,6 milioane hectare, ceea ce reprezintă 72% din suprafaţa totală a Regatului Unit. Alte 3,2 milioane hectare sunt terenuri forestiere şi pădure. În ultimii ani suprafaţa agricolă a scăzut cu 26

83

mii hectare, în principal datorită dezvoltării infrastructurii de transport şi clădiri.

Anul trecut erau cca. 192 mii ferme în Marea Britanie. Doar 20% dintre acestea cu o suprafaţă de peste 101 ha (250 acri) şi aproximativ 50% din toate exploatațiile au sub 50 de acri (mai puţin de 20ha !!!). Cele mai multe ferme fiind unități administrate de familii.

Principalele culturi agricole în Regatul Unit sunt cerealele (grâu, ovăz și orz), rapiţă, cartofi, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, varza, fructe (mere și pere), precum şi culturi furajere. Cultura cerealelor ocupă 60% din terenul arabil, din care 54% cu grâu.

În Marea Britanie sunt peste 16 mii ferme pentru creşterea vacilor, cu un efectiv total de 1,6 milioane capete, o medie de 140 capete total/fermă (din care 86 vaci de lapte, în medie pe fermă) şi o producţie medie de 6.300 litri lapte pe an.

Efectivul de ovine este de cca, 15 milioane capete, repartizate în peste 41.000 ferme (efectivul mediu 275 oi/fermă).

Există de asemenea cca. 4600 ferme de porci, Marea Britanie este autosuficientă în proporție de 90% pentru carne de porc.

Opinie: Mica Britanie alunecă în insignifianță Data 31.01.2020 Autoare/Autor Rob Mudge

Este oficial. Regatul Unit poate să-și ia firimiturile de prăjitură și să le și mănânce. Procedura de divorț de UE a fost dureroasă, dar asta nu va fi nimic față de ce urmează acum pentru britanici, scrie Rob Mudge.    

În urmă cu trei ani și jumătate, în dimineața de 23 iunie 2016, m-am autoforțat să ignor pentru o zi rutina matinală de a citi toate știrile neimportante cu care suntem invadați la începutul oricărei ziIe și am plecat spre birou într-o ignoranță fericită, fără să știu pe moment ce se întâmplase.

84

Pregătisem două texte de opinie pentru ziua respectivă. Unul pentru scenariul foarte improbabil al unui vot în favoarea părărsirii UE de către Marea Britanie, celălalt pentru cazul în care, așa cum credeam, britanicii vor vota să rămână în blocul comunitar.

Nu folosesc de regulă prea ușor astfel de termeni, dar în acea zi am fost literalmente în stare de șoc după ce am intrat în redacție. Colegii mei germani mi-au spus mai târziu că arătam de parcă aș fi văzut o fantomă.În ultimii doi ani, fantoma Brexit a căpătat însă o formă fizică. Chiar și așa, am rămas mereu, în naivitatea mea, legat de speranța că, într-un final, țara mea își va reveni în fire și va renunța la decizia de a pleca din Uniunea Europeană. În timp ce prietenii și colegii mei au făcut cereri de primire a cetățeniei germane, eu am amânat acest gest până în ultima clipă.

Imperiul contraatacăDeși accept complet rezultatul unui vot democratic, încă refuz să mă împac cu procesul care ne-a adus aici: un complot bazat pe reprezentări false, minciuni și dezinformare. Mulți dintre cei care au acceptat să fie păcăliți de lideri egoiști precum arhitectul Brexit David Cameron și actualul premier Boris Johnson sunt adepți ai unui Regat Unit blocat în trecut. Ideea că o națiune care odinioară era un imperiu format din colonii pe care le-a asuprit ar avea nevoie acum să se elibereze de cătușele UE este ridicolă.

Jurnalistul DW Rob MudgeAcele reguli și reglementări atât de disprețuite de guvernanți britanici foști sau actuali au fost create și cu contribuția Marii Britanii. Iar atunci când nu le-a agreat, Londra a optat pur și simplu să nu le aplice. Niciun alt stat membru al UE nu s-a bucurat de atâtea excepții și condiții speciale precum Marea Britanie.UE este departe de a fi o construcție perfectă. Dar să crezi că UK va obține condiții mai bune singură în raport cu UE și alți competitori mondiali este o iluzie. Până acum, Regatul Unit a semnat doar așa-numite acorduri de continuitate cu state ca Lichtenstein, Insulele Feroe, Georgia și Liban, ca să enumerăm câteva.Fără să fiu nerespectuos, dar acestea nu sunt tocmai mari puteri economice. Nu este nevoie însă să ne panicăm deja. Secretarul britanic al Comerțului Liam Fox, cel care a venit cu celebra afirmație "acordul comercial cu UE ar trebui să fie unul din cele mai ușor de realizat din istoria omenirii", insistă că

85

ar fi pregătit cam 40 de acorduri ce ar urma să fie semnate la o "secundă" după Brexit cu următoarele țări...ăăă, stați puțin să caut lista...Cât de atractivă poate să fie pentru investitori o țară care pierde la greu industrii și servicii cheie în urma Brexit? Nu este știință avansată să înțelegem de ce marii producători auto internaționali închid fabricile britanice și se relochează în Europa continentală sau de ce marii operatori financiari se mută la Paris și Amsterdam. Să nu mai pomenim acel brain drain care se va petrece când cetățenii coimunitari care lucrau în domenii ca știința și educația își vor face bagajele și vor părăsi insula britanică.

In vino veritas?

Dar nu vă temeți, speranțe mai există. Unul din adepții guvernamentali ai Brexitului, un om care trăiește într-un univers paralel, este secretarul de Brexit Steve Barclay. Acesta a afirmat recent că 99% din vinul consumat în Marea Britanie este importat. Acest "sector vital" ar urma să prospere, în opinia sa, odată cu părăsirea UE de către Regatul Unit. Chiar așa a spus, nu am inventat eu cuvinteIe sale. Două lucruri: s-a gândit vreodată dumnealui de ce tot acel vin este importat? Și de când este producția britanică de vin un "sector vital"?

Hai să ducem ignoranța un pas mai departe. Și, din nou, sunt lucruri neinventate de noi: parlamentara pro-Brexit June Mummery a avut recent o revelație. A scris pe Twitter că, de îndată ce Marea Britanie va pleca din UE, țara nu va mai fi reprezentată în forurile de la Bruxelles care se ocupă de politica piscicolă. Dacă ironia nu ar fi murit demult, asta ar băga-o în groapă (Ar putea verifica dacă Johnson mai are în frigider niște heringi afumați de rezervă).

Brexit va lăsa Regatul stricat și mai puțin unit ca oricând. Geografic, a fost mereu desprins de Europa continentală. Distanța aceasta va deveni acum și mai palpabilă politic, economic și social.

Poate că nu voi mai fi pe aici ca să văd cu ochii mei (ceea ce , într-un fel, poate e de bine), dar prezic că, în următorii 20 de ani, UK se va întoarce cu coada între picioare la UE și va cere să fie reprimită, însă în condiții mult mai nefavorabile decât cele de care s-a bucurat pentru atâta vreme.Rob Mudge este un jurnalist născut în Marea Britanie care trăiește în Germania și care a urmărit cu mare agitație evoluțiile procesului  numit Brexit.

86

KeysFin: Pentru România, impactul Brexit va fi marginal Marc Faur 31 Ianuarie 2020 17:27

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu va afecta în mare măsură economia românească, în condițiile în care Regatul Unit este al nouălea ca importanță partener comercial al României, totodată ocupând ultimul loc în clasamentul celor mai mari zece investitori străini direcți în țara noastră, se arată într-o analiză a firmei de consultanță KeysFin.

Conform analizei „The BREXIT effect“, bazată pe datele din 2018 ale Ministerului Finanțelor Publice, în România există 1.600 de companii cu acționariat britanic. Aproximativ 1.300 dintre acestea au o pondere directă, majoritară a investițiilor britanice care depășește 50%. În 2018, cifra de afaceri a companiilor controlate direct și majoritar de investitori britanici a fost de circa 20 de miliarde de lei.

„Legăturile comerciale relativ reduse cu Marea Britanie poziționează România printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale BREXIT-ului, impactul direct pe plan local fiind marginal. Unul dintre principalele riscuri economice pe care le vedem legate de acest eveniment este însă contagiunea ce ar putea fi generată de un proces necontrolat de ieșire Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ciuda unei probabilități minime pe care o acordăm acestui scenariu, o astfel de evoluție nefiind dorită de niciuna dintre părți, impactul la nivelul piețelor financiare ar putea fi unul major“, a explicat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, furnizor de soluții de business information.

87

Marea Britanie, 3% din comerțul internațional al României

Schimburile comerciale dintre România și Marea Britanie au înregistrat în 2018 o creștere de 9%, comparativ cu anul 2017 și de 33% față de 2014. Astfel, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), valoarea schimburilor comerciale dintre cele două țări a ajuns la 4,6 miliarde de euro în 2018.

Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al României și a 5-a piață de desfacere pentru exporturile locale, fiind în creștere în ultimii 5 ani cu peste 34%, la 2,9 miliarde de euro în 2018. Importurile din această țară au crescut și ele cu 31% față de 2014, la peste 1,7 miliarde de euro în 2018.

Totuși, deși țara noastră a înregistrat în 2018 cel mai bun rezultat în ceea ce privește evoluția balanței comerciale, cu un surplus comercial de 1,1 miliarde de euro (exporturi minus importuri), în raport cu Marea Britanie, valoarea comerțului dintre cele 2 state reprezintă doar 3% din totalul comerțului internațional al României. ■

GERMANIA

88

SANATATE si GASTRONOMIE

Romanii, tot mai preocupati de sanatate Andreea RADU 30.01.2020

Romanii sunt tot mai preocupati de sanatatea lor si a familiei, astfel ca sunt atenti la alimentatie, la stilul de viata, dar si la modul in care sunt tratati in cazul unei imbolnaviri, apeland la asigurarile private de sanatate. O treime dintre romanii interesati de o alimentatie sanatoasa au renuntat la produsele procesate, conform unui studiu realizat de Mercury Research si asociatia de cercetare de piata, Global Market Research. 

Cel mai recent studiu realizat in 16 tari in luna iulie a anului trecut de Mercury Research si asociatia de cercetare de piata, Global Market Research, in randul persoanelor care sunt preocupate de un regim alimentar sanatos arata ca produsele procesate si gata preparate pierd teren in favoarea mancarurilor gatite acasa cu ingrediente proaspete. Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ de 7400 de persoane preocupate de o alimentatie sanatoasa, cu varste intre 18-65 de ani. 

Romanii care sunt preocupati de o alimentatie corecta considera ca a manca sanatos inseamna, in primul rand, o dieta echilibrata si un meniu cu mai multe fructe si legume, dar si sa manance mancare proaspata si naturala, un consum redus de zahar si sa gateasca acasa.

Aproape doua treimi (64%) dintre romanii pe care ii intereseaza sa manance sanatos afirma ca si-au imbunatatit regimul alimentar in ultimele 6 luni de la realizarea studiului si doar un numar mult mai mic, de 3%, ca s-a inrautatit, tendinta care se observa si la nivel global. Exista si exceptii, tari precum Japonia sau Turcia, unde pentru cei mai multi regimul alimentar a ramas la fel ca inainte.

La nivel global exista similaritati intre obiceiurile alimentare sanatoase si notiunea de ce inseamna a manca corect, cu toate acestea sunt si particularitati care au fost remarcate de la regiune la regiune. Europenii apreciaza intr-o mai mare masura consumul de mancare proaspata si naturala, pe cand locuitorii din America de Nord sunt mai interesati de cerealele integrale si alimentele cu un continut scazut de sodiu, iar sud americanii pun mai mare pret pe diete cu un aport scazut de zahar si evitarea alimentelor prajite. 

Ce masuri au luat romanii preocupati de alimentatie sanatoasa

Cele mai frecvente masuri luate in ultima vreme de romanii preocupati sa

89

manance sanatos au fost sa introduca in alimentatie mai multe fructe si legume (44%), sa reduca consumul de zahar (43%), sa manance mancare gatita preparata acasa (39%), precum si sa reduca alimentele procesate (35%). De asemenea, pestele a fost preferat in defavoarea altor tipuri de carne, au redus consumul de carbohidrati, de proteine animala sau consumul de lactate. La nivel global, eliminarea sau reducerea din dieta a alimentelor procesate a fost imbratisata de un sfert dintre persoanele care doresc sa manance sanatos. 

Principalele motive pentru care romanii considera ca merita sa faca un efort sa manance sanatos sunt legate de starea de sanatatea pe termen lung si prevenirea problemelor medicale (26%), dar si de dorinta a se simti bine si de a avea mai multa energie (24%) sau pentru a slabi (22%). O sanatate buna este asociata cu mentinerea greutatii, o imunitate buna, energie sporita sau prevenirea afectiunilor cardiovasculare. De asemenea, imbunatatirea sanatatii psihice si emotionale conteaza pentru o parte dintre respondenti. Este de remarcat ca in comparatie cu restul lumii, asiaticii sunt preocupati intr-o mai mare masura de functionarea buna a creierului, de imbunatatirea memoriei, concentrarii, sau functiilor cognitive. 

Crestere de 30% pe piata asigurarilor de sanatate

Companiile de asigurari au raportat, in primele noua luni din 2019, prime brute subscrise din asigurarile de sanatate in valoare totala de296,6 milioane de lei, in crestere cu 30% fata de perioada similara a anului anterior, cand valoarea primelor brute subscrise insuma 227,2 milioane lei, conform celor mai recente informatii publicate de ASF.

Numarul contractelor in vigoare la finalul lunii septembrie 2019 la nivelul intregii piete a asigurarilor de sanatate se situa la 412.988, in crestere cu circa 18% fata de numarul contractelor in vigoare la finalul lunii septembrie 2018.

Nevoia de informare pe acest subiect este in crestere, motiv pentru care si APPA - Asociatia pentru Promovarea Asigurarilor a lansat campania "Totul despre asigurarile de sanatate", o campanie nationala de informare dedicata asigurarilor de sanatate, dar si unui stil de viata sanatos. Prima etapa a proiectului s-a desfasurat intre 18 - 30 noiembrie 2019, iar a doua campanie are loc in perioada 15 - 31 ianuarie 2020.

Obiectivele demersului includ, printre altele, promovarea beneficiilor oferite de asigurarile de sanatate, promovarea unui stil de viata sanatos, dar si schimbarea comportamentului romanilor din unul pasiv in unul pro-activ

90

atunci cand vine vorba de sanatatea lor.

In cadrul campaniei, romanii au ocazia de a vorbi cu Inimila - primul chatbot care ofera informatii despre asigurarile de sanatate, primesc sfaturi despre un stil de viata sanatos si pot raspunde mai multor provocari lansate sub forma de concursuri. Mai multe detalii despre proiect sunt disponibile petotuldespreasigurari.ro/sanatate, pe paginile de FacebookTotuldespreasigurari.ro, Asigura-te si XPRIMM, dar si pe Instagram.

Atenţie la semi-preparate! Sunt otravă curată, conţin cantităţi imense de sare Popescu Florina

Este comod şi uşor înşelător să intri în magazin şi să pui în sacoşă nu mezeluri, chipsuri sau alte gustări la îndemână, ci vezi-Doamne, mâncăruri gătite, celebrele semi-preparate. Doar că surpriză, cercetătorii vin şi ne anunţă că nu am făcut nicio afacere.

Cel puţin, un studiu efectuat în Marea Britanie vine cu argumente care spun că unele dintre cele mai populare mâncăruri semi-preparate din supermarket-uri conţin mai multă sare decât o pungă de chips-uri. De exemplu, un preparat cu cârnaţi şi piure, care poate fi direct încălzit la cuptorul cu microunde, are o cantitate de aproape 3g de sare, adică jumătate din necesarul zilnic consumat de un adult. O pungă de chipsuri de 200g conţine 2.6g de sare, mai puţin decât produsele semi-preparate din marile lanţuri de magazine.

Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) recomandă ca adulţii şi copiii peste 11 ani să nu consume mai mult de 6g de sare într-o singură zi, dar se pare că multe dintre produsele semi-preparate conţin aproape jumătate din această cantitate la o singură servire.

Pentru sănătatea dumneavoastră, reduceţi consumul de sare

Consumul de sare în cantităţi mari poate afecta vasele de sânge şi sănătatea inimii, crescând astfel riscul de hipertensiune, infarct şi accident vascular cerebral. Adulţii sunt avertizaţi să nu consume mai mult de 6g de sare pe zi, adică aproximativ o linguriţă.

400.000 de decese din cauza bolilor de inimă au fost înregistrate în 2015, cauza principal fiind dietele bogate în sodiu. Deşi multe agenţii recomandă consumul de trei sferturi de linguriţă de sare în fiecare zi, majoritatea adulţilor consumă mai mult decât recomandarea făcută de specialişti, scrie portalul csid.ro.

91

Echilibrul de fluide şi sodiu din corp este crucial în caz de homeostazie. Atunci când în organism există prea mult sodiu, corpul reţine excesul de fluide şi încearcă să găsească un echilibru. Fluidele fac ca inima să pompeze sângele mai greu, ducând la hipertensiune. Hipertensiunea la rândul ei este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral şi bolile de inimă. De asemenea, o tensiune arterială ridicată îngreunează transportul de oxigen de la inimă spre alte organe vitale precum creierul, iar astfel apare declinul cognitiv, mai spun experţii pentru site-ul „Ce se întâmplă, doctore?”.

Pericolul din mezeluri! Ce conțin, de fapt, și de ce devin lipicioase Cristina Melinte   31 ianuarie 2020Mezelurile sunt un adevărat pericol pentru sănătatea noastră. De fapt, medicii recomandă să nu consumăm absolut deloc carne procesată. 

Citiți eticheta!

„Citirea etichetei nu lămureşte majoritatea oamenilor. E- urile trecute acolo nu explică clar conţinutul lor de fapt”, spune Liana Conţiu, nutriţionist– dietetician, specialist în Nutriţie Clinică şi Comunitară din Târgu Mureş.

Mezelurile, mai ales cele ieftine, nu conțin carne mai deloc. Acestea au în compoziție, zgÂrciuri, piele și tot felul de substanțe.

„Cantitatea de carne e nesemnificativă, o mare parte sunt tocăturile – carne dezosată mecanic- în mare parte resturi de carne. Şi apoi urmează lista aditivilor: glutamat monosodic care dă gust foarte bun şi provoacă dependenţă; nitriţi şi nitraţi de sodiu, arome sintetice, coloranţi”, mai spune Liana Conţiu.

Cum se dă culoarea

„ Acea culoarea roşie a mezelurilor provine de la nitriţi de sodiu şi de potasiu, care stabilizează culoarea şi creşte perioada de valabilitate a produsului. Se mai adăugă fosfaţi şi polifosfaţi de sodiu, de potasiu, de calciu, de magneziu, acele E-uri reglementate de legislaţie. Se mai poate adăuga amidonul modificat, sare în cantitate mare, făină de soia- recomandată ca şi proteină vegetală, dar nemodificată genetic!”, spune medicul Simona Drăgoi, specialist în igiena alimentaţiei şi nutriţie.

Unele mezeluri conțin și carmin, un colorant produs din pulberea obţinută prin zdrobirea unei insecte, coşenila, originară din Mexic sau din ouăle acesteia. Acesta se poate obține și dintr-o plantă. Pe etichetă nu este menționat ca E120, ci cu denumirea de Coşenilă.

92

Evitați carnea lipicioasă!

Dacă mezelurile sunt lipicioase înseamnă că sunt vechi. Comercianții spală produsele cu apă și sare pentru a-i reduce aspectul. Nu vă lăsați păcăliți!

Pe termen lung, consumul constatnt de mezeluri ne poate afecta serios sănătatea.”Nitriţii şi nitraţii pot duce la afecţiuni digestive, iar unii care au afecţiuni hepato-renale pot avea probleme în a le metaboliza”, mai spune medicul Simona Drăgoi.„Nu putem da vina numai pe aceşti aditivi pentru problemele de sănătate, dar sunt factori care favorizează apariţia acestora, în timp”, mai spune aceasta.

Otrava pe care o înghițim zi de zi! Ce pun producătorii în alimente Cristina Melinte 31 ianuarie 2020

Înghițim otravă zilnic! Producătorii adaugă în alimente mai multe substanțe care, consumate pe o perioadă îndelungată, ne fac foarte mult rău.  Pentru că se dorește ca produsul să arate cât mai bine, producătorii nu prea țin cont de sănătatea clienților și introduc tot felul de aditivi și coloranți în alimente.

Ce sunt nanoparticulele Sunt aditivi ultramicroscopici, care sunt de obicei adăugați în produsele alimentare pentru a le face să arate mai atrăgătoare și pentru a evita decolorarea acestora, conform naturallysavvy.com.

Acștia sunt atât de mici încât pot se pot infiltra în fluxul sanguin, ajungând astfel în toate părțile corpului, unde pot provoca daune.

Nanoparticulele utilizate în produsele alimentare sunt compuse din dioxid de titan, substanță pe care, Food and Drug Administration a clasificat-o ca fiind sigură.

Dioxidul de titan mai este utilizat în compozitia produselor de protecție solară, deoarece ajută reflectarea luminii ultraviolete.

Ce spun experții?

Un studiu realizat de experții din Olanda arată că expunerea orală la nanoparticule de dioxid de titan poate avea efecte negative în timp asupra ficatului, ovarelor și testiculelor.

93

Un raport al Environmental Science & Technology a subliniat faptul că cei mici sunt cel mai expuși la dioxidul de titan, din simplul motiv că, față de produsele alimentare care nu-l conțin, conținutul de zahar din TiO2 este mult mai mare.

Potrivit doctorului Georgios Pyrgiotakis, de la Școala de Sănătate Publică Harvard, nanoparticulele ar putea trece în fluxul sanguin si provoca inflamații. De asemenea, prin acumularea lor  în organism se ajunge la perturbarea proceselor biochimice normale.

E cancerigen?

Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat dioxidul de titan ca fiind ”posibil cancerigen pentru oameni”.

Mai mult, studiile pe animale sugerează că nanoparticulele din produsele alimentare pot provoca inflamarea tractului digestiv, pot distruge ADN-ul și ataca celulele sănătoase.

Ce produse conțin cea mai mare cantitate de dioxid de titan?

Bomboanele, guma de mestecat și dulciurile semipreparate, cum ar fi gogoșile sub formă de praf, a căror culoare de altfel este de un alb strălucitor din cauza titanului, sunt un adevărat pericol.

Laptele pentru cafea, maioneza, budincile și unele produse lactate (de ex. lapte praf) pot conține de asemenea dioxid de titan. Majoritatea produselor semipreparate, pe care noi le cumpărăm sub formă de praf pentru a le pregăti apoi acasă, conțin dioxid de titan.

DOSAR

Cultivarea busuiocului: Dacă tai inflorescențele, vei avea mereu frunze verzi agrointeligenta.ro -

Cultivarea busuiocului a devenit tot mai atractivă pentru fermierii români, potrivit Hornbach, unul dintre

94

principalii retaileri locali de materiale de construcţii şi grădinărit, care arată că busuiocul se regăseşte pe primul loc în rândul preferinţelor acestora, urmat de rozmarin, mentă şi salvie.

Românii se arată din ce în ce mai interesaţi de cultivarea plantelor aromatice şi medicinale, iar busuiocul se regăseşte pe primul loc în rândul preferinţelor acestora, urmat de rozmarin, mentă şi salvie.

„Datorită proprietăţilor medicale şi culinare, dar şi a conotaţiilor spirituale şi simbolice pe care le are în cultura noastră încă din cele mai vechi timpuri, busuiocul este una dintre cele mai apreciate plante aromatice din România, aflându-se în fiecare an în topul celor mai vândute seminţe de mirodenii, alături de rozmarin, mentă şi salvie”, a declarat Mugurel – Horia Rusu, Directorul General al Hornbach România.

Alături de busuioc, rozmarin, mentă, levănţică şi salvie, românii mai folosesc şi alte mirodenii, atât în bucătărie, cât şi ca plante medicinale. Printre acestea se regăsesc şi dafinul, coriandrul, oregano, maghiranul sau valeriana.

„Cultivarea plantelor aromatice este favorizată de condiţiile pedoclimatice din România. Mai mult, majoritatea mirodeniilor pot fi plantate atât în grădină, cât şi în ghivece şi nu au nevoie de condiţii speciale de îngrijire, în comparaţie cu alte specii de plante”, a mai spus Mugurel – Horia Rusu.

Plantele se curăță primăvara

Acesta a mai adăugat că, în general primăvara, plantele aromatice se curăţă pentru a reîntineri, iar crengile tăiate se păstrează într-un pahar cu apă, urmând ca ulterior să prindă rădăcini şi să poată fi, la rândul lor, plantate. De asemenea, pentru a nu se înmulţi excesiv, este ideal să se amenajeze o zonă specială de creştere doar pentru acestea.

Sfaturi de la grădinari

Busuiocul (Ocimum basilicum) este o plantă de cultură, originară din India, cunoscută în toate regiunile țării ca plantă de cult sau condimentară, precum și ca plantă medicinală.

Potrivit unui blog de grădinărit, busuiocul este o plantă aromatică care se poate cultiva atât în grădină, cât și în ghiveci.

Busuiocul se cultivă primăvara, la sfârșitul lunii februarie și se transplantează în gradina, la sfârșitul lunii aprilie.

95

Busuiocul se înmulțește prin semințe. În martie-aprilie se distribuie semințele în rânduri paralele într-un pământ special pentru semințe. Acestea sunt de dimensiuni mici, nu trebuie îngropate prea adânc.

Dacă este cultivat în grădina sau în câmp, busuiocul poate crește pana la 50-60 cm înălțime.

-Germinarea – 14 – 30 zile

-Maturarea – 60 zile de la germinare

-Adâncimea de plantare – 0.3 cm

-Spațierea între plante – 30 cm

Important

Transplantați în containere individuale când plantele au cel puțin 4 perechi de frunze.

Îi place umezeala.

Pentru o producție de frunze, trebuie tăiate inflorescențele mereu. Dacă tai crenguțele la 5-10 cm de sol cresc alti lăstari, asa ai mereu frunze mari .

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

* * *

Cum a fost salvat un sturion de la moarte: „Peştele avea un rest de sac de rafie cu ceva resturi de plastic exact în interiorul gurii“ 31 ianuarie 2020, Mariana Iancu

Câţiva oameni au salvat un sturion care era slăbit din cauză că înghiţise o bucată dintr-un sac de rafie, resturi de plastic şi alte deşeuri, care rămăseseră blocate în cerul gurii. Salvatorul sturionului, Dan Constantin, a povestit pe contul său de Facebook cum au salvat special ocrotită:  „AM REUSIT SA-L SALVAM! „De cateva zile personalul aflat in serviciul de paza semnalează faptul ca un sturion mare isi face apariţia in primele ore ale zilei la suprafata luciului de apă si stă efectiv foarte mult nemişcat ...plutind de multe ori in derivă. Au urmat 5

96

zile intense cu personal suplimentat de observare a lacului...non -stop ,azi peştele şi-a facut apariţia exact la ora 11.....dar pentru 10 minute..într-adevăr parea bolnav..slăbit..miscari lente...

Sturionul salvat FOTO Dan Constantin

Dă-i repede barca la apă,si incet ,incet la vasle catre el...cu 20 de metri inainte de a ajunge l-am pierdut,plecase in adâncuri... am ramas pe loc cu barca purtati de vânt şi valuri..."cineva de sus" simtea faptul ca pacientul va iesi din nou .....si..si..DA...la nici 5 metri de barca apare in scurt timp, el,exact cu faţa spre barcă...exact in ochii noştri ..nemişcat,greu de spus dacă avea lacrimi ....eu spun că da. Apoi totul a decurs de la sine...s-a lasat prins uşor nu s-a opus deloc ,a fost pus pe targă si dus repede la ponton pentru studierea acestuia de mai aproape..nimic lovit..nimic rupt..si totusi peştele avea ceva...avea un ghem de sfoară, un rest de sac de rafie cu ceva resturi de plastic, si alte deşeuri exact in interiorul gurii prinse puternic de cerul gurii .....urmeaza 2-3 minute de operatie pentru că da,sunt chiar specialist in stomatologie ..si scot ceva ce nu are legatura cu mediul lui...ceva facut de 😉mana omului..... In 40 de minute monstrul prinde putere.. se zbate...peştele a stat aproape tot in apă si a prins viaţă....mişca....apoi pleacă ca din puşcă dând din coadă puternic... udând din cap până in picioare toată audienţa...exact 7 persoane. Doar atât. DU-TE DICĂ!..ai fost salvat!...“  

Ce s-a găsit în gura sturionului Foto Dan Constantin    * * *

97

Povestea preotului care produce ciocolată cu canabis. Cum a primit o finanţare de 100.000 de euro:   „Ziua sunt preot, noaptea - traficant de endorfine“ 31 ianuarie 2020, 14:10de Alexandra Constanda

Preotul Dinu Criste a convins un investitor să-l finanţeze cu 100.000 de euro FOTO Pro TV Un preot misionar din judeţul Cluj a reuşit să-i convingă pe investitorii de la „Imperiul leilor“ să-i finanţeze cu 100.000 de euro afacerea: producţia de ciocolată cu canabis.

Preot misionar (fără parohie) din satul Sâncraiu, judeţul Cluj, Dinu Criste a deschis în urmă cu mai bine de un an un atelier de producţie a ciocolatei după reţete belgiene. A vrut să creeze un produs premium, de lux, aşa că a introdus în compoziţie ingrediente dintre cele mai exclusiviste, printre care canabisul (cannabis sativa), planta care azi este intens utilizată în scop medicinal în state precum SUA şi Canada.  

Deşi are experienţa nefericită a falimentului, cu ani în urmă investind o sumă fabuloasă în imobiliare, după ce a atras un credit bancar de un milion de euro, părintele nu a renunţat la afaceri şi a mai încercat încă o dată. „Ziua sunt preot, noaptea sunt traficant de endorfine“, şi-a început părintele povestea la evenimentul de lansare al show-ului „Imperiul Leilor“, care va debuta la Pro TV pe 12 februarie.   La Pro TV, preotul ciocolatier le cere celor cinci „lei“ din emisiune 100.000 de euro pentru a prelua 20% din afacerea cu ciocolată cu canabis, ghimbir,  lavandă, ardei iute şi alte arome sofisticate. El susţine că va folosi banii pentru creşterea notoriertăţii produsului său şi pentru creşterea capacităţii de producţie. „Estimăm, odată cu creşterea notorietăţii, şi creşterea volumelor de vânzare“, le-a spus preotul Dinu Criste antreprenorilor.   

Pe lângă întrebările legate de cum vede el dezvoltarea afacerii sale şi perioada de amortizare a investiţiilor, părintele a fost provocat să dezvăluie cum va putea împăca cele două joburi ale sale, slujirea lui Dumnezeu şi dezvoltarea afacerii sale. „Fiind un preot misionar, nearondat unei parohii,

98

găsesc timp pentru afacere. Într-adevăr, nu lucrez 48 de ore din 24, dar lucrez şapte zile din şapte“, a spus Dinu Criste.    

Planul lui, deşi presărat cu argumente solide, nu îi convinge pe antreprenori care nu vor să-şi rişte bani. Singurul investitor care se alătură proiectului este Cristian Oneţiu, un timişorean care are o afacere cu produse bio pe care le comercializează online.   „Mă uit la produs, şi mi-a plăcut la gust, mă uit la plan, şi planul tău e simplu, dar n-am auzit de niciun plan de vânzare serios. Dar mă uit foarte mult şi la om şi văd că avem foarte multe valori comune“, i-a spus antreprenorul Cristian Oneţiu înainte de a-i cere o cotă de 40% din afacerea cu ciocolată. Preotul ciocolatier n-a cedat, considerând că 40% este o cotă prea mare, însă, a fost dispus să renunţe la 25% din profit în schimbul investiţiei de 100.000 de euro.  

Cei doi au bătut palma, Oneţiu simţind că îl poate ajuta pe părinte, iar cei 100.000 de euro investiţi de el nu se vor pierde. Antreprenorul va fi ajutat de Dragoş Petrescu, deşţinătorul unui lanţ de 18 restaurante, şi de Mohammad Murad, patronul unui lanţ hotelier celebru, care vor promova produsele în localurile lor.   

„Ciocolata nu poate fi vândută, dacă nu este gustată. Şi asta vom face noi. Vom face sampling pentru ca această ciocolată să ajungă la cât mai mulţi oameni, clienţi care vin în restaurantele deţinute de Dragoş şi hotelurile lui Mohammad“, a dezvăluit Oneţiu.  

Cristian Oneţiu, cunoscut în România pentru companiile Life Care Corp şi BioLogistic, a bătut palma cu preotul ciocolatier, însă a cerut ca marile decizii de business să fie luate împreună cu el. 

* * *

CLAAS a pus în funcţiune un nou depozit cu hală înaltăFerma 31 ianuarie 2020 -

CLAAS a deschis extinderea construită pentru Centrul său logistic central pentru piese, din Hamm. După o perioadă de planificare şi construcţie care a durat peste doi ani, noul depozit cu hală înaltă a fost dat în folosinţă conform calendarului.

„Ne-am extins capacitatea de depozitare deoarece gama noastră de produse este în continuă creştere şi, odată cu această, creşte şi numărul de diferite piese de schimb”, a declarat Dietmar Düsing, Director de Logistică.

99

Conducerea CLAAS Service and Parts şi Stute Logistics, Thomas Hunsteger - Petermann (Primarul oraşului Hamm), Bernd Ludewig (Comitetul executiv al grupului) şi Cathrina-Claas Mühlhäuser au întâmpinat vizitatorii la des-chiderea depozitului cu hală înaltă.

În anul 2018 s-a luat decizia de a extinde centrul de logistică, de-a lungul autostrăzii A2, cu un depozit cu hală înaltă. „Noua clădire acoperă o arie de aproximativ 11.700 m2, are o înălţime de aproximativ 30 m şi găzduieşte un sistem complet automat de depozitare în rafturi supraetajate, care acum asigură destul spaţiu pentru aproximativ 58.000 de paleţi”, a declarat Sven Wagner, coordonatorul proiectului, în descrierea dimensiunilor extinderii.

Pentru podea s-au folosit peste 360 de camioane de ciment. Pentru structura de oţel a fost nevoie de 1.800 de tone de oţel şi peste 400.000 de şuruburi.şi tehnologia de transport folosită, care constă într-o şină electrică suspendată, este tot una nouă. Paleţii şi cutiile cu grilaj sunt plasate în depozit cu ajutorul a nouă utilaje de recuperare. şina suspendată transportă paleţii către patru staţii de lucru, de la care se pot prelua până la 320 de piese pe oră, dublul capacităţii anterioare.„Prin această investiţie pregătim Centrul Logistic CLAAS pentru piese în vederea creşterii continue a Grupului CLAAS. Extinderea nu va aduce doar un plus de spaţiu de depozitare, ci ne va şi permite să restructurăm procesele de depozitare, de la bază la cap. Toate acestea urmăresc îndeplinirea celor mai înalte standarde ale clienţilor noştri, cu privire la serviciul nostru pentru piese de schimb”, explică Dietmar Düsing, Director de Logistică şi Membru al Consiliului de Administraţie al CLAAS Service and Parts GmbH.

Noul depozit cu hală înaltă se ridică deasupra clădirii existente cu aproape 15 metri.

100

CLAAS are aproximativ 500 de angajaţi în cadrul Centrului de logistică pentru piese, din Hamm, împreună cu partenerul său pe probleme de logistică, Stute Logistics (AG & Co.) KG. Investiţia în noul depozit cu hală înaltă a depăşit suma de 20 de milioane de euro.

* * *

Topcon simplifică deciziile Liviu GORDEA 31 ianuarie 2020 Lumea este în continuă schimbare, aproape că nu ţinem pasul cu noile tehnologii. Agricultura a intrat şi ea de ceva timp în era digitalizării.

Tot mai mulţi fermieri depind de conexiunea la internet şi folosesc tableta sau telefonul mobil pentru a-şi coordona activităţile zilnice.Topcon, una dintre companiile lider în domeniul tehnologiilor agricole de înaltă precizie, este parte a acestei revoluţii.

Având o experienţă de aproape 80 de ani în domeniul poziţionării precise, şi cu sediul unde altundeva decât în California (SUA), centrul global al inovaţiilor high-tech, Topcon este prezentă şi în România datorită colaborării cu General Leasing, demarată încă din 2014, când s-a dorit integrarea echipamentelor de ghidare automată pe tractoarele Massey Ferguson.

Din 2018, după apariţia diviziei Topcon Precision Agriculture, aceste sisteme sunt disponibile practic pentru a fi instalate şi pe alte mărci de pe piaţă, şi nu doar pe tractoare sau combine, ci chiar pe o gamă largă de utilaje. Graţie acestor tehnologii avansate, fermierul are posibilitatea de a-şi eficientiza activitatea, realizând economii importante de timp şi bani. Asta, fie că vorbim aici de sisteme de ghidare automată de tip RTK, cu un nivel ridicat de acurateţe (de până la 2 cm), controlul utilajelor agricole, întreţinerea culturilor, cântărirea şi determinarea nivelului de umiditate a materialului recoltat, informaţii despre locaţia tractorului şi direcţia în care se deplasează acesta, suprafaţa lucrată şi multe altele. Informaţii care astăzi pot face diferenţa între pierdere şi profit.

TAP - soluţie pentru gestionarea flotelor„Topcon se adresează tuturor fermierilor, mici sau mari, cu soluţii variate, începând cu ghidări manuale entry-level, până la ghidări automate, nivelarea terenurilor şi conservarea apei în sol. În acelaşi timp, acestea pot fi integrate şi în fermele zootehnice, unde se pot procesa diferite date cu privire la managementul animalelor şi furajare. Toate aceste date sunt colectate printr-un sistem wireless, vizualizate, editate şi transmise către computer pe aplicaţia TAP (Topcon Agricultural Platform), ce urmează să fie disponibilă în curând şi în România, ca o platformă unică pentru gestionarea activităţilor din fermă, bazată pe cloud şi analize de date, care integrează toate software-

101

urile Topcon existente. De asemenea, aici vor putea fi importate date de la orice alt producător”, susţine Mircea Pantea, manager de produs în cadrul companiei Topcon.

Portalul TAP la care se lucrează în prezent ar urma să fie lansat pe piaţa românească până la jumătatea anului în curs. Acesta a fost proiectat pentru a satisface nevoile fermierilor dornici să-şi rentabilizeze afacerile. O soluţie excelentă pentru gestionarea flotelor mixte, care oferă fermierilor un spaţiu de manevră mai mare în ceea ce priveşte luarea deciziilor. Şi, foarte important, datele pot fi accesate de pe orice dispozitiv.

EFICIENŢĂ OPERAŢIONALĂ ŞI PRODUCTIVITATECu platforma TAP, „fermierii vor putea să îşi configureze singuri nevoile prin configuratorul online, unde vor primi şi preţuri estimative a ceea ce doresc să achiziţioneze, pentru toate mărcile de tractoare, combine şi utilaje agricole”, ne asigură specialistul Mircea Pantea. Aşadar, TAP promite a fi un mediu inteligent, conectat, care îmbunătăţeşte eficienţa operaţională şi productivitatea. În plus, platforma Topcon permite utilizatorilor să planifice, să creeze şi să proiecteze hărţi de prescripţie, folosind date culese anterior, cum ar fi cele cu privire la randamente.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020) 

* * *

„Drumul” până la recolta de 63 kg tomate/mp Gheorghe Ghise31 ianuarie 2020

Eficienţa producţiei horticole în spaţii protejate, în special în sezonul rece, depinde de o serie de factori tehnologici. Multe dintre problemele curente ale cultivatorilor de tomate au soluţii şi rezolvări aparent simple.

În cadrul seminarului Brinkman, desfăşurat la Deva la sfârşitul lunii noiembrie 2019, consultanţi şi specialişti în domeniu, împreună cu fermierii prezenţi, au încercat să răspundă la cele mai frecvente probleme cu care se confruntă sectorul horticol şi în special cultivatorii de tomate.

Una dintre cele mai interesante prezentări a fost cea a consultantului maghiar Forrai Alfréd - intitulată "Drumul meu până la 63 kg de tomate/mp". Forrai Alfréd este consultant horticol la Floratom Kft, Szeged (Ungaria) şi şi-a început activitatea în 1993, atunci când producţia era de 22 kg tomate per metru pătrat de seră. Plantele erau cultivate pe sol, în două cicluri pe an, unul în primăvară, cu o producţie de 14 kg/mp, şi unul de

102

toamnă, cu o producţie de 8 kg/mp. Din 1994 a început cultura pe substrat iar recolta a crescut la 28,5 kg/mp, după care, an de an, sporul de producţie a fost de încă 2-3 kg/mp.

În anul 2000, odată cu achiziţia unui sistem modern de irigaţie prin picurare şi cu ajutorul primit din partea unor consultanţi olandezi şi polonezi, a ajuns la 40 kg roşii/mp, în acelaşi timp cu creşterea densităţii plantelor până la 3,5 plante/mp. Acest salt de producţie nu ar fi fost posibil fără iniţierea unor programe stricte de igienă fitosanitară, care l-a ajutat să rezolve principalele probleme de protecţie a plantelor.

A crescut productivitatea... şi odată cu ea s-au înmulţit problemeleCreşterea densităţii plantelor a făcut ca şi controlul microclimatului să devină mai dificil. De asemenea, funcţionarea sistemului de irigare prin picurare şi prevenirea înfundării acestuia au fost cele mai importante probleme întâmpinate, în acelaşi timp cu combaterea bolilor şi a dăunătorilor, respectiv măsurile de protecţie a plantelor.

Buna funcţionare a sistemului de irigare este esenţială în cazul cultivării tomatelor pe substrat. În substrat şi în cuiburile de cultură umiditatea nu trebuie să scadă sub 50%, pentru ca plantele să nu sufere şi să nu apară bolile.

Totodată, în urma prelungirii timpului de cultură şi a scurtării pauzelor dintre ciclurile de producţie au apărut probleme cu păianjenul roşu pe frunze şi cu putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea). La începutul activităţii, în pauzele dintre ciclurile de producţie se foloseau vechile metode de curăţare şi dezinfecţie - "sterilizare" prin ardere de sulf în amestec cu azotat de potasiu, acţiune în urma căreia practic se forma o peliculă de acid sulfuric pe toate suprafeţele din seră. Pentru combaterea păianjenului roşu se folosea metoda arderii cu flacără directă. Acum, după arderea sulfului, urmează o spălare cu o soluţie de clor industrial "hypo" 3%, într-un volum de soluţie de 6000 l/ha, urmată de o spălare finală.

103

Pentru prevenirea apariţiei Pythium - căderea şi putrezirea plăntuţelor (Pythium debaryanum şi Pythium ultimum) -, boală deosebit de periculoasă, cea mai bună metodă este tot curăţarea mecanică şi golirea serelor, urmată de arderea suprafeţelor.

Combaterea biologică a dăunătorilor în seră a început-o încă din 1992. Încă din stadiile timpurii de dezvoltare a răsadurilor, în spaţiile de cultură sunt introduşi inamicii naturali (atunci este temperatura optimă).Acum face în permanenţă monitorizarea şi combaterea dăunătorilor, în special Aculops sp. şi Tetranychus sp. Numeroase probleme ridică şi molia minieră a tomatelor (Tuta Absoluta). Pentru monitorizarea acesteia se folosesc capcane şi dacă populaţia de Tuta este mică (sub 1000 exemplare/ha), se folosesc soluţii hormonale cu eliberare controlată - Isonet T - care împiedică împerecherea insectelor.

Dacă densitatea dăunătorilor creşte, atunci foloseşte capcane.Sistemul de irigaţii şi controlul umidităţii şi al luminiiFermierul se îngrijeşte de buna funcţionare a sistemului de irigaţii şi mai ales împiedică formarea "biofilmului bacterian", care îl înfundă şi proliferează bacteriile dăunătoare plantelor. Prevenirea înfundării sistemului de irigare prin picurare se face folosind dezinfectante pe bază de apă oxigenată (hydrogen peroxide - H2O2): Reciclean (hydrogen peroxide (35%) 125 ml/mc şi acid formic (15%) 125 ml/mc) sau Huwa-San - 40 ml/mc. Se creează astfel o apă bogat oxigenată, care este stabilă şi în condiţii de temperatură ridicată.

Există o corelaţie directă între temperatură, lumină şi umiditate (atât volumul apei folosite pentru irigaţie, cât şi umiditatea rezultată prin evaporare şi transpiraţie). Cantitatea de apă necesară plantelor este corelată cu lumina/intensitatea luminoasă (densitate maximă de energie - J/cm2). Vezi tabel.

Fertilizarea cu CO2Aşa cum am amintit, din anul 2000, la Floratom Kft. s-a început un program riguros de control al microclimatului şi s-a ajuns ca în anul 2006 producţia de tomate să fie de 48 kg/mp. Realizarea acestei producţii nu ar fi fost posibilă fără ajutorul specialiştilor de la Brinkman şi al măsurilor riguroase de control al climatului, în special al umidităţii din aer, rezultate în urma evaporării (DWC - Drain Water Control), prin folosirea de filtre pentru lumină (agenţi de umbrire) şi suplimentarea cu CO2.

Creşterea concentraţiei de dioxid de carbon (CO2) în incinta de cultură, aşa-

104

numita "fertilizare cu CO2”, este esenţială pentru creşterea producţiei de tomate. Controlul concentraţiei de CO2 se face folosind senzori electronici şi un sistem automat de monitorizare şi control. Practic, suplimentarea mediului cu CO2 şi menţinerea concentraţiei de dioxid de carbon în intervalul de 350 până la 450 ppm a sporit producţia de tomate cu 12%; pentru o suplimentare cu CO2 de 600 până la 700 ppm, producţia a crescut că încă 4%; iar pentru o concentraţie de 1000-1100 ppm CO2, s-a obţinut încă un plus de producţie de 1,5%.

Protecţia împotriva luminiiCu cât este mai cald (temperatura mai ridicată), cu atât este nevoie de mai multă lumină la nivelul plantelor, pentru o asimilare netă. Dar plantele sunt sensibile la lumina directă (peste 1200-1600 J/cm2) şi au nevoie de o lumină difuză (factorul Haze 70-80). Pentru aceasta, se folosesc vopsele speciale de umbrire pentru serele de sticlă (D-FUSE şi REDUFUSE) şi pentru serele din folie (D-GREE, REDUFUSE IR, Q-HEAT şi REDUHEAT). Toate aceste produse sunt distribuite şi în România de către Brinkman.

Lumina artificială este folosită mai ales în timpul iernii. Prelungirea zilei lumină la 16-18 ore şi creşterea intensităţii luminii în timpul zilei face posibilă cultivarea tomatelor pe întreaga perioadă a anului cu rezultate deosebite. Cu lumina normală se pot obţine 60-70 kg tomate/mp, iar cu o intensitate a luminii de 10.000 lucşi se poate ajunge la o producţie de 92 kg/mp, în timp ce cu 15.000 lucşi se ating 104 kg/mp!

În ceea ce priveşte înălţimea serei şi implicit a volumului acesteia, din proprie experienţă, Forrai Alfréd a constatat că la o înălţime utilă a serei de 3 metri se poate obţine o producţie de tomate de circa 45 kg/mp; creşterea înălţimii utile la 3,5 m permite obţinerea unei recolte de 48 kg/mp, respectiv la 4 metri = 50 kg/mp, la 4,5 metri = 53 kg/mp; la 5 metri = 58 kg/mp; la 5,5 metri = 60 kg/mp şi abia la o înălţime utilă a serei de 6-7 metri producţia de tomate poate ajunge la 60-80 kg/mp.

Forrai Alfréd: „O producţie de peste 50 kg/mp nu poate fi atinsă fără un control minuţios al tuturor factorilor de microclimat, al bolilor şi dăunătorilor şi fără a folosi adiţia de CO2”.

105

 TABEL: NECESARUL DE APĂ (ML/MP) PENTRU FIECARE J/CMP

 

DEFOLIERE CU ROBOTUL KOMPANO

Şi în Ungaria este resimţită criza forţei de muncă, mai mult sau mai puţin calificată, pentru sectorul horticol. Această relativă criză şi costurile ridicate cu forţa de muncă au determinat introducerea unui sistem de normare şi contorizare a timpului de lucru al angajaţilor, precum şi căutarea permanentă de noi soluţii pentru mecanizarea şi automatizarea unor lucrări. Spre exemplu, pentru defoliere Forrai Alfréd obişnuieşte să închirieze un robot Kompano, produs de compania olandeză Priva.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

* * *

Agricultura viitorului iscusit  Vineri, 31 Ianuarie 2020 Mihaela Prevenda

Cea mai mare provocare, și în acest an, rămâne vremea, urmată de ritmul alert de retragere a multor substanțe active utilizate în produsele pentru protecția plantelor. Preocuparea companiilor furnizoare de input-uri, cât și a fermierilor este găsirea de soluții care să facă față provocărilor.

106

În 27 ianuarie 2020, Alcedo a început întâlnirile cu fermierii, în cadrul cărora compania își prezintă portofoliul iscusit de produse și, desigur, noutățile acestui sezon agricol. Sunt aproape 30 de întâlniri, în toată țara.  De asemenea, Alcedo a făcut public parteneriatul cu Vantage. „Alcedo este brandul prezent în fermele din România de 30 de ani. Da, anul acesta, în 2020, Alcedo împlinește trei decenii de existență, fiind la ora actuală cel mai mare distribuitor de produse pentru protecția plantelor și semințe de la noi din țară. Vantage este singura companie din piață care oferă un ciclu complet de produse, servicii, suport tehnic și consultanță destinate practicării agriculturii de precizie. Așadar, prin prisma acestui parteneriat, începând cu acest sezon, Alcedo pune la dispoziția fermierilor echipamente, utilaje și servicii pentru o agricultură de precizie care să facă față cerințelor unei tehnologii moderne”, a arătat Vicențiu Cremeneanu, președintele companiei Alcedo.Informații despre noul partener Alcedo ne-a dat directorul de vânzări al companiei Vantage, Florin Mișcodan: „Echipa Vantage a adus treptat conceptul de agricultură de precizie în fermele românilor, fiind singura companie de pe piață care oferă un ciclu complet de servicii și produse destinate practicării agriculturii de precizie, precum și suport tehnic și consultanță. Compania Vantage a venit în momentul potrivit în ajutorul fermierilor români cu soluții complete de gestionare a fermei și a reușit să schimbe percepția fermierilor asupra modului de practicare al agriculturii”.În ceea ce privește portofoliul Alcedo, acesta s-a îmbogățit cu erbicide, fungicide, insecticide, adjuvanți și semințe. Despre toate acestea, puteți afla, pe larg, în Revista Fermierului, ediția print, din luna februarie 2020.Totuși, menționez două noutăți din categoria insecticidelor, respectiv Langis - tratament sămânță pentru combaterea dăunătorilor din sol la porumb și floarea-soarelui, precum și Dipel DF, care e a doua denumire comercială pentru Bactospeine DF.„Anul acesta, derogarea pentru Nuprid AL 600 FS s-a acordat doar pentru tratamentul semințelor de porumb. Alcedo propune fermierilor ca alternativă pentru tratarea semințelor de porumb utilizarea insecticidului Langis pentru dăunătorii din sol, urmat de tratament imediat după răsărire cu Mospilan 20 SP împreună cu Faster Delta. Cum la floarea-soarelui nu s-a acordat derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor, soluția oferită de Alcedo este utilizarea insecticidului Langis pentru viermii sârmă, urmat de tratament imediat după răsărire cu Faster Delta”, a punctat Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo.

* * *

107

Vinul de azi: Cabernet Sauvignon 2017 Crama Oprisor POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Vă oferim astăzi un Cabernet Sauvignon autentic, mioritic, un roșu intens ca sângele năvalnic oltenesc. Este vinul fanion al gamei din care face parte, „Oltenia profundă”, și este semnat de Liviu Grigorică. Un vin în aparență simplu, dar apreciat ca fiind unul dintre cele mai bune produse în România din acest soi. Este un vin dârz și astringent, creat din alte șase, cu timpi de maturare diferiți, în butoaie de vârste diferite, din struguri culeși din zone diferite ale podgoriei. Un vin cu potențial bun de învechire, care va complimenta preparatele vânătorești, carnea roșie la grătar și brânzeturile semitari, caș, telemea, roquefort, brie, emmenthaler. 

* * *

Locul din România despre care străinii spunca este: „O comoară naturală nepreţuită într-un continent care a distrus aproape toată sălbăticia” 31 ianuarie

Deşi în multe domenii suntem în urma altor state, în ceea ce priveşte frumuseţile naturii România încă are multe de arătat. Cotidianul american The New York Times a inclus o superbă regiune din România - Transilvania, într-un clasament cu cele mai frumoase 52 de destinaţii pe care să le vizitezi în 2020, oferindu-i locul 50. Ce au spus aceştia despre pădurile noastre? Pentru a experimenta „o bucată” de sălbăticie reală, fără a fi nevoiţi să mergeţi până la capătul pământului, nu căutaţi mai departe de România, scriu cei de la The New York Times. 65% dintre pădurile secuare din Europa se află aici. Acestea adăpostesc o floră şi o faună incredibile, printre care urşi sau lupi, şi, cu toate că le puteţi găsi în mai multe zone ale ţării, cel mai indicat este să vă îndreptaţi către munţii Carpaţilor Meridionali, cunoscuţi şi sub denumirea de Alpii Transilvaniei, pentru experienţa completă.

108

O vizită la Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei sau în masivul Făgăraş vă oferă mii de acri de natură neatinsă, alături de posibilităţi nenumărate de drumeţii, camping, înot sub cascade şi multe altele. De asemenea, Transfăgărăşanul, deşi doar un drum, este o destinaţie în sine pentru pasionaţii de maşini, continuă descrierea.

Niciodată nu a existat un moment mai potrivit de a merge să vizitaţi aceste păduri: în ciuda eforturilor organizaţiilor de protecţie şi conservare a mediului, precum şi a unor personalităţi printre care se numără şi prinţului britanic Charles, care le-a numit „o comoară naturală nepreţuită într-un continent care a distrus aproape toată sălbăticia”, în pădurile din România se continuă exploatarea, uneori ilegală. Călătorii care vin în număr mai mare ar putea avea un impact real, trimiţând mesajul că aceşti copaci valorează mai mult în pădure decât tăiaţi.

* * *

109