ANUL XI. Nr. 2894. 10 bull` exemplarul (30 bani un nr. vechiti) SAMBATA , II (23) APRILlE 1887.

APARE IN TOATE ZILELEABONAMENTELE :

In Capitall : Pent= 1 an 30 lei ; 6 luni 15 la ; 3 hint 8 111

In Districte n an 36 lei ; 6 luni 18 lei ; 3 lunt 10 letIn StriinAtate 1 an 48 lei; 6 lunt 24 lei; 3 luni 12 teL

Director D. AUG. LAURIAN

SCIRI TELEGRAFICEDIN ZIARELE STREINE.

Viena, 20 Aprilie.Guvernul roman n'a facut inca cunoscut

ca doreste a reincepe negocierile. Din dis-cutiunile Camerel romane reese ca Roma-nia tinde a incheia o conventie comercialaprovizorie, care sa contie toate garantiilepentru exportul roman de vite i cereale ;tot-d'odata se aude ca Romania in schimbvrea sa acorde inconventia provizorie numalclauza statului mai favorizat, rezervandu-sipentru alta data negocierile In privinta tac-selor van3ale. Guvernul roman n'a notificatpana acum oficial vederile sale in privintaaceasta. Guvernele Austro-Ungariel suntdispuse a incheia o conventiune comercialaprovizorie, dar pretin,d ca conventia provi-zorie sa contie deja toate dispozitiunile con-ventiuni definitive si sA aiba caracterul pro-vizorid numal cu privire la duratti. Austro-Ungaria vrea sa acorde garantiile cerutepentru exportul romAn de cereale si vitenumai atunci, daca Romania va admitetaxele vamale dorite pentru industrie. Esteadevdrat, ca acum exista o mare divergentade vederl asupra aranjamentului provizoridce e a se Incheia de cele clod state. SA spe-ram, ca negocierile care ad trecut deja prin-multe faze vor ajunge .1a un rezultat fa-vorabil.

Pentru Abonamente, Anunciurl si Reclame a se adresa :.Iii RomAxtia ; La administratiune, Pasagoit Roman, Nr. 3 Ws, Bucuresti; ;i la corespondentii alaruim tau judete.

In Hamburg : La Adolf Steiner, Gansemarkt. 58, Biuroul central de anuncinif pentru Germania.Pentru Francia, Anglia, Austro-Ungaria si Italia : Se va adresa a AGENCE LIBRE, Paris, 50, rue de

Notre-Dame-des-Victoires (place de la Bourse).

ANUNCIURILE :Liniit m1c pe pagina IV 30 bant.

Reclame pa pagina 5 Reclame pe mina 1114 2 letScrisarae nefcsncate se reins). Artkolil nepublicatt nu se inapoiaza.

Pentru inaerlit 1 reclame, redactiunea nu este responsabilli.

mit. La inceput Faber a fost cuviincios,apoi a devenit exaltat si scoldnd pumnalula dat si a fugit.

S'a constatat ci atentatorul se numesteHilairand i e cominis-voyageur. El ziceca Dumnezed i-a dat misiunea sA rasbunepe Franta. Inaintea autoritatil n'a voit savorbeasca de cat daca va fi fata consuluifrancez. El a strigat : «Am rdsbunat peFranta, tradata streinilor !

SERVICIUL TELEGRAFICAL gROMANIEI LIBERE,

Berlin, 21 Aprilie.D. Herbette, ambasadorul Franciel aid,

a amanat plecarea sa in urma concediultnce obtinuse. Motivul acestel amánArl estecà plecarea sa in acelas timp cu a contelutMunster din Paris sa nu fie reil interpretate.

Ziarul die Ereuzzeitung anunta cA Rusiaa invitat pe agentil sdi diplomaticl din Tur-cia si Romania de a recomanda refugiati-lor bulgara sa se abtie de orl-ce incer-care de rescoala in Bulgaria.

Copenhriga, 21 Aprilie.Danemarca refusa. de a lua parte la ex-

pozitia universala din Paris.Viena, 21 Aprilie.

Imperatul i imperäteasa vor pleca laIschl spre a celebra ziva aniversarii naste-ril principesil Valeria.

Berlin, 19 Aprilie.Reichstagul a desbatut azl raportul asupra

executärei micel sari de asediii peste Stet-tin si Offenbach. Ad vorbit numai socialistilSinger si Sabor. Acesta a intrebat dacapumnalul, in ainte de a fi ridicat contravictime), trebue O. fie otravit, iar Singer aterminat zicénd : «Puteti provoca revoltein care pusca i sabia vor lucra ; dar icleiasocialista nu o veti birui. Legea exceptionalAva caclea. sa nu fiti ingropat)sub ruine.»

Ministrul Puttkammer n'a rdspuns. S'arespins propunerea lui Singer, ca sa se su-pue raportul asupra stAril de asedid dinBerlin, Hamburg si Lipsca, de si a fost sus-tinuta de Munkel i Hasenklever.

Madrid, 19 Aprilie.Starea lui Bazaine pare a se fi agravat.

Se ivese simptome de congestie cerebrala.

Petersburg, 19 Aprilie.

Conventia de estradare anglo-rusa nuprea satisface, pentru ca nu priveste i pecriminalii politici. Se asteaPtá cu mare ne-rabdare ratificarea conventii incheiata cuStatele-Unite. Diplomatia ruseascA a grabitincheerea, pentru ca senatu din Washing-ton se intruneste in curand pentru cestiunIfinanciare importante, asa CA conventia s'arinfatisa inainte ea senatoril sa fie influen-teal de opinia publica. Publicarea pripitaa conventii de o foaie din New-York animicit aceastA speranta. 0 scriSoare dinNew-York cAtre Nowosti se indoeste dacasenatu in urma critici opinii publice vaadopta conventia.

D. Biggard, deputatun proces de calomnie

Londra, 21 Aprilie.irlandez, a intentatziarulul The Times.

Paris, 21 Aprilie.Individul care se presupunea a fi corn-

plkele lui Pranzini in triplul asasinat ces a comis la Paris in strada MMItaignecare era urmArit sub nurnele de Geissler,in urma cercetariilor facute in Germania de

sub sef al politiel secretedin Paris, a fost gäsit i arestat astAzi inBreslau. Numele sü adevdrat pare a fiGuten tag.

Petersburg, 21 Aprilie.Astäzi vi esi ucazul ordonand imprumu-

tul de 100 milioane ruble cu 4°10 emis en8214.

Suma resultata din acest imprumut se vaafecta la construirea unor drumurl de fier.

Londra, 21 Aprilie.Conferinta colonialä s'a ocupat de linia

telegrafica ce va lega Canada cu Australia.(Agence Libre).

tor d-lui Stolojan la domenii?inainte de toate, de ce a dirnisio-nat d. Stolojan ? Si iarasi , de cel'ar inlocui prin cutare persoanaiar nu prin alta ?

Atâtea intrebari la care d. Bra-tianu nu s'a gândit niciodatâ cândsi-a format ori completat unminister, si la care acum mai cuseama nu se gändeste i nici e instare sa r6spunza intrebat find.

Seful Cabinetului nostru nu vreastie de uzurile parlamentare

din alte 1.611 constitutionale ; nuse crede obligat a fi urmätor ce-rintelor propriei noastre practiciparlamentare, ci, croindu'si o normaa sa personala, se tine de dênsa,ori-ce s'ar zice i ori-ce s'ar in-tâmpla. Ast-fel di la intrarea sadla esirea unui membru din Cabi-net, numai bunul plac al primu-lui-ministru prezideaza, iar Came-rile, direct interesate si obligatein cestiune, stiut i nici aüsii. stie veodatâ pentru ce, buni-oarâ, d. Stolojan n'a mai stat ladomenii, care gunt motivele ho-targoare ce fäcut sa plece,si care sunt iaräsi motivele de setrece d. Ferichide, or): s'aduce d.Aurelian in Ipcul s'éd.

De alta parte, ce-o fi insemnindin mintea d-lui Brâtianu aCeledese nesfârsite schirnbilri delocuri intre membrii actleiasi com-binatiuni ministeriale, färä mo-tive aratate, fara vr'o nevoie sim-titä, ori macar prevèzuta ?

Poate ca aceste intrebäripierdut importanta lor sub regimul personal al d-lui Brätianu ;d-sa a obisriuit lurnea cu atâteam6suri luate dupa bunul sël`i plac,a violentat judecata dreapta i bu-nul gimt in asa grad, in cat ori-cear face n'ar mai surprinde pe ni-meni. Dar in teorie curata, in teo-ria parlarnentarismului, care de-sigur va supravietui practicei ab-solutiste a primului nostru minis-tru intrebärile astea o deo-seb

Ce

itä si mare importantä ; desle-garea ori nedeslegarea lor dd. sadia uneori toatä valoarea regimuluiconstitutional.

Si cazul e si mai gray când, deexemplu, schimbarile intre mi-nistri, nu numai ca." nu sunt moti-vate cu nimic, dar din contra suntcuvinte temeinice pentru menti-nerea Statu-lui quo la unele de-partamente. Nu mai departe, azine afldm in cazul acesta. Plecaread-lor Sturdza i Stätescu de la in-structie si de la justitie, i trecerea d-lor la alte ministere, ar dape fata nu numai domnia vointeipersonale a primului-ministru, ci

tendinta d-sale permanentâ d'aîneIa lumea cum poate si undese trece.

Amândoi acesti ministri aü fostadusi in capul ministerielor undese gasesc ca sä realizeze reformeserioase;. legea organizarii inv46.-mêntului reforma magistratureiail fost anuntate :de primul-mi-nistru, aü lost puse in MesagiulTronului, aü fost promise in dife-rite rinduri pe deosebite tonuri.EI bine, ce ar mai insemna ple-carea acestor doui ministri si in-stalarea lor in capul altor afacerl,de cât curata inselätorie, acumcând reforma invètärnêntului enumai in stare de proiect, iar noualege a positiunii magistratilor nicin'o fi trecut inca prin mintead-lui Slätescu.

Paris, 19 Aprilie.Asupra atentatulul contra lui Bazaine in

Madrid foaea Intransigeant aduce urrnatoa-rele amAnunte : La 16 c. pe la 3 ore sijumatate dupa amiazi s'a anuntat la Ba-zaine un francez In etate ca de 30 ant,sub numele Faber din Larochele, corespon-dent al anal ziar. Bazaine II primi. Strei-nul remase ca un sfert de ceas. La plecareFaber trase un pumnal din buzunar i CA-uta infiga in pieptul lui Bazaine. A-cesta se dete la o parte, dar Faber navAlidin noil si it luvi in cap. Maresalul plinde sange cazu la pAmant. Un servitorstriga : «Asasini 1» si politia se Ina dupaFaber. Acesta, ajungdnd intr'o infundaturastriga ridicandu's1 pumnalul : «Mi-am rAz-bunat patria N Politia a arestat pe aten ta-torul, care nu s'a opus.

Se pare cA Bazaine a voit sal dea earlpe Faber, care vorbea necuviincios, daracasta 11 opri a suna dupa servitor. Ba-zaine sufere si sade paralizat in fotolifi.La prima vedere rana nu parea pericu-loasA, dar ftind-ca atentatorul pretinde caarmal era- otravita, medicii se pronuntacu mare rezerva. Bazaine povesteste ca

Faber a incercat mai adese-orl sA ajungaOa la diusu, dar ea nu mal ierl l'a pri-

A se vedea ultime tir1 pe gag. III-a.

Bucure0, 10 Aprilie 1887.

Inainte de Sèrbatori se vorbeade ci nouâ combinatiune ministe-riala, i chiar deunazi a circulatprin unele ziare o lista care corn-pleta Cabinetul. Dupd aceste sgo-mote, d. Bratianu nu s'ar multumicu aducerea until' titular la dome-

ci, urmätor obiceiuluï d-sale,ar voi sä facä o schimbare de por-tofolid i intre actualii

Asa, d. Vizanti find adus la in-structiunea publicä , d. Sturza artrece la finante ; in acest caz d.Nacu ar lua portofoliul justitiei,pe când d. Eug. Stätescu pe alafacerilor straine ; i toga cestiu-nea ar fi daca d. Ferichide ar trecela domenii , sad ar esi din Cabi-net, dându-se acest minister unuialt membru din majoritatea gu-vernam entala.

Toate aceste schimbari suntfoarte cu putinta ; d Brâtianu arealizat de multe ori altele malcurioase si mai putin motivate.

Aceasta nu ne impiedicd insäd'a nota din nod doll:6 apucdturirele ale guvernului liberal, in cepriveste intrarea sad esirea unuimembru din Cabinet, cum si schim-barea din chiar senin a portofolie-lor intre

De ce , bunioara , ministerul astat necomplect in mal tot timpulsesiunii ce se inchise? si cum den'a câutat d. Bratianu sä '1 corn-plecteze find Gamerile adunate,ci cauti tome acum ua inlocui-

CRONICA ZILE1S'a aprobat decizia comitetului perma-

nent al consiliulut judetian de Botosani,prin care hotara§te a se executa in regiepodul peste Siret la Dumbravent.

Studentul Stamer Ismail s'a exclus dinUniversitatea din Ia§I flind-ca a cautat sainsele autoritatea cu Ufl certificat fal§ destudia.

Guvernul otoman a suprimat carantinade 5 zile, care se aplica in contra prove-nientelor Siciliel, i a inlocuit'o printr'ovisitä medicalä in porturile cu medic.

Exc. Sa d. Hitrovo, ministrul plenipoten-tiar al Rusiel, parasind Capitala pentru unscurt timp, d. Grigorie de Willamov, primulsecretar al Legatiunei, a rdmas insarcinatde afacerl al guvernului imperial.

Sapalurile pentru basenul dokurilor dinportul Galati ad inceput si se executa eudestula celeritate numai de se vor malgasi case de comert pana când se vor is-pravi basenurile i dokurile, cad. Vocea

CoyurluiuluI vede ca unele dupa altele ca-sele mart lichideaza si se duc.

Tutoya din Berlad spune cA limpet decate-va zile a fost nestatornic, DuminicaPascelor §i Lunt a cazut ninsoare. In cele-l'alte zile se inora mered fara sà ploa,de si se simte mare necesitate. Marti searda cazut o ploae calda i repede, dar dinnefericire n'a tinut decal vre-o cate-va mi-nute. Mercuri seara a ploat putin. Iert Jot,a fost un timp bun, adeverat de prima-vará.

NO. in Iasi nul mat frumos timp, si a-colo a nins in primele 2 zile ale Pascilor

pe urma a inceput o ploae mdrunta in-trerupta care continua Inca.

merit romane s'a adus in discutie cestiu-nea cum ar trebui sit ne purtam in cazulcand guvernul roman ne-ar propane sa re-gulam in mod provizoria raporturile noas-tre comerciale pana la finele lilt 1887. Pecat cuuosc ea imprejurarile, sunt i acumabsolut contra until aranjament provizoriacu Romania. :Supozitia cu care ministrulde externe roman a cerut de la Cameraautorisatiunea de a incheia conventiuni co-merciale provisorii, a tbst asigurarea ex-portulul roman de vite $ de cereale. Cualte cuvinte : cu acest aranjament provi-zoria Romanil vor sit castige toate avan-tajele, pe cart e in drept sa le ceara nu-mat cu pretul unor contra-concesiuni du-rabile §.1 intinse in cazul cel mat favo-rabil not am obtine clauza Statulul cel matfavorizat pe baza Statului-quo inrautatitmult prin recenta conven(ie germano-ro-mama. Daca insa Romania va incepe saresufle, atund negocierile pentru revizuireataxelor vamale vor deveni si mai difieilesi aid cata sa amintim, ca dupa incheereaconventiunif §i dupa intrarea et in vigoarea trebuit un an si jumetate pang la stabi-lirea tarifulul.

Ea o astazi sunt de parere ea, nu tre-bue sa se faca niet un aranjament cu Ro-mania si sa i se acorde favorurile cerutenumat atund, daca ne va satisface pe de-pfin in urmatoarele puncte : 1) o revisuireminutioasa a taxelor romane de import cuprivire la toate articolele ce intereseazaexportul austro-ungar ; '2, parasirea supra-taxel de navigatiune, 3) deplina egala in-dreptatire a sunudor austro- ungart, cuprivire la exercitarea comertulul, industriti

navigatiunii, cu Romanit crestint indi-gent si 4) clausa Statului celut mat favo-rizat in toate afacerile privitoare la co-mer* §i navigatiune si drepturile personateale sapuailer.

Dujaa cum sunt informat, guvernul ro-man va fi nevoit sa cedeze presiunet chiardin partea cercurilor comerciale romanevorba e numal sa nu cedana de loc. Dacaacum nu vom obtine ceea ce trebue sapretindem ca minimum, atuncl toate sa-crificiele noastre afi fost in zadar. Trebueset cunoased cine-va pe Romdni. Precum sepoarta in afaceri bagatele, ciaa i in treburimarl. Tot-d'auna se tocmesc. Ac(-§tI domnistid prea bine, ea sunt pe cale a face otreaba bun& cu riot, dar o treaba poate.satisface numai atenci, daca e buna deambele parti. In tot canal e interesant caPuterile, cu earl se zice c stam mai binepolaiceste, ne fac economice§te eelet martdificultati.,

(Semnat) Bernhard Linger.

Cotnitetul bursel din Bucuresli, dupanoua lege, va fi compus ast fel :

D. I. G. Anghelescu, censor la Banca na-tionala, ca delegat al acesteia ;

D. I. C. Bibicescu, delegat al ministeruluicomerciulul, industriel etc. ;

D. D. Tanasescu, membru al cameral decomerciu, ca delegat al et ;

D. I. Margaritescu, ea sindic al burset §iD. C. Barbulescu, ca delegat al patenta-

rilor cl. I §i II din judetul Ilfov.

Din pricina ploilor trecute s'at prabusitgurile tunelulut de la Galati, care nu s'adat Inca in circulatie desi receptiunea luIs'a facut de vre-o 2 ant spune VoceaCovurluiului.

Románul inregistreazit zgomotul cA Sta-tul a luat dispositiunea ca toate gradinilepublice, ce'l apartine, sa. fie inchise In toateserile la 11 ore, ne mai permitdndu-se in-trarea sad trecerea nimdnui pênd la 6 oredimineata.

In curênd se va intruni la Ismail o co-misiune compusa din delegati rusi si ro-man): spre a chibzui cum s'ar putea inla-tura potopul de lacuste, ce porne§te dinmla§tinile Dunaret.

D. G. Panu a primit citatia de a se in-fati§a in ziva de 16 Aprilie inaintea sec-Vet a II-a civilo-corectionalä a Tribunalu-lui de Ilfov, pentru judecarea procesulut dedelict de ofensa la adresa Regelut.

AUSTRIA SI ROMANIA

Guvernul roman are autorizarea de aincheia o conventiune ¡cemerciala provizo-rie si cu Austro-Ungaria. Neue Freie Pressepublica in privinta aceasta urmatoareascrisoare, primitá de la un comerciant dinViena :

'In urma ultimelor resolutiunt ale Ca-

P.A.DURILE NOASTRE DIN PUNTUL DEVEDERE ECONOMIC

Sub acest titlu d. Eustatiu a tinut o con-ferinta la Atenea in seara de 8 Martie, cucare ocasiune a facut sa reiasa inainteauntil public numeros importanta cea marea padurilor din Romania.

D. Eustatia s'a ocupat mult de padurl fieca profesor de dreptul forestier la scoalaspeciala silvica, fie ca legist colaboratoral ziarelor speciale in aceasta materie.

Dam in substanta i in resumat ad, eon-ferinta domnulul Eustatiu asupra padurilornoastre :

D. Eustatiu incepe conferinta sa prin aspune ca suferim ca societate, de o boalafoarte periculoasa, acea de a face multapolitica si de a nu ne ocupa de atacerileeconomice, de desvoltarea avutiet noastreeconomice.

Credeti d-voastre, adaoga conferentiarul,ca. e un curent bun acesta ?

Mai cu searna cand vedem ce se petrecein alte tdri, unde politica e un accesoriü inviata oamenilor inteligenti, unde fie-care omcautka aduce un contingent de folos pentrutam lui ;

unde cestiunile economice sunt indelungSi Cu multa ardoare studiate;

unde marirea avutiel nationale preocupaconstant opinia publica ;

unde pasiunile in loc sa incongioare sisa. desbine persoanele, ele nasc §i sunt in-tretinute numat de fapte, de idel si de re-sultate economice !

Fata cu acest mod serios al streinilor dea intelege viata contimporana, e usor devezut ca. not ne perdem timpul in nitnicurl.

prin urmare a nu ne ocupa de pa-dart ar fi o gresalti insemnata.

Azi e dovedit si din istorie §i prin obser-

ROMANIA LIBERA

vatiunea oamenilor de eta*, i acest Jaecru nu se mal discuta :

c. prosperitatea agricola a unel tee de-pinde de starea padurilor Orel aceleia.

padurile formeaza elementul conser-vator ale terilor agricole.

Ca padurea e mama apelor.Ca fara paduri o arä e amenintata

vedea in scurt timp ruina el.Formarea torentelor, ruperea malurilor,

navalirea nisipurilor, ar avea liber cursin o arä fara padurl prin urmare agri-cultura ar fi perielitata.

Chiar din statistica intinderel padurilorin diferitele state din Europa se poate sta-bili acest adever, ca existenta padurilor estream legata de bogatia agricola.

In adever care sunt terile cele mal sa-race ea agricultura ? daca nu Grecia, Bel-

Olanda, Portugalia, Marea Britanie ,Danemarca ?

Tocnlai terile care ad cele mai putinepaduri in Europa.

Aea dar pentru tare noastra conservareapadurllor e o cestiune de viitor.

Conserve rea padurilor e eonservarea chiara fiintei fkice ei economice a tare noastre.

aceastá cestiune nu o putem vedeadaca nu ne ridicam cu patriotismul maisus de interesele noastre actuate.

Interesul egoist al generatiuneT presentear fi sà realisilm in moneda sunatoare toatepadurile ce avem i dupä nol intample-se cese va intampla.

Aeeasta ar fi ruina terel viitoare.Patriotismul consta In a ne preocupa ei

ce lsätn dupa noT, fie-care generatiunetrebue sa prepare generatiunei viitoare oadaogire la bogatia ce a prima.

In principal e de dorit pentru bogatiaori caret tea' ea sà aiba cel putin 25 0/0duri -nol avem 171/4.

In spetie insa pentru unele teri existentapadurilor e mal indispensabila ea pentrualte tad.

Aea daca Belgia i Marea Britanie, tartindustriale, se pot dispensa de a avea pa-duri fatal a fi led sarace, eel putin so-lul br le otera alte materii care inlocuesclemnul -acestea sunt cdrbunele §i fierul.

NoT care avem o tarä agrieolit, unde nuse gaeeete Mel carbuni Mel far -daca. n'amavea niel padurT, am fi fatalmente o tarasaraca.

Prin urmare, daeä e adeverat di pentru toate rile ar fi bine sa fie paduri,pentru tara noastra ie special, aeeasta e oconditiune de viatti.

dar importanta considerabilá a ces-tiunel padurilor in tara noastre. In primalinie, cestiunea padurilor la noi, intra, indomeniul inaltelor prevederi pentru viitoruOrel' daeä nu voim a i se imputina fortelesale de productiune agricola.

Daea n'am obtine' de cat acest resultatinca ar fi de ajuns ca sa ne procupamsá ingrijim de padurile noastre.

Dar padurile ne mai ofera ei alte folo-,sinte suntem datod sa tragem eel malmare profit din o avutie ee avem.

Pentau aceasta urmeaza ea padurile stifie exploatate.

In adever etiintat forestiera a ajuns la a-ces!. resultat :

Uil explotând etiintific padurile pe de oparte le conservam in buna stare, ba seamelioreaza din ce in ce, ei de alta partevenitul va creete continua fara a se impu-tina fondul padurilor.

In adever, dace am pune in paralel pa-durile statului nostru,-fiind-ca numaT pen-tru padurile statului putem precisa tif re-eu padurile statului francez , vedem capadurile statului nostru in intindere de840,000 hectare nu produc ea venit de catmedia de 1,800,000 lei adica 2 lei de hec-tare ; pe cand padurile statului francez inintindere de 990,000 hectare, produc lei

Mil*WIZaStd2al*M011111111191.,

38,000,000 ea venit anual, adica 37 lei dehectar.- Ce diferinta !

Ni se va zice insa ca padurile francezesunt superioare padurilor noastre.

Evident aea e, dar ad ajuns acolo priningrijirea lor constanta, prin o solicitudineneintrerupta ei de toate zilele, in urma u-nor veded luminate ei de prevedere.

Tot acolo am ajunge i nol dace ampune aceiael ingrijire pentru padurile noastre.

Si plasarea ce am face-o prin cheltuelide ingrijid in pliduria ar fi capitalul eelmai bine intrebuintat, industrialemnoasa e o industrie care are pretul eiei al easel' pret se va mari din ce in ce.

Lemnul find una din cele mal mad uti-litäti ale omulul, necesitatile omului fatacu materia lemnoastt sunt

In adever (Ina, he-am inchipui un mi-nut cA 4 dispare dupil suprafata globului,materia leinnoasa, nuinai atunci ne-am dasocoteala de crisa sea mai bine de impo-sibilitatea vietei omului, flind-ca lemnulacompaniaza pe om in toata activitateadesvoltaril lui.

La fie- ee pas ornul are trebuinta delemn : pentru incalzit, pentru constructii,pentru mobile, in viata domestica, pentrunavigatiune, lemnul e inseparabil ei inerentprogresului omului.

Prin urmare materia lemnoasa e o uti-litate economica insemnata, o rnarfa careva avea tot-d'a-una un pret, care va fi

tot-d'a-una cautata.NoT nte ne-am folosit de padurile noastre

de cat eu lenme de ars ei am neglijat com-plect industria lemnoasa, un isvor insemnatcie bogOe.

Si dovada ea e ast-fel, e ca pe fie-carean de ai eu paduri intinse in tam noastra,importam pentru stime considerabile pro-duse leninoase de tot-telul ei din toate te-rile. Importul, scazend exportul lemnelor,a variat intre anil 1880 ei 1883 intre cifrede 8.000.000 ei 11.000.000

Prin urmare utilitatea produsului lemnose incontestabila.

Esentele industriali le avem i putem sitle amelioram.

Intinderea i calitatea trebuincioasti oavem, ce ne lipseete pentru a trage celmaT mare folos ecenomic din avutia padu-rilor noastre ?

Causele sunt matte i ar fi a ne 'Mandeprea departe. zice d. Eustatiu, pentru a leexamina pe toate.

Scopul conferintel, zice d-sa, a lost. easa atraga atentiunea publicului nostril a-supra unei avutil de care n'avem Ruincoaetiinta ei pe care se pare ca o neglijern.

Dupit d. Eustatiu cea mai mare caceasta poate ca e causa generala a

mal multor cestiuni economice earl suniin suferinta, e lipsa de continuitate a unorveded bune, e extrema variabilitate de atrece de la o idee la alta, de la un sistemla alto, incercandu-le pe toate ei neurina-rind Mel unul pana la finit.

E lipsa acestei educatiuni cart o aü staetele cele mai batrane de a luera cu per-sistenta pentru ajungerea unui scop

La nol ce se intimpla ?Se face o aneheta asupra unei cestiuni,

asupra ulna' interes economic--se lac chel-tneli-se aduc oameni speciali din strei-natate ea sa faca studii-se holartiste unplan de aunpaaie-toata lumea e de acme]pentru a lucra In acel sens.

Se Incepe cu Inuit entusiasm lucrareadaca n'am obtinut num a de cat resultatucare in alte Oral s'a obtinut dupa zecimide anT, ne deseuragiam, incepem a ne indoide eficacitatea lueraril. intreprinsa i negandim la alte combinatiuni, care iarael larandul lor nu sunt urmate, ei aea mai in-colo, nefacand nici odata nimic.

Conclusiunile conferentiaruluT pentru adetermina un curent activ pentru padurilenoastre grit acestea:

Sa ineuragiam pe toti cati se ocupa depildurile noastre.

Sa nu ne toemim cu oatmeal' speciali inale padurilor, cand ne vor cere rnijloacepentru a le da aventul ei desvoltarea cetrebue sa o ia.

Daca nu ne vom folosi nui imediat decheltuelile facute, generatiunile viitoare vorgasi mine de avutie nationala in padurilenoastre.

Omul cult se ocupa ei de viitor.Numai omul primitiv sacrifiett total pen-

tru presinte. SA ne gandim dar la viitoruleconomic al Orei noastre, alt-minterea amdovedi cä suntem egoieti, dacd ne vomuita tot-d'a-una la profaul ce trebue sa nedea imediat intrebuintarea unui capital.

Tot ea conclusiune adaoga :Serviciul silvic sa caute a fi mal putin

biurocaratic i mai mult economicSa se inseininteze treptat toate Waage-

nele cu esente industriale.Sa se reinfiinteza, Wit intarziere ecoala

speciala de silvicultura.Sa se mareasca corpulSa se mentina tarifele protectoare asu-

pra importatiunii. lemnului in toate con-ventiunile corneréiale cu eele-lalte state.

Sa se ineuragieze -exploatarea padurilordupa vaile i vecinatatile Bistritel, Riutul-Docnnnei, Lotrului etc.

Sa incuragiam cu totiT or ce miecare fa-vorabila pentru padurile noastre.

Sa ne facem un fel de opiniune publicadin ideia ca padurile noastre trebuese in-graite ei ea aa un viitor economic insern-nat-luerand in aeest scop, fara a le ne-gligee nici-odata.

Conelusiunea finala a d-lul Eustatiu aIfost tot cum a inceput

Sa facem mai patina politictaSi mai multa economie politica.

A.

VPIRI ECONOMICE

In Timieoara se va deschide in curando expositie agricola íi indastriala. Intremembri coinitetulul nu vedem nicI un Ro-man, numaI jidana semn ea Romanii nuvor figura.

Gazeta Transilvani4 spune ea din fabricade stiela a contelui Mikes din Bicsad aafost traneportate de curand in Bucurestlmarl eantitati de obiecte de sticla.

In silla de 4 Aprilie a sosit in portulGalata vasul Peseli al edmp. Fraisinet cumarfurl.

La 5 Aprilie aa plecat vaporul Friedrich la Tulcea-Ismail, vaporul Sofia in Su-sal Danatii. sosit vaporul . de eomertenglez Volton. .

La 6 Apritie aa sosit vaporul postal Frie-drich de la Tulcea-Ismail, vaporul Leda alcomp. Lloyd de la Constantinopole cu pa-saged i marfuri, un vapor austriac dinsusul Dunarii cu 3 elepuri incarcate eumaraud i carbuni.

La 7 Aprilie ag plecat vaporul postalFriedrich la Tulcea-Ismail, vaporut poetalHildegarde în susul Dungan.

La 8 Apritie aa sosit vapoeul petalFriedrich de la Tulcea-Isrnail, vaporul pos-tal Orient din sueul Dunärif, vaporul rusllulgaria de la Odesa.

-NS*

PRIMA ZI DE MUNCA A OMULUILEGENDA

In bogata natura, de abia esita din marine atot puternieului câmpiile eratt inverzite,pomiT erati infloritl, isvoarele i parailelimpezi. red i proaspete ; aerul, un aerdulce, plin de sanatate ei de viata ! cerul

un cer frumos i de un incantator albastru,paserile i dobitoacele, blande i vesele ;numai omul sta in sinul atator frumusetiposomorat i cu fata nemultumatt.

Apa nu-1 mai place, iarba pe care calcanu-T pare destul de moale, umbra pomilorsub care il duc uaoarele lui picioare, numai este aea de recoroasa ; parfurnul flo-rilor nu-1 mai adoarme i cantecele pase-rilor nu-1 mal pot desfata.

Natura intreaga nu etia cum sa mairesfete pe Domnul ei, i dansul privea cunemultumire i nepasator supunereamangaerile ce i se aduceati : privea laleil care se gudurail inaintea luT, la ti-gril earl ii lirigeda feumoasele plete aleperului, la porumbeil care se intreceati ina i se arza pe umeri ei la privighetoareleearl cantaa ceresel cantice in teii la .um-bra carord dênsul se odihnea.

Cocärilile adun te inprejurul lui, semnälçaü ei se coborail in aer, tot pe langadinsul numai ea sa-I desMteze ; porumbeiitinandu-se unul de altul, in eiraguri abbe,porumbatice, rosii ei galbene se roteati totpe larva dênsul 'numai ea sa--1 adernenea-sea uita ingrijirea . El insit nu vedeaniel una din frumusetele ce-1 incunjuraitCugeta ; era nemulannit de sine ei tinerilboboci ai florilor, desvelindu-ei stralucitoa-rele lor comod de frurnusete, nu eraa instare al inveseli sufletul.

- Ce are omul, de nu mal vorbesce,de nu mal ride, de .nu ne mai mange ?Ce are de nu ne mai Anita ei de nu nemal canta ? Ce are de este mtthnit ? seintrebaa leg, tigrii, toate dobitoacele, toatepaserile ei tot neamul insectelor.

Si insaii flonle in bobocii tor, ei insaelundele parailor In curgerea lor repetaraaceasta intrebare, i natura intreaga dinvesela se mahni acitne.

Ciocarliile se inaltaa la cer, dar nuMai cant aa.

Privighetoarele stitteat pe ramurT, darnu mai umpleaa dumbravele i crangurilecu bucuria lor ; beil, tigrii se duceat laisvoare, dar nu se mai jucad.

Mahrama jalei se vedea intinsa pe toatefetele. Niel undele nu mal murmuraa, nielflorile nuit mai deschideaü coroanele lor.

O ciocarlie insil, urandu-i-se ea atelatacere i inima rea, se tot 'Malta la cer,crezend ca va da de veselie, i ast-fel saapropia de scauntil lui Dumnezea.

A tot puternicul, vezend-o sburand prinvecinatatea Durnnezeirei sale, ei fara sacante, o intreba, care-I prieina ?

Ciocarlia, filrä sii. aetepte matte ruga-minte, II respunse :

Doamne a tot puternice, pe cat e-raa de vesele fapturile i natura cand adeeit din manile tale, pe eta acum suntde inristate.

De ce ? intampina Domnul.- Doamne, a tot puternice, omul, eu

toate darurile cu care l'ai inzestrat, e ne-multumit. E nemultumit eu starea In carese afla ; dar, Doamne, de are trecere îna-intea ta o pasere, te-ael ruga sa nu te co-bori pe pamênt, ca nu cum-va din veselprecum eti, sa ti se inchida inima.

- De ee, ciocarlie ?- Care tata, vezanduii flub intristat,

nu se, intristeaza ei el ? respunse aceasta...La respunsul paserel, cerul sa insenina

d'o lumina ei mal vie, ei maT stralucitoareI s'a urit omului cu atata fericire

data lui de a gata ; zise Satana, vrajma-eat omenirel.

- Doamne, zisera inged, casa nu i se urasca, fal sa ei ctietige fericirea

multumirea cu sudoarea fi untel luI.Si cum ingern aa voit, aea s'a i facut;

cad in cerurl vointa poporului e vointalui Dumnezea.

- Ciocarlie, sboara iar pe pament, sivezi, de mal. e mahnit omul, vorbi Orin-tele faptuitor.

Din inaltimea cerurilor pasarea se co-bod de unde se ridicase, dar umbland dincamp in camp, din dumbrava in dum-brava, tot mil venea sa (Ante ! tia peom intristat era inima rea.

De odata se opreete. Auzise un cantecun cantec de oin. El intrecea cu dulceataversului sea ciripirea paserilor.

Ciocarlia se apropie atunci doritoare sitetie daca ornal s'a inveselit.

La umbra line päduri, intre mad in-florita intre nalliä i cicoare, sta cantandomul i privind la un camp de graa alecaruia spice le culesese in acea zi. El eravesel ca muncise ; ei din =nee lui adunaa

paserile.Ciocarliei i se umplu inima de bucurie

vezend aceasta.Ea canta, de se minuna toate fapturile

de cantecul eISi omul Lei trma atunci eantecul.Si cantecul acesta tu pritnut cantec al

mincer, primul cantee al propasirei catrefericire, precum i ziva aceasta fu primazi de munca a' ornului.

Grigore Cretescu.

DARE DE SEAMADe bani Incasati pentru ridicarea inlet

statue repausatnbui Dr. Davila.

Sumele prirnite i publicate panala 26 Decembre 1886 . . Lei 9093,10

Primifi cu adresa Nr. 227 a e-fOriel 6pitaletor civile Principelle Du-mitru Ghiea lei 50, d. Gr. Canta-cozen lei 50 dr. Arist. Fotino lei10, total 110. -

Lista 231ineredintatd dr. Pitestea-nu din Giu,giu d. C. F. Robescu lei5, d. D. Tanasescu, lei 5, d. Va -

silache Giurgiu lei 5, d. Cristopu-lo lei 5, d. N. Rornanescu lel 5, d.Iosef Oroveanu lei 2, d. Tataranulei 2, d. A. Betio lel 5, d. Nico-leseu lei 2, Preotul Burilescu lei 2,d. Stanescu lei 1, d. Constantin A-nastassiu lel I, d. Jisu lei 1, d. Pe-terinopulo lei 1, d. V. Stoianov lei1, d. Russu lei 1, Anonirn lel 1,d. Mesecianu lei 1, d. dr. Pite-eteanu lei 10, total . . . . . 56.-

Lista 236 ineredinçafil d. Polircadin Giurgiu, d. Alecu Roidis lei 1,d. Nedescifrabil lel 2, d, Cleante-Dimela lei 5, p. Jacob Vesfrid lei1, ct. Frantz Snaider lei 2, d. Zaco-na lei I, d. A. Protopopeseu lei1, total 14 -

Lista Nr 149 incredintatd d-luidr. Ureche, d. dr. P. Manea lei 5,d. dr. Romalo lei 5, d. dr. Ure-che lei 5, total lei 15 -

Suma totala 9288,10

Sunt rugate atat persoanele din capi-tall eat i Comitetele Districtuale ettrorali s'au trimis liste sa bine-voiaseä a activasubscriptia ei a trimite banif Cassierului.

Comitetul.

DECRETESunt nurnitI i permutatt :D. Al. Larra. actual mernbru la tribunalul Itfov

presedinte al tribunalulut Ramlicu-Särat, In localvacant. - D. Al. Culoglit, actual membru la sec-Oa II a tribunalulta Ilfov, in aceeasI calitate lasectiunea comergialA, tn locul d-lul Al. Larra,Inaintat. - D. ' G Bursan, actual procuror latribunalul Ilfov, mernbru la acelas tribunal, Inlocul d-lui Al. Culoglu, permutat. - D. G. Al.Costescu, actual supleant la tribunalul Ilfov,procuror la acelasI tribunal, In locul cl-lul G.

LOUIS ULBACH

STRIDIAD. Quinebout era prietinul tutulor,- stet-

nicul ei al barbatilor ei al femeilor. Bar-batii al luaü drept confident pentru cá nuse punea in calea nimului. Femeile, dezar-mate de curtenia lui, ghicite de diplomatialuT, protejate de discretia lui, II marturi-seat' ce nu ghicea el.

La 35 de ani, cu obrajii plinl i ru-meni, .cu favorite elegante, cu ochii viicad se voalatt pentru cugetare, fara sa seintunice, o gura care zimbea tot,d'a-unaei care, facandul onoare la mesa., nu 'A-rea destinata al face rueine in ocazie maisentimentala, d. Quinebout nu compromi-tea pe Mel o femee ei cu toate acestea nuera pentru asta câtusi de putin compromis.

Unde dracu îi ascunde el amanta ?se intreba ori i cine vezendu'l aea de fru-MOS atitta poftä de mancare.

- Poate ea nu are ! respundeaa scep-tical ori credincioail; poate ca, ca un celi-baker model, cand a este prea mare foa-mea, se duee sa manênce la o masa eapret fix ei desertul Il ia apoi in lume !

Fie-care se pierdea In pared asupracumpetaril acesteia aparente sail reale.

Rodolf Quinebout nu desmintea nimic,nu explica nimic i cand Il silea cine-vaprea mult in privinta insuratoria respundea:

- N'am gasit Inca p'acea pe care tre-bue s'o aleg de nevasta.

Catta el ? nu'l vedea nimeni cant:Mid,ei daca in veacul acesta putea cineva silereada in virtutea until om, ar fi crezutinteo virtate supraomeneasca.

* *

Intr'o zi, doi prietenl ai d-lui Quineboutvenira vorbeasca. Unul era d. de Por-tenver, alter frumos de cavalerie, autorulei actorul multor mica, comedn de societate;cel alt era d. de 'Mdrcoussi, un deputat,vesel, caruial placea sa traiasca bine, camanacreontic, adica care intrecuse pe Ana-creon ea sa transporte naturalismul inamor.

CO' doi mosafiri pareati foarle miecati,insa emotiunea lor le producea efecte di-lerite in persoana bor. Portenver era gal-ben, Marcoussi era roeu ea recut. Pareatlca se certasera pe drum ei veneati, ziceatieT, sà ia pe d. Quinebout arbitru suprem.

DesKe eel vorba ? intrebil frumosulAdonis de 35 de ant'.

fade zise Portenver, care, in cati-tate de (Ater, revendica dreptul d'a des-chide vorba; suntem inamorati amindoT lanebunie de d-na de Berlois. Amandoi vrems'o Mtn de nevasta; insa flind-ca avemfitful.'" prea deosebite de pus nainte, amvenit sä te intrebam eine are titlurile cele

mai serioase, eine trebue sa aiba mai multeeanse i pentru cine te-al pronunta dacad-na de Berlois te ar consulta.

Ea n'are se, me censulte ! Abia ocunosc pe oamna aceasta. Sail ca estefrumoasä, cil este bogata, ca e o veduväcorn se cade. Pang, acum nu i-am vorbitde trei orl in lame. 'MT este cu neputinta

cer sa'ml spue secretele sale ei Incamai 'area ImI este sa o influentez.

Ea ne a vorbit de d-ta cu admiratie!zise Portenver.

Cu stima! respunse Marcoussi eu unaer oare-cum ironic.

- D-sa v'a trimes la mine ?Negreeit ! zise Portenver.Cam aea... murmdra Mareoussi.Va sa zica ati venit la mine ea sal

facetI pe porta.- S'altminted am fi venit ! respunse

ofiterul.N'am voit sa am mai patina 'Mere-

dere in d-ta de cät rivalul Inert- zise a-prinsul Marcoussi.

- Domnilor, scumpii mel prietini, Mere-derea d-voastre me onoreaza; insa nu preapricep ce pot face pentru d-voastre.

- S'asigura ea esti un barbat cu mareexperienta in materie de amor, zise Por-tenver.

. - Ce se zice ? zise Quinebout cu un felde nerabdare.

Doamna de Berlois, rizendu'mT innas -zise Marcoussi- mi-a respuns, candi-am declarat iubirea mea : (D-nul Quine-bout te-a sfatuit sa fii aea de obraznic ?

Quinebout tresari :- Cu ce drept m judeca dama aceasta

capabil sil ve dati un sfat de obraznicie?- Mie cand i-am adresat niete versuri

cad traduceaa, imperfect negreeit, dar, sin-cer, iubirea mea - zise Portenver - mi-azis "Ar jura cine-va ea vorbele d-talesunt niete crampee rimate cum are d.Quinebout obiceiul sä faca la seratele d-neide Regalbas ?,

- A ! A sis ea vorbele acestea ? ziseQuinebout in care incepuse sä fiarba san-gele. El ,bine, fiind-ca vrea ea, fiind-ca vretid-v. prietenii mel, inarturisiti-ve amandoimie i deca sfaturile mete vor fi folositoareveuauia din d-v. pentru a seduce pe ne-miloasa femee, ve jur cä me voiä sili sadesleg problema aceasta. Aea este ? ealuandu-me de arbitru ve angajati sa primitThotararea mea ?

Juram !- Acela dintre nol care, dupa mine, va

trebui sa cedeze locul, se va retrage färilsa. protesteze ?

- Juram !- Suntetl oameni de onoare, oameni

delicatT ; n'are sa fie nici revanee, niel vorbe,Mel cearta ?

Juram !- Bine, atunei, puneti-me In curent,

pentru a incepe, facea-me sa inteleg cornintelegetl caracterul denei Berlois. Te ascult,Portenver.

* *

Portenver tuei, se gandi o clipa, îi pusemana pe ochi, ca sa'el aduca mal bine a-minte, in micul intuneric ce era, imaginea,vedenia lurninoasa a d-nei Berlois, i, cu o

voce suava, pe care nu o puteai aeteptade la un (niter de cavalerie, incepu ast-fel :

- Iubesc pe doamna de Berlois caeleste ferneea cea mai delicata, cea mai po-etica, cea mal sentimentala, cea mal ideala...

Quinebout, cu toga impartialitatea lui dejudecator, se stramba aea de urat auzindvorbele acestea, in cat Portenver se opri :

- Te super ?Ba nu, me feel sa me mir.

Marcoussi zimbea.- Si d-ta, Marcoussi, fiind-ca este o

intrerupere, vorbeete. Pentru ce iubeeti pedoamna de Berlois ?

Find-ea este femeea cea mal binefacuta, cea mal frumoasa, al carat tempe-rament se trada prin mil de indiciI pe earlabia le poti vedea din pricina virtutil. sale.

- Ce profanare ! urla Portenver.- D-ta o profanezi, scumpe amice, re-

ducand'o la starea caraghioasa de muza,de femee aeriana. Ea care nu are brateaea de frurnoase pentru a nu inbratiea decat aerul ! ea, a canal gura delicioasa pareca invoaca sarutarile ; ea care este Venus...

Vez zise seriosul Quinebout, cur-[nand d'o-data evocarea aceasta pagana, -ea fie-care dintre d-v. o vede sub un aspectdeosebit. Probabil ea este o femee cochetti.

- Nu! nu ! zisera inteuri glas amendolpretendentil ; n'are Mel pie de cochetarie.

Cu toate acestea, deed unul o vedesub un aspect tip de mistic i cel-alt ovede sub o fizionomie aea, de atragetoare,trebue sa aiba ea un caracter in partidadubla.

- Toemai asta ani voi sti etim ! zisePortenver.

ROMANIA THIERA

Bursan, inaintat. D. Stefan Hagi-Pandele, ac-

tual substitut la tribunatul Teleorman. supleantla tribunalul llfov, In locul d.lul G. Al Costescutrecut procuror.

D. N. G. Burgbelea, este numit procuror latribunalul Suceava, in locul d-lui Oton Placa.

CRIMEDELICTEACCIDENTE

CAPITALAParacliser hot leri, paracliserul Cos-

tube de la Biserica Alba, s'a introdusprinleo fereaslra in camera diaconuluTMarin Milianu de unde i-a furat 120 lei.Serjentul de strada observandu'l a pusalarm pe dênsul si l'a silit sit dea banfiinapoT i pe urma l'a rugat insoteascäla sectia cea mai apropiata ca sit spue co-misarului ce voia sa, faea cu bang popi.

JUDETEOmorith de uu mal. Patru fete din co-

muna Munteni-de-Jos, judetul Vasluig, vo-ind sit scoata pament din locul numit GuraViieT, s'a surpat malul peste densele si aomorit pe una din ele, iar cele-l'alte trelaü fost scoase cu viatg.

* *

Viatti lungtt In Comuna Enisala, ju-detul Tulcea, a incetat din viatg veduvaVasilca Iordan In etate de 120 aril.

* *

Cercare de sinucidere Locuitorul IonNita, Vartejiu, in elate de 27 ani, din Co-mutla Albesti, judetul Buzed, a cercat a sesinucide cu un revolver.

Pacientul s'a transportat la spitalul ju-detian.

* *

Monstru. In Comuna Ciokina o taranda näscut trei baietl, din care unul, care amurit, avea fata ca de maimutik.

SERVICIUL TELEGRAFICAL g ROMANIEI LIBERE»

Londra, 21 Aprilie.

Se asigura in cercurile competinte ea'

Anglia nu va lua parte la expositia dinParis. Viena, 21 Aprilie.

Corespondenla Politica publica o scrisoaredin Atena in care se zice ca s'a stabilit re-latiunI intime Intre Grecia si Serbia si cadesfasurarea chestiunel orientale le va ggisiprobabil in acelasi camp.

Constantinopole, 21 Aprilie.Poarta este convins cà chestiunea Bul-

gariel va intra in curend intr'o fasa malfavorabila si atunci ea va Mira actiuneaél mediatrice.

Turcia persistä in parerea el cA o rema-niare a Regentei este o conditiune indis-pensabilá pentru ca Rusia sä iasa. din po-litica pasiva ce urmeazä astäzi.

Petersburg, 21 Aprilie.Ucazul imperial autorizand emiterea until

iraprumut de 100 rnilioane ruble desprecare v'am telegrafiat ieri, a aparut. Im-prumutul se va face cu 4 la suta prin mij-locul unei suscriptiuni In interiorul terei.Suscriptiunea se va face de la 26-28 A-prilie. Pretul emisiunel este de 84 la sutä.

Familia imperial& remane aci o septa-mama.

In Duminica Pascilor a avut loc la pa-latul de iarna o mare receptiune.

Viena, 21 Aprilie.Contele Kalnoky, corpul diplomatic si un

mare rimer de membri al aristocratii deaid aü presentat condoleantele lor familielMavrogheni.

Belgrad, 21 Aprilie.Profesorul Panic, a fost numit presedinte

al Academiel.

Sofia, 21 Aprilie.DupA ce ail primit numeroase deputaViuni,

Regentil ali pArAsit Filipopoli, aí sosit laflaskiosi uncle aù fost viü aclamatl.

Madrid, 21 Aprilie.Este inesact cà membril ambasadel fran-

ceze de aid ail dephis cArtile lor de vizitäla Bazaine n urma atentatulul a cArulvictirna a fost.

Londra, 21 Aprilie.La intrunirea ce a fost la Prinzose d.

Salisbury a zis ca votul Carnerel relativ labilul de coercititme a dovedit unitatea de-monstratiunel din Hyde-park §i cA guver-nul este decis a reprima cu severitate orlce incercarl de terorism.

Paris, 21 Aprilie.D. John Lemoinne publicA in ziarnl le

Matin un articol prin care zice cà Papa nu-tre§te visuri de a lua presedintia unel sfintealiante noi indreptata in contra dernocratielin politica si in religiune.

Viena, 21 Aprilie.Ziarele de aid comenteazá blarnand tuas-

tul ridicat de consulul general englez la Fi-lipopoll la bauchetul ce a dat In onoareaRegen til or.

Ele zic c3; Anglia clutand a ineuraja re-sistenta Regentei aduc un red serviciii li-flitel Europei.

Se anuata din Sofia ziarului Neue FreiePresse cA dupa ultimate §tirl primite din a-cest ce as negocierile incepute de d. StoilotTla Viena si Berlin in vederea contractäriuntil imprumut aü luat o turnura favorabila.

Dacä aceste negocieri n'ar isbuti, Regentaar fi silitä de-a inceta numal de cat cu lu-cradle cailor ferate.

Sofia, 21. Aprilie.Regenta va trimite in curaud mal multi

ofiteri fa Belgia cu scopul de a primi oiustructiune superioarä.

Berlin, 21 Aprilie.Se zice ca creditele suplonentare afectate

pentru armata se ridica la 270 rnilioanemarci. Acest sgomot a fäcut o imaresiuueoare-curn rea la bursa.

Petersburg, 21 Aprilie.Ieri a avut loc la Gatchina un pranz de

gala in onoarea printulul Japonez Komatsu.Ministru instructiunel publice publica

un avis prin care face cunoscut ca se sus-pendä primirea de nuol elevi la cursurilesuperioare pentru fernei.

Generalul Ivan Ganitzki cunoscut de lasediul Plevnel incoaee, a murit.

Paris, 21 Aprilie.D. Schnaebele, comisar special al guver-

nului francez la gara Pagny-Moselle, a fostarestat de comisarul german de la aceeasigara. (Pagny este o gara de fruntarie). Secrede ca d. Schnaebelle a fost victirna unelcurse.

Acest incident este yid comentat aci.(Agenee Libre).

MAI NOUProcesul Panu este sorocit

pe ziva de 15 Ap-rilie dinaintea sec-titind II-a a tribunaluluI de Ilfov,presezut de 41. Iulian, fost presedinteal tribunalului din Ialomita.

MiercurI dar vorn avea un procesunic In analele noastre judiciare.

D. P. Carp a sosit in Capitalapentru a réspunde la o itivitatie devenittoare. Venirea sa in BucurestIn'are nicI un scop politic.

Indata ce a sosit duferoasa stiredespre moartea regretatuluI Petre Ma-nrogheni, ministru nostru de la Viena,M. M. L. L at' tdmis o telegramade condoleantä d-nd Maurogheni.

Astazi este Isvorul Irn4duirii. Cre-dinciosit se gramadesc la bisericaMavrogheni dela sosea, spre a im-plora mila CreatoruluI pentru sufe-rintele lor.

Voinfa Nationald apárá pe guvernpentru nesocotinta comisa cu dareain judecatit a confratelul d delaLupta. Ea 41 face datoria. Nu esteoare pentru aceasta platita ?

Tomul I din Etymologicum magnumRomania se incheie cu cuvêntul A-murgit. Pentru a complecta lucrareasa, eruditul nostru filolog Hasdn neda, in fascicula a 4-a, un adaus(addenda), in care ne vorbeste decuvintele : aburc, adelveisi, alept, ala'n-dala, alaS, albe, albi4, albe, albórealmas.

In sëptArna,na viitilare se va numicasierul central al StatuluI. Sunt multiaspiranti la acest post.

Nu se stie daca opozitiunea va pro-pune un candidat la fotoliul senato-rial de llfov. Curentul abstentionistpare Insà, tare.

D. Spiru Haret, secretarul gene-ral al ministerulul scoalelor, care apetrecut s6rbittorile la Buz611, se vaintoarce maine la postul

Se vorbeste iarl4I desPre o rema-niare a cabinetuluI. Cine maI da vr'oinsemnatate acestul lucru ?

Guvernul este preocupat de a gasiun succesor regretatuluI Maurogheni.D. Ferechide nu ar fi dispus saplece ca ministru plenipotentiar laViena. Unii se gandesc la d. Sto-lojan.

Biurourile ministerelor ail ranee-put de ier1 lucritrile.

Instautorit din Severin, dati in ju-decata profesorilor de la liceul dinCraiova aü fost achitatl.

Consideratiunile suplimentare laproiectul de lege asupra invétamin-tului, earl coprind 203 pagine in 4°,stint de o importanta mare. Vom daincurênd o analiza.

Primul-ministru n'a Wash. incaCapitala. D-nia-sa a fost azi dimi-neata la ministerul Domeniilor.

Unii din confratiI nostri ati anun-tat ea d. L Kalinderu av fi plecatla Constantinopole insarcinat de gu-vernul nostru ca sa trateze cu gu-vernul turcesc in vederea conventiu-nil de incheiat intre Romania si Tur-cia. NoI mentinem informatia noas-tra ca d. I. Kalinderu s'a dus laConstantinopole insotit de dol a-mid at sAI ea sA, petreaca sArbato-

rile Pascilor, iar nid decum insárci-_a

nisiune.

AzI a fost un duel cu spada in-;re dd. C. Mille si locotenent Nicu-escu.D. Mille are do6 rani usoarea mama dreapta.

S'a depus la politie un portofel!,ontiind un bilet hipotecar de 100eI si 8 bilete a 20, gasite pe caleaVIosilor.

Avis pagubasuluI !

. ,----

A RTE TEATRE*.,,, La Teatrul National, Vineri la 10

Aprilie, se va representa in beneficig : Stu-ientul Cergetor, operetg in 3 acte de d-nfiF . Zell si R. Gene, musica de K. Millöcker.

*** Sambätä, 11 Aprilie, beneficial d-luiVlateeseu : Millo director, Conu Leonidafatcl cu reacfiunea §i Inca un act.

*** Reznsta Literara va da un bal Stun-t:1M la 11 Aprilie in sala bailor EforieT.Kai multe doatnne din societatea bucures-3eanä ad luat initiativa de a se forma un3omitet care sa patroneze acest bal.

*** La 12 Aprilie viitor un concert in-teresant In sala Ateneului. D-na Maria Cost.Chrisenghi, bine cunoscatit publicului bu-aurescean, va canta diferite ibucgti.

*** Circul Sidoli: In toate zilele represen-tatie cu program schimbat si pantomimeDuminicasi Serbgtorile, doe representatii,una la 3 ore p. m., si alta la 81/2 sea ra

Inceputul representatiilor de searg la 81/2fix.

T_AcIrFATIUNILa 11 Aprilie 1887, se va tine licitatiune

la Eforia spitulelor civile pentru construireaunei barace de zid pentru bolnavi la spita-lul Colentina.

Doritoril de a se insärcina cu aceastalucrare sunt invitati ca in ziva sus-indicatg,orele 10 dimineatg, sit presinte oferteleD-lor.

Planul, devisul si conditiunile acestellucrari se pot vedea la cancelaria Eforieiin orl-ce zi si org de lucru. _

IBTI3L4I04:31-rtA.F11E

Iglena linralti, Nulitatea ambulantelor militaresi mesurile de luat pentru imputinarea relelorsanitare, religioase si morale la tare, de Dr. D.Ionescu-Buz61, medic al spitalulul din Curtea-de-Arges si profesor la seminar.

Importaitta Medicinel in inv5tAmAntul cle-rical, de Dr. D. Ioneseu-Buzni, Medic al spitaluluYdin Curtea-de-Arges si profesor de seminar. Pretul60 banl. Se vinde in folosul Spitalulul din Curtea-de Arges.

A aperut in editura librariel Ig. Ilaiman:

DINU MILIANRoman de Const. Mille. Un volum In 8° de 300pagini. 4 lei%

Ceva interesant!Anuntul de castig Samuel Ileckscher se-

nior la de Hamburg, care se sill in numerulde astAzI al gazetel este foarte interesant. A-eeasta case. 'sl-a castigat o reputatie asa debunA prin plata pronAl si discrea a sumelorcastigate aei vi inprejurirm in cat rugam petoti cititoril de a da etentie insertiel el deastitzL

BURSE STREINEBursa din Paris

Cursttrile pe ziva de 21 Aprilie

ValorlRenta francesi 3 80 90

a bulevard 10 ore. 80 84Renta francese 4V0Vo 109 89Renta rorninfi perpetui 50/0 90Imprumutul elenic 1879 , 374

° 1881 326Banca otomanA 511 25

bulevard 10 ore 511 25Datoria turceascl 13 60Loturl turcestl 32Datoria unificate a Egiptulul 60/e. , 385 75Italiene 5`)/o 98 15Ungurescl 4°/0 82 10

SchimbSchimb asupra Londrel la vedere 25 24

Bruxel sl,Berlin 123 °le

Tendinta pieta! : slabA

Bursa din VienaNapoleon 10 04Imperial rusescLira turceascit 11 36Argint contra harieRubla de hArtie comptantRenta de aurRentA de aur ungureascit 113 10Renta metalicA 82 60Renta de hArtie 81.66Credit Anstalt 284 10Loturl turcelt1 . . ....

SchimburlAmsterdam la vedereBerlin 62 35Londra 126 90Paris . 50.22

Tendinta pietil : calma(Agence Libre.)

60,000LEI DE IMPRUMUTAT

Doritorii se vor adresaStrada Sfintilor, Nr. 4.

VIN NEGRUde Oravita qi Golu-Drincea

echill. de 4 ant, calitate superioarätutulor altor vinurI.-15 fr. vadra

ALB DE DRAGASANIdin recolta mufti 1883. 15 fr. vadra la

PAUN POPESCU& Comp.18. STRADA LIPSCANI. 18.

CASA DE WHIMS

C.STERIU &C".No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

Pe ziva de alst Aprilie ora ;10, 1887.

50/0 Imprurnutul Comunal 1883 .50/0 a ' 1884 .50/0 Scrisurl Funciare urbane. .60/0 4 t O .70/0 I t 4 . a

WI 0 4 o Rural . .

7% ' a a . .

5°/0 Rena roman/ perpetta. .50/o t amortisabill. . . .

6°4 Oblig. de Stat cony. Rurale.60/0 4 4 4 CAile ferate Rom7°1, Imprumutul Stern 1864 .. .

80/0 ' Oppenbeim 186660/, Scris. fonc. Urbane de Iasl .6°10 imprum. Corn. de Iasi AsphaltOblig. Casel Pensiun. (nom. 300)Impr. cu prime orasul BucuresclActiuni Constructiunl

4 Nationala . . , .

o Dacia-Romania . . . .o Banea Nationale. . . .o Banca Romaniel . . .

Cump.

73ve

83°14921/a99'1871/0

1031/a909486°14

74- 1/0

24835

120

248950

Fabrica de Hartle. .

Fiorini Valuta Austriaca. . . 201MArcl Germane 125Bilete Francese . 100

o Englese 25114Ruble Rusestl 226Aur contra Argint 17Napoleondor contra aur. . . 20.08

NB. Cursul de mal sus este In monedAsoeotit dupit cursul fisculul.

Adrasa pentru telegrams : STERJU.

Vend.

74

841/493

100°1488

1049194°14,87°14

76

21537

122

250960

202126100,/025

230171/0

20.10de aur

TocmaT din pricina asta am venit lad-ta I zise i Mareoussi. Dace ne-am inselatsinguri saù dace ne-a inselat ea, apoi sun-tern cu destiversire, in bane credinta si,afar% numal d'a trece eel din mama dintreprosti

Nu! nu! murmura arbitrul, cu unris care nu dovedea nicT un pie de reutatein vorbele sale, d-v nu sunteti nici ceidin urmg niel cei d'antaid. Suntetl pi ieteniimel i tiü la d-v. toeing din pricina spiri-telor d-v. diferite, dar reale ; numal, in in-prejurarea de fate, v'ati aprins : suntetiprea mult inamoratl.

Prea mult ?Da cele mai bune lucruri ad tre-

buintii sg fie gustate. Trebue cine-vamentie destul sange rece in poftele sale casa nu se imbete de cat la sfirsitul mesei,gustandu's1 fericirea. Sunteti niste lacomi,unul de ambrosie, i altul de carne fru-moasa. Iubii prea mult !

Cum poate cine-va sl fie sigur ce, osg ajungg sa fie iubit cand iubeste maiputM ? intreba ofiterul.

Ed, zise Marcoussi, n'asi putea s'odorese moderat.

Quinebout, profesand, se facea mai serios,Dragil mel, zise el solemn, problema

pe care mi-ati spus'o este un caz fisiologicpsycologic prea rar. O void studia in

fond si dacá voiti, peste cate-va septarnani,peste o lung, imi void da sentinta !

o luna ? Io ! trebuie multa vreme ea sä studiez

terenul. In luna asta d-v. yeti caletori,pentru ca sä nu ve mai înWniI cu d-nade Berlois. Imi tagaduiti ?

Negresit zise Portenver.Ed void ti aci, prietenil mel scumpi ;

ve void tine locul.

* *

Trebui sg se invoiasee amendol s'astepteo luna.

Quinebout intrebit pe ceT doi rival!, eulealitatea ulna). jude de instructie. .

Afla de la densii, cu deosebire, ca d-nade Berlois fusese maritata pentru cuvintede familie ai de mo§tenire eu un betrencare o tratase in tocmai ca d. Recamierdin legenda, desvoltandu's1 averea i spi-ritul i lasand restul absolut intact.

Aceasta era un prim fapt care scuza,claca nu o justitlea, adora-tia platonica alui Portenver i mar era si un euvent dea intelege mai hine dorul nespus, seteamaterialista a lui Mareoussi.

Interogatoriul fu lung, minutios, consti-incios. Amendoi rivalii par'ea se potoliraand toate deslusirile ce li se cerea i candparasira pe prietinul lor, el, pacinieul filo-sof, expertul satul, incepuse sri 41e cam in-grijat. Si cum sa nu se tulbure cine-va!cand e vorba sä se facg arbitrul fericiril,al destinului a doi oameni ? Srt influentezeo femee poate nehotitrita ? S'o converteascgla un sistem care putea s'o depraveze ?

'Nainte de toate trebuia sa se lege cudoamna de Berlois. destul pentru ca s'oanaliseze, vorbeasca, la ocazie, yid,ferm, hotarandul alegerea in fata prietini-lor sei. Dama aceasta atnabila îI provocaseindirect, din parte'i, prin miel observatillacute prietinilor sET. A ! onorabila sfida

perspicacitatea. Bine ! are s'o descifreze elsi are s'o marite cu acela pe care '1 vaalege el !

*

Peste o lung prietinil se intoarsera dincaletorie si se gasira la ceas fix la dinsulca hotärirea.

Quinebout nu s'argta incurcat. El aveaacelasi aer multumit i cantarit.

Dragil meT prietini--zise elnu stilldaca 'mi yeti multumi, insa ed trebue save multumesc pentru atragetorul studid cemi-att supus. Cunosc, in fond, caracteruld-neT de Berlois. AI mare dreptate, Porten-ver, este femee de o inteligent,g mare, maipoetti decal o presupuneai, citind pe Sha-kespeare in ori-ce loc ar deschide..

Ah ! ah ! murmur% ofiterul, intreru-pend eu un oftat de bucurie.

Quinebout zise mal departe :N'ai gresit, Marcoussi ; femeea acea-

sta frumoasa, virgina i in care circula li-ber sucul vieti, este o femee pe care tre-bue sko doreaseä ori-eine si care are do-rinti !

Nu'i asa ? intrerupse eu triumf Mar-coussi ai cärui ochi flacgrara.

Da, da, prietinilor, zise judecatorul ;una i altu aveti dreptate. muse nu pot

provoca, in realitate, partagial pe care '1faceti si in vis. Nu pot licita unuia per-soana fizica rezervand altuia persoana mo-rale! Sapoi d-na de 13erlois n'ar primi inn-partirea aceasta. Am constatat intr'insa osimpatie pentru voi amindoi, foarle sbu-

ciumatti de scrupulurT. Par fi anevoe s'a-leaga... de aceea nici nu are s'aleagg.

Amindol inamcratiï ingälbenira.Vrea mai bine sit remae veduvii ?

intreba Portenver cu lacrimile in voce.Si sit remae fecioarä ? adgogg Mar-

coussi.Ba nu, respunse Quinebout cu bung-

tate ; femeea aceasta, complecta i prinsuflet prin simturi, ar fi fost nenorocitacu Ufl barbat care ar fi inclinat prea multspre sentiment sag prea malt spre simturl,care n'ar fi oferit o ponderatiune absolute.Mi se pare ca ea cauta omul, stepan pesine, capabil sa s'asocieze cu bucuriile eIintelectuale, care sa stie sa multumeascit,fare lacornie peste mesurg, unele frigurifemeesti. Nu cutez sa zic ca a gasit peomul acela asa de perfect pe cat il do-rea... Dar... el care de multg vreme îiavea visul lui, ii inchipueDraga mei, peste trei septainani me cununcu d-na de Berlois !

AI sit ne did sesmg I ziserä inteunglas cei doi rivali trimil pe coji de pe-pene.

Am se ve fac sg ve vie mintea incap, respunse hotirit Quinebout. Ed nuv'am tradat. Ve spun : in buna credintaam studiat greutatea. Mi s'a pgrut de ne-biruit pentru vol. M'ati pus in fata femeilpe care in zadar o cautasem pana acum,cu toate facultatile mele fizice si morale...Acordul s'a Meat, asa de repede i asa dedefinitiv, intre ea si mine in cat as face ofapta rea fugind de bucurie legitimgsfinta ca o datorie. AtnindoI suteriti hug

nu e vina mea. Ati face o prostie dacttv'ati supAra. Rabdati mai bine, pastrati'mipica daeit vrell, ganditi-va cum sa v6 rez-bunati mal tarzit, seducendu'mi nevasta!asa e logic! Ink% ed nu me tem !

A ! talharule ! zise Marcoussi cu unris silit.

Lui Portenver IT veni sg planga.Ascultati-me ! le zise Quinebout. Vol

erati dol oameni care pledad, mi-atf aduso stridie frumoasg ca ed s'o adjudec unuiadin vol.. Stridia era deschisg, grasg, fra-geda ; eg am inghitit'o. A cuI e vina ? Nuve dad, ghioacea pentru cA (id la ea; areun märgaritar ; am sal fac un inel !

Nu ne mai trebue sá titn daca avocatils'ad mIngaiat iute sa01 de fel. Iar Quine-bout se bucura d'o fericire complectg, find-ea a intalnit pe femeea complecta

o sa se sature de dinsa ?... Aci e Intre-barea.

SPARTALI.

ROMANIA LIBERA

De arendatMosia Odobeasca din ju-

detul Teleorman, calea feratao traverseaza. - Doritoril sáse adreseze in Bucuresti, lad. L Culoglu, Strada Pitaru-Mosu, Nr. 2.

De inchiriatEtagiu de sus al caseT mete

din strada Rahovel cu Nr. 16,compus din sapte Camere i doeamid sus, alte doe odal josun sopron este de dat cu chiriedoritori se vor adresa in stradaScaunelor la Nr. 32.

DE VE\IAREo cantitate mai mare de

Butoaie de uleiurl, potrivitepentru apa de ploaie.

Stella"Fabrica de stipun

Ca lea Victoriel, Nr. 66.

MARBLE BAZAR PE RO"ANIASeson de Primavara" ESCI Sesonul de Vard

Strada Selari, 7, (sub Hotel Fieschi)

111W Cate distinsa noastra clientelä din Capitala §i Provincie "ONDin propria noastra fabricatiune ce avem in Tara am asortat marele nostru Depou en tot ce este mal noü si elegant In

Haine Gata pentru B5rbati §i CopiiAtragem atentinnea asnpra : Modernelor Pardesinr1 en si !Ara talie de Cocimin etc., Costume veston Nouveauté, Redingote,

Jaquete cu gile de Adrian, Cocimin etc., MentsdricollurI moderne, Mare si elegantá colectiune de Pentaloni, Veste brosate delank mitase bocs englezesc. = ioate aceste confectionate c'o rara perfectiune cu care mod putem procura Onor. Public si distinsel noas-tre Clientele Haine confectionate fin elegant si cu preturi adev6rat moderate. OAZAR DE ROMANIA"

Nr. 7, - Strada elari, - Nr. 7, (sub Hotel Fieschi).

De vênzareIn total proprietatea din Stra-da Schitul-Mágureanu Nr. 27,(in dosul Cismegiului), douafatade, loc mare si case.

e cauta nn bun morarla moará departare deo jum6tate de ora deorasul Alexandria, ju-d%ul Teleorman. A se

adresa la proprietara clUmnaSmaranda Furculescu, CaleGriviteI, Nr. 39 Bucuresci.

Ic illchiriat la tara0 WI de zid cu 4 camere si

magazie, are gradini cu duzT pen.tru a creste guided, i sase pi%goane cu tot felul de pomi al.toitf, fin, vie un pogon i toategumele, langa garele Albest1Mizil ; fructele se vind la precupetl si se face rachid de prune"A se adresa str. Negustorl, Nr. 21.

411111111111111111151111111111111110111111111111111111116.

M P. -P1

rftCIRC SIDOLINr. 7, Strada Nr. 7

Astázi si in toate zilele

MARE REPRESENTATIUNECu programa foarte bogata si Mare Pantomima

In toate Mercurele si Sämbetele

Mare Representatiunne Highe-Life.Casa se deschide la '71/2 ore. Inceputul la 81/2 ore precis.

Cu stima,Th. SIDOLI, Director.

'1111111111111111111111111111111.1111111111111111111111111111111W

subsemnatul anunt Onorabilel clientele, eh mi-a sosit Stofede Primii-vará, Franceze si Engleze , tot d'o-datäStofe o Pleduri Nationale din fabrica d-lui Garoflide.

VLADIMIRCIROUTOIRUL, CURNTII

4, Str. Regalä, 4. Bucurescl.

Prima Societate de Credit FunciarDIN BUCURESTI

Se aduce la cunostinta detentorilor, tragerea la sortI ascrisurilor funciare emisiunea 7 % emisiunea 5 0/0 se vaface JoI 16 (28) Aprilie a. c. in localul Societatii, la orele 1post. meridiane.

Scrisurile funciare esite la sortl se vor pläti al pari (sutain suta) si in moneta de aur, cu ineepere de la 1 Julie s. n.1887 la cassa Societätel. Directiunea.

CIMENT UNIVERSAL IPEN I H U

KRULAUI, PERE, S 1 1:1

Cu nr. I i cu nr. .2 se fOrmeazei o pasta caretrebue introdusei intre bucdtile sparte bine spec"-late mai dinainte si pe urmei trebuesc lipitesträns. Dupei sease ceasuri obiectul spart va filipit la loc.

PRETIUL 1 leu 50 bani.Pabrioant PAUL WITTORT

Bucuresci. - 13, $rada Sculpturei, 13. - Bucuresci.

De incniriatDe inchiriat casele din strada

Olarl Nr. 24.Doritorff se pot adresa in

strada Icoanddul curtel.

EREZII L. LEMAITRE SUCCESORI

TURNATORIA DE FER SI TAIvIA- ATELIER YBUCURESCI, -195, Calea Vicaresci, 195,-BUCURESCI

CAMC

Se insarcineaza cu constructiuni deurbine i mori cu preurl mat redusele cat acele din Viena Pesta.'t

PRETULlJneI morI cu 1 piatrà de 36" leI 1900

1 , 46" , 2100, 2 pietre , 36" 3600

N.N., 2 42" , 3800

EsecuteazA repede orl-care lucru deturnatorie satt mecanica ; precum : co-loane simple si ornate.

Mare asortiment de mobile pentru gradina, ornamente pentru grajduri i teas-curl de yin, etc.

MARE DEPOSIT de grinzi de fer, rah:al pentru vagoneteDécauville," teve de tact. Mare asortiment de pietre de moara,

La Ferté-sous-Jonare."

o 0 01.12jElltiltl0 0 13 0 0 0

SPEC1ALITATI MEDICAMBTOASEBUCURESCI PREPARATE bE BUCURESCI Fi

.-..--..----,APROBATE DE ONOR. CONSILIU MEDICAL SUPERI6R

I....,9.., CI-CTRA., farsxmcist . 'Palatal ' DacialaStrada Lipscani

FROTOXALATUL DE PER CIDRA. Acest feruginos se poate intrebuinta cu mare suc- Llces contra cachexeief urbdine atonie de diferite organe, hpse, de poftl de mancare, digestiune milneregulata, dispepsie, gastralgie, ftisie pulmonarl (pitica) scroffurT, rachichime, lipsa de sange, 691ne-venirea oblenuiti a femeilor §i contra tutor boalelor ce provin din cause lipsel de sange. 12

PROTOXALATUL DE FER CIURA reanimä qi vivificä batrânetea, sustine vederea la 0etatea unde ea se turbura si slabe§te.

Pentru cloroase (galbinare), fata palidl, anemie, cloro.anemie, convalescentele in genere, ig§i mad cu seama acelea cart vin dupa frigurl obielnuite sad thifoide, dupa versat, dap/ pojar, liraetc,, etc., este reconstituantul cel mal energic si cel mal prompt cunoscut OA. azl. 11-71. I

PROTOXALATUL DE FER CIURA combate asemenea si afectiunde mucoase vaginale I:1si uterine, exersand asupra-le o actiune puternica §i suverang. ; poala albd (leucorrhées sad per-tes blanches) disparts in scurt timp.

. Instructiunea acompaniazh, fle-care flacon.-VHF:GIL L 2 LEI.

1111111MM

Pastile de chlorat de potasáSpecific contra boalelor de gat, Maladielor yore!, inflamatiunilor i ulceratiunilor guret,

contra anginel a scorbutulul si a salivatiunel mercuriale. Acest remedid pretios se recomandapentru orator!, advocatl, profesorl si cantaret1 intretine dulceata si claritatea vocei.

Vie-care cutie poartá instructiunea.l'ItECIUL. 2 1LIEl.

Depoul principal la FARMACIA NATIONALA, strada Lipscanl, Palatul Dacia-Rornania ; Indetalil la cele mal multe farmacil din tara.

REUIVI AT I S IVI U LgPioddea, D e rivl jeec a lper, nR A c e 1 isl eedni te, n env rtait

Fil reuxnaticet Clara. - Pretul 41.61

DEPOSIT : F ARMAC1A lk7 ApON ALA 4, STR. LIPSCANI, Palatal Dacia-România, Bucurelti.

thrzi,t, CI 0 0 0 rEl rifirifirnThr 0 0 D 0 Eirrio oract

111111,1M:I $ ll IIjI IIllllll I lllllll

Port-pachet patentatNeaparat spre a purta comod pachete, indispensabil pentrucomersantI spre a's1 multumi musterii si a economisi trime-

terea multor pachete.

A. Klein, Wien, Neubaugasse 15.Preturile dela 3 il. phnii la 14 ft. pe mie.

De Onzare si inehiriat o VieDe vênzare si Inchiriat o vie de la Filaret alaturI cu

gara, i in fata bisericuti, are 12 pogoane vie lucratoare si 15pogoane campie de arat, gra.dina cu pomi roditoriI, casa cu de-pendentile trebuincioase, amatori se vor adresa, Strada Doro-bantilor. Nr. 45, Bucuresci.

CIPeTIGUL PRINCIPAL

500,000marcl4326,000

francï tn aur

ANUNC1UDE

NOROC

Cavtigurilestint garantate

de Stat

Invitatie de participarela norocul de oistiguride ia marele trageri de prime garantate de Statul Hamburg

7 Milioane 222,000 Wiref imperialetrebue numai decat cAstige neapArat

In aceste tragerl avantagioase continend dupa prospect numalInca, 97,000 loturl, ies cistigurile urmaloare, adica ;

Cavtigul principal este pretuit Soo,000 marcl.de 300,000 mArel 56 castigurI de 5,000 marcI

1ietttig de 200,000 ro5rel 106 eistlguri de 3,000145re'2 eaitiguil de 100,000 inArei 256 c6tIgurI de 2,000 m5rci:1 castig de 80,000 márei 512 akigurl de 1,000 marci1 caitig de '75,000 mareI 791 cakiguri de 500 mArei2 eAstigurI de 70,000 Inärei 147 castigurl de 300,200,150 ini1 caltig de 60,000 intirei 30950'castiguri de 145 märei2 e4tiguri de 50,000 ratirci 7990 cisCiguri de 124,100,94 in.

c4tig de 30,000 narel. 7850 eAs',..igurI de 67,40,20 märe5 castiguri de 20,000 raärel total 48,700 de castigurI26 elistigurI de 10,000 nandcart vor castiga de sigur in 7 041 In spatial de cate-va luni.

Ca§tigul principal de 1-a clasa este de M. 50,000 acela de a 2-aclasa M. 60,000, in a 3-a M. 70,000, 4-a M. 75,000, 5-a M. 80,000,6-a M. 100,000, in a 7-a M. 2o.o.000 i cu prima de M. Boo,000eventual M. 5oo,000.

Pentru prima tragere a castigurilor fixata in mod oftcial costa

lotul original intreg numal lei 7.50 b. in aur.jumètate lot original nnmal lei 3.75 b. in aur.sfertul lot original numai lei 1.8$ b. in aur.

§i expediez loturi originals garantate de stat nu prommiunloprite ca prospectul prevezute cu armele StatUlui chiar in Virilecote mai depArtate, dace se trimete francat suma in note de bancd.Fie-care participator primeste imediat dupa tragere lista oficialS,fara a face cerere.

Trimet de asemenea din nainte gratis prospectul prevèzut cuarmele statulul continand misele i divisiumle castigurilor in cele 7clase urmatoare.

Plata Vi trimeterea sumelor clivtigate se face prin mine direct.4', prompt i sub discretia cea mat absolatA.atIr Ori ce comanda se poate face priu mandat postal. - Ru-gam sa se adreseze toate ordmile unediat Ora la

5 izai st. 'a.. 1E3E37din cauza epocel apropiate a trageret cu toatit Increderea eatrà.

Samuel Hecksoher Senr.,Bancher si comptoar de schimb la HAMBURU (oras liber).

-----lllllll 1111111111 lllllllllllllll IIII111111111111111111111 lllll IIIIIIIIIIII llllll

Nr, 6 in fun- l'"'W

[restaurant)lordache ken Strada Co-

vacl, No. 3.

De inchiriatDe inchiriat in strada Wm-

neI, Nr. 14 bis, o pravalie, ase adresa la tipografie.

De inchiriatCasele din Strada Fontanel Nr.

46, compuse din 8 camere pentrustapanl, 2 de servitori, bueatirie,cu curte i grading, spatioasä.

A se adresa pentru informatiunla proprietar in acems1 stradi la

Nr. 48.

De vênzare0 VIE, situata aprópe de Aba-

torid pe cheiul Dimbovitel, ce se fft_i" _1111""n" k!1'tnvecineste cu via d-luI TeodorFlorisn, avend destul loc libersi se poati construi o frumoasaVila, este de venzare, doritoril dea o cumpera a se adreseze In EH

In Calea Motilor, Nr. 49. I leminnione

Primefte *pro ofectuare tot felul de,*

LUCRARI TIPOGRAFICE DE LUX I MERCANTILE

vVII'Leie.PRECIJM:

BONURI, CECURI, COMPTURI,

POLITE, FACTURI, REGISTRE.

CON °TRACTE

DIFERITE INVITATUNi DE BAPTEZ, NUNTA, ETC.

»!e')

aliide la Exposiliunea din

Afed de Artiste

Bucuresd r865. Medalia

ZIARF

Bene-Merenti.

?Ns

essecutil ori-ce fel delucritrl tn acistdbranfa.

*1$1 Seesecutä

DIFERITE antSCOLASTICE T DIDACTICE

in tóte limbele usuale i orl-ce märime.

SPECIALITATE DE CA1T1 DE VISITA

Deposit h Comte pooh !octopi; Foi h plati, state, Usto h bacate

o tot ce se atinge de Comptabilítate pentru Mari 1 Nosti.

far ACHATEP ;I ESICITATEA SUIT DEYISA STABILIIENTDLDI,-06 Domni! proprietor! i arendasl '11 pot adresa comandele prin scrisorillllllllllll

llllll IIIIIIIIIII lllllll llllll III lllllllll I llllll llllll lllllll 14111I111115

utzeu lllll lllll tussitsuifian llllll 1118111411111111 lllll I llllllllll 1E

IIS1

1111111U11111111111

11/44wisrmilinilliMCIA1f411---Bucurescl, - Tipografta Curti! Regale, F. Qöbl Fil, Pasagiul Roman, Nr, 12,INLIMW401.4

RUCURESCI8. STRADA VESTEI, O

&nth medioala1. Hydrotherapia. 2. Eleetriaare.Orthopedie, 4 Gimnasticii Me.

dicahl, 5. Inhalatit, 6. Masajid sis-ematic, 7. Servicial la domicilid

Consultatil znedicale.

SecOa HigienieftBae aber . . . . 2.50

I Bae de putina co i fariduse 2 -medicamente o -

1 duse rece sistematiel . .

BAI DE ABURSI DE

I') rl' I 1\T -4.Nota. 1 Rifle de abur aunt des-

ohm In Mate zilele de la 7 ore di-roineata pant la / ore seara.

2. Pentru Dame insti, bkile deabut, odatA pe spt4mtn Vinereade la 7 ore dimineatzi pang la 2post meridian. f.,d

Preturile la sec tie. medical ion .form prospectula.

Dirac:tense

De vênzareUn loch. viraml , suburba

Popa-Tatu , Strada NeptunNr. 60.- DoritoriI se pot a-dresa la Fratil Bediténu, str.

tirbey-Voda Nr. ii...11....0.10.