Apele Minerale din Romania si Importanta lor

Apele Minerale din Romania si Importanta lorApele minerale sunt considerate acele ape naturale, care contin diferite saruri, elemente chimice, gaze, substante radioactive, a caror concentratie depaseste cel putin una din valorile minime stabilite pentru anumiti indicatori caracteristici, dintre care cei mai importanti sunt:

Mineralizare totala 1.000 mg / l.

CO2 (liber sau legat in dicarbonati) 1.000 mg / l.

Fier 10 mg / l.

Iod 1 mg / l.

Sulf (titrabil) 1 mg / l.

H2S 1 mg / l.

Arseniu 0,7 mg / l.

Brom 0,5 mg / l.

Radioactivitate 80 uM / l.

In natura apele minerale au o larga raspandire. Geneza lor este legata de prezenta unor falii de adancime, de existenta reliefului muntos de natura vulcanica, precum si de arealul unor importante zacaminte de petrol, carbuni, gaz metan si sare. Cea mai importanta parte a izvoarelor minerale, provine din apele vadoase, adica din precipitatiile care se infiltreaza in scoarta terestra pana la mari adancimi, de unde revin la suprafata, incarcate cu o anumita cantitate de gaze si saruri minerale, iar in unele cazuri cu temperaturi mai ridicate sau chiar cu un anumit grad de radioactivitate. Sarurile mai frecvent intalnite in continutul apelor minerale sunt clorul, bicarbonatii, sulfurile, sulfatii si fosfatii. Dintre gaze, cel mai des intra in combinatie dioxidul de carbon, care da nastere la apele carbogazoase.Tipuri de izvoare minerale:

In functie de continutul in saruri, gaze sau alte elemente chimice, precum si de gradul de radioactivitate, apele minerale naturale se clasifica in:

Izvoare carbogazoase

Izvoare bicarbonate carbogazoase si bicarbonate simple

Izvoare feruginoase Izvoare sulfuroase

Izvoare clorosodice

Izvoare sulfatate

Izvoare cu ape cu iod

Izvoare cu ape cu arsen

Izvoare oligominerale

Izvoare cu ape radioactiveRaspandirea apelor minerale in functie de zona:I. CARPATII ORIENTALI prin mozaicul, complexitatea litologica si prezenta lantului vulcanic, cu multe depresiuni intramontane, au avut cele mai favorabile conditii de formare a izvoarelor minerale. Exista in aceasta unitate, o larga arie de masifestari postvulcanice, cunoscuta ca o aureola mofetica care este favorabila formarii izvoarelor carbogazoase prin prezenta bioxidului de carbon degajat in interiorul scoartei.

Ca urmare in aceasta zona, sunt semnalate peste 1.500 de izvoare minerale cu compozitie chimica diversa, fiind predominante izvoarele carbogazoase, bicarbonate, carbogazoase feruginoase si uneori in depresiuni, sulfuroase

In Carpatii Orientali se deosebesc trei zone importante alungite, pe directia lantului muntos:

zona cristalino mezozoica zona flisului

zona miopliocena

Localitati si izvoare minerale in zona Gutai TiblesToroiaga

Aceasta zona dispune de ape minerale cu compozitie chimica complexa si calitati terapeutice deosebite. Surse importante de ape minerale, gasim in:1. Bazinul Oas Tarna Mare ape bicarbonate feruginoase

Puturoasa Vama ape sulfurate, sulfuroase

Valea Morici ape bicarbonate, dorurosodice, carbogazoase

Bixad ape clorurosodice, bicarbonate

Certeze

Negresti

Orasul Nou

2. Bazinul Baia Mare Valea Borcutului - bicarbonate sodice

- calcice - magneziene

- feruginoase

Firiza Baray - bicarbonate- clorosodice

- carbogazoase Chiuzbaia

- bicarbonate sodice

- feruginoase Baia Sprie

- clorosodice

- bicarbonate

- carbogazoase Apa Sarata

- bicarbonate- clorosodice Baile Danesti- sulfuroase

- bicarbonate

- clorurate

- sulfatate

- sodice

Baile Carbunari- sulfuroase- bicarbonate

- clorurate sodice Sommta Mare- bicarbonate

- magneziene

- calcice Cicarlau

- ape oligominerale

3. Bazinul Lapusului la Coas

- ape bicarbonate

- sulfuroase

Magureni

- sulfuroase

- carbogazoase Stoiceni

- bicarbonate

- clorurate sodice

- calcine

-magneziene Baiut

- carbogazoase- feruginoase

- sulfuroase Poiana Botizei- ape carbogazoase- feruginoase

- sulfuroase Tibles

- ape carbogazoase4. Bazinul Maramures cuprinde numeroase izvoare minerale, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase carbogazoase. Cele mai cunoscute localitati sunt: Teceul Mic

Sapanta

Breb

Pasul Gutai

Slatioara

Poenile Glodului

Botiza

Viseul de Sus

Gasim insa si izvoare neafectate la:

Campulung pe Tisa

Ocna Sugatag

Costeni

Dragomiresti

Crasna Petrova

5. Muntii Maramuresului si Muntii RodneiAu izvoare minerale pe:

- Valea Vaserului - Suligu

- Lostun apa bicarbonate, calcica, clorosodica

- Mihai- Baia Borsa

- Valea Vinisorului

- Valea Caslei- Borsa

- Vinisorul Repedea

- Fantana si Prislop

- Valea Borcutului

- Valea CercaneluluiLocalitati si izvoare minerale in zona Calimani Harghita

Este cea mai bogata zona in izvoare minerale; are chiar si izvoare termale:A. Sectorul Nordic

1. Zona Sangeorz Bai Sangeorz Bai- bicarbonate- clorurate calcine

- slab bromo iodurate Porva

Maieru

Auies

Sant

Poiana Ilvei

Magura

Ilva Mare

2. Zona Dornelor Apele sunt bicarbonate calcice si magneziene. Gasim izvoare la:

Panaci

Coverca

sunt feruginoase de CO2 Dragoiosa

Aceasta zona mai cuprinde si apele minerale carbogazoase situate in imprejurimile statiunii balneare Vatra Dornei: Cosna

Dorna Candreni

Poiana Negri

Poiana Stampei

Dornisoara

Sarul Dornei

Panaci

Coverca

Neagra Sarului

Paltinis

Glodul Neagra - Brostenilor

3. Zona Bistricioaraa. Sectorul Tulghes- Teleg - Tosorog

- Chicera

- Paraul cu Pesti ape bicarbonate calcice carbogazoase

- Primatorul

- Valea Bradului - aliniamentul central- Valea Borvizului - Tosorog

- Valea Stanci Tosorog

- Putna

- Iezul Mare

- Diacului

ape bicarbonate

- Cibi

calcice carbogazoase

- Tulghes

- Prisecani

- Mar

- Grusitu

- Vararici

- aliniamentul vestic- Frumoasa

- Alun

- Azod

- Valea Comarnicului - Barasaub. Sectorul Borsec Sunt binecunoscute apele minerale de la Borsec; avem ape bicarbonate calcice si magneziene cu debite ridicate.c. Sectorul Bilbor apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene, carbogazoase si cu concentratie scazuta in saruri Paraul Bilboras- izvorul Bici

- izvorul Lungu Paraul Fundoaia- izvorul Truta- Raita Paraul Dobreanu- izvorul Valcanesti Cantonul Borvizului izvoare minerale

d. Sectorul Bistra Tosorov Valea Bicazului apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene, carbogazoase usor sulfuroase.

Satul Tosoroy

Valea Stanei cu confluentii acesteia

Bicaz Chei catunul Ghermanul

Valea Bistritei Batea Rotunda

Paraiele bradului si Gusei

B. Sectorul Gheorghieni apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene cu mineralizare scazuta:

Zona

- depresiunea Gheorghieni- Remetea

- Mures sat

- Chileni

- Voslobeni

- Ciumani

C. Sectorul Sudic cel mai bogat in ape minerale, localizate aproape toate in Valea Oltului si in zonele depresionare.

1. Ciucul Superior

2. Ciucul Inferior

3. Defileul Oltului dintre Tusnad sat si Sfantul Gheorghe

1. Depresiunea Ciucului Superior Miercurea Ciuc

Harghita Bai

Jigodiu Lunca de sus MadarasBalan Izvorul Sandominic Izvorul Oltului

ape minerale carbogazoase feruginoase

Danesti In aval de Danesti Madaras Racu

debit redus si contin fier si bioxid de carbon Toplita - Ciuc

Miercurea Ciuc ape minerale carbogazoase, feruginoase cu CO2 sub 1gr/l Baile Miercurea Ciuc

Baile Jigodiu2. In Depresiunea Ciucului Inferior

Versantul estic al Oltului izvorul Armasesti- Ciuc - Sangeorgiu

- Bancu

- Sin Mortin

- Cozmeni Valea Oltului

- Sancraieni

- Santimbru- Sansimion

Apele sunt predominant bicarbonatate, mai rar sulfatate calcine si magneziene, carbogazoase si in concentratii reduse in saruri si gaze.3. In Defileul Oltului se intalnesc numeroase izvoare minerale. Cele mai importante sunt in raza localitatilor: Tusnad

Bixad Halnas Bai

Valcele

Micfalau

Bodoc

Sugas

Zizin

Statiunea balneara Tusnad apele de la Vest de Olt, sunt bicarbonate calcice, carbogazoase cu mineralizare scazuta. Apele de la Est de Olt sunt clorosodice, mai concentrate si hipotermale. Se exploateaza in izvoarele: Stanescu, Mikes, Ileana, Izvorul Bailor. Pe versantul sudic al Masivului Sfanta Ana, exista numeroase izvoare minerale. Apele sunt bicarbonate calcice si feruginoase.

Statiunea balneara Malnas apele sunt bicarbonate sodic, calcic si magnezian cu concentratie de saruri medie de 45 gr/l.Statiunea de imbuteliere Bodoc cu izvoarele Matilda si Perla care contin apa bicarbonate alcalina, calcica si magneziana, bromoiodurata, carbogazoasa cu concentratie de saruri.

Statiunea Valcele are numeroase izvoare minerale, a caror ape este bicarbonate sodica, calcica si magneziana cu concentratia de saruri de 3 4 gr/l.

Baile Sugas utilizeaza apa minerala bicarbonate calcica si magneziana cu concentratie de saruri de 3,2 gr/l.

Statiunea Zizin imbuteliaza apa bicarbonata sodica, calcica, magneziana si slab carbogazoasa.

In zona estica a Vaii Oltului intalnim ape minerale la:

Iacobeni Valea Casinului

Slanic Moldova

Oituz

Poian

Covasna

Zona de izvoare Iacobeni Valea Cosminului apele sunt bicarbonate, sodice, calcice cu mineralizare de saruri si avem izvoarele:

Piatra Alba

Repat

Baile Iacobeni (Perla Casinului)La Slanic Moldova avem circa 15 izvoare minerale bicarbonate sodice, carbogazoase, sulfuroase, clorurate sodice, iodo bromurate, cu mineralizare totala in saruri. In apropierea Bailor Slanic Moldova se afla izvorul Ciunget, captat si utilizat in cura balneara.

In zona vestica a Oltului intalnim ape minerale carbogazoase in localitatile:

Praid

Odorhei si Homorod

Cornud

Herculian

Batani

Dita Seaca

Varghis

Biborteni

La Praid si Corund se intalnesc ape minerale clorosodice si carbogazoase.

La Odorhei intalnim ape minerale clorosodice, bromo iodurate, bicarbonate calcice si magneziene.

Baile Homorod exploateaza apa minerala carbogazoasa clorosodica, feruginoasa cu mineralizare redusa

In Depresiunea Baraolt intalnim numeroase izvoare minerale ca: Herculian

Botanii Mici au ape minerale bicarbonate sodice, calcice si

Biborteni

magneziene cu concentratie variabila.

VarghisIn Carpatii Orientali avem izvoare sulfatate in localitatile:

Putna

Sucevita

Cacico

Bistrita

Slanic Moldova

Mult mai raspandite sunt apele minertale sulfuroase si sulfatate. Astfel, gasim izvoare in localitatile:

Moldova Solita

Poiana Marului

Campulung Moldovenesc

Brusturoasa

Malice

Sinaia

Busteni

Predeal

Moinesti

Asau

Zemes

Bistrita

Agarcea

Moroieni

Azuga

Cheia

De retinut izvoarele hipotermale de la Sirin Buzau.

In zona Subcarpatilor din Moldova intalnim ape cloruroase sodice, cu mineralizare foarte ridicata.

Cacica

Slatina Oglinzi

ape clorurate sodice

Valea Aninilor

Monesti

O importanta deosebita o au izvoarele minerale de la Oglinzi, Boltatesti si Monesti.

Interesante sunt apele minerale de la Tg Ocna, unde parcul Puskin are 7 izvoare minerale, unele sulfuroase clorurat sodice, altele clorurat sodice si altele doar sulfuroase.

In Subcarpatii Munteniei exista trei tipuri de ape minerale : sarate, bromo iodurate si sulfuroase

Slanic Prahova este statiunea balneara cu apa minerala clorosodica cu o concentratie foarte ridicata. Mai exista ape minerale sarate la: Telega, Doftana si Laculete.

Ape minerale sulfuroase:

Vulcan

fluviul Ialomita

Ape minerale clorosodice iodo brumate gasim la: Vulana Bezdead

Calugareni

Sarata Monteoru

ll. CARPATII MERIDIONALI se intind de la Valea Dambovitei pana la Dunare. In ceea ce priveste apele minerale, se constata ca acestea se manifesta in numar foarte redus ca localitati si izvoare. Astfel, sunt cunoscute: Apele minerale de la Baile Herculane - Valea Cernei

Apele minerale de la Mahadia

Apele minerale de la Teliuc Hunedoara

Apele minerale de la Baile Herculane sunt ape sulfuroase, clorosodice, calcice cu temperatura medie de 450C.

Apele minerale din depresiunea Getica gasim izvoare de ape sulfuroase clorurate sodice si iodurate; avem iazvoare naturale la:

Calimanesti

Caciulata

Pausa

Valea Glodului

Olanesti

Valea Muiereasca

Valea Cheia

Bradet

Valea Valsanului

La Calimanesti Caciulata, sunt cunoscute doua tipuri de ape minerale:

ape clorurate sodice, iodo bromurate, sulfuroase slab concentrate

ape clorurosodice, sulfate calcice si magneziene, slab litinifere si radioactive.

Apele sulfuroase sunt intalnite in localitatile:

Buleta Bunesti

Bughea Serbanesti

Apele clorosodice se gasesc in localitatile:

Ocnele Mari Ocnita (Valcea)

Apele clorosodice, iodurate si bromurate se intalnesc la:

Govora

Sacelu (Gorj)

Ticleni

Bala

Schela Clodova

IV. APELE MINERALE DIN MUNTII APUSENIIn Muntii Apuseni se cunosc cateva zone importante cu ape minerale, care sunt:

Moneasa

Vata

Geoagiu

termale

Calan

Baholt

Bampotoc

Burniene

reci

Panlis

Chimindia

V. APELE MINERALE DIN DEPRESIUNEA TRANSILVANIEIAici intalnim trei tipuri de ape minerale:

Ape clorosodice sau muriatice

Ape clorosodice iodo bromurate

Ape sulfatate, sulfuroase

Apele sarate, apar pe zona de rama a depresiunii sub forma de lacuri. Cele mai importante localitati sunt:

Ocna Dejeului

La Cojocna

Ocna Mures

Ocna Sibiului

Someseni

Turda

Sebes

Vestem

Avrig

Rodbov (Brasov)

Miercurea Sibiului

Deva (Baia Sarata)

Sadu (pe parau)

Bradu (Sibiu)

Persani

Marginea de Est a depresiunii Transilvaniei, dispune de numeroase izvoare minerale:

Ape cloro sodice, sulfatate, bicarbonate Rupea si Homorod

Ape minerale sarate Hercheasa, Hartinis, Sanpaul- la N V de Rupea avem:

- Sarata Odorheiul Secuiesc

- Cornud

- PraidStatiunile Baile Sovata- dispune de ape clorosodice concentrate, formand lacurile:

Ursu

Alunis Negru

Verde

Spre N- V de Sovata, intalnim:

Baile Ideciul de Jos

Brancovenesti

Sangeorgiu de Mures

Pintic

Sasarin pe Valea Slatinei

Beclean pe Valea Slatinei

Hintin

Dumitra Slatinita

VI. APELE MINERALE DIN CAMPIA DE VEST

Ape termale intalnim la:

Oradea

Felix

1 Mai

Morovita

Foieni

Codea

Sannicolau de Munte

Ceavas

Socodor

Satu Mare

Calacea

Timisoara

Biharia

TameseuTemperatura apelor termale variaza de la o zona la alta si de la o adancime la alta. Izvoarele termale sunt bicarbonate calcice si magneziene.

Ape clorosodice concentrate, bromo iodurate au temperature intre 70 800C, si le intalnim la:

Bors

Derna

Mihai Bravu

Sandra Calacea

Saniob

Abramut

Timisoara

Arad

Cherestur - TeremiaVII. PODISUL MOLDOVEI aici apele minerale se gasesc in cantitati variabile cam in toate formatiunile. Cele mai cunoscute sunt localitatile:

Breazu

- apa bogata in sulfat de sodium Strunga

- apa bicarbonate calcica, magneziana Dranceni

- ape sulfuroase clorosodice Valinta Iasi- ape sulfatate sodice si magneziene Banesti Vaslui- ape sulfatate calcice Raducaneni- zvoare sulfuroase Barnova si Copou Harlau Dolhasca Repedea Iasi Pascani - FalticeniVIII. DOBROGEA

Din punct de vedere geologic, Dobrogea este constituita din trei unitati structurale distincte:

Dobrogea de Nord

Dobrogea Centrala

Dobrogea de Sud

Apele minerale cu continut de clorura de sodium, intalnim in zona Talazu Mare.

Apele minerale ce contin cloruri sodice sulfatate, le intalnim in zona Mangalia

Pe teritoriul Dobrogei, de-a lungul Dunarii, intalnim izvoare minerale in localitatile:

Capidava izvoare sulfuroase

Topalu

Celea Mareizvoare sulfuroase termale

Celea Mica

Harsova (Privalul Puturoasa) ape sulfuroase

Harsova (vadu Oii)

Ape minerale clorosodice, calcice, magneziene, se gasesc in delta Dunarii la:

Sfantul Gheorghe Chilia Veche

Crisan

Letea

Caraorman

Saraturile

Petrisor

Insulele Chituc si Lupilor

Cordonul litoral Periteasa

Lacuri Sarate intalnim la:

Complexul lagunar de la Sud Vest de Delta Dunarii

Pe litoralul Marii Negre, intre Cerbu si Mangalia, se afla lacurile:

Corbu

Tasaul

Sintghiol

Tabacariei

Agigea

Techirghiol

Mangalia

IX. CAMPIA ROMANA cuprinde tinuturile dintre Dunare si colinele Subcarpatice. Apele minerale sunt reprezentate prin lacuri sarate si ape de zacamant de petrol.Lacuri sarate, intalnim la:

Snagov

Caldarusani

Comana

Fundata

Amara

Strachina

Batagu

Balta Amara

Ianca

Faurei

Lacul Sarat

Chichinetu

Pleascu

Movila Miresii

IZVOARE RADIOACTIVEMulte izvoare minerale au o radioactivitate naturala prin imbogatirea cu ioni radioactivi din radiatia rocilor eruptive acide, granite si porfire. Radioactivitatea se masoara in picocurie (pCi), o unitate insemnand 3,71010 dez / sec (dezintegrari pe secunda), in rutherford (1 ed = 106 dez / sec), in microrutherford (urd/106 = 106 / 106 / sec).

Izvoarele radioactive, pot fi:

1. Izvoare minerale foarte slab radioactive care au < 500 pCi: Danesti

Madatas

Sancraieni

Lenta

Biborteni

Vatra dornei

Baile Felix

Baile Govora

Mangalia

Covasna

Cojocna

1 Mai

2. Izvoare minerale cu radioactivitate slaba cu concentratii intre 900 1.000 pCi. Acestea sunt legate de vechile vetre vulcanice si le gasim la:

Stoiceni

Santimbru Bai

Carta

Vlahita

Stana de Vale

Moneasa

Buzias

3. Izvoare minerale cu radioactivitate moderata care au intre 1.000 5.000 pCi. Aparitia lor este direct legata de rocile eruptive acide, granite, gresii si de marnele din flisul carpatic. Le gasim la:

Bilbor

Borsa

Valea Vinului

Oradea

Lipova

Timisoara

Topalu

Caciulata

Calimanesti

Baita

Tulghes

Geoagiu Bai

Slanic Moldova

4. Izvoare minerale cu radioactivitate foarte mare sunt cuprinse intre 5.000 10.000 pCi si chiar cu valori mai ridicate si se gasesc la:

Sangeorz Bai

Baile Tusnad

Baile HerculaneIMPORTANTA APELOR MINERALEPrin varietatea compozitiei lor chimice si prin continutul de gaze, izvoarele minerale sunt folosite la tratarea bolilor de nutritie (Slanic Moldova), a bolilor hepato biliare (Caciulata, Calimanesti, Baile Herculane), la afectiuni digestive (Borsec, Caciulata), nephrite si litiaze renale (Calimanesti), la afectiuni respiratorii si cardio vasculare (Covasna, Vatra Dornei, Baile Tusnad, Borsec, etc). In prezent, descoperirea si studierea unui numar mare de izvoare minerale situate in perimetrul a peste 500 localitati, au favorizat, pe de-o parte dezvoltarea si modernizarea vechilor statiuni balneo climaterice, iar pe de alta parte aparitia unora noi.

In contextul acestor realizari, medicina balneologica romaneasca, a inregistrat succese remarcabile, prin amenajarea unor sanatorii si statiuni balneo climaterice, profilate dupa valoarea terapeutica a apelor minerale. Putem mentiona statiunile Baile Herculane, Baile Felix, Geoagiu Bai, Covasna, Calimanesti, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Techirghiol, care demult si-au dobandit un renume european, asa incat anual sunt folosite de un numar din ce in ce mai mare de turisti straini si nu numai.

De asemenea, pe langa proprietatile lor curative, izvoarele minerale constituie o importanta bogatie a subsolului nostru, valorificate astazi la un nivel inalt de industria alimentara.Atat apele minerale medicinale, cat si apele minerale de masa, solicitate astazi din ce in ce mai mult, au favorizat infiintarea unei industrii de imbuteliere a lor.Inceputurile acestei activitati sunt semnalate inca de la sfarsitul secolului al XIX lea, cand in cateva statiuni se folosea apa imbuteliata. In prezent prin extinderea ei si modernizarea instalatiilor de imbuteliere intr-un mare numar de statiuni balneare (Borsec, Bodoc, Malnas Bai, Covasna, Biborteni, Zizin, Buzias, Slanic Moldova, Caciulata, Poiana, Sarul Dornei, Poiana Negri, Poiana Cosnei, Valcele, Tusnad, Perla Harghitei Sancraieni, etc), s-a ajuns la o productie anuala de circa un sfert de milliard de litri de apa minerala.

Apa PlataApa plata constituie tipul de apa potabila naturala ce apartine de regula, de grupa izvoarelor oligominerale reci. Are o mineralizare mai mica de 1.000 mg / l. Denumirea acestui tip de apa, a fost data de profesorul francez B. Ninard, in 1971, cu termenul de Leau Plate, termen preluat in intreaga lume si in literatura hidrologica.

Apa plata este de origine vadoasa, in sensul ca ea se formeaza din precipitatiile ce patrund prin fisuri si prin sorburi in masivele ce calcar omogen carstificate si apar sub forma de izvoare, cu debit variabil la o cota inferioara fata de punctual zonei de alimentare. Circulatia apei prin masa de calcar se presupune ca are o durata de cateva luni, timp in care se realizeaza stabilitatea ei microbiologica. Ca urmare, apa plata trebuie sa prezinte o stabilitate o proprietatilor fizice, chimice si organoleptice pe o perioada de aproape un an.

Temperatura izvoarelor cu apa plata se mentine tot timpul anului, indiferent de anotimp, intre 5 70C. Compozitia chimica a apei este dominata de anionul bicarbonic (HCO3-), insotit de cele mai multe ori de cationic ce calciu (Ca++), magneziu (Mg++) si natriu (Na+), precum si de anionii de sulfat (SO4) si clor (Cl), fara ca limita maxima a acestor saruri dizolvate sa depaseasca 1.000 mg / l. Dioxidul de carbon (CO2), lipseste din continutul acestor ape.Apa plata care provine din izvoarele ce apar din masivele de calcar, are un gust placut, este incolora si inodora si este lipsita de anumiti germeni patogeni sau colibacili. Concentratia ionilor de hydrogen, caracterizeaza, cel putin pentru apele plate studiate la noi in tara, prezenta unui pH cu tendinta neutral (7,3) sau in unele cazuri slab alcalina (7,8 8).Apa plata poate fi imbuteliata fara nici un amendament tehnic si poate fi tinuta in butelii de plastic de 1,5 2 l, la temperaturi variabile (5 300C) si folosita apoi dupa o perioada de 12 luni, fara ca in prealabil sa-si schimbe continutul ionic. In aceasta situatie ea poate fi transportata la mari distante prin gari, aeroporturi, plaje marine si lacustre, fiind considerata ca un produs alimentar superior.

Primele descoperiri ale unei surse de apa s-au facut in Franta, apoi Belgia, Italia, Iugoslavia, Grecia, Bulgaria, iar din deceniul al noualea si in Romania. Productia mondiala de apa plata, a ajuns astazi la circa un milliard de litri. Aceasta apa de natura oligominerala, este foarte consumata in Europa si este deosebit de cautata in tarile cu indice de ariditate mare Kuweit, Arabia Saudita, Irak, Israel, Bahrein, Quatar, Oman, Libia, Liban, s.a.m.d.

La noi in tara, studii asupra acestei surse de apa s-au facut din anul 1984 de catre ISPIF, ajungandu-se la concluzia ca apa plata are un gust agreabil chiar dupa 12 luni de la imbuteliere.

In present, in Romania se fac imbutelieri de apa plata din mai multe izvoare. Este vorba de Izvorul Minunilor, din Muntii Vladeasa Apuseni, de langa localitatea Stana de Vale, precum si din mai multe izvoare din depresiunea Dornelor jud Suceava. Asa este Izvorul Alb din zona Dorna Candreni, unde apa intra intr-o camera de captare si de aici este transmisa la statia de imbuteliere printr-o regiune de protectie. Apa Izvorului Alb este oligominerala plata si are un grad de mineralizare de 191 mg / l. Continutul ei chimic este dominat de anionul HCO3 (137,8 mg / l) si de ionii de Ca++ (45,8 mg / l), Mg++ (4,5 mg / l), Na+ (1,5 mg / l), K+ (0,5 mg / l) si Cl.

De asemenea, au mai fost semnalate izvoare cu apa plata si in alte puncte din formatiunile calcaroase cum ar fi: Carand din jud Arad, Scropoasa din jud Dambovita, Baile Herculane din jud Caras Severin, Murighiol din jud Tulcea si Chitila din Bucuresti. PAGE