APLICAȚIA PRACTICĂ DE TEREN

A SECȚIEI DE GEOGRAFIE DIDACTICĂ ANUL I

24 – 28 aprilie 2017

Aplicația practică s-a desfășurat pe un traseu care străbate, sub forma unor profile de

studiu, unitățile geografice de relief: Câmpia Română, Subcarpații Getici, Carpații

Meridionali și o mică porțiune a Depresiunii Transilvaniei (Depresiunea Sibiului).

Organizarea acestei acțiuni a presupus stabilirea bazei de cazare într-o locație, anume

Călimănești (Hotelul Traian) de unde s-au efectuat deplasări pe traseul fiecărei zile. Pentru

eficientizarea studiilor și cercetărilor geografice, plecarea de la București s-a făcut cu aceleași

mijloace de trasnport, la fel și sosirea, în acest context traseele acelor zile au fost valorificate

prin observații, măsurători, prezentări, analiză a mediului geografic și obiective studiate.

Aplicația practică de teren a anului I de studiu, la cele șase specializări ale Facultății

de Geografie din București, se înscrie în cadrul planurilor de învățământ la categoria

disciplinelor de studiu cu un caracter obligatoriu. Există unele trăsături comune ale aplicațiilor

de teren la aceste secții de specializare, însă și elemente de diferențiere, specifice direcției de

aprofundare prin studiu. Ceea ce au în comun aceste aplicații este legat de deplasarea în

spațiul geografic, cerință absolut necesară pentru domeniul de studiu al Geografiei, ținând

cont de obiectul său definitoriu de studiu.

Fig. nr. 1 Un punct de observație asupra Depresiunii Câmpulungului, la Mateiaș (foto. Prof. Săndulache Iulian)

Pornind de la încadrarea Aplicației practice de teren, drept disciplină de studiu, aceasta

are propriile elemente specifice (de conținut) bazându-se totodată pe cunoștințele acumulate la

curs, urmărind o punere în practică a acestora pe teren, studentul având posibilitatea

confruntării teoriei cu realitatea oferită de mediul geografic.

Pornind de la cele enunțate mai sus, dar și de la prezentarea rezultatelor activităților de

teren, dorim să facem precizarea că aplicația practică de teren, are un caracter itinerant, însă

ea nu poate fi asociată excursiilor sau taberelor, deoarece condițiile de realizare, informațiile

oferite studenților, activitățile practice efectuate, sunt cu totul altele. Dacă mai adăugăm faptul

că traseul ales nu este unul ”de plăcere vizuală”, ci de analiză a unor trăsături specifice, iar la

final se susține un colocviu și se obține o notă, atunci diferențele sunt clare.

Elemente de organizare a practicii de teren

Cadre didactice participante:

Lect. univ. dr. Florin Achim

Lect. univ. dr. Iulian Săndulache

Asist. univ. dr. Anca Munteanu

Conf. univ. dr. ing. Valentin Popescu (specializare geologie)

Practica s-a desfășurat prin distribuirea studenților pe cele două autocare (grupele 101

și 102 pe un autocar, iar grupele 103 și 104 pe celălalt autocar). Cadrele didactice au fost

repartizate în mod egal pe cele două autocare.

Transmiterea informațiilor referitoare la analiza geografică de teren, s-a făcut la modul

următor:

- oprirea în puncte de studiu cu un caracter reprezentativ pentru unitatea de studiu, dar și cu posibilitatea de observare pe ansamblu (puncte mai înalte);

- analiza și explicațiile, au fost însoțite de efectuarea schițelor de profil și a unor scheme explicative, pe tabla mobilă, folosită pe teren;

Fig. nr.2 Utilizarea tablei pe teren

- în punctele de oprire s-au folosit hărți, pe suportul cărora au fost oferite explicații și elemente de analiză punctuală, asupra componentelor mediului geografic și a

relațiilor dintre acestea. Practic s-a realizat o confruntare între teren și hartă,

observându-se modul de transpunere pe diferite tipuri de hărți a celor observate.

Hărțile utilizate au fost: Harta României (de ansamblu), hărți topografice scara

1:25 000, hărți geologice, hărți turistice, schițe și profile din diferite lucrări.

Fig. nr.3 Harta munților Lotrului, autor Dănuț Călin (foto. Prof. Săndulache Iulian)

Alături de acestea, componenta practică de teren a aplicației a presupus:

- efectuarea de măsurători instrumentale pentru determinarea elementelor de planimetrie și pe alocuri altimetrie;

Fig. nr.4 Aplicații prin intermediul măsurătorilor instrumentale (foto. Prof. Săndulache Iulian)

- explicații și determinări geologice;

Fig. nr. 5 Experimentul de teren prin utilizarea ciocanului geologic de Prof. Popescu Valentin (foto. Prof. Săndulache Iulian)

- orientarea pe teren prin determinări cu ajutorul busolei, inclusiv orientarea hărții;

Fig. nr.6 Prof. Anca Munteanu determină orientarea hărții prin folosirea busolei (foto. Prof. Săndulache Iulian)

- fotografia reprezintă un element utilizat frecvent în aplicațiile geografice. Beneficiind de participarea Prof. Iulian Săndulache, coordonatorul cercului de

fotografie ”Vasile Sencu”, studenții au făcut numeroase fotografii, cu teme variate

și prin setări ale aparatelor sub îndrumarea profesorului, în funcție de condițiile de

fotografiere;

Fig. nr. 7 Îndrumarea realizării fotografiilor de către Prof. Iulian Săndulache

- deplasarea pe traseu montan către obiective;

Fig. nr.8 Grupul de studenți s-a deplasat pe traseu către Șaua Vidruței. Condițiile de traseu au fost solicitante,

prin prezența stratul de zăpadă, la o dată târzie de primăvară (26 aprilie) (foto. Prof. Săndulache Iulian)

Traseul aplicației

Ziua 1.

București – Târgoviște – Valea Dâmboviței – Mateiaș – Câmpulung Muscel –

Berevoiești - Domnești – Valea Iașului - Curtea de Argeș – Tigveni – Rm. Vâlcea

– Călimănești

Ziua 2.

Călimănești – Rm. Vâlcea – Băile Govora – Costești – Horezu - Polovragi (Cheile

Oltețului, Peștera Polovragi) – Cheile Galbenului și Peștera Muieri, retur

Călimănești

Fig. nr. 9 Cheile Oltețului (foto. Prof. Săndulache Iulian)

Ziua 3.

Călimănești – Defileul Cozia – Brezoi – Valea Lotrului – Păscoaia – Brădișor –

Mălaia – Voineasa – Valea Mănăileasa – Lacul Vidra – Obârșia Lotrului, retur

Călimănești

Ziua 4.

Călimănești – Defileul Cozia – Depresiunea Lovișei – Defileul Turnu Roșu –

Tălmaciu – Cisnădie – Cisnădioara – Muzeul de artă populară ”Astra” – Sibiu,

retur Călimănești

Fig. nr. 10 Grup de studenți geografi în timpul aplicației, la Sibiu în Piața Mare

Ziua 5.

Călimănești – Muzeul Satului Vâlcean – Salina Ocnele Mari – Rm. Vâlcea –

Dedulești – Pitești – București.

Fig. nr.11 Studenții geografi la Muzeul Satului Vâlcean

Particularități ale studiului geografic în timpul aplicației practice de teren

După cu am menționat mai sus, aplicația a vizat o serie largă de activități pentru

acumularea de cunoștințe de specialitate.

O latură importantă este cea a deplasării cu autocarele, în tot acest timp profesorii

au explicat la stația audio a autocarului, la microfon date referitoare la locație, structura

unităților de relief, relații etc. Mai trebuie precizat faptul că aceste informații au fost la nivelul

anului I de studiu, pe baza cunoștințelor obținute la disciplinele de an: Geografie Fizică

Generală, Geografie Umană și Economică, Hidrologie, Climatologie, Topografie, Cartografie

ș.a. Tinând cont de deplasarea în spațiul geografic românesc, nu puteau lipsi informațiile

despre Geografia României, referitoare la unitățile geografice, subunități, toponime, orașe,

râuri, lacuri, obiective economice (de exemplu amenajările hidroenergetice de pe Valea

Lotrului) și multe altele. Profesorii au avut în vedere să nu aprofundeze informații de natură

geomorfologică, spre exemplu, punând accentul mai mult pe formele de relief (doar

morfografie) și date morfometrice, succesiune în spațiu, iar acolo unde situația a impus

precizări mai detaliate (de exemplu la sectoarele de chei), explicațiile au fost însoțite de

definiții și precizări suplimentare, fară a lăsa nelămuriri asupra unor aspecte ca nu au fost

studiate de către studenți la cursuri.

În continuare vom prezenta unele probleme aplicate în punctele de oprire pentru

observații și studii. Trebuie spus că astfel de activități au fost efectuate în mai multe puncte,

pe parcursul celor cinci zile de aplicație.

Aplicațiile de cartografie și topografie

Acestea s-au dorit a se efectua în vederea învățării de către studenți a modului în care

se pot face cartări precise, asupra elementelor de pe suprafața topografică a reliefului.

Operațiunile au vizat unele elemente de bază, de natură instrumentală, conceptuală și de

raportare a datelor culese prin măsurare. Unul dintre scopuri a fost și acela de familiarizare a

studenților cu instrumentele de măsurat, ei conștientizând în acest mod, că mai târziu, în anii

de studiu, precum și la master sau doctorat, vor putea face măsurători precise asupra unor

aspecte ale dinamicii reliefului (ravene, ogașe, torenți, alunecări, maluri erodate etc.) în

vederea analizelor pentru lucrările de finalizare a studiilor, articole ori alte forme de cercetare.

Au fost transmise instrucțiuni legate de punctele de pornire a măsurătorilor, limitele spațiale

ale acestora (de exemplu nu putem să ne propunem măsurarea de-a lungul unui întreg râu,

cum ar fi Topologul, însă putem monitoriza – măsura - numeroase puncte și areale cheie),

metodele folosite și eficiența acestora.

Instrumentarul folosit la aceste măsurători, a fost din cel topografic și anume:

- nivelă profesională cu lunetă;

Fig.12 Nivela topografică cu lunetă optică (foto. Prof. Săndulache Iulian)

- trepiedul multifuncțional folosit pentru lunetă și tablă;

Fig. nr.13 Trepiedul multifuncțional

- mire topografice telescopice cu nivele cu bule de aer. Lungimea acestora este de 3 metri;

Fig. nr. 14 Mira topografică (foto. Prof. Săndulache Iulian)

- rulete topografice cu panglică de oțel învelită în plastic, cu lungimea de 50 m;

Fig. nr. 15 Ruleta topografică (foto. Prof. Săndulache Iulian)

- fișe topografice cu înălțimea de 40 cm, pentru marcarea punctelor la sol (10 buc.);

Fig. nr. 16 Fișă topografică (foto. Prof. Săndulache Iulian)

- busole folosite pentru orientarea aliniamentelor obținute prin măsurători; - acestora l-i s-au adăugat echerul și raportorul, folosite pentru transpunerea pe tablă

a măsurătorilor, pe măsură ce acestea se efectuau.

Activitățile topografice cu studenții au cuprins:

- punerea în stație a mirei și asigura poziției deasupra punctului topografic, prin utilizarea firului cu plumb;

Fig. nr. 17 Punerea în stație a nivelei

- efectuarea de măsurători asupra distanțelor, prin folosirea ruletelor topografice de 50 m;

Fig. nr. 18 Efectuarea de măsurători cu ruleta topografică (foto. Prof. Săndulache Iulian)

- poziționarea punctelor topografice prin intermediul fișelor și ale mirelor;

Fig. nr. 19 Amplasarea punctului topografic (foto. Prof. Săndulache Iulian)

Fig. nr. 20 Lucrul pe echipe(foto. Prof. Săndulache Iulian)

- efectuarea de vize succesive asupra punctelor topografice, aici fiind angrenați mai mulți studenți;

Fig. nr. 21 Observații instrumentale ale studenților(foto. Prof. Săndulache Iulian)

Fig. nr. 22 Citiri instrumentale ale studenților(foto. Prof. Săndulache Iulian)

Fig. 23 Studenții au manifestat interes pentru măsurători(foto. Prof. Săndulache Iulian)

- citirea unghiurilor orizontale de pe cercul orizontal al aparatului. Reperul a fost nordul indicat de busolă;

- raportarea măsurătorilor pe planșa de lucru (tablă);

Fig. nr. 24Raportarea rezultatelor măsurătorilor de teren pe planșă(foto. Prof. Săndulache Iulian);

- determinarea distanțelor prin măsurători stadimerice;

Fig. nr. 25 Măsurători stadimetrice(foto. Prof. Săndulache Iulian)

- calculul scării reprezentării de pe planșă prin măsurători directe pe teren și aplicarea formulelor de calcul;

Fig. nr. 26 Calcule asupra scării (foto. Prof. Săndulache Iulian)

Măsurătorile s-au realizat prin lucrul pe echipe, cu o componență variabilă, de la

nivelul unei grupe întregi, până la 2-3 studenți, fiind desemnați operatori (la nivelă, miră, fișă

topografică, ruletă, planșă);

Fig. nr. 27 Echipă de studenți(foto. Prof. Săndulache Iulian)

Pumctul de observație de la Costești

La Costești, în apropiere de Horezu, se află o importantă deschidere geologică, unde

pot fi observați trovanți. Denumirea obiectivului este ”Muzeul trovanților de la Costești”.

Fig. nr. 28Vizita la Muzeul trovanților Costești

La acest obiectiv au fost făcute observații, fiind aduse explicații de către profesori,

inclusiv prin elemente de analiză și experiment de către Prof. Geolog Popescu Valentin.

Fig. nr. 29 Observații la Costești(foto. Prof. Săndulache Iulian

Obiectivul Cheile Oltețului

Situate pe valea râului omonim, care separă munții Căpățânii de cei ai Parângului,

aceste chei oferă posibilități de studiu și cercetare prin numeroase elemente ale mediului

geografic. La acest obictiv, autocarele au staționat la Mănăstirea Polovragi, iar deplasarea s-a

făcut pe traseu. Cu această ocazie s-au făcut observații de natură geologică, au fost definite

noțiunile de chei, cu elemente de morfometrie, intrarea în Peștera Polovragi, caracteristici ale

cursului de apă etc.

Fig. nr. 30 Studenții geografi la Cheile Oltețului (25 aprilie 2017)

Pe timpul celor cinci zile, au existat mai multe obiective și puncte de oprire pentru

studii și observații. Traseele urmate au avut mai multe obiective, printre care cel de

cunoaștere a spațiilor geografice prin trăsăturile lor cele mai directe. Putem aduce aici două

exemple, unde drumul urmat cu autocarul nu a fost cel mai scurt sau în cea mai bună stare.

Astfel între orașele Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș, drumul rutier este într-o stare

slabă, însă pe acest traseu, se pot face observații foarte directe și concrete asupra

caracteristicilor Subcarpaților Getici în spațiul Gruiurilor Argeșului. Fără a ne contrazice cu

alte aspecte indicate undeva mai sus și legate de observațiile geomorfologice (de studiu al

reliefului), traseul oferă numeroase elemente interesante de domeniul Geografiei României,

iar aici, indiferent de anul în care se află, studenții au obligația și este totodată este necesar

pentru pregătirea lor să acumuleze cunoștințe.

Un alt traseu important pentru cunoașterea spațiului Carpaților Meridionali, prin

Grupa Parângului a fost cel de la Brezoi până la Obârșia Lotrului. Aici, pe un traseu relativ

lung ce măsoară circa 80 km, se pot observa caracteristicile masivelor Căpățânii și Lotrului,

alături de Culmea Latoriței. Pe acest traseu studenții au avult puncte de oprire, cu elemente de

analiză și reprezentarea de profile la tablă, prin obsrvație directă pe teren, au urcat la Șaua

Vidruței, unde au avut o imagine de ansamblu asupra grupei montane. Drumul nu a fost ușor,

condițiile rutire sunt precare, iar zăpada a generat mici probleme de trafic.

Fig. nr. 31 Imagini de la aplicația

pe Valea Lotrului - Mănăileasa

Alte obiective ale aplicație au fost:

Turnul Chindiei;

Mausoleul de la Mateiaș;

Mănăstirea Curtea de Argeș;

Stațiunea Călimănești – Căciulata;

Atelierele de ceramică de la Horezu;

Peștera Muierii;

Cheile Galbenului;

Peștera Polovragi;

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale din Romania, ”Astra” Sibiu;

Centrul istoric al Sibiului;

Muzeul Satului Vâlcean;

Salina Ocnele Mari;

Mănăstirea Polovragi;

Mănăstirea Cozia.

Pentru ilustrare alăturăm a serie de fotografii de la aceste obiective atinse de studenții Secției

de Geografie Didactică.