apmcv-old.anpm.roapmcv-old.anpm.ro/files/APM Covasna/Anunturi ACC/STUDIUDEIMPACTPRO-BORD...apmcv-old.anpm.ro

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Beneficiar: S.C PRO-BORD SRL Punct de lucru Haghig

Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L. Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; 0726735839 ;E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

1

Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; Mobil 0726735839 ;E-mail:[email protected] ; http/ www.ecobref.ro Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2013 Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz.292/12.10.2010.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI intocmit conform Ordinului 863/2002 pentru obtinerea Acordului de Mediu la proiectul:

MARIREA CAPACITATII FERMEI DE CRESTERE SUINE PRIN RECOMPATIMENTARE INTERIOARA

Beneficiar: SC PRO-BORD SRL Punct de lucru: Comuna Haghig, sat Haghig, DN 13E, judetul Covasna

- 2014 -

mailto:[email protected]

http://www.ecobref.ro/



2

Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:[email protected] ; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008 Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2013 Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz.292/12.10.2010. Denumirea lucrarii:

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: “MARIREA CAPACITATII FERMEI DE CRESTERE SUINE PRIN RECOMPATIMENTARE INTERIOARA”

Beneficiar: SC PRO-BORD SRL Punct de lucru: Comuna Haghig, sat Haghig, DN 13E, judetul Covasna

LISTA DE SEMNATURI Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Lidia …………………..………. Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Maniu Codruta……………………… Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Constantin……..……………...

- 2014-




3




4

C U P R I N S PARTE SCRISA Pag. 1 Foaie de garda 1 Foaie de semnaturi 3 Cuprins INTRODUCERE CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE 8 1.1. Titularul proiectului 8 1.2 Denumire proiect 8 1.3 Autorul studiului de evaluare a impactului 8 1.5 Denumirea proiectului si amplasamentul investitiei 8 1.6 Descrierea proiectului 9 1.6.1 Situatia existenta 9 1.6.2 Situatia propusa 12 1.6.3 Incadrarea activitatii in legea 278/2013 13 1.6.4 Dotari 14 1.6.5 Oportunitatea investitiei 15 1.7 Durata etapei de functionare 16 1.8 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei necesare asig. prod. 16

1.9 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice si modul lor de depozitare

19

1.10 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea propusa

22

1.11 Informatii despre utilizarea curenta a terenului 24 1.12 Alternative studiate pentru proiect 25 1.13 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

26

1.14 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

27

CAPITOLUL 2. PROCESE TEHNOLOGICE 28 2.1.1 Procese tehnologice de productie 28 2.1.2 Dotari 30 2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai

bune tehnici disponibile 31

2.2. Activitati de dezafectare 43 CAPITOLUL 3. DESEURI 47 3.1. Deseuri rezultate din faza de constructie 47 3.2 Deseuri rezultate din procesul de productie 47 3.3 Managementul deseurilor 48 3.4 Managementul dejectiilor 49 CAPITOLUL 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

52

4.1 APA 52 4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului 52 4.1.2. Alimentarea cu apa 52 4.1.3 Managementul apelor uzate 54 4.1.4 Prognozarea impactului 56 4.1.5 Masuri de diminuare a impactului 56 4.16. Zone de protectie sanitare si perimetre de protectie hidrologica 57




5

4.2. AERUL 58 4.2.1. Date generale 58 4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona 58 4.2.1.2 Caracterizarea surselor de poluare existente in zona amplasamentului 59 4.2.2. Surse si poluanti generati 60 4.2.3. Modul de evacuare a poluantilor 61 4.2.4 Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale si calcule de

evaluare 62

4.2.5 Evaluarea mirosului 66 4.2.6 Inventarul surselor de poluare 67 4.2.7 Prognozarea poluarii aerului 70 4.2.7.1 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati

in atmosfera 70

4.2.7.2 Evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera 74 4.2.8 Masuri de diminuare a impactului 78 4.2.9 Harti si desene la capitolul aer 78 4.3. SOLUL 81 4.3.1. Date generale 81 4.3.2. Surse de poluare a solului 81 4.3.3 Masuri prevazute 82 4.3.4 Prognozarea impactului 84 4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI 84 4.5. BIODIVERSITATEA 86 4.6 PEISAJUL 57 4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 87 CAPITOLUL 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 88 CAPITOLUL 6. MONITORIZAREA 90 CAPITOLUL 7. SITUATII DE RISC 92 CAPITOLUL 8 . DESCRIEREA DIFICULTATILOR 92 CAPITOLUL 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 93

ANEXE +PARTE DESENATA: Plan recompartimentare boxe Plan de situatie Plam eliminare dejectii Plan bucatarie furajera Sectiune hala adapost porci Certificat de urbanism Notificare SGA 6259/2012 Contracte eliminare deseuri, vidanjare Certificat de inregistrare Certificat constataor Plan biosecuritate Plan management dejectii Fise tehnice de securitate




6

INTRODUCERE

Prezentul Raport la studiu de evaluare a impactului s-a intocmit pentru proiectul ”Marirea capacitatii fermei de crestere suine prin recompartimentare interioara”.

In prezent, in baza Autorizatiei de Mediu nr.238/15.10.2008, pe amplasamentul aflat in proprietatea SC PRO-BORD SRL, in suprafata de 15.000 mp, functioneaza o ferma de crestere a porcilor in sistem intensiv- industrial, de la varsta de 11 saptamani si o greutate de cca.25-30 Kg pana la greutatea de livrare. Produsul finit al activitatii din ferma zootehnica este porcul livrat la abator. Animalul are o greutate intre 100-110 Kg. Animalele sunt crescute in 3 hale de adapost a porcilor de cate 747 mp fiecare. Capacitatea de productie a fermei este de 1950 de capete. Beneficiarul investitiei – SC PRO-BORD SRL – urmareste optimizarea capacitatii disponibile a adaposturilor existente, prin:

- Marirea capacitatii de productie de la 1950 la 3000 capete prin recompartimentarea interioara a boxelor existente in cele trei hale de adapost. Nu vor avea loc modificari in structura constructiva sau in sistemele de alimentare utilitati si nu se vor construi cladiri noi, amenajarile existente acoperind necesarul preconizat. Se doreste de fapt atingerea capacitatii de productie preconizata inca din faza de proiectare initiala, ferma existenta avand capacitatea construita sa suporte cresterea numarului de suine prevazut, respectandu-se cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare.

- Imbunatatirea sistemului de ventilatie aferent celor trei hale de productie, prin inlocuirea

echipamentelor de exhaustare existente, echipamente care s-au dovedit a fi ineficiente prin subdimensionare, numar si loc de amplasare. Inlocuirea se va face cu echipamente dimensionate corespunzator, suficiente, si amplasate astfel incat sa asigure un climat interior optim si o evacuare corespunzatoare a noxelor din halele de productie.

Prezentul studiu va sta la baza obtinerea Acordului de Mediu pentru reamenajarea fermei de porci.

Activitatea propusa se incadreaza pe lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului conform Deciziei nr.358/22.01.2014, eliberate de APM Covasna. Proiectul a fost incadrat in prevederile urmatoarele acte legislative; - H.G. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului- Anexa nr. 1, pct.22 corelat cu pct.17, litera b). - Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale, Anexa 1:

- pct.6.6 Cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor, cu capacitati de peste: - litera b) 2000 de locuri pentru porci de productie (peste 30Kg).

Odata cu punerea in functiune a noilor capacitati de productie, avand in vedere faptul ca numarul locurilor pentru porci de productie (peste 30 kg) depaseste pragul de 2000, in cadrul societatii se vor desfasura activitati inscrise in Anexa 1, pct.6.6, litera b) a Legii 278/2013 privind emisiile industriale. (Prezenta etapa de dezvoltare are in vedere extinderea capacitatii unei activitati, ce nu intra pana acum in domeniul de aplicare a legii Legea 278/2013 privind emisiile industriale (Directiva IPPC Recast). Prin urmare analiza proiectului s-a facut tinand seama de prevederile BREF: „ Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”. In vederea intocmirii Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a avut in vedere cerintele Ord. MAPM nr. 860/2002, modificat prin Ord. nr. 210/2004 si Ord. nr. 1037/2005 privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu; Ord. MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.




7

CAPITOLUL 1 INFORMATII GENERALE 1.1 TITULARUL PROIECTULUI: SC PRO-BORD SRL Adresa:

- Sediul social: localitatea Crizbav, com.Crizbav, str.Principala, nr.63E, judetul Brasov, - Punct de lucru: localitatea Haghig, FN (DN 13E), jud.Covasna

Telefon: 0746242758 E-mail:[email protected] Numele persoanelor de contact: Administrator Dan Sorin 1.2 DENUMIRE PROIECT: “Marirea capacitatii fermei de crestere suine prin recompartimentare interioara”. 1.3 AUTORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI : S.C. ECO-BREF S.R.L BRASOV, societate înscrisă în Registrul Naţional al persoanelor fizice şi juridice care elaborează Rapoarte de mediu (RM), Rapoarte privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţuri de mediu (BM), Rapoarte de amplasament (BM), Rapoarte de securitate (RS) şi Studiii de evaluare adecvată (EA), conform certificatului nr. 292 din 12.10.2010 prin Lipan Lidia. Adresa : Brasov, str.Diaconu Coresi nr.5, tel/fax:0268/470095; 0726735839 1.5 DENUMIREA PROIECTULUI SI AMPLASAMENTUL INVESTITIEI 1.5.1 Denumire proiect: Marirea capacitatii fermei de crestere suine prin recompartimentare interioara 1.5.2 Amplasament:

Terenul pe care sunt amplasate halele de productie se afla in intravilanul localitatii, conform PUZ aprobat si este in proprietatea societatii conform extras CF nr. 23020 Haghig. Conform PUZ aprobat nu s-a instituit regim special asupra terenului, zona fiind destinata cresterii porcilor.

Fig.nr.1- Plan de incadrare in zona




8

Vecinatati: - la Nord: DN 13E - la Est- teren arabil, proprietate privata - la Vst- teren arabil, proprietate privata - la Sud- teren arabil, proprietate privata

S.C.”PRO-BORD” SRL- Punct de lucru Haghig, este amplasat la o distanţă de cca. 1-1,5 Km fata de primele zone de locuinte.

In imediata vecinatate nu se metioneaza habitate protejate sau zone sensibile. Coordonate locatie (stereo):

Tab.nr. 1 Punct X(m) Y(M)

1 482006,256 547600,756 2 481996,494 547681,247 3 481820,987 547599,424 4 481831,236 547518,128

1.6 DESCRIEREA PROIECTULUI Pentru o mai buna intelegere a proiectului vor fi prezentate in continuare urmatoarele subcapitole:

- 1.6.1 Situatia xistenta - 1.6.2 Situatia propusa - 1.6.3 Dotari – situatia dupa extindere - 1.6.4 Incadrarea activitatii in Legea 278/2013 (Directiva IPPC RECAST) - 1.6.5 Oportunitatea investitiei

1.6.1 Situatia existenta In prezent, avand in vedere capacitatea de productie instalata pe amplasament, SC PRO-BORD SRL, pentru activitatea ce o desfasoara, a obtinut Autorizatia de Mediu nr. 238/15.10.2008. Conform acesteia, pe amplasament este autorizata o capacitate de productie de 1950 capete purcei/an. Activitatea desfăsurată in cadrul fermei (in cele 3 hale de adapost ) este de crestere a porcilor in sistem intensiv- industrial. In prezent, conform planului de situatie anexat in societate se disting urmatoarele zone: a)Zona destinata activitatii de productie ocupata cu 3 hale (grajduri) de ingrasare a porcilor de cate 747 mp fiecare, din care doua sunt unite prin intermediul unui spatiu tehnic, conform planului cu amplasarea halelor, anexat. Halele de ingrasare sunt constructii realizate din fundatie si podea din beton, cu structura si rezistenta din lemn si peretii exteriori termoizolanti, din panouri de tabla cutata, iar acoperisul din tabla cu izolatie din vata minerala. Sistemul de adapost este cu podele perforate complet, ventilatie si groapa de colectare adanca sub podea. Podeaua este alcatuita din placi de beton, avand fante de scurgere cu dimensiunile de 17x300m. Dotarile existente in hale sun:

• Sistemul de boxare: In aceste hale animalele sunt cazate in cele 20 boxe dispuse cate 10 pe fiecare parte a culoarului central de vizitare. Pe culoarul central este pozitionat sistemul suspendat de hranire automata, fiecare boxa fiind dotata cu o hranitoare. Hrana este transportata din buncarul de cap de grajd automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc. Fiecare boxa este dotata cu suzete pentru adapare. Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul de medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a animalelor. Dejectiile se




9

scurg in canalele de colectare care acoprea in intregime suprafata halei. Halele sunt dotate cu usi de acces, etanse, situate in cele doua capete ale culuarului central.)

• Sistemul de evacuare adejectiilor: Sistemul de adapost este cu podele perforate complet si groapa de colectare adanca sub podea . In cele trei hale (grajduri) de productie existente, podelele sunt complet perforate cu gratare din beton cu o grosime de 10 cm si fante de 1,7 cm, sub spatiul halelor fiind amplasate cuvele de colectare pentru dejectii cu inaltimea H=2,4 m, inscriindu-se intr-un volum de 1750 mc fiecare. Grosimea betonului din care este facut bazinul este de 25 cm; Exteriorul bazinului este imbracat cu o geomembrana care asigura protectia mediului subteran precum si a patrunderii inverse a apei din mediu in bazin. Bazinul este construit pe un fundament de argila compactata. Animalele sunt cazate in cele trei hale prevazute fiecare cu boxe dispuse pe fiecare parte a culuarului central de vizitare. In boxe sunt prevazute cate 2 cupe de adapare. Alimentarea cu hrana este realizata printr-o linie automatizata cu alimentator in fiecare boxa. Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul cu medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a animalelor.

Incalzirea necesara de minim 10-18°C iarna si maxim 18 grade vara este asigurata prin izolatia termica a peretilor din panouri sandwich termoizolante, izolatia acoperisului si ventilatoare automatizate. Incalzirea grajdului se realizeaza prin doua modalitati: natural si artificial. Incalzirea naturala a grajdului se realizeaza in conditiile popularii halei cu animale, caredegaja o temperatura suficienta pentru mentinerea unui climat propice in hala (in conditiile unei temperaturi exterioare incadrate intre 5 si 20°C. Incalzirea artificiala a grajdului se realizeaza doar in conditii de temperaturi extrem de scazute. Cand temperatura scade sub necesarul stabilit, pentru fiecare hala sunt prevazute cate 2 elemente de incalzire tip – “Munters” (tunuri de caldura diesel), ce utilizeaza drept combustibil motorina. Incalzitoarele nu necesită racordarea la cos de fum, arderea fiind quasi-completă. Temperatura este controlată prin sistem propriu cu termostat.

Ventilatia este asigurata prin intermediul unei piese de admisie aer amplasate la coama acoperisului. Aceasta permite circulatia aerului in interiorul podului, de unde prin intermediul elementelor de aerisire se continua ventilarea intregului spatiu al halei. De aici urmeaza ventilarea cuvei de dejectii prin gratare, urmand ca acesta sa fie eliminat prin intermediul celor 9 ventilatoare exhaustoare amplasate deasupra baselor de vizitare-vidanjare dejectii (cate trei pentru fiecare hala). Halele sint prevazute pe pereti longitudinali, cu ferestre de ventilatie acoperite cu perdele din material textil impregnat. Ridicarea sau coborarea perdelelor este comandata automat de un sistem computerizat, in functie de indicatiile de temperatura si umiditate, transmise de senzorii montati in interiorul halelor.

b)Zona destinata aprovizionarii: 2 silozuri de stocare a cerealelor (porumb si paioase) x400 tone. In acestea se depoziteaza cerealele necesare pentru un an de productie, sunt realizate din tabla galvanizata si sunt dotate cu sisteme de aerare si incarcare mecanica din mijlocul de transport, precum si cu benzi transportoare pentru a alimenta silozurile de consum aflate in incinta bucatariei furajere. Ele sunt amplasate pe platforma betonata in spatele zonei de preparare a hranei. Sunt prevazute cu capac, scara de acces pe capac, rampa de interventie, usita de vizitrae, tubulatura de acces a sondei de aspiratie si ventilatie, picioare de sprijin.

c)Zona pentru pregatirea furajelor (bucataria furajera)- cladire anexa . Bucataria furajera este un sistem complex pentru pregatirea furajelor cu ajutorul careia se poate obtine o productie de hrana de pana la 16 to/h cu o mare precizie de dozare a componentelor. Bucataria este alcatuita din 4 silozuri de cate 28 to fiecare pentru orz, porumb, strot de soia si strot de floarea soarelui, o moara cu ciocane folosita pentru macinarea componentelor furajelor (la care se adauga premix 5%), un computer cantarire-dozare furaje, amestecatoare. Produsele macinate prin moara ajung in amestecator. Acesta este prevazuta cu o baterie de filtrare cu 7 saci pentru desprafuire prin intermediul ciclonetului (cu o suprafata de filtrare de cca.15 mp) se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis. Acest amestec este transportat din bucataria furajera catre buncarul ce alimenteaza linia automata de hranire a animalelor din fiecare hala de ingrasare .Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor




10

macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf. Exista un grad inalt de automatizare a prepararii furajelor si al hranirii si adaparii suinelor(linii automate de hranire si adapare) (vezi Plan bucatarie de furaje anexat)

e) Zona administrativ-sanitara: spatiu destinat birourilor, filtru sanitar pentru personal, spatiu pentru centrala termica necesara prepararii apei calde si a agentului de incalzire pentru pentru birouri administrative, incalzirea in cadrul bucatariei furajere si vestiare.(Centrale termica este tip Bosh cu o capacitatea de 29kw cu functionare pe combustibil lemnos. Evacuarea gazelor arse se face prin intermediul unui cos de dispersie cu H=6m si D= φ0,25 m).

f) Zona activitati conexe: Cladire anexa compartimentata pentru :

- Gospodaria de apa : Alimentarea cu apa se face prin putul propriu de 50 m adancime, forat in incinta curtii, hidrofor, bazin de inmagazinare de 40 mc (rezerva pentru alimentare cu apa si PSI) conducte de distributie catre adapatoarele automate si suzetele instalate in fiecare boxa. Boxele sunt prevazute fiecare cu cate doua cupe de adapare amplasate pe peretii laterali.

- Spatiul de efectuare a necropsiei + camera frigorifica. - Magazie intretinere .

Date constructive: Suprafata totala teren: 15000 mp din care:

- Hala nr.1+2 (doua hale unite printr-un spatiu tehnic): S=1713,38 mp - Hala nr.3: S= 820,72 mp - Cladiri anexe:

- Bucataria furajera, spatiu pentru birouri, filtru sanitar personal: S= 223 mp - Gospodaria de apa (rezervor +puturi):S=20,5 mp - Camera de necropsire si camera de frig :S= 6,75 mp - Doua silozuri pentru stocare cereale S= 2 x 76 mp (suprafata betonata pentru

amplasare silozuri S= 200 mp) - Bazinul etans vidanjabil pentru colectarea apelor uzate menajere (V=30 mc).

Constructiile sunt formate, din punct de vedere functional, dintr-un ansamblu de spatii distribuite pe linia fluxului tehnologic pentru servicii de crestere a suinelor conform planului tehnologic. Procesul tehnologic se dezvolta pe orizontala, de la silozuri spre bucataria furajera si terminand in hala de suine. Accesul se asigura pe toate laturile cladirii, atat prin usile glisante, cat si prin usi normale cu balamale. Halele de ingraser a porcilor sunt realizate din fundatie si podea din beton, cu structura si rezistenta din lemn si pereti exteriori termoizolanti, din panouri de tabla cutata, iar acoperisul din tabla cu izolatie din vata minerala.Podeaua este alcatuita din placi de beton, avand fante ci dimensiunile de 17x300mm. Date sumare privind procesul de productie: Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:

a) Procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se bazeaza pe procese metabolice;

b) Activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: - Adapostirea si curatarea adaposturilor. - Colectarea si transferul dejectiilor . - Administrarea hranei. - Adapat. - Asistenta medicala de specialitate.

c) Activitati de stocare, tratare si eliminare deseuri. Descrierea detaliata a procesului de productie este prezentata la capitolul 2.1




11

1.6.2 Situatia propusa: In prezent, activitatea desfăsurată in cadrul fermei este de crestere a porcilor in sistem intensiv- industrial, de la varsta de 11 saptamani si o greutate de cca.25-30 Kg pana la greutatea de livrare. Produsul finit al activitatii din ferma zootehnica este porcul livrat la abator. Animalul are o greutate intre 100-110 Kg. Animalele sunt crescute in 3 hale de adapost a porcilor de cate 747 mp fiecare, din care doua sunt unite prin intermediul unui spatiu tehnic, conform planului cu amplasarea halelor, anexat. Pentru optimizarea capacitatii disponibile a adaposturilor in conditii de microclimat coerespunzator se propune:


- Imbunatatirea sistemului de ventilatie aferent celor trei hale de productie, prin inlocuirea

echipamentelor de exhaustare existente, echipamente care s-au dovedit a fi ineficiente prin subdimensionare, numar si loc de amplasare, cu echipamente, dimensionate corespunzator, suficiente si amplasate astfel incat sa asigure un climat interior optim si o evacuare corespunzatoare a noxelor din halele de adapost porci.

In faza de functionare, ferma de crestere si ingrasare porci va exploata in cele trei hale de adapostire existente o capacitate totala de 3000 capete, in trei serii pe an . Ferma va functiona regim de ingrasare porci. Cele trei hale de adapost existente se vor popula cu cate 1000 capete de tineret porcin (avand varsta de 11 sapatamani si o greutate de cca.25-30 Kg) . Efectivul de animale este repartizat in mod egal in cele trei hale, unde purceii vor fi tinuti timp de cca.4 luni (faza de ingrasare) pana la greutatea de livrare. Ferma va fi utilizata in varianta totul plin-totul gol (per hala), cu cca. 1 saptamana intre serii pentru igienizare. Se realizeaza un numar de cca.3 serii pe an, adica cca.9000 animale/an.

Suprafata medie care revine unui porc va fi de 0,7-0,75 mp, respecatandu-se cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standade minime pentru protectia porcinelor care transpune Directiva 91/630/CEE, abrogata prin Directiva Consiliului 2008/120/CE, reglementeaza spatiul asigurat porcilor care trebuie sa fie conf.art.3: “ (1) Toate exploatatiile de porcine trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: a) suprafata libera de pardoseala disponibila pentru fiecare purcel intarcat sau purcel in crestere, tinut in grup, cu exceptia scrofitelor dupa monta si a scroafelor, trebuie sa fie de cel putin: (vi) 0,65 m2 pentru porcii cu o greutate vie cuprinsa intre 85 si 110 kg; Interiorul grajdurilor (halelor) va fi compartimentat in 72 de boxe, din care 66 boxe pentru crestere si ingrasare si 6 boxe vor functiona ca boxe de carantina, conform “Plan cu recompartimentarea boxelor”, anexat. Capacitatea boxelor va fi de 30 capete pentru boxele mici si 47 de capete pentru cele mari, cu despartitoare speciale, iar intre boxe vor fi prevazute alei de circulatie.




12

Referitor la sistemul de boxare sau compartimentare propus : Recopartimentarea se va face astfel:

Hala nr.1+2 (doua hale unite printr-un spatiu tehnic -suprafata construita = 1713,38 mp): - 40 de boxe de ingrasare mari cu dimensiune de 7,00m x 4,78 m - 4 boxe de ingrasare mici cu dimensiuni de 7,00m x 2,9 m - 4 boxe de carantina mici cu dimensiuni de 7,00 m x 2,9 m - camera tehnica cu suprafata de 67 mp

Hala nr.3 (suprafata construita= 820,72 mp): - 20 de boxe de ingrasare mari ciu dimensiune de 7,00m x 4,78 m - 2 boxe de ingrasare mici cu dimensiuni de 7,00m x 2,9 m - 2 boxe de carantina mici cu dimensiuni de 7,00 m x 2,9 m

Planificarea Sistemului de boxare respecta cele mai inalte cerinte de calitate, de rezistenta si functionalitate impuse de normele europene in vigoare. Sistemele de boxare pentru suine la ingrasare sunt supuse unor solicitari mecanice (animalele cantarind in faza terminala de ingrasare pana la 125 de kg sau chiar mai mult) si chimico-fizice cum sunt: umiditate, actiunea coroziva a dejectiilor, etc. Din aceste motive pentru recompartimentare se vor monta tevi galvanizate sudate intre ele ancorate in pardoseala cu ajutorul unor bride de otel inoxidabil. Fiecare boxa va fi prevazuta cu o poarta de acces. Referitor la sistemul de ventilare propus: Ferma va fi dotata cu un sistem de ventilare care sa realizeze evacuarea gazelor toxice si sa asigure temperatura corespunzatoare in situatia in care anumiti factori determina depasirea parametrilor normati. Microclimatul corespunzator este asigurat prin comanda automata, computerizat. Pentru admisia aerului sunt prevazute pe peretii longitudinali exteriori ferestre umbrite de admisie aer curat iar pentru evacuarea aerului sunt prevazute cate 6 exhaustoare cu ventilatoare de 20.000 m3/h (18 bucati in total) montate la tavan pe fiecare hala, care elimina aerul viciat prin cosuri metalice de ventilatie cu D=0,7m. Numarul acestora este calculat astfel incat sa asigure volumul de aer proaspat necesar fiecarui animal. 1.6.3 Incadrarea activitatii propuse in legea 278/2013 (IPPC-Recast) Referitor la incadarea in Directiva 2010/75/UE –“IED” privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării-transpusa in legislatia romaneasca prin Legea 278/2013) Odata cu punerea in functiune a noilor capacitati de productie, avand in vedere faptul ca numarul locurilor pentru porci de productie (peste 30 kg) depaseste pragul de 2000, in cadrul societatii se vor desfasura activitati inscrise in Anexa 1, pct.6.6, litera b) a Legii 278/2013 privind emisiile industriale. (Prezenta etapa de dezvoltare are in vedere extinderea capacitatii unei activitati, ce nu intra pana acum in domeniul de aplicare a legii Legea 278/2013 privind emisiile industriale (Directiva IPPC Recast). Prin urmare analiza proiectului s-a facut tinand seama de prevederile BREF: „ Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”. In tabelul urmator este prezentat modul de incadrare a activitatii/instalatiei, dupa marirea capacitatii de productie ,in conformitate cu legislatia in vigoare:

Tab.nr. 2 Directiva

EUROPEANA Legislatie

Mod de incadrare conform legislatiei Observatii privind incadrea /Justificare

Directiva 2010/75/UE –“IED” privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării)

Legea 278/2013 Anexa 1, punctul 6.6

6.6 Cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor, cu capacitati de peste:

b) 2000 de locuri pentru porci de productie (peste 30Kg)

Activitatea se incadreaza in Legea 278/2013 punctul 6.6 b) Se are in vedere cresterea capacitatii de crestere a purceilor de la 1950 capete purcei/an la 3000 de capete purcei/an.




13

1.6.4 Dotari situatia dupa cresterea capacitatii de productie Fata de situatia autorizata nu sunt prevazute dotari suplimentare, cu execeptia:

- montarii in boxele nou prevazute de sisteme de hranire si adapare a porcilor. Acestea sunt similare celor existente si autorizate. (Fata de situatia autorizata prin AIM nr. 238/15.10.2008, prin recompartimentare interioara, numarul boxelor va creste de la 40 bucati/ hala la 44 bucati/hala).

- inlocuirii sistemului de ventilatie existent (cate trei ventilatoare montate pe cele trei base

de vizitare-vidanjare dejectii a fiecarei hale), cu un sistem de ventilatie eficient (cate 6 ventilatoare exhaustoare instalate pe acoperisul fiecarei hale) .

Situatia dotarilor dupa marierea capacitatii de productie a) Pentru procesul tehnologic propriu-zis: • Trei hale de ingrasare a porcilor, din care doua sunt unite prin intermediul unui spatiu tehnic,

conform planului cu amplasarea halelor, anexat prevazute cu linie automatizata cu alimentator in fiecare boxa pentru hranirea si adaparea porcilor. Sistemul de adapost este cu podele perforate complet, ventilatie artificiala si groapa de colectare dejectii adanca sub podea. Sistemul de boxare: cate 24 boxe dispuse cate 12 pe fiecare parte a culoarului central de vizitare a fiecarei hale.

• Bucataria furajera compusa din: - 4 silozuri cilindrice de interior de cate 28 tone fiecare, pentru materii prime (porumb, orz,

sroturi de ;floarea soarelui sau soia)+4 sonde de aspiratie; - Moara cu ciocane MB 37; - Transportor melcat inclinat pentru transportul macinisului de la moara la amestecator; - Transportor cu spirala pentru transportul premixurilor la amestecator; - Amestecator vertical AH 1500; - Doze tensiometrice; - Transportor melcat pentru golirea amestecatorului; - Deviator in “Y” actionat de la sol pentru incarcat sacii de produs finit; - Trbnsportor melcat inclinat pentru golire produs finit; - Computer de cantariere-dozare WDC 25 care gestioneaza si comanda intregul proces de

macinare, dozare si amestecare, precum si transportul de materiale intre utilajele componente ale bucatariei furajere, timpii de macinare, amestecare, etc. ca si sincronizarea sau defazarea;

- Tablou electric de comanda, protectie si intrerupator principal. • Silozuri de stocare a cerealelor-2 bucati de cate 400 tone, pentru stocarea porumb si

paioase • Pod basculă – se asigură cântărirea autovehiculelor care aprovizionează societatea cu

cereale b) Pentru activitati conexe: • Pentru controlul climatului din adapostul de porcine (incalzire, ventilatie, iluminat)

- Instalatii de ventilatie . Ferma va fi dotata cu un sistem de ventilare care sa realizeze evacuarea gazelor toxice si sa asigurare temperatura corespunzatoare in situatia in care anumiti factori determina depasirea parametrilor normati. Microclimatul corespunzator este asigurat prin comanda automata, computerizat. Pentru admisia aerului sunt prevazute pe peretii longitudinali exteriori ferestre de admisie aer curat si cate 6 exhaustoare cu ventilatoare de 20.000 m3/h (18 bucati in total) montate la tavan pe fiecare hala, care elimina aerul viciat prin cosuri metalice de ventilatie cu D=0,7m.

- Elemente de incalzire tip “Munters” (tunuri de caldura diesel), ate 2 pentru fiecare hala, ce utilizeaza drept combustibil motorina pentru incalzirea adaposturilor de porci, cand temperatura scade sub necesarul stabilit. Incalzitoarele nu necesită racordarea la cos de fum, arderea fiind quasi-completă. Temperatura este controlată prin sistem propriu cu termostat.

• Tractor si vidanja –pentru aplicarea dejectiilor pe camp




14

• Prepararea apei calde si a agentului de incalzire pentru birouri administrative, incalzirea in cadrul bucatariei furajere si vestiare: se realizeaza prin intermediul unei centrale termice tip Bosh avand capacitatea de 29kw cu functionare pe combustibil lemnos. Evacuarea gazelor arse se face prin intermediul unui cos de dispersie cu H=6m si D= φ0,25 m.

• Filtru sanitar dotata cu 2 cai de acces compus din 3 spatii delimitate intre ele avand urmatoarele destinatii: vestiar haine de strada, dus si WC, apa calda se realozeaza in centrala termica si vestiar echipament ferma

• Gospodaria de apa. Alimentarea cu apa se face prin putul propriu de 50 m adancime, forat in incinta curtii, hidrofor, bazin de inmagazinare de 40 mc (rezerva pentru alimentare cu apa si PSI) conducte de distributie catre adapatoarele automate si suzetele instalate in fiecare boxa. Boxele sunt prevazute fiecare cu cate doua cupe de adapare amplasate pe peretii laterali.

• Alimentarea cu energie electrica-se realizeaza din retele de disteributie ale SC Electrica SA-sucursala de distributie Covasna, prin intermediul unuin post de transformare amplasat la limita societatii

• Furnizare energie electrica in caz de necesitate(pe durata limitata, in caz de cadere sistem de alimentare cu energie electrica)-se realizeaza cu un generator de curent de 13kW alimentat cu motorina.

• Pentru igienizarea spatiilor sunt utilizate aparate mobile (tip Karcher) de spalare prin pulverizarea cu presiune a apei

1.6.5 Oportunitatea investitiei: Scopul : Beneficiarul investitiei – SC PRO-BORD SRL – urmareste optimizarea capacitatii disponibile a adaposturilor, prin:


- Imbunatatirea sistemului de ventilatie aferent celor trei hale de productie, prin inlocuirea echipamentelor de exhaustare existente, echipamente care s-au dovedit a fi ineficiente prin subdimensionare, numar si loc de amplasare, cu echipamente, dimensionate corespunzator, suficiente si amplasate astfel incat sa asigure un climat interior optim si o evacuare corespunzatoare a noxelor din halele de adapost porci.

Proiectul va asigura cresterea capacitatii de productie ca urmare a cresterii cererii de piata. Cresterea capacitatii de productie va valorifica productia vegetala din zona, asigurand furaje la preturi mici porcilor din societate, va contrubui la acoperirea deficitului de carne de porc de pe piata interna. In ceea ce priveste dejectiile animaliere, utilizarea lor duce la cresterea potentialului productiv al terenurilor prin mentinerea echilibrului mediului, concomitent cu cresterea valorii fertilitatii terenurilor destinate culturilor de camp. Proiectul va asigura reducerea costurilor de productie prin utilizarea optima a suprafetei halelor de productie existente si astfel va conduce la cresterea profitului in conditiile respectarii suprafetei medii care revine unui porc, respecatandu-se cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standade minime pentru protectia porcinelor. Regimul juridic: amplasamentul investitiei este situat in incinta halelor de productie existente pentru care exista Autorizatia de Mediu nr. 238/15.10.2008. Se propune marirea capacitatii de productie de la 1950 la 3000 capete de purcei n prin recompartimentarea interioara a boxelor




15

existente. Nu vor avea loc modificari in structura constructiva sau in sistemele de alimentare utilitati si nu se vor construi cladiri noi. Terenul pe care sunt amplasate halele de productie se afla in intravilanul localitatii , conform PUZ aprobat si este in proprietatea societatii conform extras CF nr. 23020 Haghig. Conform PUZ aprobat nu s-a instituit regim special asupra terenului, zona fiind destinata cresterii porcilor. Regimul economic: Folosinta actuala: constructii industriale si edilitare.

1.7 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE: Etapa de functionare este determinata de cererea de

piata. 1.8 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI

1.8.1. Capacitate de productie: Investitia propusa modifica capacitatea de productie existenta fara sa modifice profilul productiei. Profilul productiei: cresterea porcilor in sistem intensiv- industrial, de la varsta de 11 saptamani si o greutate de cca.25-30 Kg pana la greutatea de livrare. Produsul finit al activitatii din ferma zootehnica este porcul livrat la abator. Animalul are o greutate intre 100-110 Kg. Capacitatile de productie propusa : Ferma va avea o capacitate de crestere ingrasare de 3000 de capete purcei. Se realizeaza un numar de cca.3 serii pe an, adica cca.9000 animale/an. 1.8.2 Regimul de lucru Ferma va functiona 24 h/zi, timp de 365 zile/an. Efectivul de animale este repartizat in mod egal in cele trei hale, unde purceii vor fi tinuti timp de cca.4 luni (faza de ingrasare) pana la greutatea de livrare. Ferma va fi utilizata in varianta totul plin-totul gol (per hala), cu cca. 1 saptamana intre serii pentru igienizare. 1.8.3 Resurse folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Prin cresterea capacitatii de productie de la 1950 capete la 3000 capete/ferma, nu se va mari consumul de resurse energetice necesare incalzirii halelor de adapost, avand in vedere urmatorul aspect: Se va optimiza capacitatea disponibila a adaposturilor prin indesuirea numarului de porci de la 1950 capete la 3000 capete cu respectarea suprafetei minime de 0,65 mp/cap cf. Ord.202/2006. Caldura emanata de corpul animalului este in general, suficienta pentrui a mentine in hale temperaturi acceptabile (in conditiile unei temperaturi exterioare incadrate intre 5 si 20°C). Doar cand temperatura scade sub necesarul stabilit, pentru fiecare hala sunt prevazute cate 2 elemente de incalzire tip – “Munters” (tunuri de caldura diese, ce utilizeaza drept combustibil motorina). Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire. Prin urmare indesuirea porcilor va conduce la optimizarea capacitatii disponibile a adaposturilor existente, avand drept consecinta o scadere a necesarului de aport suplimentar de caldura ce poate fi adus doar prin surse suplimentare, consumatoare de energie. (De altfel Cf. .BREF ILF Sectiunea 4.4.2, pag.163: BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire, prin: utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile; optimizarea densitatii animalelor); Resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productei sunt:




16

- Pentru prepararea apei calde si a agentului de incalzire pentru birouri administrative, incalzirea in cadrul bucatariei furajere si vestiare: se realizeaza prin intermediul unei centrale termice tip Bosh avand capacitatea de 29kw cu functionare pe combustibil lemnos. Evacuarea gazelor arse se face prin intermediul unui cos de dispersie cu H=6m si D= φ0,25 m.

- Pentru furnizare energie electrica in caz de necesitate(pe durata limitata, in caz de cadere sistem de alimentare cu energie electrica)-se realizeaza cu un generator de curent de 13kW alimentat cu motorina.

- Pentru incalzirea spatiilor de productie: caldura emanata de corpul animalului este in general, suficienta pentrui a mentine in hale temperaturi acceptabile. Cand temperatura scade sub necesarul stabilit, pentru fiecare hala sunt prevazute cate 2 elemente de incalzire tip – “Munters” (tunuri de caldura diesel), ce utilizeaza drept combustibil motorina. Incalzitoarele nu necesită racordarea la cos de fum, arderea fiind quasi-completă. Temperatura este controlată prin sistem propriu cu termostat.

- Iluminatul: halelor se realizeaza artificial cu lampi fluorescente.

1.8.4 Infrastructura

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice: Tab. nr.3

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumire Cantitate anuală

Cresterea porcilor in sistem intensiv- industrial.(3000 capete/serie, 9000 capete/an)

Energie electrica 400 MWh/an

Apa 5902 mc

Motorina 2000 l

Lemne de foc 5000 kg

1.8.4.1 Alimentarea cu energie electrica-se realizeaza din retele de distributie ale SC Electrica SA-sucursala de distributie Covasna, prin intermediul unui post de transformare amplasat la limita societatii. 1.8.4.2 Alimentarea cu apa. In prezent, conform Notificarii pentru punere in functiune nr. 6259/GE/23.10.2012 eliberata de SGA Covasna, alimentarea cu apă potabila se realizează dintr-un put forat propriu cu adancime de H=40 m, echipat cu pompa submersibila DAB avand Qinst.=1,1 l/s, P=0,6 kW, un rezervor tampon de 5m si doua hidrofoare. Peste cabina putului confectionat din beton armat cu urmatoarele dimensiuni V=2,5 x 1,80 x2,0 m este casa pompelor, unde este amplasat un rezervor din poliester V=5 mc. In cabina putului sunt montate doua hidrofoare pentru asigurarea presiunii necesare instalatie de adapare. In casa pompelor pe conducta de distributie de Dn 1” este montat un apometru. Necesarul de apa pentru extinderea activitatii de productie a fost asigurat inca din faza initiala de autorizare. Cf. Notificarii pentru punere in functiune cu nr. 6259/GE/23.10.2012 eliberata de SGA Covasna, necesarul de apa autorizat este:

Qmed.zilnic = 16,25 mc/zi ; Volumul mediu anual= 5902,9 mc Qmax.zilnic = 18,28 mc/zi ; Volumul mediu anual= 6670,3 mc

Necesarul de apa dupa extinderea activitatii: Apa este folosita in scop menajer, pentru adaparea animalelor si igienizarea halelor in filtrul sanitar si pentru stingerea incendiilor. Date de intrare:

- Capacitate ferma , dupa extindere: 3000 de capete/ serie - Nr. serii/an: 3. - Ciclul de ingrasare: cca. 14 saptamani perioada de ingrasare si 2-4 zile de depopulare

(perioada de igienizare).




17

- Necesarul pentru adaparea animalelor: Consumul necesar pentru animale depinde de varsta si greutatea animalului viu, starea de sanatate, stadiul de productie, conditii climaterice, furaje si structura furajelor. In hale apa este distribuita catre fiecare boxa , prin pipe de scurgere (prin apasarea pipei cu botul porcul declaseaza curgerea apei in cupa). Capacitatea minima/pipa apa necesara variaza intre 0,5-1 l/min. Cupele de adapare sunt amplasate cate doua in fiecare boxa, pe peretii opusi. Cu sistemul de adapare utilizat, consumul de apa este , in medie de 4-5 l apa/cap/zi. Necesarul de apa va fi: 5l apa/cap/zi x3000 de porci=15000 litri apa/zi, adica 1470 mc apa/serie (14 saptamani perioada de ingrasare), respectiv 4410 mc apa/an (3 serii/an).

- Necesarul pentru igienizarea halelor (nu se modifica): Curatarea fermei, curtii si

echipamentelor. Pardoseala utilizata este de tip gratar, cu curatare uscata. La acest tip de pardoseala consumul de apa este redus, pentru nevoile zilnice de curatenie, la zero. In intervalul dintre depopulare si populare halelor cu o noua serie de purcei (de trei ori/an), se vor spala si igieniza halele timp de trei zile utilizandu-se cca. 15mc apa/zi . Volumul de apa pentru curatenie curatenie/an = 15 mc x 3 zile x 3 serii de curatenie= 135 mc/an.

- Necesarul in scop menajer, pentru personalul angajat. Necesarul zilnic va fi de 0,2 mc/zi

respectiv 73 mc/an .

- Apa pentru incendiu. Este creata o rezerva intangibila de 40 mc Necesarul total de apa (dupa extindere) :

- Consum tehnologic animale: 4410 mc/an - Consum tehnologic igienizari: 135 mc/an - Consum menajer: 73 mc/an TOTAL: 4618 mc/an

Conform breviarului de calcul, rezulta ca debitul de apa autorizat prin “Notificarea pentru punere in functiune cu nr. 6259/GE/23.10.2012” eliberata de SGA Covasna, este acoperitor, nefiind necesara suplimentarea acestuia. 18.3.3 Retele de canalizare In zona nu exista retea de canalizare comunala. 1.9 INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE, MOD DE DEPOZITARE Prin cresterea capacitati de productie, fata de situatia existenta si autorizata, va creste corespunzator consumul de materii prime si utilitati. Nu se modifica tipul materiilor prime si a materialelor auxiliare utilizate, modificarile fiind numai de ordin cantitativ, conform datelor privind consumul mediu estimat, prezentate in tabelul de mai jos. Nu sunt necesare amenajari suplimentare pentru depozitarea materiilor prime si materiale auxiliare, capacitatile de stocare existente acoperind necesarul prevazut inca din faza de proiectare initiala. Pentru toate materialele vor fi respectate instructiunile impuse din punct de vedere tehnic la depozitare si folosire. Se disting urmatoarele categorii de materii prime si materiale auxiliare: - Purcei pentru ingrasat cu varsta de 11 saptamani si o greutate de cca.25-30 Kg aprovizionati

de la diverse ferme specializate. - Hrana pentru animal:

- Furaje de porumb, orz, srot de flaorea soarelui, strot de soia, etc. - Complex proteino-vitamino-mineral denumit premix. - Aminoacizi pentru diete suplimentare cu continut scazut de proteine.




18

- Medicamente, vaccinuri . Acestea se vor utiliza prin medicul veterinar.Serviciul de asistenta

veterinara este externalizat. - Produse de curatenie, dezifectie, dezinsectie, deratizare. Dupa fiecare ciclu de crestere se va

realiza vidul sanitar. Dupa spalarea temeinica a spatiilor si a peretiilor boxelor, hranitorilor si a tuturor elementelor de tehnica de boxare, dupa uscare se vor realiza activitatile de dezinfectie (decontaminare), dezinsectie si deratizare , dupa caz .

- Aditivi pentru reducerea mirosului neplacut. Pentru legarea amoniacului din dejectii si implicit

cresterea azotului retinut in dejectii si pentru reducerea mirosului neplacut, se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. (Reduce cantitatea de amoniac din adapost deoarece produsul leaga NH3 sub forma de azot).

- Combustibil (motorina) pentru instalatiile de incalzire adaposturi si generatorul de curent

utilizat ca rezerva. - Utilitati (Apa pentru adapatul animalelor, energie electrica) Preparatele chimice utilizate pe amplasament sunt cele folosite in procesul de igienizare a halelor, la sfarsitul fiecarui ciclu de productie.




19

1.9.1 Consumul preconizat dupa cresterea capacitatii de productie :

Tab.nr. 4 Principalele materii prime/ natura

chimica, compozitie

Cantitatea anuala t/an

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Categorie: Periculoase/

Nepericuloase

Periculozitate Fraze de risc

Materii prime utilizate in activitate: Purcei 3000 capete

purcei x 3 cicluri/an

N - -

Premix (complex proteino-vitamino-mineral)

120 t/an N - -

Furaje de porumb, orz, etc 900-1200 t/an N - - Materiale auxilirare utilizate: Medicamente pentru uz veterinar

Functie de necesitati

P Periculozitate specifica produselor farmaceutice, cantitati mici utilizate

-

Material dezinfectante (Bactericid-Fungicid-Virucid-Sporicid) tip OX-VIRIN (peroxid de hidrogen-25%, acid peracetic-5%, OX-VI-nucleu stabilizator, excipienti in apa)

30 l/an P Lichid C –coroziv O-oxidant Xn-nociv (Produs avizat BIO). 100% biodegradabil.

R10, R34, R8,

R20/22

Detergent neutru Tip OX-NET (sodium -acid benzensulfonic - 48%)

30 l/an P Xn-nociv Xi-iritant

R22-38-41

Acidifiant KANTERS ACID PLUS (acid acetic-3-8%; etanol-<5%;, acid formic –30-40%; acid lactic -<5%; acid propionic-3-8%)

2000 l/an P C- coroziv

R34

Viscolight Adaos in dejectii (se adauga in dejectii pentru legarea amoniacului si reducerea mirosului)

30 Kg/an N - -

1.9.2 Mod de depozitare: Nu sunt necesare amenajari suplimentare pentru depozitarea materiilor prime, materiale auxiliare sau a deseurilor, capacitatile de stocare existente si avizate in etapa anteriara, acoperind necesarul prevazut inca din faza initiala de proiectare. Situatia existenta: Depozitarea si manipularea materiilor prime si auxiliare se face pe categorii, in spatii special amenajate in silozuri metalice, saci, sau in ambalajele originale. Pentru toate materialele depozitate sunt respectate instructiunile tehnice pentru depozitare si folosire.




20

In tabelul urmator sunt prezentate centralizat date privind materiile prime si materiale auxiliare utilizate precum si modul lor de stocare (situatie existenta).

Tab.nr. 5 Nr. Crt

Denumire Mod de stocare Loc de depozitare Conditii de depozitare

1. Purcei intarcati Hale de adapost 3 bucati

Trei hale de adapost de cate 747 mp fiecare, din care doua sunt unite prin intermediul unui spatiu tehnic, conform planului cu amplasarea halelor, anexat. Animalele sunt crescute in hale in care se va mentine un microclimat corespunzător, care să asigure un spor maxim de greutate in timp minim . Sistemul de adapost este cu podele perforate complet, ventilatie artificiala si groapa de colectare dejectii adanca sub podea.

2.

Porumb Siloz de 400 tone In silozuri se depoziteaza cerealele necesare pentru un an de productie Silozurile sunt realizate din tabla galvanizata si sunt dotate cu sisteme de aerare si incarcare mecanica din mijlocul de transport, precum si cu benzi transportoare pentru a alimenta silozurile de consum ,aflate in incinta bucatariei furajere. Ele sunt amplasate pe platforma betonata in spatele zonei de preparare a hranei. Sunt prevazute cu capac, scara de accse pe capac, rampa de interventie, usita de vizitrae, tubulatura de accse a sondei de aspiratie si ventilatie, picioare de sprijin.

3. Paioase Siloz de 400 tone

4 Orz Siloz 28 to Bucataria furajera (cladire anexa) Silozuri cilindricede interior din tabla zincata. Sunt prevazute cu capac, scara de acces pe capac, rampa de intervente, usita de vizitare,tubulatura de acces a sondei de aspiratie si ventilatie, picioare de sprijin.

5 Porumb Siloz 28 to 6 Premix (complex

proteino-vitamino-mineral)

Ambalaj original

7 Strot de soia Siloz 28 to 8 Strot de floarea

soarelui Siloz 28 to

9 Amestec furajer (Furaje finite)

Buncar intermediar

10 Amestec furajer (Furaje finite)

Silozuri de 8 tone-3 bucati

Silozuri cilindricede interior din tabla zincata. Sunt amplasate in capatul halelor de productie.

11 Materiale dezisectie, dezinfectie, deratizare

Ambalaj original Magazia de materiale

12 Viscolight (se adauga in dejectii pentru legarea amoniacului si reducerea mirosului)

Ambalaj original Bucataria furajera (cladire anexa)

13 Motorina Butoaie de 200 l Suprafata betonata 14 Dejectii de

animale Cuve colectare dejectii cu inaltimea (H=2,45m, lungime 47,80m si latime 14,95 m) V= 1750 mc. (3 bucati)

Cuvele sunt amplasate sub pardoseala halelor de ingrasare porci. Grosimea betonului din care este construit bazinul este de 25 cm; Exteriorul bazinului este imbracat cu o geomembrana care asigura protectia mediului subteran precum si a patrunderii inverse a apei din mediu in bazin. Bazinul este construit pe un fundament de argila compactata.




21

1.10 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL, GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA

1.10.1 In timpul efectuarii amenajarilor investitiei

Sursele de zgomot, in timpul realizarii obiectivului, vor fi utilajele specifice fazelor de montaj si mijloacele de transport. Se apreciaza ca nivelul de zgomot creat de utilajele folosite in etapa de amenajare nu vor avea efect semnificativ asupra zgomotului din zona, ele fiind limitate in timp pe durata executarii lucrarilor.

1.10.2 In timpul functionarii obiectivului In timpul functionarii obiectivului poluantii care pot afecta mediul sunt:

a) Poluanti bilogici b) Nivelul de zgomot

a) Poluanti biologici

Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica. Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate: epidemia la animale si boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila omului.

Ferma are un plan de biosecuritate, anexat. Mormele de biosecuritate sunt in directa concordanta cu Ordinul ANSVA nr. 63/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate in exploataiile de porcine inregistrate/autorizate sanitar-veterinar.

Masurile de protectie sanitar-veterinara, care se aplica obligatoriu in societate precum si cele privind managementul deseurilor conduc la eliminarea surselor de poluare biologica de acest fel. Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prin filtrul sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa a hainelor de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta. Filtru sanitar dotata cu 2 cai de acces compus din 3 spatii delimitate intre ele avand urmatoarele destinatii: vestiar haine de strada, dus si WC, apa calda se realozeaza in centrala termica si vestiar echipament ferma. Toate vehiculele care vor intra in ferma vor trece obligatoriu prin vadul de dezinfectie (filtru rutier). Dezinfectia autoutilitarei cu care se transporta animalele este obligatorie. In scopul prevenirii oricărei forme de contaminare si inbolnăvire a porcilor, circulatia intre hale si din corpul filtru si hale, se realizeaza numai printr-un spatiu de circulatie, deschis sub forma unui tunel. Deseuri de origine animala. Animalele decedate in ferma vor fi depozitate temporar in camera frigorifica si eliminate in conditii specifice impuse de normele sanitar veterinare. Dezinsectia si deratizarea este facuta cu firme specializate, pe baza de contract. Pentru igienizarea spatiilor sunt utilizate aparate mobile (tip Karcher) de splare prin pulverizarea cu presiune a apei. Tehnica efectuarii decontaminarii curente se desfasioara in modul urmator:

o se evacueaza animalele din adapost; o se scoate de sub tensiune reteaua electrica a adapostului; o se umezeste intregaa suprafata decontaminabila cu apa; o suprafata decontaminabila se curata atent de resturile organice aderente, cu

ajutorul unui jet de apa sub presiune (minim 10 atmosfre); o se efectueaza reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie, in

conformitate cu tehnologia de crestere si cu prevederile programului sanitar-veterinar o se reface sistemul de curatenie mecanica; o se aplica decontaminantul;




22

In fermele de porci operatiunea de deratizare se realizeaza atunci cand adaposturile sunt depopulate. Teoretic, dejectiile de la porci pot sa determine inmultirea insectelor, dar acestea se vor elimina prin tratamente speciale. Conform Ord. 536/1997 al Ministerului Sanatatii, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, se recomanda o zona de protectie sanitara de 1000 m pentru ferme de porci cu peste 2000÷10000 de capete.

Una dintre atributiile importante ale Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta alimentelor (ANSVSA) este cea de a proteja Romania de aparitia unor boli grave ale animalelor. La sfarsitul fiecarui an ANSVSA elaboreaza Programul de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, pentru anul care va urma. La elaborarea acestui program ANSVSA pune accent pe corelarea activitatii sale cu cea a organizatiilor si institutelor internationale, in principal cu Oficiul International de Epizootii (OIE), organizatia care supravegheaza evolutia bolilor la animale pe plan international.

In situatiile de criza se constituie si comandamentele antiepizootice care vor elabora restrictiile impuse in astfel de cazuri. b) Nivelul de zgomot Nu se intrevad modificari fata de situatia avizata anterior. Tinind cont de masurile prevazute prin proiect si de faptul ca obiectivul este amplasat intr-o zona aflata la o distanta apreciabila de receptorii sensibili, se apreciaza ca zgomotul produs datorita activitatii obiectivului analizat nu va afecta mediul inconjurator. Principalele surse de zgomot sunt :

- Moara cu ciocane –amplasata in bucataria de furaje societatii, in spatiu inchis. - Instalatiile de ventilatie

Nivelul de zgomot va fi sub limitele admise conform STAS 10 009/88. Tinind cont ca obiectivul este amplasat departe de receptori sensibili, se apreciaza ca zgomotul produs datorita activitatii obiectivului analizat nu va afecat mediul inconjurator.




23

Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate, la limita incintei industriale .

Tab.nr.6

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Polu

are

ma

x. a

dm

isa (l

imita

m

ax.

ad

misa

ptr.

om si

med

iu)

Polu

are

de

fond

Poluare estimata produsa de activitate si masuri de eliminare / reducere

Ma

suri

de

elim

ina

re/r

educ

ere

a

pol

uarii

Pe z

ona

ob

iect

ivul

ui

Pe z

one

de

pro

tect

ie/r

estri

ctie

a

fere

nte

obie

ctiv

ului

, con

form

le

gisla

tiei i

n vi

goa

re

Pe zone rezidentiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Fara

ma

suri

de

elim

ina

re/r

educ

ere

a

pol

uarii

C

u im

ple

men

tare

a m

asu

rilor

de

elim

ina

re/r

educ

ere

a

pol

uarii

Zgo-mot

In timpul functionarii: - Instalatii de ventilatie, instalatii tehnologice de preparare emestec furajer.(moara cu ciocane, amestecator) -Zgomot din adaposturi

Lech= 65dB(A) (limite incinte industriale Cf.STAS 10009/88)

Traficul pe DJ 11E. Neglijabil <65dB(A)

Lechiv. are valorile, in functie de distanta fata de surse . -Surse de zgomot existente 55-65 dB (A). -La limita incinte <65 dB(A)

65dB(A) Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustiice de fond pentru zona de locuinte

Obiectivul nu modifica indicatorul presiunii acustice de fond al zonei locuite, receptorii protejati sunt amplasati la distante de cca.1000 m de Punctul de lucru

Echipari standard

Poluare bio-logica

Hale adapost, bazine colectare dejectii (3 hale+3 bazine colectare dejectii)

Conform Normelor sanitare,

Neglijabil - - - - Depozitare corespunzatoar, dezinfectii , spalari, deratizari periodicecu materiale adecvate.,

Conform STAS 10009-88, limitele admisibile ale nivelului de zgomot la limita incintei industriale este de 65 dB(A). In zona locului de munca expunerea permisa este cea indicata de normele de protectia muncii, reglementate de NGPM/2002, si anume 87 dB(A).

1.11 INFORMATII DESPRE UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI In prezent, SC PRO-BORD SRL, pentru activitatea ce o desfasoara, a obtinut Autorizatia de Mediu nr. 238/15.10.2008. Conform acesteia, pe amplasament este autorizata o capacitate de productie de 1950 capete purcei/an. Descrierea situatiei curente este detaliata la capitolul 1.6.1.




24

1.12 ALTERNATIVE STUDIATE PENTRU PROIECT

Alternativele la proiect se pot referi la:

- Alternativa “zero” (de nerealizare a proiectlui)

- Alegera amplasamentului,

- Alte solutii tehnice si masuri de ameliorare a impactului. Nu este cazul analizarii altor alternative avand in vedere investitia deja existenta care are capacitatea construita astfel incat sa suporte cresterea numarului de suine propus.

1.12.1 Alternativa ‘zero” de nerealizare a proiectului

Dezavantajele nerealizarii proiectului sunt:

• Neoptimizarea capacitatii disponibile a adaposturilor existente si implicit nerentabilizarea economica, in conditii de costuri reduse (fara a fi necesare modificari in structura constructiva sau in sistemele de alimentare utilitati si fara a se construi cladiri noi, amenajarile existente acoperind necesarul preconizat), ferma existenta avand capacitatea construita sa suporte cresterea numarului de suine prevazut, respectandu-se totodata cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare.

• Nu se va reduce consumul de energie in halale de adapost porci. Neutilizarea optima a

densitatii porcilor in adaposturile existente are drept consecinta un necesar suplimentar de caldura ce poate fi adus doar prin surse suplimentare, consumatoare de energie. (De altfel Cf. .BREF ILF Sectiunea 4.4.2, pag.163: BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire, prin: utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile; optimizarea densitatii animalelor;Caldura emanata de corpul animalului este in general, suficienta pentrui a mentine in hale temperaturi acceptabile (in conditiile unei temperaturi exterioare incadrate intre 5 si 20°C). Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire).

• Nu se va realiza imbunatatirea microclimatului in halale de adapost prin inlocuirea


1.12.2 Alegerea amplasamentului Pe amplasamentul aflat in proprietatea beneficiarului, functioneaza o ferma de porci cu capacitatea de 1950 de capete. Ferma dispune de dotarile constructive si tehnologice necesare, inclusiv capacitati de depozitare si utilitati suficiente cresterii de productie prevazute, in conditiile respectarii cerintelor Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare.

Dat fiind faptul ca ferma exista deja iar dotarile necesare extinderii de capacitate sunt nesemnificative, nefiind necesare modificari in structura constructiva sau in sistemele de alimentare utilitati si fara a se construi cladiri noi, nu se pune problema discutarii despre o alta locatie.

1.12.3 Alte solutii tehnice si tehnologice si masuri de ameliorare a impactului Halele de adapost sunt existente si autorizate inca din anul 2008, extinderea de capacitate propusa prin prezenta documentaie avand drept scop atingerea parametrilor prevazuti inca din etapa initiala de autorizare si implicit rentabilizarea economica ;In plus fata de situatia autorizata in anul 2008, sistemul de exhaustare se va imbunatatii considerabil asigurand un climat optim in halele de adapot (sub valorile recomandate in.BREF- 2.3.2 Controlul climatului din adăposturile pentru porcine, pag.64).




25

Efectele şi volumul emisiilor sunt evaluate ca fiind sub limitele admise (descrise la capitolul aer) O modificare constructiva a halelor de adapost si a modului de colectare a dejectiilor nu este fezabila din punctul de vedere economic, tehnic dar si din punct de vedere al spatiului existent pe amplasament. De altfel, bazinele de colectare dejectii au fost dimensionate corespunzator inca din faza initiala de proiectare si hidroizolate in conditii de siguranta. (Pentru prevenirea infiltratiilor din bazinul de dejectii in apa freatica, acesta este prevazut cu pereti din beton de 25 cm si protejat cu geomembrana de izolatie. Pentru siguranta, acestea sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii. Se vor face verificari periodice prin puturi de observatie (monitorizare) a apei subternae amplasate in amonte si aval pe amplasament ca indicator de scurgeri). se poate considera ca solutia aleasa corespunde din punct de vedere economic si tehnic.

Concluzii:

Proiectul de extindere a capacitatii de crestere si ingrasare a porcilor este necesar deoarece:

• Va asigura reducerea costurilor de productie prin optimizarea capacitatilor de productie existente si astfel va conduce la cresterea profitului;

• Va creste capacitatea de productie (de la 1950 la 3000 capete) avand ca rezultat cresterea veniturilor si a competitivitatii pe piata.

• Va imbunatatii microclimatul in halale de adapost prin inlocuirea echipamentelor de exhaustare existente, echipamente care s-au dovedit a fi ineficiente prin subdimensionare, numar si loc de amplasare, cu echipamente, dimensionate corespunzator, suficiente si amplasate astfel incat sa asigure un climat interior optim si o evacuare corespunzatoare a noxelor din halele de adapost porci.

• Se va optimiza capacitatea de adapostire existenta coroborat cu reducerea energiei utilizate pentru incalzira halelor de adaposte (vezi 1.12.1, aliniatul 2). Neutilizarea optima a densitatii porcilor in adaposturile existente are drept consecinta un necesar suplimentar de caldura ce poate fi adus doar prin surse suplimentare, consumatoare de energie. (De altfel Cf. .BREF ILF Sectiunea 4.4.2, pag.163: BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire, prin: utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile; optimizarea densitatii animalelor)

Avand in vedere masurile prevazute prin proiect, cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic. 1.13 INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE / REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND

PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI Terenul pe care sunt amplasate halele de productie se afla in intravilanul localitatii , conform PUZ aprobat si este in proprietatea societatii conform extras CF nr. 23020 Haghig. Conform PUZ aprobat nu s-a instituit regim special asupra terenului, zona fiind destinata cresterii porcilor.




26

1.14 INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

Nu vor fi executate cai noi de acces si nici nu vor fi modificate cele existente. 1.14.1 Accesul rutier se desfasoara pe drumul existent DN 13E. 1.14.2 Racordarea la utilitati: energie electrica, apa, se face astfel: Racordarea la utilitati: apa, canal, energie electrica, se face din retelele existente a) Alimentarea cu apa Prin cresterea capacitatii de productie, fata de etapa avizata anterior va creste corespunzator necesarul de apa pentru adapatul porcilor. Conform breviarului de calcul prezentata la capitolul 1.8.3.2, comparativ cu debitul de apa autorizat prin “Notificarea pentru punere in functiune nr. 6259/GE/23.10.2012” eliberata de SGA Covasna, rezulta ca nu este necesara suplimentarea acestuia. Alimentarea cu apă potabila se realizează dintr-un put forat cu adancime de H=40 m, echipat cu pompa submersibila DAB avand Qinst.=1,1 l/s, P=0,6 kW, un rezervor tampon de 5m si doua hidrofoare. Peste cabina putului confectionat din beton armat cu urmatoarele dimensiuni V=2,5 x 1,80 x2,0 m este casa pompelor, unde este amplasat un rezervor din poliester V=5 mc. In cabina putului sunt montate doua hidrofoare pentru asigurarea presiunii necesare instalatie de adapare. In casa pompelor pe conducta de distributie de Dn 1” este montat un apometru. b) Retele de canalizare In zona nu exista retea de canalizare comunala. Din activitatea desfasurata in cadrul fermei nu rezulta ape uzate care sa fie evacuate in apele de suprafata. Apele uzate menajere sunt evacuate în bazinul vidanjabil de 30 mc amplasat in incinta fermei de unde sunt eliminate la o statie de epuare in baza unui contract. Dejectiile si apele de spalare rezultate de la igienizarea halelor intre doua cicluri de productie se stocheaza in bazinele de colectare dejectii in vederea fermentarii si dupa fermentare sunt preluate pentru fertilizarea terenurilor. c)Energia electrica: Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din retele de disteributie ale SC Electrica SA-Sucursala de distributie Covasna, prin intermediul unuin post de transformare amplasat la limita societatii Furnizare energie electrica in caz de necesitate(pe durata limitata, in caz de cadere sistem de alimentare cu energie electrica)-se realizeaza cu un generator de curent de 13kW alimentat cu motorina.




27

CAPITOLUL 2 Procese tehnologice

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE 2.1.1 Procese tehnologice In faza de functionare, ferma de crestere si ingrasare porci va exploata in cele trei hale de adapostire existente o capacitate totala de 3000 capete, in trei serii pe an . Ferma va functiona regim de ingrasare porci. Cele trei hale de adapost existente se vor popula cu cate 1000 capete de tineret porcin (avand varsta de 11 sapatamani si o greutate de cca.25-30 Kg) . Efectivul de animale este repartizat in mod egal in cele trei hale, unde purceii vor fi tinuti timp de cca.4 luni (faza de ingrasare) pana la greutatea de livrare. Ferma va fi utilizata in varianata totul plin-totul gol (per hala), cu cca. 1 saptamana intre serii pentru igienizare. Se realizeaza un numar de cca.3 serii pe an, adica cca.9000 animale/an. Suprafata medie care revine unui porc va fi de 0,7-0,75 mp, respecatandu-se cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standade minime pentru protectia porcinelor care transpune Directiva 91/630/CEE, abrogata prin Directiva Consiliului 2008/120/CE, reglementeaza spatiul asigurat porcilor care trebuie sa fie conf.art.3: “ (1) Toate exploatatiile de porcine trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: a) suprafata libera de pardoseala disponibila pentru fiecare purcel intarcat sau purcel in crestere, tinut in grup, cu exceptia scrofitelor dupa monta si a scroafelor, trebuie sa fie de cel putin: (vi) 0,65 m2 pentru porcii cu o greutate vie cuprinsa intre 85 si 110 kg; Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:

a) Procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se bazeaza pe procese metabolice;

d) Activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: - Adapostirea si curatarea adaposturilor. - Colectarea si transferul dejectiilor . - Administrarea hranei. - Adapat. - Asistenta medicala de specialitate.

e) Activitati de stocare, tratare si eliminare deseuri. Pentru desfasurarea procesului de productie se disting doua categorii de activitati, si anume:

- Activitati de productie propriu-zise - Activitati conexe

2.1.1.1 Activitati de productie propriu-zise (Activitatea legată direct de cresterea porcinelor) :

a) Pregatirea fermei (halelor) pentru populare Aceasta actiune presupune mai multe etape si activitati cum sunt: pregatirea halelor de ingrasare prin curatenia mecanica, spalare, dezinfectarea, deratizarea (daca este cazul) si preincalzirea compartimentelor la o temperatura corelata cu greutatea si varsta animalelor ce vor fi cazate in boxele de crestere si ingrasare. Dezifectia se face cu preparate specifice de dezinfectie. Tehnica efectuarii decontaminarii curente se desfasioara in modul urmator: se scoate de sub tensiune reteaua electrica a adapostului ,se umezeste intregaa suprafata decontaminabila cu apa, suprafata decontaminabila se curata atent de resturile organice aderente, cu ajutorul unui jet de apa sub presiune, se efectueaza reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie, se reface sistemul de curatenie mecanica, se aplica decontaminantul. (Operatiunea de deratizare se realizeaza atunci cand adaposturile sunt depopulate. SC PRO-BORD SRL efectueaza aceasta operatiune cu firma externa).

b) Aprovizionarea cu tineret porcin (20-30kg), cazarea in boxe; Animalele vor fi directionate spre hala in care vor fi cazate pentru ciclul de ingrasare. La capatul halei este prevazuta o rampa de incarcare respectiv descarcare a animalelor care intra sau ies din ferma




28

respective din hala. Odata facuta lotizarea animalelor si cazarea lor in boxele de ingrasare, este necesara observarea acestora pentru o anumita perioada astfel incat sa se observe orice manifestare care ar putea suspiciona o eventuala imbolnavire. In acest caz se impune interventia imediata a medicului veterinar si dupa caz izolarea exemplarelor suspicionate.

c) Prepararea hranei: se face prin prepararea unui amestec de porumb, orz, strot de soia, strot de floarea soarelui la care se adauga 5% premix (complex de vitamine si minerale), macinarea amestecului, omogenizarea in amestecator, transportarea mecanica a amestecului prin conducte la buncarele de 8 to ce alimenteaza linia automata de hranire a animalelor in fiecare hala. Bucataria furajera este un sistem complex pentru pregatirea furajelor cu ajutorul careia se poate obtine o productie de hrana de pana la 16 to/h cu o mare precizie de dozare a componentelor. Bucataria este alcatuita din 4 silozuri de cate 28 to fiecare pentru orz, porumb, strot de soia si strot de floarea soarelui, o moara cu ciocane folosita pentru macinarea componentelor furajelor (la care se adauga premix 5%), un computer cantarire-dozare furaje, amestecatoare. Produsele macinate prin moara ajung in amestecator. Acesta este prevazuta cu o baterie de filtrare cu 7 saci pentru desprafuire prin intermediul ciclonetului (cu o suprafata de filtrare de cca.15 mp) se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis. Acest amestec este transportat din bucataria furajera catre buncarul ce alimenteaza linia automata de hranire a animalelor din fiecare hala de ingrasare .Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf. Exista un grad inalt de automatizare a prepararii furajelor si al hranirii si adaparii suinelor(linii automate de hranire si adapare)

d) Crestere/ingrijire zilnica animale: hranirea porcilor pe faze , adaparea porcilor. Ferma va fi utilizata in varianata totul plin-totul gol (per hala), cu cca. 1 saptamana intre serii pentru igienizare. Aceasta inseamna ca in fiecare ciclu vor fi aduse cate 1000 capete de purcei/adapost la o greutate variabila intre 20 – 25 kg. Aceasta serie in functie de greutatea la populare va parcurge ciclul de ingrasare. Alimentarea cu hrana este realizata printr-o linie automatizata cu alimentator in fiecare boxa. Furajele se transporta de la bucataria de furaje direct intr-un buncar exterior, aflat in dotarea fiecarei hale. Din buncarul exterior, furajele sunt distribuite in hale cu un sistem de distributie format dintr-un tub cu snec cu distribuitoare. Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul cu medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a animalelor. Adaparea porcilor se realizeaza cu sisteme automate de adapare specifice, racordate la reteaua de alimentare cu apa potabila existenta in incinta. In hale apa este distribuita catre fiecare boxa, prin pipe de scurgere (prin apasarea pipei cu botul porcul declaseaza curgerea apei in cupa). Cupele de adapare sunt amplasate cate doua in fiecare boxa, pe peretii opusi.

e) Colectarea si evacuarea dejectiilor la producatorii agricoli. Colectarea dejectiilor din cele trei hale de productie existente (grajduri), se face in bazinele de colectare pentru dejectii, amplasate sub pardoseala adaposturilor de porci. Exteriorul bazinelor este imbracat cu o geomembrana care asigura protectia mediului subteran precum si a patrunderii inverse a apei din mediu in bazin. Bazinele este construit din argila pe un fundament de argila compactata. Colectarea dejectiilor se face de 2 ori pe an. Dejectiile, dupa perioada de stocare, sunt livrate catre producatorii agricoli, pe baza de contract de aplicare a dejectiilor pe suprafetele agricole ale beneficiarului, cu utilajul specific detinut de titular. Evacuarea dejectiilor se face cu respectarea codului bunelor practici agricole. Exista in Plan de management al deseurilor . Managementul dejectiilor este prezentat detaliat la capitolul 3.4.

f) Eliminarea animalelor moarte sunt preluate din ferma de catre firme specializate autorizate, in baza unui contract. Pentru perioada cat sunt stocate in ferma, cadravele animalelor sunt depozitate intr-o lada frigorifica cu capacitatea de 600 l.

g) Pregatire depopulare hala si transport animale de 100-110 kg la abator.




29

2.1.1.2 Activitati conexe: a) Controlul climatului din adapostul de porcine (incalzire, ventilatie, iluminat)

- Incalzirea: Incalzirea necesara de minim 10-18°C iarna si maxim 18 grade vara este asigurata prin izolatia termica a peretilor din panouri sandwich termoizolante, izolatia acoperisului si ventilatoare automatizate. Incalzirea grajdului se realizeaza prin doua modalitati: natural si artificial. Incalzirea naturala a grajdului se realizeaza in conditiile popularii halei cu animale, care degaja o temperatura suficienta pentru mentinerea unui climat propice in hala (in conditiile unei temperaturi exterioare incadrate intre 5 si 20°C). Incalzirea artificiala a grajdului se realizeaza doar in conditii de temperaturi extrem de scazute. Cand temperatura scade sub necesarul stabilit, pentru fiecare hala sunt prevazute cate 2 elemente de incalzire tip – “Munters” (tunuri de caldura diesel), ce utilizeaza drept combustibil motorina. Incalzitoarele nu necesită racordarea la cos de fum, arderea fiind quasi-completă. Temperatura este controlată prin sistem propriu cu termostat.

- Ventilatia: Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată,

computerizat. Ferma va fi dotata cu un sistem de ventilare care sa realizeze evacuarea gazelor toxice si sa asigurare temperatura corespunzatoare in situatia in care anumiti factori determina depasirea parametrilor normati. Sistemul de ventilatie este asigurat prin intermediul unor guri de admisie si de evacuare a aerului, pentru a crea in permanenta un debit de ventilatie adecvat. Ventilatoarele evacuaeza aerul la exterior prin tavan prin prin cate 6 exhaustoare cu ventilatoare de 20.000 m3/h (18 bucati in total) montate la tavan pe fiecare hala, care elimina aerul viciat prin cosuri metalice de ventilatie cu D=0,7m. Acest proces genereaza sub-presiune si creazea fluxuri de aer in hala prin gurile de admisie amplasate pe peretii laterali ai halelor . Pentru admisia aerului sunt prevazute pe peretii longitudinali exteriori, pe toata lungimea halei, ferestre umbrite de admisie aer curat. Numarul acestora este calculat astfel incat sa asigure volumul de aer proaspat necesar fiecarui animal.

- Iluminatul. Iluminatul halelor se realizeaza artificial b)Prepararea apei calde si a agentului de incalzire pentru pentru birouri administrative, incalzirea in cadrul bucatariei furajere si vestiare: se realizeaza prin intermediul unei centrale termice tip Bosh avand capacitatea de 29kw cu functionare pe combustibil lemnos. Evacuarea gazelor arse se face prin intermediul unui cos de dispersie cu H=6m si D= φ0,25 m. c) Gospodaria de apa. Alimentarea cu apa se face prin putul propriu de 50 m adancime, forat in incinta curtii, hidrofor, bazin de inmagazinare de 40 mc (rezerva pentru alimentare cu apa si PSI) conducte de distributie catre adapatoarele automate si suzetele instalate in fiecare boxa. Boxele sunt prevazute fiecare cu cate doua cupe de adapare amplasate pe peretii laterali. d) Alimentarea cu energie electrica-se realizeaza din retele de disteributie ale SC Electrica SA-sucursala de distributie Covasna, prin intermediul unui post de transformare amplasat la limita societatii. e)Furnizare energie electrica in caz de necesitate(pe durata limitata, in caz de cadere sistem de alimentare cu energie electrica)-se realizeaza cu un generator de curent de 13kW alimentat cu motorina. 2.1.2.3 Dotarile - au fost prezentate la capitolul 1.6.3




30

2.1.3 VALORILE LIMITA ATINSE PRIN TEHNICILE PROPUSE DE TITULAR SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE Fermele de crestere si ingrasare a porcilor se regasesc ca activitate in BREF: „ Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”. Scopul BREF pentru cresterea intensiva a animalelor se bazeaza pe sectiunea 6.6 a Anexei I din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării- reformare), care abroga Directiva IPPC 96/61/EC, ca fiind instalatiile pentru cresterea intensive a pasarilor de curte si a porcilor , cu o capacitate de peste:

(a) 40000 locuri pentru pasari de curte (asa cum sunt definite la Art.3 lit.rr) din legea 278/2013 (b) 2000 locuri pentru porci de productie (peste 30 kg), sau (c) 750 locuri pentru scroafe.’

Directiva 2010/75/UE din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării- reformare, (care abroga Directiva IPPC 96/61/EC), este transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr.278/2013,(care abroga Ordinul 152/2005). Principalele probleme de mediu în activitatea de cresetre intensiva a porcilor sunt:

- Sistemul de adapostire animele prin: o modul de construire a boxelor si podelei o sistemul de evacuare si depozitare a dejectiilor produse

- Modul de adapostire animale prin: o ecipamentele de control si mentinere a climatului interior o echipamentele de hranire si adapare a animalelor

- Depozitare furaje si aditivi hrana - Tratarea dejectiilor pe amplasament - Aplicarea pe camp a namolului (fertilizare) - Macinarea furajelor

Analiza Bat/Bref s-a facut tanand cont de situatia obiectului analizat (ferma pentru porci de ingrasare). Comparativ, in tabelul urmator, sunt specificate urmatoarele date:




31

Tab.nr. 7

Capitol BAT/BREF Tehnici SC PRO-BORD SRL Observatii

Emisii de poluanti in apa

Cf.BREF Sectiunea 1.4.2, pag.24: Emisiile din utilitatile de stocare a excrementelor care contamineaza solul sau apele sbterane si de suprafata, au loc din cauza utilitatilor inadecvate sau a greselilor de operare si pot fi considerate de natura accidentala. Echipamentul adecvat, urmarirea si corectitudinea operatiunilor pot preveni scurgerile de excremente din utilitatile de stocare Cf.BREFSectiunea 2.12, pag.97: Apa reziduala este apa care a fost folosita in scopuri caznice, industriale, si agricole sau alte folosiri si care a suferit schimbari in proprietatile sale sau ca rezultat al infestarii cu alte reziduri. Apa reziduala, adesea numita si apa murdara se origineaza din apa de spalare, de la instalatiile sanitare, din curtea fermei si in special din zonele cu platforme din beton care sunt contaminate prin gunoi. Apa murdara poate fi introdusa in slamul de gunoi dar poate fi de asemenea unui tratament si manevrari separate in care caz este necesar un depozit separat. Daca se mentine separat apa reziduala poate fi aplicata pe teren prin niste irigatoare cu rata joasa sau tratate in instalatia de tratare a apelor reziduale.

Nu exista evacuari directe. Dejectiile si apele de spalare rezultate de la igienizarea halelor intre doua cicluri de productie se stocheaza in bazinele de colectare, in vederea fermentarii si dupa fermentare sunt preluate pentru fertilizarea terenurilor Pentru prevenirea infiltratiilor din bazinul de dejectii in apa freatica, acesta este prevazut cu pereti din beton de 25 cm si protejat cu geomembrana de izolatie. Bazinele de dejectii sunt amplasate sub halele de ingrasare a porcilor. Pentru siguranta, acestea sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii.

APLICAT

Cf. BREF ILF Sectiunea 4.12.1, pag.282: -Apele uzate menajere se pot descarca in canalizarea locala pentru a fi epurate in statia de epurare sau se pot colecta si transporta in vederea unei epurari ulterioare intr-o statie exterioara . -Consumul de apa si acumularea de apa uzata pot fi reduse semnificant daca se utilizeaza metode de curatare uscata cu curatatoare cu jet. BREF ILF nu contine cerinte specifice pentru monitorizarea descarcarilor in canalizare. Se aplica cerintele legislatiei nationale

Apele uzate menajere sunt evacuate în bazinul vidanjabil de 30 mc amplasat in incinta fermei de unde sunt eliminate la o statie de epuare in baza unui contract. Pardoseala utilizata este de tip gratar, cu curatare uscata. La acest tip de pardoseala consumul de apa este redus, pentru nevoile zilnice de curatenie, la zero. Pentru igienizarea spatiilor intre doua cicluri de crestere aporcilor sunt utilizate aparate mobile (tip Karcher) de spalare prin pulverizarea cu presiune a apei

APLICAT

Cf.BREF ILF Sectiunea si 5.2.5 pag.298: BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate suficienta pana cand se va face alta tratare sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila. De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse in ferma de la 4 – 5 luni in climat mediteranean, 7 -8 luni in conditii atlantice sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale.

Bazinele au capacitatea de preluare a intregii cantitati de dejectii care vor rezulta ca urmare a cresterii productiei. Acest lucru a fost prevazut inca din faza initiala de proiectare a fermei . Bazinele de colectare sunt amplasate sub pardoseala fiecarei hale avand fiecare un volum de cate 1750 mc. In aceste bazine dejectiile si apele de spalare se pastreaza 4-8 luni. (Volum total de stocare dejectii construit = 1750 mcx3 hale=5250 mc/ferma. Dupa extindere volumul total al dejectiilor pentru cresterea a 3 cicluri de porci pe an este estimat la cca 4500 mc/an.)

APLICAT

Cf.BREF ILF Sectiunea si 4.1.6 pag.135 : Conducte si alte constructii subterane: etanse si intretinute corespunzator pentru evitarea pierderilor

Se vor face verificari periodice prin puturi de observatie (monitorizare) a apei subternae amplasate in amonte si aval pe amplasament.(ca indicator de scurgeri)

APLICAT




32

Capitol BAT/BREF Tehnici SC PRO-BORD SRL Observat

ii

Consum de apa

a) Adapare Cf.BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13-pag.107: Consum mediu pt. adapat animale: 4 -10 l/ zi/ cap pentru porcii la ingrăsare, cf tabel.nr.3.13

Cf.BREF ILF Sectiunea 5.2.3-pag.297: - Calibrarea periodica a instalatiei de adapat. - Exista trei tipuri de sisteme de adapare pentru animale: tasnitoarele intr-un troaca sau intr-un bazin, troaca de apa si tasnitoare cu atingere.

Consumul mediu : cca.4 l apa/cap/zi.(din evidenta consum anterior) Consumul necesar pentru animale depinde de varsta si greutatea animalului viu, starea de sanatate, stadiul de productie, conditii climaterice, furaje si structura furajelor. In hale apa este distribuita catre fiecare boxa , prin pipe de scurgere (prin apasarea pipei cu botul porcul declaseaza curgerea apei in cupa). Capacitatea minima/pipa apa necesara variaza intre 0,5-1 l/min. Cupele de adapare sunt amplasate cate doua in fiecare boxa, pe peretii opusi. Cu sistemul de adapare utilizat, consumul de apa este , in medie de cca5 l apa/cap/zi.

APLICAT

b) Curatare si igienizare boxe Cf.BREF Sectiunea 3.2.2.2.2, pag.108, tab.3.16: Consumul de apa la fermele de porci este afectat nu numai de catre tehnica folosita dar si de sistemul halelor de crestere,intrucit este folosita multa apa pentru spalarea pardoselelor si indepartarea gunoiului. De exemplu, pardoselele cu gratare folosesc apa mai putina pentru spalarre. Consumul mediu de apa pentru curatenie: 0,07 – 0,3 m3/cap/an in ingrăsatorii , cf tab.nr.3.16:

Cf.BREF ILF Sectiunea 5.2.3-pag.297: -Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de productie.

Consumul mediu estimat: 0.045-0,1 mc/cap/an - In intervalul dintre depopulare si populare hale cu o noua serie de purcei (de trei ori/an), se vor spala si igieniza halele timp de trei zile utilizandu-se cc.a 15mc/zi apa. Volumul de apa curatenie/an = 15 mc x 3 zile x3 serii de curatenie= 135 mc/an. - Pardoseala utilizata este de tip gratar, cu curatare uscata. La acest tip de pardoseala consumul de apa este redus, pentru nevoile zilnice de curatenie, la zero. Pentru igienizarea spatiilor intre doua cicluri de crestere aporcilor sunt utilizate aparate mobile (tip Karcher) de spalare prin pulverizarea cu presiune a apei

APLICAT

C) Monitorizare consum de apa Cf. BREF ILF Sectiunea 5.2.3, pag.297: Evidente privind consumul de apa.

Se mentine evidenta conumului de apa. In casa pompelor pe conducta de distributie este montat un apometru.

APLICAT

d) Detectare si remediere pierderi necontrolate Cf. BREF ILF Sectiunea 5.2.3, pag.297: Inspectii periodice pt. detectarea si remedierea scurgerilor.

Se verifica periodic instalatiile de adapare. Se verifica si intreine periodic sistemul de alimentare captpare si distributie apa.

APLICAT




33

Capitol BAT/BREF Tehnici SC PRO-BORD SRL Observatii

Consum de

energie

a) Incalzire Cf. .BREF ILF Sectiunea 4.4.2, pag.163: BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire, prin: - utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile; optimizarea densitatii animalelor; - scaderea temperaturii la limita permisa pentru asigurarea confortului animalelor; - izolarea clădirilor (si captusirea conductelor de termoficare); - optimizarea pozitiei si reglarii echipamentelor de incalzire; - luarea in considerare a utilizarii instalatiilor de incalzire de mare eficienta

Se va optimiza capacitatea disponibila a adaposturilor prin indesuirea nr. de porci de la 1950 capete la 3000 capete cu respectarea suprafetei minime de 0,65 mp/cap cf. Ord.202/2006. Astfel capacitatea de adapostire este optimizata prin respectarea densitatii animalelor. Suprafata medie care revine unui porc va fi de 0,7-0,75 mp, respecatandu-se cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standade minime pentru protectia porcinelor care transpune Directiva 91/630/CEE, abrogata prin Directiva Consiliului 2008/120/CE. Caldura emanata de corpul animalului este in general, suficienta pentrui a mentine in hale temperaturi acceptabile. Cand temperatura scade sub necesarul stabilit, pentru fiecare hala sunt prevazute cate 2 elemente de incalzire tip – “Munters” (tunuri de caldura diesel), ce utilizeaza drept combustibil motorina. Incalzitoarele nu necesită racordarea la cos de fum, arderea fiind quasi-completă. Temperatura este controlată prin sistem propriu cu termostat. Incazitoarele vor fi indreptate catre anumalele care au nevoie si cat este nevoie pana la atingerea temperaturii optime Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire.

APLICAT

b)Ventilatie Cf.BREF Sectiunile 4.7 pag.240, 5.2.4 pag.297, 4.4.2, pag .163: Reducerea energiei utilizate pentru ventilatie, prin urmaoarele masuri:

- Folosirea ventilatiei naturale daca este posibil

- Proiectare optima a adaosturilor ventilate mecanic pt. a obtine un control bun al temperaturii si a atinge rate minime de ventilare in timpul iernii

- Evitarea rezistentei la ventilatie prin verificare frecventa si prin curatarea prafului din sistemul de ventilatie si de pe elice

Cf. BREF Sectiunea 4.6.4, pag.229: În Italia s-a raportat că necesarul de energie pentru ventilaţia artificială se estimează la 21,1 kWh per porc adult per an (185, Italia, 2001), iar Germania a raportat 20 până la 30 kWh per porc adult per an pentru ventilaţia artificială (124, Germania, 2001).

Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată, computerizat. Sistemul de ventilatie este asigurat prin intermediul unor guri de admisie umbrite si de evacuare fortata a aerului, pentru a crea in permanenta un debit de ventilatie adecvat. Consumul mediu estimat : 20-30 kWh per porc adult per an pentru ventilaţia artificială .

APLICAT

c)Iluminare Cf. BREF ILF Sectiunile 4.4 .2 pag.164 si 5.2.4, pag.297: BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru iiluminare, prin urmatoarele masuri: Sisteme de iluminare artificiala cu consum redus de energie.

Sunt utilizate sisteme de iluminare artificiala cu consum redus de energie

APLICAT




34

Capitol BAT/BREF Tehnici SC PRO-BORD SRL

Emsii de poluanti atmosferici

Conform BREF, sectiunea 4.6- pag.191: Informatiile disponibile se bazeaza in intregime pe emisia de NH3 in aer. Se disting urmatoarele categorii de tehnici pentru reducerea emisiei de amoniac:

- tehnici integrate - masurile nutritionale de reducera cantitataii si continutului de

N a balegarului (sectiunea 4.2) - controlul climatului interior al adapostului - optimizarea solutiei pentru adapostul pentru porci - tehnicile de control al poluarii

Cf.BREF, Sectiunea 4.6.4-Sisteme cu tehnici de constructii integrate pentru porcii adulti, pag.229: Tehnica de referinţă pentru adăposturile porcilor adulţi constă într-o podea alcătuită în întregime din grătare, cu cu o groapă adâncă pentru dejecţii, cu un nivel asociat de emisie între 2,39 şi 3,0 kg 0,15kg NH3 per porc per an. Cf. trimiterii la sectiunea 4.6.1, pag.193:bălegarul în mixtura de dejecţii este îndepărtat fie la intervale frecvente, numai după fiecare perioadă de îngrăşare, sau chiar mai puţin frecvent. Ventilaţia artificială îndepărtează componentele gazoase emise bălegarul din mixtura de dejecţii depozitat. Este sistemul cel mai răspândit şi este descris în Secţiunea 2.3.1.4.1. Sunt inregistrati mai multi factori care determina nivelul emisiilor de la halele de porci. Cele mai importante sunt continutul de nutrienti, structura furajelor, tehnica de furajare si consumul de apa.Conditiile climaterice si capacitatea de intretinere a facilitatilor de adapostire pot cauza si alte variatii. În multe cazuri, informaţiile remise despre soluţia de adăpost şi nivelele lor asociate de emisie de amoniac nu indică dacă a fost aplicată o alimentaţie redusă în N. Nu este deci întotdeauna clare, dacă performanţa adăpostului poate fi atribuită în ntregime schimbării soluţiei de adăpostire sau dacă poate fi datorată parţială şi altor factori, cum ar fi tehnicile de hrănire. Pentru compararea performanţei şi a costurilor tehnicilor de reducere este practic a se considera selectarea unei tehnici de referinţă pentru fiecare categorie porc. Această abordare selectează tehnica asociată cu cel mai ridicat nivelel de emisie în amoniac şi permite ca alte tehnici să fie evaluate pentru performanţele lor relative de mediu (procentaj reducere). Valorile relative dau o indicaţie despre nivelul atins, mai degrabă decât o valoare absolută, care depinde de mai mulţi factori decât dioar de configuraţia adăpostului. Conform BREF ILF Sectiunea 3.3.2.2- Emisii provenite de la halele de porci (adaposturi), Tabelul nr. 3.35, pag.122 :

Conform BREF, Sectiunea 5.2.2 pag.290: Conceptele de reducere a emisiilor de amoniac in aer de la sistemele de adapostire a porcilor, asa cum sunt prezentate in capitolul 4, implica de fapt unele sau toate dintre urmatoarele principii: • Reducerea suprafetelor emitatoare • Transferul dejectiilor (namolului) din groapa intr-un deposit de namol extern • Aplicarea unui tratament suplimentar, precum aerarea, pentru a obtine un lichid de spalare • Racirea suprafetei pentru dejectii

Controlul pentru minimizarea emisiilor de compusi ai azotului se face prin: compozitia furajelor, sistemul de ventilatie, tratarea dejectiilor, controlul poluarii, astfel: -Este efectuat controlul climatului interior al adapostului (vezi cap. Urmator) -Pentru reducerea cantitatii de amoniac si a mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din dejectii sub forma de azot), se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. -Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată, computerizat. Sistemul de ventilatie este asigurat prin intermediul unor guri de admisie umbrite si de evacuare fortata a aerului, pentru a crea in permanenta un debit de ventilatie adecvat. Pentru evacuarea aerului in exterior, pe fiecare hala sunt prevazute cate 6 ventilatoare (18 bucati in total) avand fiecare un debit de cate 20000 mc/h, fiecare, de mare eficienta, cf.datelor de monitorizare a noxelor la interiorul adaposturilor de porci, existente. -Cf.calculelor de modelare matematica a dispersiei de amoniac efectuate in conditiile de simulare cele mai dezavantajoase ( luand in calcul valorile maxime ale factorilor de emisie indicati in BREF , pentru sistemul de dapost “complet perforat”), au rezultat concentratii de poluanti in atmosfera (imisii) mult sub limita admisa cf.STAS 12574/87 atat pentru timpul de mediere de scurta durata cat pentru timpul de mediere zilnic (24 ore). Se poate spune ca receptorii umani nu vor fi afectati de mirosurile generate de ferma. De altfel cea mai apropiata locuinta se afla la cca. 1 Km distanta fata de ferma. -Este aplicat sistemul de adapostire: Podele complet perforate, ventilare artificiale si bazin de colectare adanc, aflat la baza (sistemul de referinta), care desi este asociat in BREF cu cel mai ridicat nivel de emisie de amoniac, avand in vedere imbunatatirea susbtantiala a sistemului de ventilatie prin montarea a cate 6 exhaustoare dimensionate corespunzator, pe fiecare hala, fata de situatia existenta (cate 3 exhaustoare dimensionate necorespunzator in fiecare hala) , conform calculelor de evaluare prezentate la capitolul aer , valorile emisiilor si imisiilor de amoniac sunt mult sub limitele admise

APLICAT




35

• Utilizarea suprafetelor (de exemplu, a grilajelor si canalelor de dejectii) care sunt usor de curatat.


Con-trolul clima-tului

Cf.BREF- 2.3.2 Controlul climatului din adăposturile pentru porcine, pag.64: Climatul intern din sistemele de adăpostire a porcilor este foarte important deoarece amoniacul, combinat cu praful, reprezintă o cauză frecventă a bolilor respiratorii la porci, inclusiv rinita atrofică şi pneumonia enzootică . Din moment ce înşişi muncitorii care lucrează în aceste adăposturi pot contacta o serie de afecţiuni respiratorii datorită acestor factori toxici, este foarte important ca adăposturile porcinelor să fie suficient ventilate. Cerinţele (calitative) minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC[132,EC,1991] pentru controlul climatului din adăposturile de porcine . Temperatura şi umiditatea aerului, nivelele de praf, circulaţia aerului şi concentraţiile de gaz trebuie să fie sub nivelele dăunătoare. De exemplu, concentraţiile valorilor limită prevăzute în tabelul 2.6, sunt prezentate în Directivă cu titlu dispozitiv, dar aceste valori pot varia între statele membre. O bună atmosferă în adăpost poate fi obţinută astfel : • izolarea clădirilor • încălzire • ventilare.

Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată, computerizat. Sistemul de ventilatie este asigurat prin intermediul unor guri de admisie si de evacuare fortata a aerului, pentru a crea in permanenta un debit de ventilatie adecvat. Pentru evacuarea aerului in exterior , pe fiecare hala sunt prevazute cate 6 ventilatoare (18 bucati in total) avand fiecare un debit de cate 20000 mc/h, fiecare. Hrana adminsitrata are in componenta aditivi, prin intermediul carora se va reduce nivelul mirosurilor. Controlul pentru minimizarea emisiilor de compusi ai azotului se face prin: compozitia furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Pentru reducerea mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din dejectii), se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. (Reduce cantitatea de amoniac din adapost deoarece produsul leaga NH3 sub forma de azot). Se aplica masuri de nutritie prin: imbunatatirea caracteristicei hranei cu aplicarea de nivele joase de proteine si fosfor, utilizarea de aminoacizi. se utilizeaza materii prime bine digerabile,aplicara rationala, conform recomadarilor medicale si ainstructiunilor de utilizare, a substantelor pentru promovarea cresterii Calitatea aerului din interiorul halelor este permanent monitorizata si este mentinuta in parametrii optimi printr-un sistem automat de control. Conform Rapoartelor de incercari, valorile masurate in interiorul halelor s-au situat sub valorile limita admise.




36


Adapostirea porcilor

Cf. BREF , cap.2.3.1-Adapostirea porcilor si colectara gunoiului, pag.51-52: Pentru toate sistemele, variatiile podelei constau in complet-pardosite (FS), partial pardosite (PS) sau podele solide de beton (SCF) si folosirea de paie sau alte materiale pentru asternut. Modul de indeparter agunoiului si urinei este functie de tipul de podea, variind de la gropi adanci cu o perioada mare de strangere, la gropi mici si canale de balegar prin care acesta este vindepartat frecvent cu ajutorul gravitatiei si aunor valve sau prin fluidizare. Cf.BREF, REZUMAT , pag.xi (pentru porci ingrasare/sacrificare) : Conform BAT, sistemele de adapostire utilizate actualmente pentru porcii de ingrasare/ sacrificare sunt: • Podele complet perforate, ventilare artificiale si bazin de colectare adanc, aflat la baza (nota: acesta este sistemul de referinta) • Podele complet sau partial perfortate cu sistem de vacuum la baza pentru o eliminare frecventa a namolului • Podele complet sau partial perforate cu canale de spalare la baza si, acolo unde spalarea s-a facut, cu namol proaspat sau cu namol care e aerat • Podele complet sau partial perforate cu rigole/tuburi de spalare la baza si unde spalarea s-a efectuat cu namol proaspat sau cu namol care este aerat • Podele partial perforate cu bazin redus de dejectii, amplasat la baza • Podele partial perforate cu nervure de racire a suprafetei de dejectii • Podele partial perforate cu racleta de dejectii • Podele partial perforate cu podea solida convexa central sau cu o podea solida inclinata la capatul boxei, canal de dejectii cu pereti laterali inclinati si bazin de deseuri inclinat • Podele partial perforate cu bazin redus de dejectii, inclusive pereti inclinati si sistem de vacuum • Podea partial perforate cu eliminarea rapida a namolului si alee externa cu absorbant • Podea partial perforate cu o boxa acoperita • Podea solida de beton cu strat absorbant complet si climat exterior • Podea solida de beton cu alee externa acoperita cu absorbant si sistem de scurgere cu paie. Porcii de ingrasare/sacrificare sunt mereu adapostiti in grup iar cele mai multe sisteme pentru adapostirea in grup a scroafelor se aplica si aici. In evaluarea BAT a sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea porcilor de ingrasare/sacrificare, care este podeaua complet perforata cu bazin adanc pentru dejectii amplasat la baza si ventilatie mecanica. Referitor la nivelul de consens, asupra sistemului de adapost s-au inregistrat pareri divergente referitoare la unele sisteme de adapost existente, acestea fiind considerate BAT, in cazul in care tehnica este deja aplicata. Cf.BREF, Sectiunea 4.6.4-Sisteme cu tehnici de constructii integrate pentru porcii adulti, pag.229: Tehnica de referinţă: tehnica de referinţă pentru adăposturile porcilor adulţi constă într-o podea alcătuită în întregime din grătare, cu cu o groapă adâncă pentru dejecţii, cu un nivel asociat de emisie între 2,39 şi 3,0 kg 0,15kg NH3 per porc per an. Cf. trimiterii la sectiunea 4.6.1, pag.193:bălegarul în mixtura de dejecţii este îndepărtat fie la intervale frecvente, numai după fiecare perioadă de îngrăşare, sau chiar mai puţin frecvent. Ventilaţia artificială îndepărtează componentele gazoase emise bălegarul din mixtura

Sistemul de adapost: Podele complet perforate, ventilare artificiale si bazin de colectare adanc, aflat la baza (sistemul de referinta) Astfel, sunt existente din etapa autorizata in anul 2008, trei hale de adapost la care pardoseala este complet secţionata şi nu are îngrădiri fizice care să delimiteze zonele special amenajate pentru dormit, mâncat şi dejecţii. Traversele sunt realizate din beton. Dejectiile sunt colectate sub podea, in bazinele de colectare adanci ce sunt golite de 2 ori pe an. Sistemul de adapost este cu ventilatie si iluminare artificiala. Cuvele de colectare pentru dejectii au inaltimea H=2,4 m, inscriindu-se intr-un volum de 1750 mc fiecare. Grosimea betonului din care este facut bazinul de dejectii este de 25 cm; Exteriorul bazinului este imbracat cu o geomembrana care asigura protectia mediului subteran precum si a patrunderii inverse a apei din mediu in bazin. Bazinul este construit pe un fundament de argila compactata. Bazinele de stocare sunt stabile, impermeabile si prevazute cu 3 base de vizitare prin intermediul carora sunt evacuate dejectiile. Alimentarea cu hrana este realizata printr-o linie automatizata cu alimentator in fiecare boxa. Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul cu medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a animalelor. Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire. Se va optimiza capacitatea disponibila a adaposturilor prin indesuirea nr. de porci de la 1950 capete la 3000 capete cu respectarea suprafetei minime de 0,65 mp/cap cf. Ord.202/2006. Astfel capacitatea de adapostire este optimizata prin respectarea densitatii animalelor. Suprafata medie care revine unui porc va fi de 0,7-0,75 mp, respecatandu-se cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standade minime pentru protectia porcinelor care transpune Directiva 91/630/CEE, abrogata prin Directiva Consiliului 2008/120/CE. Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată, computerizat. Sistemul de ventilatie este

ESTE UTILIZAT SISTEMUL DE REFERINTA




37

de dejecţii depozitat. Este sistemul cel mai răspândit şi este descris în Secţiunea 2.3.1.4.1. Cf. BREF, Sectiunea 2.3.1.4.1 –Halele pentru adapostirea porcilor de ingrasare prevazute cu podea complet perforata pag.60: Acest tip de adăpostire se aplică adăposturilor închise, cu izolare termică şi ventilaţie mecanică, dar şi adăposturilor cu ventilaţie naturală. Ferestrele permit pătrunderea luminii solare, dar este utilizat şi iluminatul electric. Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire. Padocul este complet secţionat şi nu are îngrădiri fizice care să delimiteze zonele special amenajate pentru dormit, mâncat şi dejecţii.Traversele sunt realizate din beton sau fier (acoperit cu plastic). Bălegarul cade printre dale iar urina se amestecă cu acesta şi se scurge prin canalele pentru urină sau dejecţii lichide.Noroiul este colectat într-un puţ pentru bălegar aflat sub podeaua în întregime secţionată. În funcţie de adâncimea puţului, acesta poate avea o perioada extinsă de stocare (ţinând cont de apariţia unor nivele ridicate de amoniac în interiorul adăpostului) sau poate fi golit frecvent, în acest caz noroiul fiind depozitat într-o anexă separată. Sistemul cel mai des folosit are secţiunile individuale conectate la un canal de scurgere central, în interiorul căruia ele sunt golite prin ridicarea unui dop sau a unei porţi din conducta respectivă. Conform BREF Sectiunea 5.2.2.2, pag.293: Porci de îngrăsat / porci de sacrificare sunt mereu adăpostite într-un grup si de cele mai multe sisteme de adapost in grup de scroafe se aplică si aici. Tehnicile sunt comparate cu un sistem de referintă specifică. Sistemul de referintă pentru porci de îngrăsat / porci de sacrificare este o podea complet perforate cu o groapă de gunoi de grajd adâncă (punctul 2.3.1.4.1). BAT este: • O podea complet perforate cu sistem de vacuum pentru indepartarea frecventa (sectiunea 4.6.1.1) sau • O podea partial perforata cu o groapa redusa pentru dejectii inclusiv peretii inclinati si sistemul de vacuum (sectiunea 4.6.4.3), sau • O podea partial perforata cu podea solida centrala convexa sau podea solida inclinata la partea frontala a boxei, o rigola pentru dejectii cu pereti inclinati si o o groapa inclinata pentru dejectii (section 4.6.4.2). Este acceptat in general ca grilajul de beton sa emane mai multe emisii de amoniac decat grilajul din metal sau plastic. Oricum, datele emisiilor raportate arata o diferenta de 6% insa costurile sunt semnificant mai mari. Grilajele de metal nu sunt permise in toate Statele Membre si nu sunt potrivite pentru porci foarte grei.

asigurat prin intermediul unor guri de admisie umbrite si de evacuare fortata a aerului, pentru a crea in permanenta un debit de ventilatie adecvat. Pentru evacuarea aerului in exterior, pe fiecare hala sunt prevazute cate 6 ventilatoare (18 bucati in total) avand fiecare un debit de cate 20000 mc/h, fiecare, de mare eficienta, cf.datelor de monitorizare a noxelor la interiorul adaposturilor de porci, existente.




38


Colectarea gunoiului (adapostirea dejectiilor)

Conform BREF cap.2.5.2-pag.77 : Slamul de gunoi poate fi stocat sub pardoseala complet sau partial slitata ( gratar) in cladirile de depozitare. Perioda de stocare poate fi chiar scurta sau se poate extinde pe perioade mai lungi.In colectarea gunoiului in interior si in sistemele de stocare asa cum sunt descrise in sect.2.3. Acolo unde este cerut un stocaj in continuare,slamul de gunoi este in mod normal deversat dintr-un rezervor prin gravitate sau pompare in groapa de colectare ,sau direct in depozitele de slam. In unele cazuri se folosesc rezervoare de slam. In unele ferme de porci tratamentul aerobic este folosit pentru a reduce emisiile odorizante din slamul de gunoi de porc, iar in unele cazuri pentru a reduce continutul de azot.

Colectarea si depozitarea dejectiilor se face in bazine vidanjabil, cu un volum de cate 1750 mc/hala adapost porci. Pentru prevenirea infiltratiilor din bazinul de dejectii in apa freatica, acesta este prevazut cu pereti din beton de 25 cm si protejat cu geomembrana de izolatie. Bazinele de dejectii sunt amplasate sub halele de ingrasare a porcilor. Pentru siguranta, acestea sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii. Golirea bazinelor de stocare se face de 2 ori pe an. Dejectiile evacuate vor fi valorificate prin utilizate ca fertilizator pe terenuri agricole . SC PRO-BORD SRL are acordul de colaborare nr. 01/18.08/2008 cu SC TG PRODAG SRL care are incheiate contracte cu diversi proprietari de terenuri agricole pentru imprastierea dejectiilor lichide in scopul fertilizarii terenurilor cu respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole. Mortalitatile sunt depozitate temporar, pana la eliminare prin firme specializate, in camera frigorifica.

Pentru reducerea mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din dejectii), se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. (Reduce cantitatea de amoniac din adapost deoarece produsul leaga NH3 sub forma de azot).

Cf.BREF ILF Sectiunea si 5.2.5 pag.298: BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate suficienta pana cand se va face alta tratare sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila. De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse in ferma de la 4 – 5 luni in climat mediteranean, 7 -8 luni in conditii atlantice sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale. BAT pentru stocarea namolului intr-un rezervor de beton sau otel cuprinde urmatoarele: • Un rezervor stabil capabil sa reziste influentelor mecanice, termice si chimice • Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva coroziunii • Depozitul este golit regulat pentru inspectie si mentenanta, de preferat in fiecare an • Supape duble sunt utilizate la fiecare iesire prevazuta cu supapa a depozitului • Namolul este agitat doar inainte de a goli rezervorul pentru aplicarea pe teren.

Bazinele au capacitatea de preluare a intregii cantitati de dejectii care vor rezulta ca urmare a cresterii productiei. Acest lucru a fost prevazut inca din faza initiala de proiectare a fermei . Bazinele de colectare sunt amplasate sub pardoseala fiecarei hale avand fiecare un volum de cate 1750 mc. In aceste bazine dejectiile si apele de spalare se pastreaza 4-8 luni. (Volum total de stocare dejectii construit = 1750 mcx3 hale=5250 mc/feram x 2 goliri/an = cca. 10000 mc/an..Dupa extindere volumul total al dejectiilor pentru cresterea a 3 cicluri de porci pe an este estimat la 4500 mc/an.) Bazinele de stocare sunt stabile, impermeabile si prevazute cu 3 base de vizitare-vidanjare prin intermediul carora sunt evacuate dejectiile. Namolul este agitat doar inainte de a goli rezervorul Se vor face verificari periodice prin puturi de observatie (monitorizare) a apei subternae amplasate in amonte si aval pe amplasament.(ca indicator de scurgeri)




39


Dejectii aplicate pe sol

Imprastierea pe teren a dejectiilor de porci. Exista etape diferite in proces, de la pre-productia dejectiilor pana la post-productia si in final imprastierea pe teren, acolo unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate. Diferitele tehnici care sunt BAT si care pot fi aplicate in diferite etape in procesele listate mai jos. Oricum, principiul BAT se bazeaza pe respectarea actiunilor urmatoare: • aplicarea masurilor nutritionale • omogenizarea dejectiilor ce vor fi imprastiate in conditiile adecvate pentru teren si cereale si daca se aplica cu alti fertilizatori • administrarea imprastierii dejectiilor pe teren si doar utilizand tehnicile care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren si daca se aplica integrarea lor. BAT ia in considerare caracteristicile terenului cand se aplica dejectiilor; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusive rotatia culturii de cereale. BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor; • dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:

- saturat de apa - inundat - inghetat - acoperit cu zapada - dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in

panta - nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent

cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata de teren)

- imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a cerealelor si cand are loc preluarea nutrientilor.

BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatea e posibil a fi deranjata Aplicarea dejectiilor pe camp - cu utilaje speciale, sub brazda, pentru diminuarea emisiilor; - pe baza planurilor de fertilizare cf. Celor Mai Bune Practici Agricole

- Se aplica principiul masurilor nutritionale - Se face omogenizarea dejectiilor inainte de vidanjare si aplicare pe teren, se utilizeaza Viscolight pentru a obtine dejectii uniforme si omogene - Nu se aplica ingrasaminte organice si minerale cu azot la distanta mai mica de:

-minim de 5-6 m de cursurile de apa (formele solide); -minim 30 m de cursurile de ape (formele lichide si semilichide); -minim 100 m de captarile de apa potabila.

-Se evita aplicarea ingrasamintelor organice si /sau minerale: pe timp de ploie; ninsoare; soare puternic; pe terenuri cu exces de apa;pe solurile acoperite cu zapada si inghetate. -La aplicarea dejectiilor pe sol se are in vedere distanta fata de case, imprastierea facandu-se diferit;

- pe terenuri aflate la o distanta mai mica de 500m de case se face incorporarea prin injectare sub brazda la adincami de 10 cm

- pe terenuri agrocole aflate la distante mai mari de 500 m de case se face imprastierea superficiala a dejectiilor la suprafata solului urmaya de aratura

- SC PRO-BORD SRL are acordul de colaborare nr. 01/18.08/2008 cu SC TG PRODAG SRL care are incheiate contracte cu diversi proprietari de terenuri agricole pentru imprastierea dejectiilor lichide in scopul fertilizarii terenurilor cu respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole.

APLICAT




40

Concluzii: Analiza Bat/Bref s-a facut tanand cont de situatia obiectului analizat (ferma pentru porci de ingrasare/sacrificare). Conform datelor prezentate in tabelul anterior se pot concluziona urmatoarele aspecte: Bref-ul este aplicat cu urmatoarele mentiuni: • Referitor la sistemul de adapost: este aplicat sistemul de referinta „Podele complet perforate,

ventilare artificiale si bazin de colectare adanc, aflat la baza.” In BREF-ului „Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, aceasta solutie este mentionata ca referinta pe tot parcursul acestui document. Desi acest sistem este asociat in BREF cu cel mai ridicat nivel de emisie de amoniac, avand in vedere imbunatatirea susbtantiala a sistemului de ventilatie prin montarea a cate 6 exhaustoare dimensionate corespunzator, pe fiecare hala, fata de situatia existenta (cate 3 exhaustoare dimensionate necorespunzator in fiecare hala) , conform calculelor de evaluare prezentate la capitolul “Aer”, valorile emisiilor si imisiilor de amoniac sunt calculate ca fiind sub limitele admise.

• Referitor la emisiile de amoniac, avand in vedere urmatoarele aspecte (cf.datelor prezentate

la capitolul “Aer”): - Cf.calculelor de modelare matematica a dispersiei de amoniac efectuate in conditiile de

simulare cele mai dezavantajoase (luand in calcul valorile maxime ale factorilor de emisie indicati in BREF pentru sistemul de dapost “complet perforat”), au rezultat concentratii de poluanti in atmosfera (imisii) mult sub limita admisa cf.STAS 12574/87 atat pentru timpul de mediere de scurta durata cat pentru timpul de mediere zilnic (24 ore). Se poate spune ca receptorii umani nu vor fi afectati de mirosurile generate de ferma. De altfel cea mai apropiata locuinta se afla la cca. 1 Km distanta fata de ferma. Hartile de dispersie sunt prezentate la capitolul aer.

- Controlul pentru minimizarea emisiilor de compusi ai azotului se face prin sistemul de

ventilatie, tratarea dejectiilor, controlul poluarii. - Pentru reducerea cantitatii de amoniac si a mirosului neplacut (prin legarea amoniacului

din dejectii sub forma de azot), se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an.

- Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată, computerizat. Sistemul de ventilatie este asigurat prin intermediul unor guri de admisie umbrite si de evacuare fortata a aerului, pentru a crea in permanenta un debit de ventilatie adecvat. Pentru evacuarea aerului in exterior, pe fiecare hala sunt prevazute cate 6 ventilatoare (18 bucati in total) avand fiecare un debit de cate 20000 mc/h.

se poate spune ca vor fi indeplinite masurile necesare incadrarii valorilor de poluanti la emisie si imisie sub limitele admise. In aceste conditii, tinand cont de urmatoarele aspecte: - Halele de adapost sunt existente si autorizate inca din anul 2008, extinderea de capacitate

propusa prin prezenta documentaie avand drept scop atingerea parametrilor prevazuti inca din etapa initiala de autorizare si implicit rentabilizarea economica ;In plus fata de situatia autorizata in anul 2008, sistemul de exhaustare s-a imbunatatit considerabil asigurand un climat optim in halele de adapot (sub valorile recomandate in.BREF- 2.3.2 Controlul climatului din adăposturile pentru porcine, pag.64).

- Efectele şi volumul emisiilor (sub limitele admise)- descrise la capitolul aer - O modificare constructiva a halelor de adapost si a modului de colectare a dejectiilor nu

este fezabila din punctul de vedere economic , tehnic dar si din punct de vedere al spatiului existent pe amplasament.

- Proiectul de extindere a capacitatii de crestere si ingrasare a porcilor este necesar deoarece:




41




• Se va optimiza capacitatea de adapostire existenta coroborat cu reducerea energiei utilizate pentru incalzira halelor de adaposte ( vezi 1.12.1, aliniatul 2). Neutilizarea optima a densitatii porcilor in adaposturile existente are drept consecinta un necesar suplimentar de caldura ce poate fi adus doar prin surse suplimentare, consumatoare de energie. (De altfel Cf. .BREF ILF Sectiunea 4.4.2, pag.163: BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire, prin: utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile; optimizarea densitatii animalelor)

rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic si se poate considera ca societatea indeplineste conditiile pentru emiterea unei Autorizatii Integrate de Mediu.




42

2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Datorita faptului ca durata de functionare a obiectivului analizat este nedeterminata, nu s-au programat lucrari de dezafectare. Daca se pune problema finalizarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii propuse. Lucrarile de inchidere a activitatii, constau in general, in efectuarea unor operatii intr-o anumita ordine astfel incit actiunea sa se desfasoare in conditiile neafectarii mediului inconjurator si in deplina siguranta pentru cei ce efectueaza aceste operatii.

Avind in vedere volumul mare de lucrari este necesara intocmirea unui plan de desfasurare a lucrarilor pe faze distincte cu respectarea stricta a ordinii de actionare. Materialele periculoase vor fi indepartate primele, cu scopul indepartarii riscurilor pentru muncitori si pentru a nu permite amestecarea cu deseurile nepericuloase, (reciclabile mai usor). Dupa recuperarea eventualelor materiale periculoase, se vor demonta toate elementele care pot fi reutilizate. Tot ce ramine dupa selectare este considerat un ansamblu de materiale, care din punct de vedere tehnic sau economic nu se mai valorifica. Aceste materiale vor fi eliminate prin firme autorizate. In linii mari, masurile propuse la incetarea activitatii de catre SC PRO-BORD SRL sunt urmatoarele:

- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor industriale si menajere dupa un plan bine stabilit.

- Spalarea si dezinfectarea instalatiilor si traseelor de canalizare; - Intreruperea alimentarii cu energie electrica. - Dezafectarea utilajelor si a instalatiilor aferente. - Colectarea pe categorii de deseuri a deseurilor rezultate din dezafectarea utilajelor si a

instalatiilor aferente si evacuarea prin firme autorizate. - Refacerea terenului pentru al aduce la starea initiala.

Faza de inchidere presupune efectuarea operatiilor de oprire, golire, asigurare eventual dezafectare a tuturor utilajelor si a instalatiilor existente precum si a anexelor aferente lor, ceea ce inseamna parcurgerea urmatoarelor etape: Etapa I: pregatiri preliminare - Se intocmeste un program de lucrari. - Se angajeaza o firma specializate sau se numeste o echipa de specialisti din cadrul societatii. - Se stabilesc eventualele masuri de supraveghere si control pe perioada in care se

efectueaza lucrarile. - Se delimiteaza zona in care se fac operatiile de inchidere. - Se vor inventaria materiale existente in depozite, utilaje, echipamente, deseuri . - Se va identifica fiecare rezervor, echipament, instalatie, conducta, etc functie de rolul pe

care l-a avut in fluxul tehnologic. - Se vor preciza care au fost in contact cu substante chimice si periculoase, uleiuri, produse

petroliere, etc. - Se va identifica o zona de depozitare temporara a acestora. - Se procedeaza la oprirea normala a instalatiei in conformitate cu instructiunile de operare,

pentru fiecare instalatie/utilaj in parte. - Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu materiale si utilitati (energie electrica, apa,

etc), dupa caz. - Se blindeaza racordurile la utilitati.




43

- Se inspecteaza vizual aceste operatii. - Se vor imprastia materiale absorbante pe pardoseala unde este posibila contaminarea cu

produse toxice si periculoase.

- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor industriale si menajere;

- Se transfera carburantii si materialele ramase la momentul dezafectarii, transferul acestora se va face pe baza unei conventii scrise si sub stricta supraveghere a responsabililor cu protectia mediului si securitatea muncii.

Etapa II: oprirea functionarii

- Se procedeaza la oprirea normala a instalatiilor in conformitate cu instructiunile de oprire aferente fiecarei instalatii sau utilaj.

- Pentru utilajele dinamice (pompe, compresoare, suflante, ventilatoare, reductoare), se procedeaza conform instructiunilor specifice pentru o oprire de lunga durata, golindu-se uleiul de ungere folosit.

- Se golesc toate componentele de continutul cu diverse substante, se incarca in containere si se depoziteaza.

- Neutralizarea prin curatare si spalare a tuturor componentelor fixe, a instalatiilor si a utilajelor existente cit si a partilor auxiliare pe categorii de contaminari si cu materiale adecvate; Se sufla sau se spala, in functie de caz, fiecare utilaj, conform instructiunilor prevazute.

- In cazul contaminarii cu substante chimice, apele de spalare vor fi stocate temporar intr-un rezervor tampon iar ulterior elimnate prin firme autorizate in eliminarea acestora.

- In situatia cind se impune taierea echipamentelor care au fost in contact cu produse inflamabile, aceasta se va efectua chiar si dupa operatia de curatire prin spalare cu materiale adecvate si suflare cu gaze inerte, numai dupa un program strict stabilit de catre o firma specializata pentru acest tip de lucrari. Acest lucru este necesar intrucit este posibila existenta unor substante periculoase nevizualizate, cu pericol de colectare a vaporilor de produse petroliere (mai ales in conditiile de temperatura rezultate la taierea componentelor).

- Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substante toxice pe traseul de transport pentru a nu se produce poluarea solului (prin deversarea acestora in canalizarea pluviala de pe platforma incintei.

- Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare sau spalare, dupa caz.

- Rezervoarele de depozitare materii prime, produse intermediare sau produse finite, se golesc complet si se verifica vizual corectitudinea operatiilor de golire.

- Toate conductele se blindeaza la limita instalatiei. - Se executa alte operatii specifice fiecarei instalatii, operatii prevazute in instructiunile de

lucru pentru o oprire de lunga durata. - Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substante

toxice pentru a nu se produce poluarea solului si apelor. - Inedepartarea scaparilor accidentale de substante poluante. - Se inspecteaza vizual efectuarea corecta a tuturor operatiilor prevazute. - Se demonteaza partile componente ale utilajelor (motoare electrice, cducte, diverse

echipamente electrice si AMC) care pot fi refolosite, sau se pot valorifica. - Se executa spalarea si dezinfectarea instalatiilor de canalizare.

Etapa III: energie electrica

- Se intrerupe alimentarea cu energie electrica (la toate utilajele si instalatiile) de la posturile de transformare. Aceasta operatie se face in colaborare cu specialistii de la Sucursala de Distributie a energiei electrice, care trebuie sa faca, in mod obligatoriu, intreruperea alimentarii din statia de alimentare.

- Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu energie electrica de la posturile de transformare ale amplasamentului.




44

Etapa V: demontari

- Se executa demontarea partilor componente ale agregatelor care pot fi refolosite cum ar fi: utilaje, motoare electrice, conducte, diverse echipamente electrice si aparate de masura si control.

Etapa VI: dezmembrari

- Dezmembrarea si inchiderea constructiilor si confectiilor metalice, cum ar fi: utilaje, platforme, scari, balustrade, elemente de sustinere, etc, operatii realizate prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau prin sudura electrica.

- Culcarea la pamant a scheletelor metalice si a altor parti componente mari si debitarea lor in bucati, astfel incat sa poata fi depozitate si apoi incarcate in mijloacele auto, in vederea evacuarii.

Etapa VII :deseuri

- Deseurile rezultate se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului. - Colectarea deseurilor rezultate se va face in urma unor operatii de strangere si sortare

si/sau regrupare (depozitare temporara), in vederea transportarii spre valorificare . - Deseurile metalice generate se depoziteaza in locurile speciale create pe platforma

societatii, fiind respectate conditiile de protectie a mediului inconjurator. Deseurile metalice sunt valorificate la firme specializate.

- Deseurile de zidarie se depoziteaza pe platforme betonate si apoi sunt incarcate in camioane in vederea valorificarii, ca materie prima, sau ca umplutura pentru constructii.

- Deseurile obtinute din dezafectarea utilajelor, si anume : motoarele electrice, deseurile de cauciuc alcatuite din benzile de cauciuc aferente transportoarelor cu banda si cablurile electrice se folosesc pentru uzul intern ca piese de schimb sau li se dau alte folosinte.

- Deseurile uleioase se colecteaza in bidoane metalice, etichetate privind continutul si se depoziteaza in magazie speciala in vederea eliminarii controlate.

- Deseurile menajere rezultate de la personalul care executa dezafectarile sunt depozitate impreuna cu deseurile menajere existente, in pubele speciale, pe platforma betonata special amenajata care se afla in incinta societatii si sunt ridicate periodic, in vederea evacuarii la rampa de gunoi a localitatii.

- Eliminarea deseurilor se face in conformitate cu Hotararea nr.1470/2004, privind Stategia nationala de gestionare a deseurilor si a Planului National privind gestionarea deseurilor, pe categorii.

- Deseurile rezultate se colecteaza la locul de producere si se depun fie in recipienti adecvati, fie direct in mijloace de transport, in functie de tipul de dimensiunile de gabarit. In incinta societatii se asigura spatii de stocare temporare pentru deseuri. In vederea eliminarii deseurilor, aceste spatii trebuie sa permita accesul mijloacelor de transport autorizate, astfel incat sa nu fie ingreunat procesul de incarcare.

- In vederea eliminarii deseurilor rezultate se respecta procedurile de transport al deseurilor pe teritoriul Romaniei, de pe un loc pe altul, conform cu Ordinul nr.2/01.2004. Deseurile nu vor fi amestecate intre ele, iar mijloacele de transport utilizate pentru eliminare vor fi adecvate naturii deseului transportat, astfel incat sa nu permita imprastierea lor. Mijloacele de transport utilizate vor fi asigurate de firmele autorizate in colectare/ valorificare deseuri, firme care detin “Autorizatie de mediu” pentru acest tip de activitate.

Etapa VIII: Reconstructie ecologica - Refacerea ternului, pentru al aduce la starea initiala se va face in functie de destinatia

care urmeaza a se atribui terenului pe care s-a desfasurat activitatea obiectivului in cauza.

- Dupa terminarea lucrarilor de dezafectare, se va face un control al incintei pentru stabilirea situatiei canalelor subterane si a gropilor rezultate in urma demontarii utilajelor si instalatiilor. Se va acorda o atentie deosebita eventualelor avarii ce pot aparea in urma actiunii de dezmembrare, asupra starii instalatiilor de utilitati si se vor lua masuri de remediere, daca este cazul.




45

- Acolo unde se va costata vizual un potential de poluare a solului se vor preleva probe de sol din gropile rezultate in urma dezafectarii echipamentelor/instalatiilor/utilajelor tehnologice .

- Valorile concentratiilor determinate pentru parametrii de calitate ai solului vor trebui sa fie sub pragurile de alerta impuse de Ordinul 756/1997- ordin pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In situatii in care valorile concentratiilor determinate depasesc valorile pragului de interventie se va proceda la curatirea si decopertarea solului.

- Solul indepartat, contaminat, va fi tratat ca un deseu toxic si va fi preluat in vederea eliminarii numai de societati autorizate in transport si distrugere deseuri periculoase.

- Atunci cind solul nu este contaminat se va realiza umplerea gropilor rezultate cu material de umplutura.

- Refacerea stratului vegetal imediat la finalizara lucrarilor Ordinea operatiilor si lucrarilor de inchidere se poate modifica, daca necesitatile procesului o cer.




46

Deseuri CAPITOLUL 3

Executarea proiectului va implica generarea mai multor tipuri de deseuri atit in faza de reamenajare cit si in timpul functionarii. Eliminarea tuturor tipurilor de deseuri se va face prin firme specializate cu care se vor incheia contracte ferme. 3.1 DESEURI REZULTATE DIN FAZA DE CONSTRUCTIE:

Deseuri rezultate din faza de constructie:

a) pietris, beton, tencuieli, etc; b) deseuri metalice; c) diferite ambalaje din hirtie, carton, plastic, lemn.

Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate separat si lichidate de catre executantul lucrarilor prin intermediul unor firme autorizate. 3.2 DESEURI REZULTATE IN PERIOADA DE FUNCTIONARE Implementarea proiectului de marire a capacitatii de productie la 1950 la 3000 capete prin recompartimentarea interioara a boxelor existente in cele trei hale de adapost, nu generează alte categorii de deşeuri, faţa de planul de management întocmit pe amplasamentul existent, iar deşeurile generate suplimentar diferă numai cantitativ datorita cresterii capacitatii de productie. In perioada de functionare se disting doua categorii de deseuri:

a) Deseuri rezultate din procesul de productie propriu-zis b) Deseuri din activitati conexe

In fermele de crestere intensiva a porcilor, principalele tipuri de deseuri sunt dejectiile si cadavrele de animale. Celelalte tipuri de deseuri (menajere si ambalaje de medicamente) sunt generate pe amplasament in cantitati nesemnificative. a)Deseuri rezultate din procesul de productie propriu-zis

In fermele de crestere intensive a porcilor, principalele tipuri de deseuri rezultate in procesul de productie propurizis sunt :

- Dejectiile animaliere. Colectarea si depozitarea acestora se face in bazine vidanjabil, protejate cu geomembrana, cu un volum de cate 1750 mc/hala adapost porci. Cantitatea de gunoi de porc, urina, slam= 0,13 mc/cap/luna x 3000 capete/ferma= 390 mc/luna/ferma, respectiv, 4680 mc/an Golirea bazinelor de stocare se face de 2 ori pe an. Dejectiile evacuate vor fi utilizate ca fertilizator pe terenuri agricole . SC PRO-BORD SRL are acordul de colaborare nr. 01/18.08/2008 cu SC TG PRODAG SRL care are incheiate contracte cu diversi proprietari de terenuri agricole pentru imprastierea dejectiilor lichide in scopul fertilizarii terenurilor cu respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole. Managementul dejectiilor este prezentat detaliat la capitolul 3.4. Societatea detine un Plan de management al deseurilor .

Deseuri de origine animala- mortalitatile (cadavrele de animale). Animalele decedate in ferma vor fi depozitate temporar in camera frigorifica si eliminate in conditii specifice impuse de normele sanitar veterinare si mortalitatile (cadavrele de animale). In cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practice veterinare. Cantitatea acestui tip de deseu este variabila, functie de mortalitatea in halele de adpost (cca.2%).

b) Deseuri rezultate din activitatile conexe: Din activitatile conexe pot rezulta deseuri metalice din activitatea de intretinere, deseuri de ambalaje din activitatea de preparare a hranei, deseuri menajere din activitatile sociale, cenusa rezultata in urma arderii combustibililor lemnosi in centrala termica etc.




47

- Deşeuri metalice feroase şi neferoase care provin din procesul de reparaţii. Deşeurile

metalice se vor colecta selectiv si se vor depozita temporar, pana la eliminare in containere pe o platformă betonată special amenajată, acestea sunt valorificate ca deşeuri reciclabile, prin firme autorizate.

- Ambalajele rezultate vor fi preluate fie prin firme autorizate, in baza unor contracte sau vor fi returnate la furnizor .

- Deşeurile menajere se depozitează în containere de gunoi pe platformă betonată special amenajată de unde se transportă periodic cu mijloace auto la groapa de gunoi a localitatii.

- Cenusa se depoziteaza in containere etanse si se valorifica ca ingrasamant in agricultura.

3.3 MANAGEMENTUL DESEURILOR

In tabelul de mai jos este evidentiata starea fizica a deseului, codul privind principala activitatea periculoasa, managementul deseurilor din activitatea existenta si propusa. Deseurile periculoase sunt marcate cu *.

Tab.nr. 8

Denumirea deseului

Cant-tatea

preva-zuta a fi gene-rata T/an

Starea fizica

(Solid-S Lichid-L

Semisolid-SS)

Codul deseului

Codul privind

principala proprietate periculoasa

Managementul deseurilor -cantitatea prevazuta a fi generata-

t/an

Valori-ficata Eliminata Ramasa in

stoc

Dejectii de animale 4650 SL 02.01.06

Nepericulos Fertilizarea

terenurilor agricole

- Sunt stocate temporar in bazine hidroizolate corespunzator. Golirea bazinelor de stocare se face de 2 ori pe an

Cadavre porci 1 S 02 01 02

Nepericulos - Incinerate prin firma autorizaa

-

Cenusa de la combustia lemnului la centrala termica.

0,5 S 19 01 12 - Prin firma autorizata

- -

Echipamente de protectie si lucru

0.05 s 15 02 03 - - Prin firma autorizata

-

Deseuri de la vaccinuri (flacoane de sticla)

0.001 S 15 01 10 Periculos - Incinerare prin firma autorizata

(prin serviciu

veterinar externalizat)

-

Deseuri de la ambalaje dezinfectante (bidoane de plastic)

0,005 S 15 01 02 - Prin firma autorizata

- -

Deseuri metalice 0,5

S 17.04.05 - - Prin firma specializata

-

Deseuri menajere 1 S 20 03 01 - Prin firma autorizata

-

Deşeurile vor fi valorificate,lichidate prin agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Va fi respectată legislaţia de mediu privind regimul deşeurilor.




48

3.4 MANAGEMENTUL DEJECTIILOR. Societatea detine un Plan de management al deseurilor . 3.4.1 Modul de colectare si tratare a dejectiilor: Dejectiile si apele de spalare rezultate de la igienizarea halelor intre doua cicluri de productie se stocheaza in bazinele de colectare, in vederea fermentarii si dupa fermentare sunt preluate pentru fertilizarea terenurilor. Bazinele de colectare sunt amplasate sub pardoseala fiecarei hale avand fiecare un volum de 1750 mc. In aceste bazine dejectiile si apele de spalare se pastreaza 4-8 luni. In aceasta perioada caracterul acid se schimba in bazic, bun pentru fertilizarea terenurilor agricole. Pentru prevenirea infiltratiilor din bazin in apa freatica, bazinul este prevazut cu pereti din beton de 25 cm si protejat cu geomembrana de izolatie . Acestea sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii. Caracteristici bazin de colectare dejectii: Volumul = 1750 mc; Aria= 715 mp;Regim de inaltime a digurilor: 2,45 m. Bazinele au capacitatea de preluare a intregii cantitati de dejectii care vor rezulta ca urmare a cresterii productiei. Acest lucru afost prevazut inca din faza initiala de proiectare a fermei . Bazinele sunt vidanjabile, evacuarea dejectiilor facandu-se prin intermediul unor base de vizitare-vidanjare , de doua ori pe an, dupa care se vor transporta si imprastia pe terenurile agricole din zona comunei ca ingrasamant natural, cu ajutorul tractorului si vidanjei din dotare. Pentru reducerea cantitatii de amoniac si a mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din dejectii sub forma de azot) dar si pentru omogenizarea dejectiilor, se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. Dejectiile evacuate vor fi valorificate prin utilizate ca fertilizator pe terenuri agricole . SC PRO-BORD SRL are acordul de colaborare nr. 01/18.08/2008 cu SC TG PRODAG SRL care are incheiate contracte cu diversi proprietari de terenuri agricole pentru imprastierea dejectiilor lichide in scopul fertilizarii terenurilor, cu respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole. Conform documentului BREF ILF, cap.3.3.1.2, nivelul excretiilor si caracteristicile gunoiului de porc variaza in functie de categoria de porci ,continutul de nutrienti din furaje , sistemul de crestere, modul de colectare, etc .Cantitatea anuala de gunoi de porc, urina si slam variaza in functie de categoria de porci,continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si in raport de stadiile de productie cu procesul tipic de metbolism. Cantitatea anuala de gunoi de porc ,urina si slam:

Cantitatea estimata de dejectii si ape tehnologice care se vor colecta in bazinele de stocare va fi : - Cantitatea de gunoi de porc, urina, slam= 0,13 mc/cap/luna x 3000 capete/ferma = 390

mc/luna/ferma, respectiv, 4680 mc/an - Cantitatea de apa de spalare (cf breviar prezentat la capitolul 1.8.3.2): 135 mc/an.

TOTAL: 4815 mc/an




49

Volumul total pentru depozitare dejectii, respectiv ape tehnologice pentru igienizare: 1750 mc/hala x3 hale = 5250 mc/ferma. Rezulta ca cele trei bazine de stocare de cate 1750 mc/hala, respectiv de 5250 mc/ferma pot asigura stocarea dejectiilor si a apelor tehnologice pe o perioada mai mare decat perioada necesara pentru fermentarea si apoi eliminarea acestora (4-8 luni). Compozitia medie de nutrienti in kg/mc dejectii:

3.4.2 Estimarea suprafetelor de teren necesare pentru fertilizare In zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, azotul este considerat poluant pentru mediu. In acest caz este necesar să fie respectată norma specifică de 170-210kg de azot pe hectar si an, tinand cont in plus de rezervele de azot existente in sol si de tipul plantelor cultivate. Conform Ordin nr. 1182/2005 din 22/11/2005, Tabelul 3 din Anexa 8, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, daca se ia in considerare, in mod conservator doar limita inferioara de 170 kg/ha, rezulta ca suprafata suprafata minim necesara pentru aplicarea dejectiilor provenite de la 3000 porci este, tinand seama de faza de 68 kg si de 90 kg: [8/17 x 0,0649 + 9/17 x 0,0885] x 3000 = 232 ha. SC PRO-BORD SRL are acordul de colaborare nr. 01/18.08/2008 cu SC TG PRODAG SRL care are incheiate contracte cu diversi proprietari de terenuri agricole pentru imprastierea dejectiilor lichide in scopul fertilizarii terenurilor, cu respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole. 3.4.3 Fertilizarea cu dejectii animale

Fertilizarea cu dejectii animaliere se va face respectand in mod obligatoriu prevederile:

- BREF„ Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”.

- Ordinul nr.1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole precum si legislatia privind reducerea poluarii cu nitrati,

- Ord. 242/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;




50

- Ord. 296/2005 – Programul cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole;

- „Codul de bune practici in ferma”, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1234/2006.

In zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati se vor respecta obligatoriu prevederile privind modul de distributie si cantitatile de ingrasaminte organice naturale. 3.4.4 Incarcarea si transportul dejectiilor Bazinele de colectare dejectii sunt vidanjabile, evacuarea dejectiilor facandu-se prin intermediul unor base de vizitare-vidanjare , de cca.doua ori pe an, dupa care se vor transporta si imprastia pe terenurile agricole din zona comunei ca ingrasamant natural, cu ajutorul tractorului si vidanjei din dotare. Omogenizarea dejectiilor in bazinul de stocare se executa doar inainte de incepere a opertiunii de fertilizare (pentru a evita in restul timpului producerea de emisii atmosferice). Pe durata activitătii de omogenizare, sau după incheierea acestei activităti, se trece la transvazarea dejectiilor in cisterna. Pentru reducerea cantitatii de amoniac si a mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din dejectii sub forma de azot), si pentru omogenizarea dejectiilor , se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. Operatia de transvazare a dejectiilor este supravegheata de catre personalul fermei pentru a se evita scurgerile accidentale. Deplasarea cisternei la destinatie se efectuează cu o viteza de aproximativ 15 km/h pe drumuri de exploatare si maximum 20 km/h pe artere de circulatie publica (sosea principală). Datorită vitezei reduse de deplasare a cisternei, se evită accidente care ar putea implica răsturnarea cisternei ce transportă dejectiile. 3.4.5 Aplicarea dejectiilor pe camp Transportul dejectiilor este facut de un tractor si o vidanja aflate in dotarea SC PRO-BORD SRL . Din momentul in care cisterna a ajuns la destinatie, se poate demara actiunea de fertilizare cu slam de dejectii. Există două modalităti de depunere a dejectiilor de origine animală pe terenul agricol, in scopul fertilizării naturale: - imprăstierea superficială; Imprăstierea superficială poate fi efectuată doar in cazul in care

terenul pe care se lucrează se află la o distantă mai mare de 500 de m de cea mai apropiata localitate. In acest caz, fermierul are obligatia ca in cel mai scurt timp să are terenul pe care a fost depus slamul de dejectii.

- Icorporarea: incorporarea prin injectare sub brazdă se va efectua pe terenuri agricole aflate la o distantă mai mică de 500m de localitati pentru a elimina orice disconfort legat de mirosul dezagreabil. Administrarea se efectuează la 10 cm sub nivelul pămatului prin atasarea, in spatele cisternei, a unui dispozitiv injector.

Nu se aplica ingrasaminte organice si minerale cu azot la distanta mai mica de:


Se va evita aplicarea ingrasamintelor organice si /sau minerale: pe timp de ploie; ninsoare; soare puternic; pe terenuri cu exces de apa;pe solurile acoperite cu zapada si inghetate. Exista un Plan de management al deseurilor, anexat.




51

CAPITOLUL 4 Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 4.1 APA 4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului Terenul pe care sunt amplasate halele de productie se afla in intravilanul localitatii, conform PUZ aprobat si este in proprietatea societatii conform extras CF nr. 23020 Haghig. Conform PUZ aprobat nu s-a instituit regim special asupra terenului, zona fiind destinata cresterii porcilor. S.C.”PRO-BORD” SRL- Punct de lucru Haghig, este amplasat la o distanţă destul de cca. 1,5 Km fata de primele zone de locuinte. In imediata vecinatate nu se metioneaza habitate protejate sau zone sensibile. Conform Studiului hidrogeologic, constitutia litologica a formatiunilor ce participa la alcatuirea geologica a zonei studiate, permite acumularea apelor subterane in cadrul unor acvifere multistrat, cu potentiale si debite variabile. Acviferele cantonate in formatiunile cretacice sunt putin cercetate in aceasta zona si au in general potentiale reduse de debitare. Ele nu prezinta interes deosebit datorita situarii la adancimi mari si uneori a mineralizarii, apelor subterane. Acviferele cantonate in formatiunile cuaternare, atat cele din Pleistocen cat si cele din Holocen au fost cercetate prin foraje executate in perioada 1989 – 1991 la sud de localitatea Araci si in 2006 la sud de Haghig. Prin aceste foraje cu adancimi de cca. 40 m au fost captate acvifere multistrat situate la adancimi cuprinse intre 15 – 22 m si 25 – 35 m, acvifere constituite litologic din pietrisuri si nisipuri grosiere. Nivelul apelor subterane este ascensional stabilizindu-se la adancimi de cca. 5m de la suprafata terenului. Din punct de vedere hidrologic, terenul este amplasat in bazinul hidrografic raul Olt. Reteaua hidrologica include in perimetrul sau un sector din cursul superior al raului Olt care dreneaza partea central – vestica si vestica a judetului. Raul se intinde po o distanta de 129 km, mai intai pe directia N – S si in aval de confluienta cu Raul Negru, formeaza marele cot in interiorul caruia se afla muntii Baraolt. Pe ultimul sector, care formeaza limita duntre acest judet si judetul Brasov, raul Olt reprezinta o puternica meandrare. Resursele de apa 4.1.2 Alimentarea cu apa 4.1.2.1 Situatia existenta: Alimentarea cu apa. potabila In prezent, conform Notificarii pentru punere in functiune nr. 6259/GE/23.10.2012 eliberata de SGA Covasna, alimentarea cu apă potabila se realizează dintr-un put forat propriu cu adancime de H=40 m, echipat cu pompa submersibila DAB avand Qinst.=1,1 l/s, P=0,6 kW, un rezervor tampon de 5m si doua hidrofoare. Peste cabina putului confectionat din beton armat cu urmatoarele dimensiuni V=2,5 x 1,80 x2,0 m este casa pompelor, unde este amplasat un rezervor din poliester V=5 mc. In cabina putului sunt montate doua hidrofoare pentru asigurarea presiunii necesare instalatie de adapare. In casa pompelor pe conducta de distributie de Dn 1” este montat un apometru. Apa este folosita: pentru adaparea animalelor, igienizare, in scop menajer si pentru stingerea incendiilor. Cf. Notificarii pentru punere in functiune cu nr. 6259/GE/23.10.2012 eliberata de SGA Covasna, necesarul de apa autorizat este:

Qmed.zilnic = 16,25 mc/zi ; Volumul mediu anual= 5902,9 mc Qmax.zilnic = 18,28 mc/zi ; Volumul mediu anual= 6670,3 mc




52

4.1.2.2. Situatia propusa: Prin cresterea capacitatii de productie, fata de etapa avizata anterior va creste corespunzator necesarul de apa pentru adapatul porcilor. Necesarul de apa dupa extinderea activitatii: Apa este folosita in scop menajer, pentru adaparea animalelor si igienizarea halelor . Date de intrare:

- Capacitate ferma , dupa extindere: 3000 de capete/ serie

- Nr. serii/an: 3.

- Ciclul de ingrasare: cca. 14 saptamani perioada de ingrasare si 2-4 zile de depopulare (perioada de igienizare).

- Necesarul pentru adaparea animalelor: Consumul necesar pentru animale depinde de

varsta si greutatea animalului viu, starea de sanatate, stadiul de productie, conditii climaterice, furaje si structura furajelor. In hale apa este distribuita catre fiecare boxa , prin pipe de scurgere (prin apasarea pipei cu botul porcul declaseaza curgerea apei in cupa). Capacitatea minima/pipa apa necesara variaza intre 0,5-1 l/min. Cupele de adapare sunt amplasate cate doua in fiecare boxa, pe peretii opusi. Cu sistemul de adapare utilizat, consumul de apa este , in medie de 4-5 l apa/cap/zi. Necesarul de apa va fi: 5l apa/cap/zi x3000 de porci=15000 litri apa/zi, adica 1470 mc apa/serie (14 saptamani perioada de ingrasere), respectiv 4410 mc apa/an (3 serii/an).

- Necesarul pentru igienizarea halelor (nu se modifica): Curatarea fermei, curtii si

echipamentelor. Pardoseala utilizata este de tip gratar, cu curatare uscata. La acest tip de pardoseala consumul de apa este redus, pentru nevoile zilnice de curatenie, la zero. In intervalul dintre depopulare si populare halelor cu o noua serie de purcei (de trei ori/an), se vor spala si igieniza halele timp de trei zile utilizandu-se cca. 15mc apa/zi (de 3 ori pe an) . Volumul de apa pentru curatenie curatenie/an = 15 mc x 3 zile x 3 serii de curatenie= 135 mc/an.

- Necesarul in scop menajer, pentru personalul angajat. Necesarul zilnic va fi de 0,2 mc/zi

respectiv 73 mc/an ( calculat pentru 365 zile/an).

- Apa pentru incendiu. Este creata o rezerva intangibila de 40 mc Necesarul total de apa (dupa extindere) :

- Consum mediu tehnologic animale: 4410 mc/an (maxim 5072 mc/an) - Consum mediu tehnologic igienizari: 135 mc/an (maxim 155 mc/an) - Consum menajer: 73 mc/an (maxim 84 mc/an) TOTAL: 4618 mc/an (maxim 5311 mc/an)

Conform breviarului de calcul, rezulta ca debitul de apa autorizat prin “Notificarea pentru punere in functiune cu nr. 6259/GE/23.10.2012” eliberata de SGA Covasna, este acoperitor, nefiind necesara suplimentarea acestuia.




53

BILANTUL TOTAL AL CONSUMURILOR MEDII DE APA (cumulat cu situatia existenta)

Tab.nr.10

Proces tehnologic

Sursa de apa

Apa prelevata din sursa Recirculata/reutilizata

Total

Consum menajer

Consum industrial

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la

alte obiectiv

e

Apa subterana

Apa de

Supra-fata

Pentru compensarea pierderilor in

sistemele cu circuit inchis Apa Sub-terana

Apa de Supra-

fata

Consum Menajer

Put forat propriu

0,2 mc/zi 73 mc/an

0,2 mc/zi 73 mc/an

- - - 0,2 mc/zi 73 mc/an

-

Consum Tehnologic(dapare animale si igienizare adaposturi)

12,45 mc/zi 4545 mc/an

- 12,45 mc/zi 4545 mc/an

- - - 12,45 mc/zi 4545 mc/an

-

TOTAL 12,65 mc/zi 4618 mc/an

0,2 mc/zi 73 mc/an

12,45 mc/zi 4545 mc/an

12,65 mc/zi 4618 mc/an

4.1.3 Managementul apelor uzate 4.1.3.1 Manegementul apelor in timpul realizarii obiectivului In faza de santier nu se utilizeaza apa in scopuri tehnologice. Exista posibilitatea poluarii apei cu produse petroliere in cazul scurgerilor accidentale de la motoarele utilajelor, dar nu poate fi semnificativa. 4.1.3.2 Manegementul apelor uzate in exploatarea obiectivului In faza de exploatare aobiectivului surse de poluare a apelor pot fi ;

- apele uzate menajere; - apele uzate rezultate de la igienizarea halelor intre doua cicluri de productie.

Din activitatea desfasurata in cadrul fermei nu rezulta ape uzate care sa fie evacuate in apele de suprafata. Modul de evacuare a apelor uzate: a) Referitor la apele uzate menajere: Apele uzate menajere sunt evacuate în bazinul vidanjabil de 30 mc amplasat in incinta fermei de unde sunt eliminate la o statie de epuare in baza unui contract b) Referitor la apele de la igienizarea halelor. Apele uzate rezultate de la igienizarea halelor intre doua serii de crestere a porcilor sunt colectate in bazinul de dejectii existent sub pardoseala halelor. Cantitatile sunt reduse prin spalarea cu jet sub presiune, concentratiile substantelor de dezinfectie, dezinsectie, deratizare sunt cele agrementate de autoritatea sanitara – veterinara si cu o toxicitate cat mai mica. Pentru igienizarea spatiilor intre doua cicluri de crestere aporcilor sunt utilizate aparate mobile (tip Karcher) de spalare prin pulverizarea cu presiune a apei Pardoseala utilizata este de tip gratar, cu curatare uscata. La acest tip de pardoseala consumul de apa este redus, pentru nevoile zilnice de curatenie, la zero. In intervalul dintre depopulare si populare halelor cu o noua serie de purcei (de trei ori/an), se vor spala si igieniza halele timp de trei zile utilizandu-se cca. 15mc apa/zi . c) Referitor la Sistemul de colectare a dejectiilor Modul de gestionare a dejectiilor a fost prezentat detaliat la capitolul 3.4 Dejectiile si apele de spalare rezultate de la igienizarea halelor intre doua cicluri de productie se stocheaza in bazinele de colectare, in vederea fermentarii si dupa fermentare sunt preluate




54

pentru fertilizarea terenurilor. Bazinele de colectare sunt amplasate sub pardoseala fiecarei hale avand fiecare un volum de cate 1750 mc. In aceste bazine dejectiile si apele de spalare se pastreaza 4-8 luni. In aceasta perioada caracterul acid se schimba in bazic, bun pentru fertilizarea terenurilor agricole. Pentru prevenirea infiltratiilor din bazin in apa freatica, bazinul este prevazut cu pereti din beton de 25 cm si protejat cu geomembrana de izolatie. Bazinele sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii. Acest bazin este vidanjabil, dejectiile vor fi transportate si imprastiate pe terenurile agricole din zona comunei . Bazinele au capacitatea de preluare a intregii cantitati de dejectii care vor rezulta ca urmare a cresterii productiei. Acest lucru afost prevazut inca din faza initiala de proiectare a fermei . Cantitatea estimata de dejectii si ape tehnologice care se vor colecta in bazinele de stocare va fi : - Cantitatea de gunoi de porc, urina, slam= 0,13 mc/cap/luna x 3000 capete/ferma = 390


TOTAL: 4815 mc/an Volumul total pentru depozitare dejectii, respectiv ape tehnologice pentru igienizare: 1750 mc/hala x3 hale = 5250 mc/ferma. Rezulta ca cele trei bazine de stocare de cate 1750 mc/hala, respectiv de 5250 mc/ferma pot asigura stocarea dejectiilor si a apelor tehnologice pe o perioada mai mare decat perioada necesara pentru fermentarea si apoi eliminarea acestora (4-8 luni).

d) Referitor la apele meteorice colectate de pe acoperişuri se face prin jghaeburi si burlane aduse la nivelul solului din incinta; Prin marirea capacitatii de productie pe amplasamentul existent si avizat in etapa anterioara, nu rezulta debite suplimentare de ape pluviale. BILANTUL APELOR UZATE

Tabelul nr.11 Sursa apelor uzate Totalul apelor uzate

generate Ape uzate evacuate Comentarii

Menajere Industriale -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an-

Consum menajer 0,17 62 0,17 62 - - Apele uzate menajere sunt evacuate în bazinul vidanjabil de 30 mc amplasat in incinta fermei de unde sunt eliminate la o statie de epuare in baza unui contract.

Consum tehnologic igienizare

- (operatia de igienizare se desfasoara de 3 pe an)

135 - - - (operatia de igienizare se desfasoara de 3 pe an)

135 Apele uzate rezultate de la igienizarea halelor intre doua serii de crestere a porcilor sunt colectate in bazinul de dejectii existent sub pardoseala halelor.

Nu sunt admise recirculari ale apei in tehnologie deoarece:

- sunt evacuate doar ape uzate menajere - nu sunt justificate cheltuielile cu un sistem de epurare a apelor uzate care ar putea fi ulterior

utilizate doar pentru spalarea halelor in perioada de vid sanitar - nu se accepta ca tehnica reutilizarea apei pentru efectuarea unor operatii de dezinfectie,

dezinsectie, deratizare.




55

4.1.4 Prognozarea impactului : Conform celor prezentate la capitolul 4.1.3 din activitatea desfasurata in cadrul fermei nu rezulta ape uzate care sa fie evacuate in apele de suprafata . De asemenea, activitatea nu are efecte directe asupra solului si apelor subterane.

Referitor la actiunea poluatoare a dejectiilor la locul de aplicare se pot mentiona urmatoarele aspecte: - Reziduurile zootehnice care pot contine peste limitele maxim admisibile compusi ai azotului si

fosforului (nitrati si fosfati) etc. dar si diferiti agenti patogeni, se pot acumula in cantitati ce depasesc limitele maxim admisibile, atat in sol, cat si in apele de suprafata si subterane. Printre consecintele nocive ale acestor substante mentionam in mod special: acumularea in verigile lantului trofic, toxicitate mare etc., toate contribuind la perturbarea grava a echilibrului natural.

- Nitratii pot genera nitriti care in cantitati mari au efecte nocive asupra sanatatii umane. De asemenea, daca fosfatii si nitratii ajung pe diferite cai in apele statatoare, contribuie la producerea si intensificarea procesului de eutrofizare, care in final determina degradarea acestora si distrugerea partiala sau chiar totala a faunei prin eliminarea oxigenului si formarea unor compusi chimici nocivi.

Masurile pentru prevenirea si controlul poluarii indirecte a apelor prezentate la capitolul 4.1.3 si la capitolul 3.4 (managementul dejectiilor) conduc la o probabilitate extrem de mica de aparitie a unui impact asupra factorului de mediu apa. 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului: Au fost luate urmatoarele masurile constructive si de exploatare : • Referitor la apele uzate menajere: Apele uzate menajere sunt evacuate în bazinul vidanjabil

de 30 mc amplasat in incinta fermei de unde sunt eliminate la o statie de epuare in baza unui contract

• Referitor la apele uzate rezultate de la igienizarea halelor intre doua serii. Apele uzate rezultate de la igienizarea halelor intre doua serii de crestere a porcilor sunt colectate in bazinul de dejectii existent sub pardoseala halelor. Cantitatile sunt reduse prin spalarea cu jet sub presiune, concentratiile substantelor de dezinfectie, dezinsectie, deratizare sunt cele agrementate de autoritatea sanitara – veterinara si cu o toxicitate cat mai mica. Pentru igienizarea spatiilor intre doua cicluri de crestere a porcilor sunt utilizate aparate mobile (tip Karcher) de spalare prin pulverizarea cu presiune a apei Pardoseala utilizata este de tip gratar, cu curatare uscata. La acest tip de pardoseala consumul de apa este redus, pentru nevoile zilnice de curatenie, la zero.

• Referitor la sistemul de colectare/depozitare temporara dejectii: Dejectiile si apele de spalare rezultate de la igienizarea halelor intre doua cicluri de productie se stocheaza in bazinele de colectare, in vederea fermentarii si dupa fermentare sunt preluate pentru fertilizarea terenurilor . Pentru prevenirea infiltratiilor din bazinele de dejectii in apa freatica, acestea sunt hidroizolate in conditii de siguranta fiind prevazute cu pereti din beton de 25 cm si protejate cu geomembrana de izolatie. Pentru siguranta, acestea sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii. Bazinele au capacitatea de preluare a intregii cantitati de dejectii care vor rezulta ca urmare a cresterii productiei.

• Referitor la aplicarea dejectiilor pe camp, aceasta se va face numai dupa trecerea perioadei de stocare necesara, respectand in mod obligatoriu prevederile:






56



- „Codul de bune practici in ferma”, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1234/2006. In zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati se vor respecta obligatoriu prevederile privind modul de distributie si cantitatile de ingrasaminte organice naturale. Referitor la modul de aplicare a dejectiilor pe camp se vor respecta masurile prevazute la punctul 3.4.5.

• Referitor la monitorizare. Se vor face verificari periodice a apei subterane (ca indicator de scurgeri) ,prin foraje de observatie amplasate in amonte si aval de bazinele de dejectii. Prin masurile care au fost prevazute in exploatarea obiectivului, factorul de mediu apa nu va fi afectat.

Prin compararea proiectului cu cele mai bune tehnici disponibile existente la nivel european Bref „ Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, a rezultat faptul ca activitatile din cadrul S.C.SC PRO-BORD SRL, se vor desfasura in conformitate cu acestea. (vezi cap.2.1.3 ) 4.1.6 Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa Ordinul nr.536/1997 emis de Ministerul Sanatatii care recomanda o distanta de minim 1,0 km intre localitati si fermele de porcine cu o capacitate cuprinsa ntre 2.000 si 10.000 capete. De altfel, cea mai apropiata locuinta se afla pe directa N-V la cca 1-1,5 km distanta fata de ferma.




57

4.2. AERUL

In evaluarea efectelor activitatilor propuse asupra mediului si sanatatii umane au fost luate în considerare efectele cumulative rezultate din activitatea existenta peste care se va suprapune activitatea propusa (de crestere a productiei). Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect. 4.2.1. Date generale 4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona

Din punct de vedere climatic, zona este incadrata in climatul temperat - se situeaza la tranzitia dintre climatul continental vest european, de nuanta oceanica, si cel excesiv continental, din est. a.Temperatura In luna cea mai calda a anului (august, in climatul alpin si iulie, in regiunea Hoghizului, Racosului, Ghimbavului, Cristianului si Brasovului), temperatura medie are valori cuprinse intre 18 - 19°C in depresiuni (18,7°C la Fagaras, 18,0°C la Hoghiz, 17,8°C la Brasov) si 5,7°C la virful Omul. Microclimatic, teritoriul acestui amplasament se incadreaza in zona climei temperate, cu influiente predominant oceanice din vest, dar si din nord-est, continental-moderata, caracterizata prin temperatura medie anuala de: 7,7°C; In luna ianuarie, fundul Depresiunii Brasov este la fel de rece ca si inaltimile de peste 1000 m, temperaturile fiind mai moderate in zonele de 300-400 m altitudine. Aceasta anomalie termica, cunoscuta sub numele de inversiune de temperatura , fenomen caracteristic formele depresionare de relief, are cea mai mare frecventa si intensitate in lunile reci, cind se produce timp de 20 - 25 zile continuu. In anumite conditii de timp, inversiunea de temperatura poate apare si vara, dar de scurta durata (1 -2 ore dimineata) si cu intensitate redusa (0,5 - 1,5°C). Aceste inversiuni de temperatura sunt mai accentuate chiar in zona Brasovului, care este inchisa de inaltimi muntoase de jur imprejur, ceea ce ingreuneaza aeratia, inlesnind acumularea aerului rece in zona cea mai joasa. Un fenomen cu mare frecventa in depresiune, caracteristic inversiunilor termice, este ceata, care apare cu precadere in timpul primaverii si toamnei. Vara temperatura este pozitiva, luna cea mai calda fiind luna august la altitudini mari (6°C) si iulie in oras, unde incalzirea aerului este mai intensa si temperatura depaseste 20°C. In anotimpurile de tranzit, primavara si toamna, temperatura se mentine la 0°C pe inaltimile muntoase, dar creste la 10 - 12°C in oras. b. Precipitatii Precipitatiile atmosferice au aceeasi repartitie teritoriala neuniforma ca si temperatura aerului: altitudinea imprima si cantitatilor de precipitatii o zonalitate verticala. Virfurile inalte primesc anual peste 1300 mm, in timp ce pe sesul depresionar scade la 600 mm. In zona Brasovului au loc frecvent procese foehnale, aici inregistrindu-se in zona urbei si cele mai reduse cantitati de precipitatii, in special in februarie se inregistreza sub 30 mm sau chiar sub 20 mm (Bod 19,7 mm). In luna iunie cade cea mai mare cantitate de precipitatii din cursul anului, depasind 100 mm, inregistrindu-se astfel maximul pluviometric anual. Dependent de caracterul circulatiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitatii prezinta o serie de fluctuatii neperiodice. Ninsorile apar aici din luna noiembrie, anual ele insumind aproximativ 40 de zile, iar in sezonul rece cite 8 - 9 zile lunar (ianuarie). Stratul de zapada se depune neuniform si discontinuu, avind grosimi si durate diferentiale, in functie de suprafata subiacenta respectiva. Pe inaltimile muntoase (Postavarul) numarul mediu de zile cu strat de zapada depaseste 220, in timp ce in zona joasa a orasului abia 55 - 60.




58

c. Dinamica atmosferei Dinamica atmoseferei cunoscuta sub numele comun de vinturi, reprezinta miscarea maselor de aer pe diferite directii, dintr-o zona de teritoriu cu presiune atmosefrica mai mare spre alta cu presiune mai mica, datorita repartizarii neuniforme pe suprafata terestra a presiunii atmosferice. Regimul vintului prezinta si el o serie de particularitati. Implicatiile locale ale orografiei produce devierea si canalizarea curentilor de aer pe anumite directii. Pe toate vaile si culoarele mai adinci, curentii de aer sunt dirijati conform orientarii generale a acestora. Vitezele medii comporta cresteri accentuate in cursul primaverii, lunile mai - iunie fiind cele mai vintoase din cursul anului. In afara vinturilor generale, datorita diferentelor locale de temperatura si presiune ce apar intre munte si depresiune, iau nastere miscari locale ale aerului, cunoscute sub numele de brize. Ziua, cind in oras se produce incalzirea cea mai accentuata, are loc ascendenta aerului mai cald de-a lungul versantilor si colinelor, iar noaptea se deplazeaza in sens opus de peste munte in depresiune. Activitatea eoliana este puternic influentata de geomorfologia locala, prin morfometria si morfostructura specifica zonei de contact dintre munti si cimpie.

Regimul eolian al şesului depresionar al Bârsei întruneşte caracteristicile depresiunilor intramontane largi.

Influenţa obstacolului orografic asupra regimului eolian al depresiunii este evidentă, manifestându-se prin efectul de baraj şi canalizare, prin prezenţa brizelor de relief precum şi prin aşa numitul efect de tip “föhn”.

Potrivit legilor care guvernează circulaţia generală a atmosferei, pe vârfurile dominante ale munţilor din zonă ca în atmosfera liberă, vânturile dominante ale munţilor din zonă ca şi în atmosfera liberă, vânturile dominante bat din nord – vest.

Adăpostită de barajul natural al munţilor, depresiunii Braşov îi sunt caracteristice în general, mişcările slabe ale aerului, mai ales iarna şi noaptea, când calmul reprezintă 30-50% şi chiar mai mult. La viteze ale vântului de 10m/s, pe munţii cei mai înalţi, în depresiune vântul are viteze de circa 3m/s, iar la vitezele excepţionale de peste 40m/s, în Depresiunea Braşov viteza se reduce la jumătate (20-25m/s). Din datele staţiei meteorologice Ghimbav, calmul reprezintă în această zonă, în medie anuală, 47,9% din totalul observaţiilor efectuate pe o perioadă de 35 de ani.

Conform particularitatilor topoclimatice ale sesului depresionar al tarii Barsei cu privire speciala la microzona Ghimbav-Stupini-Sanpetru, inaltimea si masivitatea redusa a muntilor Nemirei, Bretcului si Persani, precum si deschiderea larga a Culuarului Rucar-Bran, faciliteaza patrunderea maselor de aer din est, respectiv din vest spre depresiune, facind ca in zona mai deschisa Ghimbav-Stupini-Sanpetru si in continuare de-alungul axei longitudinale a depresiunii Brasov, spre Tg.Secuiesc, frecventa vinturilor din sectorul vestic sa depasasca 34%. In acelasi context, datorita reliefului din zona, in sectorul mai degajat al depresiunii (zona Ghimbav-Stupini-Sanpetru), vinturile cu intensitate mai mare au si o frecventa mai ridicata. Cu cit viteza vantului este mai mare cu atit volumul de aer in care se disperseaza impuritatile este mai mare, iar concentratiile poluantilor vor fi mai mici. 4.2.1.2 Caracterizarea surselor de poluare existente in zona amplasamentului Calitatea aerului în zona amplasamentului poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele apartanand S.C.”PRO-BORD”SRL. Din acest motiv efectele posibile asupra calitatii aerului vor fi analizata prin cumularea emisiilor ce pot rezulta prin cresterea capacitatii de productie, la emisiile deja existente. In imediata vecinatatea a amplasamentului analizat nu sunt surse de poluare industriale . Cea mai apropiata unitate are tot profil zootehnic si este amplasata la cca.1,5 Km, pe directia vest.




59

4.2.2. Surse si poluanti generati Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferenti obiectivului In timpul functionarii Prin cresterea capacitatii de productie nu se modifica natura surselor de poluare dar se modifica corespunzator ratele de emisie pentru anumiti poluantii. Sursele de generare a emisiilor in atmosfera sunt : - procesele metabolice ; - managementul dejectiilor ; - activitati auxiliare: de transport, de descarcare a furajelor, de intretinere a incintei. Principalele emisii in atmosfera si masurile prevazute sunt :

• Amoniac, gaz metan si protoxid de azot (NH3, CH4, N2O), mirosuri, care rezulta din procesele metabolice si din depoziare dejectii. Adăposturile de porci emit mai multe tipuri de gaze. Unele dintre ele sunt inofensive, precum dioxidul de carbon rezultat din furajarea porcilor cu recolte de sezon. Alte gaze au un impact mai mare, precum metanul cu efect de seră, care este dificil de controlat fiind rezultat in urma digestiei normale. In cazul cresterii si exploatării porcilor accentul se pune frecvent pe emisiile de amoniac. In mod normal, 10-15% din continutul de azot din dejectii se degajă sub formă de amoniac. Principalele emisii sunt reprezentate de evacuarile de amoniac si metan in atmosfera, care rezulta din procesele metabolice si din degradarea dejectiilor. Categoriile de surse asociate acestor emisii si mirosuri sunt:

- Halele de adapost porci (3 bucati): ale caror guri de ventilatie pot fi considerate un sistem de surse punctiforme. Sistemul de ventilatie aferent halelor este asigurat prin intermediul unor guri de admisie si de evacuare fortata a aerului, pentru a crea in permanenta un debit de ventilatie adecvat. Ventilatoarele evacuaeza aerul la exterior prin tavan prin 6 puncte pentru fiecare hala. Acest proces genereaza sub-presiune si creazea fluxuri de aer in hala prin gurile de admisie amplasate pe peretii laterali ai halelor. Pentru evacuarea aerului in exterior , pe fiecare hala sunt prevazute cate 6 ventilatoare (18 bucati in total) avand fiecare un debit de cate 20000 mc/h, fiecare.

- Bazine de colectare (stocare) a dejectiilor si din imprastierea acestora pe camp. (Cea din urma activitate se produc insa in afara amplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luate in considerare la evaluarea impactului generat pe amplasament). Controlul pentru minimizarea emisiilor de compusi ai azotului se face prin: compozitia furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Pentru reducerea mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din dejectii), se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. (Reduce cantitatea de amoniac din adapost deoarece produsul leaga NH3 sub forma de azot).

• Gaze de ardere : CO, CO2, NOx, SO2, pulberi, rezultate din arderea combustibilului utilizat în

cadrul centralei termice utilizate pentru incalzirea spatiului administrativ si prepararea apei calde menajere. Gazele arse sunt captate prin sistemul de evacuare a gazelor arse , un cos de dispersie cu D=0,25 m si H=6m. Centrala este de tip Bosh, cu reglaj controlabil si de capacitate mica (29Kw), emisiile fiind nesemnificative.

• Pulberi pot sa apara atat din halele de adapost, cat si din activitatile de preparare a

amestecului pentru hrana animalelor si manevrare a furajelor. Bucataria furajera este un sistem complex pentru pregatirea furajelor unde produsele macinate prin moara ajung in amestecator. Acesta este prevazuta cu o baterie de filtrare cu 7 saci pentru desprafuire prin intermediul ciclonetului (cu o suprafata de filtrare de cca.15 mp) se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis. In plus, elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf.




60

• Gaze reziduale: CO, SO2, NOx, COV rezultate prin combustia motorinei utilizată de mijloacele de transport auto, dar frecventa traficului fiind redusa si, in plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat emisiile nu sunt semnificative.

4.2.3 Modul de evacuare a poluantilor Emisiile rezultate din procesul de productie pot fi impartite in:

a) emisii dirijate b) emisii nedirijate

a) Emisii dirijate: Fiecare dn cele 3 hale de productie este dotata cu sisteme identice de ventilatie si evacuare a aerului impurificat. La fiecare hala sunt montate in tavan cate 6 exhaustoare cu tiraj fortat care elimină aerul viciat cu un debit volumetric Q=20000 m3/h. Cele 6 evacuari de la fiecare hala ar putea fi considerate surse dirijate, cu caracteristicile prezentate in tabelul mai jos.

Tab.nr. 12 Nrcrt Sursa generare poluanti Poluanti Echipamente de depoluare existente si

propuse Caracteristici

sursa de emisie 1 Hale de adapost porci cu

bazin de dejectii amplasat sub pardoseala. 3 hale

NH3, CH4, N2O, CO2, Miros (H2S)

La fiecare hala sunt montate in tavan cate 6 exhaustoare cu tiraj fortat care elimină aerul viciat cu ventilatoare avand un debit volumetric Q=20000 m3/h 6 ventilatoare x 3 hale de adapost =18 buc.

Conducta evacuare Ø 0,7 x 5 m (18 bucati, cate 6 pe fiecare hale)

2 Centrala termica tip Bosch (29 kw)

CO, NOx, SO2. pulberi

Cos dispersie Cos dispersie Ø0,25 x 6 m

3 Moara preparare amestec furajer

Pulberi

Moara este prevazuta cu o baterie de filtrare cu 7 saci pentru desprafuire prin intermediul ciclonetului (cu o suprafata de filtrare de cca.15 mp) se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis. In plus, elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf.

Nu exista emisii. Captarea pulberilor se face in circuit inchis cu reintroducerea acestora in procesul de preparare a hranei pentru animale.

b) Emisii fugitive/nedirijate in aer Tab.nr. 13

Nr. crt.

Sursa emisii fugitive

Poluanti Masuri reducere

1 Hale de adapost porci si managementul dejectiilor

Mirosuri specifice, Cum ar fi H2S

• Controlul pentru minimizarea emisiilor de compusi ai azotului se face prin: compozitia furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Pentru reducerea mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din dejectii), se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. (Reduce cantitatea de amoniac din adapost deoarece produsul leaga NH3 sub forma de azot

• Respectarea Regulamentului de exploatare , funcţionare şi întreţinere;

• Managementul nutritional • Mentionarea curateniei • Managementul dejectiilor, etc • Aplicarea bunelor practici agricole la imprastierea pe camp a

dejectiilor • Exista un “Plan de management al dejectiilor” si un “Plan de

biosecuritate

2 Sursele mobile rutiere si nerutiere din incinta societatii

Gaze reziduale de CO, NOx, SOx, hidrocarburi, particule

• Revizii tehnice periodice (Traficul fiind redus emisiile sunt nesemnificative)




61

4.2.4 Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale si evaluarea poluantilor proveniti din activitatea S.C.SC PRO-BORD SRL, dupa categoria procesului din care rezulta

Poluatii rezultati din activitatea de prelucrare a subproduselor de origine animala nedestinate consumului uman pot fi grupati dupa categoria procesului din care rezulta, astfel:

a) Procesele metabolice si din degradarea dejectiilor in care care natura poluantilor sunt in principal sub forma amoniac, gaz metan si protoxid de azot (NH3, CH4, N2O), dar mai pot fi si CO2 sau cantitati reduse de H2S, etc.(Adăposturile de porci emit mai multe tipuri de gaze. Unele dintre ele sunt inofensive, precum dioxidul de carbon rezultat din furajarea porcilor cu recolte de sezon. Alte gaze au un impact mai mare, precum metanul cu efect de seră, care este dificil de controlat fiind rezultat in urma digestiei normale. In cazul cresterii si exploatării porcilor accentul se pune frecvent pe emisiile de amoniac. In mod normal, 10-15% din continutul de azot din dejectii se degajă sub formă de amoniac.)

b) Procesul de macinare a amestecului furajer in care natura poluantilor pot fi pulberile.

c) Procese de combustie, in care natura poluantilor sunt gazele de ardere (CO, NOx,

SO2, pulberi) rezultate din procesul de ardere a combustibilului lemnos la centrala termica.

Instalatiile pentru epurarea gazelor reziduale si evaluarea poluantilor dupa categoria procesului din care rezulta, sunt prezentate in continuare: a) Referitor la Procese metabolice si de depozitare dejectii in care care natura poluantilor sunt in principal sub forma amoniac, gaz metan si protoxid de azot (NH3, CH4, N2O), dar si CO2 sau cantitati reduse de H2S, etc. Datorita cresterii nivelului de productie fata de etapa avizata anterior, natura poluantilor nu se va modifica dar va creste corespunzator rata de emisie pentru poluantii specifici . Controlul pentru minimizarea emisiilor de compusi ai azotului se face prin: compozitia furajelor, sistemul de ventilatie, tratarea dejectiilor, controlul poluarii, astfel: - Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată, computerizat. Sistemul

de ventilatie este asigurat prin intermediul unor guri de admisie umbrite si de evacuare fortata a aerului, pentru a crea in permanenta un debit de ventilatie adecvat. Pentru evacuarea aerului in exterior, pe fiecare hala sunt prevazute cate 6 ventilatoare (18 bucati in total) avand fiecare un debit de cate 20000 mc/h, fiecare, de mare eficienta, cf.datelor de monitorizare a noxelor la interiorul adaposturilor de porci, existente. Fiecare dn cele 3 hale de adapostire ale fermei este dotata cu sisteme identice de ventilatie si evacuare a aerului impurificat din hala. Cele 6 evacuari de la fiecare hala ar putea fi considerate surse dirijate.

- Sunt aplicate masurile nutritionale de reducera cantitatatii si continutului de N a balegarului - Este efectuat controlul climatului interior al adapostului - Pentru reducerea cantitatii de amoniac si a mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din

dejectii sub forma de azot), se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an.

Emisiile in aer contin amoniac, protoxid de azot si metan, pentru care BREF ILF contine valori indicative ale factorilor de emisie. In cazul halelor de productie, aceste valori sunt diferentiate in functie de sistemul de adapostire care se refera la tipul pardoselii de colectare si transfer al dejectiilor din hale. Pentru evaluare s-au calculat si emisiile pe baza factorului de emisie din BREF ILF tinand seama de sistemul de hale pentru adapostire porci .




62

Tab.nr. 14

In baza factorilor de misie prezentati in BREF, tab.3.35, au fost facute calcule de evaluare. Rezultatele sintetice obtinute se prezinta in tabelul de mai jos.

Tab.nr. 15 Denumire

sursa Nr. surse identice

Debit masic de poluant

-g/h

Poluant Debit gaze /aer

impurificat -m3/h-

Concentratia la emisie

-mg/m3-

VLE cf.Ord.462/1993

Anexa nr.1, Cap.6.1, clasa

3-a -mg/mc-

Hale adapost

6 x 3=18 instalatii

de exaustare

25,68÷57,07/sursa 154,08÷342,42/hala

462,24÷1027,26/ferma

NH3 20000/sursa 120000/hala

360000/ferma

1,28÷2,85

30 (pentru

debite>300 g/h)

53,27÷85,61/sursa 319,63÷513,69/hala 958,9÷1541,1/ferma

CH4 20000/sursa 120000/hala

360000/ferma

2,66÷4,28 Nenormat

0,38÷2,85/sursa 2,28÷17,12/hala

6,85÷51,37/ferma

N2O 20000/sursa 120000/hala

360000/ferma

0,02÷0,14 Nenormat

c) Referitor la Procesul de macinare (pulberi) la moara cu ciocane existenta Aceasta este prevazuta cu o baterie de filtrare cu 7 saci pentru desprafuire prin intermediul ciclonetului (cu o suprafata de filtrare de cca.15 mp) ce recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis. In plus, elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf. Avand in vedere masurile prevazute nu sunt emisii. d) Referitor la procesul de combustie (gazele de ardere: CO, NOx, SO2, pulberi) la centrala termica, existenta, utilizata la prepararea apei calde si incalzirea pe timp de iarna a spatiului adminsitrativ . Evacuarea gazelor de ardere se face dirijat prin cos de dispersie (Ø0,25 ; H=6 m)




63

Avand in vedere puterea termica scazuta a centralei (29Kw), tipul acesteia (cu reglaj controlabil) si durata scurta de functionare (in principal doar pe timpul iernii) emisiile sunt nesemnificative. Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din functionarea instalatiei de incalzire au fost facute calcule teoretice pentru emisiile de poluanti in functie de consumul si tipul de combustibil utilizat, puterea calorifica, temperatura de evacuare a gazelor reziduale, coeficientul de exces de aer si factori de emisie disponibili pentru utilizarea combustibilului lemnos. Calcul a fost efectuat pentru o putere calorica medie de 3,4 KWh/Kg de lemn. (lemn cu umiditate de 25-35%). Calcul concentratii de noxe in gazele de ardere este prezentat in tabelul urmator: Tab.nr. 17

SURSA: CENTRALA TERMICA- Combustibil utilizat-lemn-29kw

Nr. crt Marimea calculata U.M. Valoare Observatii

1 VOLUM TEORETIC AER USCAT necesar arderii (Vao=1/21(1,867Ci+5,6Hi-0,7Oi) Nmc/K

g 4.394

2 VOLUM TEORETIC AER UMED (Vaoum=1.0161 x Vao) Nmc/K

g 4.464

3 VOLUM TEORETIC DE CO2 (VoCO2=1,867Ci/100) Nmc/K

g 0.886

4 VOLUM TEORETIC DE AZOT (VoN2=0,79 X Vao+(0,8Ni/100)) Nmc/K

g 3.475

5 VOLUMUL TEORETIC AL VAPORILOR DE APA (VoH2O= 11,2(Hi/100)+1,244(Wi/100)+0,00161Vao) Nmc/K

g 0.700

6 VOLUMUL TEORETIC AL AL GAZELOR DE ARDERE (Vguo) Nmc/K

g 5.16

7 COEFICIENT EXCES AER (alfa) - 2.0

8 VOLUMUL REAL AL GAZELOR DE ARDERE USCATE Vgu= Vguo+(alfa-1)Vao Nmc/K

g 9.56

9 VOLUMUL REAL AL VAPORILOR DE APA DIN GAZE DE ARDERE (VH2O= VoH2O+0.0016x(alfa-1)Vao)

Nmc/Kg 0.77

10 VOLUMUL REAL AL GAZELOR DE ARDERE (Vg = Vgu + VH2O) Nmc/K

g 10.33

11 CONSUM COMBUSTIBIL (B) Kg/h 10 0.104 GJ/h

12 TEMPERATURA GAZE T°C °C 325

13 DEBITUL GAZELOR DE ARDERE LA IESIREA DIN CAZAN( Dga= Vg B (273+tga)/273) mc/s 0.06 226 mc/h

14 DIAMETRU COS DE EVACUARE GAZE ARSE (D) m 0.25

15 INALTIMEA COSULUI DE DISPERSIE (H) m 6.00

16 SUPRAFATA DE EVACUARE GAZE ARSE (S) mp 0.049

17

CONCENTRATIA DE NOXE CALCULATA LA EMISIE (Cm = M/Dga) UM Conc. Calculata

VLE Ord.462/93

CO mg/m

c 137.92 250

NOX mg/m

c 41.37 400

SO2 mg/m

c 6.90 2000

NMVOC mg/m

c 9.19 50

PULBERI mg/m

c 26.52 100

18

CANTITATE POLUANT EMISA (M) UM Fact.emis. CORINAIR

CO g/s 0.0087 300 g/GJ

NOX g/s 0.0026 90 g/GJ

SO2 g/s 0.0004 15 g/GJ

NMVOC g/s 0.0006 20 g/GJ

Pulberi totale g/s 0.0017 calculat teoretic

19

Bilantul de cenusa: UM

Cantitatea de cenusa teoretic rezultata: A= 1% x B Kg/h 0.1000

x, y-coeficienti care tin de tipul instalatiei , respectiv pentru filtre electrostatice

Cantitatea de pulberi evacuata in atmosfera prin cosul de fum Aev= (1-y)(1-x) a x B kg/h 0.0060

Debitul maxim de pulberi la emisie M= Aev103/3600 g/s 0.0017




64

4.2.5 Evaluarea mirosului

Una dintre problemele principale de mediu asociate activitatilor desfasurate pe amplasamentul SC PRO-BORD SRL, este mirosul specific. Activitătile desfasurate pot da nastere la mirosuri neplăcute. Acestea sunt asociate cu procesul de metabolizare si managementul dejectiilor.

Mirosul poate fi emanat de surse stationare cum ar fi depozitele, si in timpul imprastierii pe teren, functie de tehnica aplicata. Impactul acetuia creste cu marimea fermei. Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea porcilor este mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi ca de ex. hidrogenul sulfurat. Zona afectata de emisiile nedirijate in atmosfera, este in jurul amplasamentului pe o distanta in functie si de viteza si directia curentilor de aer. Amplasamentul SC PRO-BORD SRL este situat in afara localitatii la circa 2 km de localitatea Haghig si zona nu este locuita. In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri dar se pot lua in considerare prevederile Ordinul nr.536/1997 emis de Ministerul Sanatatii care recomanda o distanta de minim 1,0 km intre localitati si fermele de porcine cu o capacitate cuprinsa ntre 2.000 si 10.000 capete. Singura metoda de masura a mirosului este cea olfactiva, legislatia româna neprevazând limite legate de miros. Conform Standardul national 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate, se considera ca emisiile de substante puternic mirositoare depasesc concentratiile maxime admise atunci cand in zona de impact mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizabil olfactiv. Standardul national (STAS 12574 - 87) pentru calitatea aerului ambiental mentioneaza ca zone poluate acele zone în care apar mirosuri neplacute si persistente, fara a preciza însa nici unul dintre elementele importante în definirea problemelor legate de mirosuri, si anume:

- o lista de substante odorante ce trebuie luate în considerare; - pragurile olfactive asociate substantelor necesar a fi avute în vedere; - relatia dintre pragurile olfactive si gradul de toxicitate; - definirea persistentei; - metodele de determinare a ariei afectate de mirosuri, - elemente la care sa se poata face raportarea si cuantificarea disconfortului

olfactiv dintr-o zona. Amoniacul se face simtit la concentratii cuprinse intre 5 – 25 ppm (4 – 20 mg/mc) iar limitele in imisie cf. STAS 12574/87 sunt de 300µg/mc, limita la jumatate de ora si 100µg/mc media zilnica. Concentratia admisibila la locul de munca este 15 mg/mc. Concentratia de 4 mg/mc poate fi considerata ca pragul de disconfort. Deci limitele in imisie, care sunt mult mai mici, garanteaza marimea zonei in care nu se va produce disconfort pentru populatie. Analiza rezultatelor obtinute in urma modelării matematice a dispersiei poluantilor in atmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentratiile de poluanti in atmosferă (imisii), prevăzute de legislatia in vigoare pune in evidentă faptul că nivelurile de concentratii in aerul ambiental generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorile limită, indiferent de durata intervalului de mediere. (conform datelor prezentate la capitoluL 4.2.7.2) Deoarece calculul dispersiei amoniacului in aer a evidentiat concentratii mici atat pentru valorile instantanee cat si pentru mediile zilnice, se concluzioneaza ca receptorii umani nu vor fi afectati de mirosurile generate de ferma. De altfel, cea mai apropiata locuinta se afla la cca 1-1,5 km distanta fata de ferma. Monitorizarea emisiilor si imisiilor de miros este relativ dificilă, costisitoare si de durată. Este greu de cuantificat valoarea de prag de miros. Numărul ridicat de sesizări privind mirosul trebuie de asemenea să reprezinte un semnal de alarmă în ceea ce priveste nivelul intensitătii si impactului mirosului. In mediul inconjurator pot fi provocate poluari cu mirosuri in special prin impuritati ale aerului datorate anumitor activitati , dar si datorita depozitarii anumitor materiale. Estimarea




65

poluarii cu mirosuri provoaca dificultati datorita posibilitatii de aparitie a poluarii cu miros si la concentratii foarte mici de substante, concentratii care pot fi situate sub limita de detectie prin diferite metode fizico-chimice facand dificila sau imposibila masurarea. La aceasta se adaoga si faptul ca efectele poluante ale imisiilor de miros depind foarte mult de sensibilitatea si atitudinea subiectiva a celor implicati. Gradul de perceptie a intensitătii mirosului este subiectiv înfunctie de sensibilitatea simtului mirosului, caracter si sănătatea psihică. Masurile prevazute: Pentru reducerea cantitatii de amoniac si a mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din dejectii sub forma de azot), se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. - Managementul nutritional - Mentionarea curateniei - Managementul dejectiilor - Ventilatia corespunzatoare a halelor de productie - Aplicarea bunelor practici agricole la imprastierea pe camp a dejectiilor - Aplicare “Plan de management al dejectiilor” si “Plan de biosecuritate . 4.2.6 Inventarul surselor de poluare Inventarul emisiilor pentru toate sursele de poluare din timpul functionarii obiectivului analizat (situatia existenta cumulat cu situatia propusa) si debitele de poluanti emisi calculate pentru fiecare sursa de poluare sunt prezentate in tabelele nr. 18 si nr.19.

Tab.nr. 18 Denumire

sursa Nr. surse identice

Debit masic de poluant

-g/h

Poluant Debit gaze /aer impurificat

-m3/h-

Concentratia la emisie

-mg/m3- Hale adapost 3 hale x 6

buc/hala=18 instalatii de exaustare

25,68÷57,07/sursa 154,08÷342,42/hala

462,24÷1027,26/ferma

NH3 20000/sursa 120000/hala

360000/ferma

1,28÷2,85

53,27÷85,61/sursa 319,63÷513,69/hala 958,9÷1541,1/ferma

CH4 20000/sursa 120000/hala

360000/ferma

2,66÷4,28

0,38÷2,85/sursa 2,28÷17,12/hala

6,85÷51,37/ferma

N2O 20000/sursa 120000/hala

360000/ferma

0,02÷0,14

INVENTARUL SURSELOR DE POLUARE STATIONARE DIRIJATE Tab.nr. 19

Nr.crt Denumirea

sursei

Poluanti

Debit masic calculat

(g/h)

Debit gaze/aer impurificat

(mc/h)

Concentratia calculata la

emisie (mg/mc)

Limita la emisie

Conform Ord.462/1993

(mg/Nmc) 1 COS DISPERSIE

Hale adapost porci

(3 hale x6 conducte de

evacuare/hala)

NH3 25,68÷57,07/sursa 154,08÷342,42/hala

462,24÷1027,26/ferma Q1-18= 20000 mc/h/ sursa (120000mc/h/hala, 360000mc/h/ferma)

1,28÷2,85* 30

CH4 53,27÷85,61/sursa 319,63÷513,69/hala 958,9÷1541,1/ferma

2,66÷4,28* -

N2O 0,38÷2,85/sursa 2,28÷17,12/hala

6,85÷51,37/ferma

0,02÷0,14* -

2 Cos dispersie centrala termica (29KW)

NOx 9,36 Q= 250 mc/h (calculat in functie de puterea termica instalata)

41,37** 400** CO 31,32 137,92** 250** SOX 1,44 6,9** 2000**

Pulberi 2,16 26,52** 50** Nota:

-*- Calculat dupa factori de emisie BAT, Tab.3.35 -**- Calculat dupa factori de emisie CORINAIR NFR 1.A.4.a.c.i, -Tab.3-31 -***- Conditii de ereferinta T=273K, P=101,3 Kpa, gaz uscat, continut de oxigen 6%

In tabelul urmator sunt prezentate rezumativ sursele de poluare atmosferica, stationare, caracterizarea surselor si parametrii gazelor evacuate.


SURSE STATIONARE De poluare a aerului, poluanti generati si emisi

Tabelul nr.20 Denumire activitate,

proces, codul

activitaii (SNAP)

Surse generatoare de poluanti atmosferici Carcateristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate Denumire Consum

productie Timp de

lucru anual

(ore)

Poluanti generati

Poluanti, coduri

dupa caz

Cantitati de poluanti generati

(t/an)

Denumire Inaltime

(m)

Diametrul interior al

virfului cosului

(m)

Viteza

(m/s)

Temp

(°C)

Debit volumetric / debit masic

(mc/s ; g/s)

Crestere intensiva

porci Cod SNAP:

100903

Exhaustare hale de adapost (3 hale x6

cosuri)

3000 capete/serie/ ferma

365 zile/an 24 ore/zi

8760 ore/an

Amoniac, gaz metan si protoxid

de azot

NH3 0.499t/an/sursa 2,94t/an/hala

8,99t/an/ferma Conducta de

evacuare (18 bucati)

5 0,7 14 21

5.5/0.0158/sursa 5,5/0.0948/hala 100/0.285/ferma

CH4 0.749t/an/sursa 4,496t/an/hala

13,49t/an/ferma

5.5/0.02378/sursa 5,5/0.142/hala

100/0.428/ferma N2O 0.02t/an/sursa

0.149t/an/hala 0,449t/an/ferma

5.5/0.000793/sursa 5,5/0.0426/hala

100/0.0142/ferma

Incalzire Cod

SNAP 03

Cos dispersie centrala termica

(Combustibil lemnos)

Puterea termica 29 KW

200 ore/an Gaze de ardere

NOx 0.016 Cos

dispersie

6 0,25 1.5 200

0.07/0.0087 CO 0.005 0.07/0.0026 SOX 0.001 0.07/0.0004

Pulberi 0.003 0.07/0.0017


Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L. Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; 0726735839; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

67

SURSE STATIONARE DE POLUARE AI AERULUI, POLUANTI GENERATI SI EMISI

(situatia existenta cumulat cu situatia propusa) Tabelul nr. 21

Cod sursa Denumire sursa Noxa

Coordonate Cantitati de poluanti emisi

Sursa punctuala Cantitati anuale estimate

Debit volumetric / debit masic

X y -t/an- (mc/s ; g/s)

S1-18

Exhaustare hale de adapost

(3 hale x6 cosuri)

NH3

2050 (Hala 1)* 1950 (Hala 2)* 1920 (Hala 3)*

2000 (Hala 1)* 2000 (Hala 2)* 1950 (Hala 3)*

0.499t/an/sursa 2,94t/an/hala

8,99t/an/ferma

5.5/0.0158/sursa 5,5/0.0948/hala 100/0.285/ferma

CH4 0.749t/an/sursa 4,496t/an/hala

13,49t/an/ferma

5.5/0.02378/sursa 5,5/0.142/hala

100/0.428/ferma N2O 0.02t/an/sursa

0.149t/an/hala 0,449t/an/ferma

5.5/0.000793/sursa 5,5/0.0426/hala

100/0.0142/ferma

S29

Cos dispersie centrala termica

(Combustibil lemnos)

NOx

** **

0.016 0.07/0.0087 CO 0.005 0.07/0.0026

SOX 0.001 0.07/0.0004 Pulberi 0.003 0.07/0.0017

Nota

- -*- Coordonatele x si y pentru sursa de poluare au fost stabilite fata de zona selectata pentru simularea dispersiei poluantilor (un patrat cu latura de 4000 m, conform Hartilor de dispersii prezentate in continuare) . Referitor la gruparea surselor , avand in vedere distanta redusa dintre cele 6 cosuri de evacuare aferente fiecarei hale de productie, sursele au fost grupate, considerand cate o sursa pentru fiecare hala de productie .

- -**- Avand in vedere puterea termica redusa a sursei de incalzire pentru spatiile administrative (29 Kw) si durata de utilizare redusa (incalzirea se face numai pe timpul iernii), emisiile fiind nesemnificative nu s-a considerat necesara simularea emisiilor prin harti de dispersie.

Fig.nr.2-Amplasare cosuri de evacuare hale de productie




68

4.2.7. Prognozarea poluarii aerului La emisie: Pentru determinarea nivelului de poluare a atmosferei la emisie, au fost facute calcule de evaluare in functie de capacitatea de productie, factori de emisie disponibili, tipul echipamentului de exhaustare prevazut, tipul d edapost pentru cresterea porcilor, etc. Evaluarea s-a facut prin comparare cu limitele admise prin Ordinul 462/1993 si prevederile celor mai bune tehnici disponibile existente la nivel european (BAT) pentru domeniul analizat. Emisiile in aer contin amoniac, protoxid de azot si metan, pentru care BREF ILF contine valori indicative ale factorilor de emisie. In cazul halelor de productie, aceste valori sunt diferentiate in functie de sistemul de adapostire care se refera la tipul pardoselii de colectare si transfer al dejectiilor din hale. Pentru evaluare s-au calculat si emisiile pe baza factorului de emisie din BREF ILF tinand seama de sistemul de hale pentru adapostire porci . In baza factorilor de misie prezentati in BREF, tab.3.35, au fost facute calcule de evaluare. Cf.rezultatelor prezentate la capitolul 4.2.2 , punctul a), valorile calculate in conditiile cele mai dezavantajoase (utilizand pentru factorul de emisie, valoarea maxima stabilita in BREF) au fost sub limita admisa cf.VLE din Ord.462/1993.

La imisie: Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematică a campurilor de concentratii. Evaluarea nivelurilor de concentratii s-a efectuat prin raportarea la valorile limită prevăzute de reglementările in vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS 12574/1987 care prevede valori maxime admisibile (CMA) pentru amoniac in zone rezidentiale. Pentru determinarea concentratiilor de poluanti la imisie, s-a folosint un program de modelare matematica pentru calculul campului de concentratii. Ratele de emisie au fost calculate pentru valorile maxime ale factorilor de emisie indicati in BREF, pentru sistemul de dapost “complet perforat”, cel utilizaT in cadrul SC PRO-BORD SRL, deci in conditiile de simulare cele mai dezavantajoase . Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata. Calculele de dispersie au fost facute in conditii de functionare simultana si la maxim a tuturor capacitatilor instalate pe amplasament , tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi.

4.2.7.1 METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI POLUANTILOR EVACUATI IN ATMOSFERA

Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C. SC PRO-BORD SRL, in raport cu situatia existenta si propusa, in zonele invecinate, a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera. Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze emise de surse grupate sau răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea concentraţii medii pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizându-se teoria completă a modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart .




69

Utilizarea acestui model s-a facut din urmatoarele considerente: - permite luarea in consideratie simultan a aportului mai multor surse la concentratia totala intr-

un receptor; - permite estimarea concentratiilor pe termen scurt si pe termen lung; - este aplicabil surselor continue punctiforme si de suprafata. Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de poluanti in aer, in spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile independente ca emisiile in atmosfera sau variabilele meteorologice. Datele de iesire ale modelelor matematice dau informatii privind: - concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de surse - distributia spatiala a cimpurilor de concentratii pentru una sau mai multe surse (prin

acumularea aporturilor individuale) - evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in vigoare Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite distante de sursa. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei. In acest scop, s-a delimitata aria de interes. Grila are o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie de care s-au stabilit coordonatele cosurilor de dispersie si a gurilor de evacuare. Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentata in Anexe sub forma de Harti de izoconcentratii pentru amoniac pentru diferite perioade de mediere. Baza fizica fundamentata a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor este data de formula gaussiana a penei de poluant. Modelul este deci un model gaussian combinat cu o procedura de mediere a concentratiilor pe intervale lungi de timp (sezon, an). Termenul de model gaussian provine din faptul ca distributiile pe verticala si orizontala (perpendiculare pe axa vantului) ale concentratiilor sunt distributii normale, deviatiile standard σy si σz ale lor fiind functie de distanta fata de sursa si de situatia meteorologica. Rezolvarea gaussiana a ecuatiei difuziei s-a dovedit adecvata pentru modelarea dispersiei. Experimentele complexe efectuate de grupuri de cercetatori din lume si din Romania au indicat un grad bun de potrivire a datelor teoretice cu cele experimentale: in plus apare avantajul facilitatilor legate de elaborarea unor programe de calcul, facind din model un instrument operativ. Totusi,se poate afirma, ca este nerealist sa ne asteptam ca aceste modele sa estimeze dispersia reala a penei de poluant, ci o dispersie cu un grad de eroare de cca. 10% in ceea ce priveste dispersia reala a concentratiilor. Datele de emisie cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debitul masic al poluantului. Referitor la emisii au fost luate în consideraţie cele trei hale de productie cu sistemele de exhaustare (18 conducte de evacuare cu caracteristicile lor. Ratele de emisie au fost calculate pentru valorile maxime ale factorilor de emisie indicati in BREF , pentru sistemul de dapost “complet perforat”, sistemul utilizat in cadrul SC PRO-BORD SRL, conform datelor prezentatein tabelul anterior. S-a utilizat o grilă cu dimensiunile 4.0 km x 4.0 km. Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant. Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. De mentionat ca in cazul analizei impactului unui grup de surse, marimile calculate in fiecare punct de grila insumeaza contributiile tuturor surselor.




70

Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile pentru sursele de poluare din cadrul obiectivului studiat. Datele de intrare in program au fost preluate din tabelele anterioare unde sunt prezentate caracteristicile fizice ale surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera. Calculele de dispersie au fost facute si in conditiile defavorabile pentru mediul inconjurator, cum sunt: emisia simultana a tuturor surselor la nivelul de performanta setat, conditii meteo de calm atmosferic, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra la un moment dat. Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai nefavorabile condiţii climatice în cadrul zonei evaluate. Deoarece pentru concentraţiile de poluare atmosferică calculate trebuie să fie îndeplinite simultan două dintre condiţiile de mai sus, ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte. S-au introdus urmatoarele date pentru fiecare sursa in parte si anume:

- coordonatele privind localizarea sursei, - rata de emisie calculata in functie de debitul, concentratia de calcul a noxei, durata de

emisie - temperatura medie a zonei - diametrul si inaltimea cosului de evacuare, - viteza - conditiile meteo

Procesul de dispersie a substanţelor nocive în atmosferă, stabilirea gradului de poluare a acesteia şi în final determinarea concentraţiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt influenţate de concentratia poluantilor la emisie, starea timpului şi condiţiile locale de climă. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de 2 Km fata de sursele de emisie. Vântul este mişcarea orizontală a aerului. Datorită acestui fapt el poate fi considerat ca cel mai impotant factor care contribuie la împrăştierea poluanţilor în atmosferă. Vântul nu este un curent stabil, viteza lui putând varia de la rafală până la alcalmie, alternativ, deoarece mişcarea maselor de aer şi direcţia în care se deplasează sunt foarte variate şi funcţie de foarte mulţi factori. Direcţia vântului reprezintă caracteristica principală a mişcării aerului în relaţia ei cu poluarea atmosferei, deoarece pe direcţia de mişcare se produce poluarea cea mai intensă, în timp ce în alte zone aerul poate să rămână curat. Elementele caracteristiice ale vantului sunt directia (in meteorologie se apreciaza in raport cu punctele cardinale si indica directia de unde bate viatul) si viteza (distanta parcursa de aerul in miscare in unitatea de timp si se exprima in m/s). Miscarile aerului sunt fluctuabile si pot sa-si modifice de la un moment la altul, atat directia, cat si viteza. Deplasarea aerului, in mod obisnuit, nu este laminara, ci apare ca rezultanta a unor miscari destul de dezordonate, care imprima un pronuntat caracter de turbulenta. Prin urmare, directia si viteza vantului nu sunt marimi constante, se pot schimba chiar in acelasi loc, de la un moment la altul. Directiile predominante ale vanturilor se mentin aceleasi in toate lunile anului, modificindu-se numai marimea frecventei vantului.




71

Deşi în regiunile cu climă temperată direcţia vântului este caracterizată prin variabilitate şi neregularitate totuşi, pentru un interval mare de timp se formează o medie relativ constantă pentru fiecare loc de pe sol. Această medie a fost numită roza vânturilor . Emisiile de noxe se vor deplasa cu o frecvenţă corespunzătoare acestei roze, sensul cel mai frecvent fiind dependent de direcţia dominantă. Pe baza rozei vânturilor, concentraţiile medii de poluanţi ce se vor calcula utilizând modelul climatologic de dispersie, vor avea valorile cele mai mari în direcţia opusă celei dominante de la roza vânturilor, adică în direcţia unde vor bate vânturile cu frecventele cele mai mari de apariţie.

Vântul reprezintă deci procesul prin care are loc deplasarea poluanţilor şi crează fenomenul prin care aceştia se difuzează în bazinul aerian. Difuzarea este direct proporţională cu viteza vântului. Vântul uniform şi cu viteză mică menţine concentraţii ridicate de poluanţi în stratul de aer în care au ajuns. Cu cât vântul are o viteză mai mare, cu atât înălţimea la care ajung poluanţii emişi prin surse este mai mică. Vitezele mari ale vântului împing spre sol panele de gaze sau poluanţii sub formă de pulberi în suspensie din cauza rezistenţei de frecare mai mare pe care o întâmpină aerul din apropierea solului şi a vitezei mari de la înălţime. Calmul atmosferic este cea mai nefavorabilă condiţie meteorologică pentru poluarea aerului, deoarece pe măsura producerii de poluanţi de către diferite surse, aceştia se acumulează în vecinătatea locului de eliminare şi concentraţia lor creşte progresiv. Turbulenţa este un fenomen complex care rezultă din diferenţele de temperatură, mişcare şi frecare dintre straturile în mişcare, a unor porţiuni mici ale maselor de aer, care determină o continuă astare de agitaţie internă. Mişcarea turbulentă a aerului este aproape permanentă. Valorile coeficientului de turbulenta sunt mai mici iarna şi în orele reci ale zilei, iar cele mai ridicate se găsesc, vara în orele calde ale zilei. Turbulenţa este un factor care favorizează repede amestecurile şi de aceea difuzia impurităţilor în masa de aer turbulent se face mai repede. Din straturile şi din formaţiile care conţin cantităţi mai mari de poluanţi se produce un transport al acestora către regiunile lipsite sau mai sărace în poluanţi (odată cu transportul de aer, vapori de apă, etc.), transport care are loc după anumite legi fizice.

In cazul stratificarii stabile miscarile verticale ale aerului sunt franate, fapt care face ca difuzia pe verticala sa fie slaba. Daca insa poluantii sunt emisi la inaltime, ei nu vor afecta zonele apropiate de sursa, deoarece pana de poluanti va fi transportata, slab dispersata pe verticala, la distante mari si deci vor fi afectate zone departate de sursa. Pe masura ce se îndepărtează se împrăştie şi datorită unor fenomene fizice sau chimice, în anumite zone sau regiuni ele cad pe pământ, sau se descompun realizându-se o aşa numită autopurificare a atmosferei. In cazul stratificarii instabile miscarile verticale ale aerului sunt favorizate, ceea ce conduce la o diluare buna a noxelor in atmosfera. Poluantii emisi in inaltime vor fi transportai rapid la sol, din cauza miscarilor verticale, obtinindu-se astfel valori mari ale concentratiei noxelor in apropierea sursei. In cazul stratificarii neutre, poluantii emisi la inaltime , vor atinge concentratii mai mari la sol mai aproape de sursa, dar cu o valoare mai mica decat in cazul unei stratificari termice stabile . Referitor la datele meteo, deşi în regiunile cu climă temperată direcţia vântului este caracterizată prin variabilitate şi neregularitate totuşi, pentru un interval mare de timp se formează o medie relativ constantă pentru fiecare loc de pe sol. Pentru obtinerea rozei vinturilor pentru zona analizata au fost introduse viteza medie (m\s) in functie de frecventa vintului pe directii. Datorită acestor criterii, poluanţii emişi de surse se vor deplasa cu o frecvenţă corespunzătoare acestei roze, sensul cel mai frecvent fiind dependent de direcţia dominantă. Pe baza rozei vânturilor, concentraţiile medii de poluanţi ce se vor calcula utilizând modelul climatologic de dispersie, vor avea valorile cele mai mari în direcţia opusă celei dominante de la roza vânturilor, adică în direcţia unde vor bate vânturile cu frecventele cele mai mari de apariţie. Referitor la dinamica atmosferei, si anume miscarea maselor de aer pe diferite directii, vinturile dominante bat predominant din directia NV.




72

Dupa datele statiei meteorologice Ghimbav, calmul reprezinta in aceasta zona, in medie anuala, 47,9% din totalul observatiilor din cei 35 de ani. Referitor la dinamica atmosferei, si anume miscarea maselor de aer pe diferite directii, vanturile dominante bat predominant din directia NV. Cea mai apropiata zona de locuire se situeaza pe directia NV la o distanta de cca.1,5 Km de amplasamentul analizat. Din aceste motiv, simularea dispersiei pentru perioada de mediere de scurta durata s-a facut din directia SE, situatia considerata cea mai defavorabila,(cand vantul bate inspre zona de locuinte).

4.2.7.2 Evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera

Evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera s-a facut : a)Prin modelarea dispersiei in aer a poluantilor proveniti de pe amplasamentul analizat pentru compusii relevanti. Singurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3). Pentru emisiile de metan si protoxid de azot nu s-a efectuat modelarea dispersiei in aer deoarece in legislatia nationala nu exista limite pentru acesti poluanti. De altfel, metanul (CH4) este un gaz cu un potential toxic foarte redus, valoarea de la care pot apare efecte negative asupra sănătătii umane fiind concentraŃia de 1.500.000 [g/m3 pe 30 minute], iar pentru N2O debitele masice calculate au fost nesemnificative. Referitor la sursa de incalzire spatiu administrativ, avand in vedere puterea termica redusa a sursei (29 Kw) si durata de utilizare redusa (utilizata mai mult pe timpul iernii), emisiile fiind nesemnificative nu s-a considerat necesara simularea emisiilor prin harti de dispersie. b)Prin evaluare imsiilor pentru mirosurile specifice. a) Evaluarea impactului prin modelarea dispersiei Emisiile in aer ce vor proveni de la capacitatea de productie suplimentar propusa se vor cumula cu emisiile deja existente. Pentru noxele provenite din sursele dirijate de pe amplasamentul S.C. »PRO-BORD »SRL, au fost întocmite hărţi de dispersie ţinând cont de tipul de poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosurilor de dispersie, rata de emisie a poluantilor, etc. Ratele de emisie au fost calculate pentru valorile maxime ale factorilor de emisie indicati in BREF, pentru sistemul de dapost “complet perforat”, cel utilizaT in cadrul SC PRO-BORD SRL, si capacitatea propusa de 3000 de porci/serie, deci in conditiile de simulare cele mai dezavantajoase. In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special zonele de locuinte aflate la distanta cea mai mica de obiectiv . Cea mai apropiata zona de locuire se situeaza pe directia NV la o distanta de cca.1,5 Km de amplasamentul analizat. Din aceste motiv, simularea dispersiei pentru perioada de mediere de scurta durata s-a facut din directia SE, situatia considerata cea mai defavorabila, (cand vantul bate inspre zona de locuinte) . Hărţile de dispersie au fost întocmite în conditii în care sursele de poluare emit simultan si la nivel maxim de funcţionare. S-a utilizat o grilă cu dimensiunile 4.0 km x 4.0 km. Au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti:




73

Tabelul nr.22 Nr.

Anexa

Tip interval de mediere

Anexa nr.1 Concentratii medii zilnice de amoniac exprimate in µg/mc provenite de la sursele de pe amplasamentul S.C.” PRO-BORD” , Punctul de lucru Haghig

Anexa nr.2 Concentratii medii de scurta durata de amoniac (30 de minute) exprimate in µg/mc provenite de la sursele de pe amplasamentul S.C.” PRO-BORD” , Punctul de lucru Haghig

Norme de calitate a aerului la imisie

In România, concentraţiile maxime admisibile la imisie sunt stabilite prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. Pentru concentraţiile maxime admisibile la imisie pentru care nu sunt prevazute valori in Legea 104/2011, sunt valabile valorile prevazute in STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”. Concentratiile maxime admisibile sunt stabilite astfel încât prin respectarea lor să se asigure populaţia neprotejată împotriva efectelor nocive ale substanţelor poluante. Baza pentru fixarea nivelurilor pe care le considerăm acceptabile pentru concentraţiile în aer ale poluanţilor o constituie observaţiile privind aspectele adverse ale noxelor asupra omului. Evident există limite pentru puritatea aerului cum ar fi cele care garantează protecţia vegetaţiei sau ecosistemelor. Se poate observa din aceste date că valorile în sine ale concentraţiei nu spun totul; cu alte cuvinte, ele ar fi incomplete dacă nu s-ar specifica perioada de mediere a concentraţiei; Se poate observa că expunerile la poluanţi sunt de două feluri: de scurtă durată şi de lungă durată. Conform Legii 104/2011 privind calitatea erului inconjurator, Anexa 3, pentru amoniac nu sunt stabilite valori limita. Conform STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”, sunt reglementate urmatoarele concentratii maxime admise:

Tabelul nr.23

Nr. crt. NOXA CMA zilnica STAS 12574/87

[mg/mc] [µ/mc]

CMA momentan STAS 12574/87 [µ/mc]

1. amoniac 100 300 Conform Standardul national 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate, se considera ca emisiile de substante puternic mirositoare depasesc concentratiile maxime admise atunci cand in zona de impact mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizabil olfactiv. Standardul national (STAS 12574 - 87) pentru calitatea aerului ambiental mentioneaza ca zone poluate acele zone în care apar mirosuri neplacute si persistente, fara a preciza însa nici unul dintre elementele importante în definirea problemelor legate de mirosuri, si anume:

- o lista de substante odorante ce trebuie luate în considerare; - pragurile olfactive asociate substantelor necesar a fi avute în vedere; - relatia dintre pragurile olfactive si gradul de toxicitate; - definirea persistentei; - metodele de determinare a ariei afectate de mirosuri, - elemente la care sa se poata face raportarea si cuantificarea disconfortului olfactiv

dintr-o zona. Concentratiile maxime calculate (rezultatele modelarilor dispersiei) pe diferite intervale de mediere pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa sunt prezentate in tabelul urmator nr.29 :




74

Tabelul nr. 24 Poluant Concen-

tratia maxima

calculata Cmax*

µg/mc

Valoarea-limita pentru

protectia sanatatii umane µg/mc

Tip interval de mediere

Interpretarea rezultatelor / Conditii de simulare

0 1 2 4 5 Amoniac 3,1

(Anexa 1) 100

(STAS 12574/87)

Concentratii medii zilnice

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Cea mai mare valoare s-a calculat spre directia NE, la cca.100 m sursele de emisie. In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima calculata este <0.05 µg/mc fata de valoarea limita admisa de 100µg/mc. Conditii de simulare meteo: Viteza medie a vantului in functie de frecventa pe directii-roza vantului in zona analizata (din date statistice) Conditii de functionare :functionarea simultana si la maxim a tuturor capacitatilor de productie instalate. Procent din valoarea limitei admise=3,5%

5 (Anexa 2)

300 (STAS

12574/87)

Concentratii medii de

scurta durata (30

minute)

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Cea mai mare valoare s-a calculat in afara incintei societatii pe o raza de cca.250 m de sursele de emisie. In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima calculata este cuprinsa intre 0,1 si 0, 5µg/mc fata de valoarea limita admisa de 300 µg/mc. Conditii de simulare meteo: Directia vantului dinspre SE, calm atmosferic. Calculele de dispersie au fost facute in conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor capacitatilor de productie propusa, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra. Procent din valoarea limitei admise=1,6%

Dispersia spatiala a imisiilor si impactul acestora asupra receptorilor sunt prezentate in Anexele 1-2, la capitolul 4.2.9 Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca functionarea activitatii la capacitate maxima prevazuta, in conditiile de simulare cele mai dezavantajoase in Punctul de lucru analizat, nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica se situeaza sub valorile concentratiei admise la imisie conform STAS 12574/87, pentru orice perioada de mediere.




75

Comparare intre concentratia maxima si valorile limita este prezentata in tabelul urmator:

Tabelul nr. 25 Noxa* Distanta medie

fata desursele de emisie

(m - sector)

Concentratia/ plaja de concentratii

(medie) (µg/mc)

Limita admisa de protectie a

sanatatii umane

(µg/mc)

Valoare limita de

protectie a vegetatiei (µg/mc)

Observatii

Amoniac 0-300 3,1-1,5 300 - Concentratii medii zilnice (24 ore) (STAS 12574/87) <CMA (concentratia maxima adimisa) Procent din valoarea limitei admise=3,5%

300-500 1,5-0,5

500-2000 0,5<0,05

Amoniaac 0-300 5-1,5 500 - Concentraii medii de scurta durata (30 minute) (STAS 12574/87) <CMA (concentratia maxima adimisa) Procent din valoarea limitei admise=1,6%

300-500 1,5-<0.5

500-2000 0,5-<0,1

Analiza rezultatelor obtinute in urma modelării matematice a dispersiei poluantilor in atmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentratiile de poluanti in atmosferă (imisii), prevăzute de legislatia in vigoare pune in evidentă faptul că nivelurile de concentratii in aerul ambiental generate de sursele aferente obiectivului se vor situa sub valorile limită, indiferent de durata intervalului de mediere. b) Evaluarea impactului imisiilor de mirosuri

O evaluare a mirosului si masurile prevazute a fost prezentata la capitolul 4.2.5

Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea porcilor este mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi ca de ex. hidrogenul sulfurat. Zona afectata de emisiile nedirijate in atmosfera, este in jurul amplasamentului pe o distanta in functie si de viteza si directia curentilor de aer. Amplasamentul SC PRO-BORD SRL este situat in afara localitatii la circa 2 km de localitatea Haghig si zona nu este locuita. In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri dar se pot lua in considerare prevederile Ordinul nr.536/1997 emis de Ministerul Sanatatii care recomanda o distanta de minim 1,0 km intre localitati si fermele de porcine cu o capacitate cuprinsa ntre 2.000 si 10.000 capete.

Analiza rezultatelor obtinute in urma modelării matematice a dispersiei poluantilor in atmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentratiile de poluanti in atmosferă (imisii), prevăzute de legislatia in vigoare pune in evidentă faptul că nivelurile de concentratii in aerul ambiental




76

generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorile limită, indiferent de durata intervalului de mediere. Deoarece calculul dispersiei amoniacului in aer a evidentiat concentratii mici atat pentru valorile instantanee cat si pentru mediile zilnice, se concluzioneaza ca receptorii umani nu vor fi afectati de mirosurile generate de ferma. De altfel, cea mai apropiata locuinta se afla la cca 1-1,5 km distanta fata de ferma. Monitorizarea emisiilor si imisiilor de miros este relativ dificilă, costisitoare si de durată. Este greu de cuantificat valoarea de prag de miros. Numărul ridicat de sesizări privind mirosul trebuie de asemenea să reprezinte un semnal de alarmă în ceea ce priveste nivelul intensitătii si impactului mirosului. 4.2.8. Masuri de diminuare a impactului Instalatiile pentru controlul emisiilor si masurile de prevenire a poluarii aerului au fost prezentate si analizate pentru fiecare sursa de poluare in parte in capitolele anterioare (cap.4.2.3, a) si b), cap.4.2.4 si 4.2.6).

4.2.9. Harti si desene la capitolul aer Hartile – diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, cu figurarea obiectivului si a curbelor de izoconcentratie pentru amoniac sunt prezentate in anexele 1-2. 4.2.10 Concluzii: impactul asupra aerului este nesemnificativ.




77

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

DISTANTA (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

DIST

ANTA

(m)

Concentratii medii zilnice de scurta durata de amoniac (30 minute) exprimate in g/mc,provenite de la sursele de pe amplasamentul

S.C."PRO-BORD"SRL -Punct de lucru Haghig

Anexa nr.2

Conditii meteo: -directia vantului dinspre S-E, spre N-V, calm atmosferic (viteza vantului 1m/s)

Conc.maxim admisa de amoniac pentru perioada de mediere de scurta durata (30 minute), conform STAS 12574/87 = 100 g/mc




78

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

Distanta (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Dist

anta

(m)

Concentratii medii zilnice de amoniac exprimate in g/mc,provenite de la sursele de pe amplasamentul S.C."PRO-BORD"SRL

Punct de lucru Haghig

Anexa nr.1

Conditii meteo: - viteza medie a vantului in functie de freceventa pe directii -roza vantului in zona Bod (din date statistice)

Concentratia maxim admisa de amoniac pentru perioada de mediere zilnica conform STAS 12574/87 = 300 g/mc




79

4.3. SOLUL 4.3.1.Date generale Terenul pe care sunt amplasate halele de productie se afla in intravilanul localitatii, conform PUZ aprobat si este in proprietatea societatii conform extras CF nr. 23020 Haghig. Conform PUZ aprobat nu s-a instituit regim special asupra terenului, zona fiind destinata cresterii porcilor. S.C.”PRO-BORD” SRL- Punct de lucru Haghig, jud. Cvasna este amplasat la o distanţă de cca. 1,5 Km fata de primele zone de locuinte. In imediata vecinatate nu se metioneaza habitate protejate sau zone sensibile. Din punct de vedere geografic judetul Covasna, este situat in partea central estica a Romaniei, in concavitatea Carpatilor de Curbura, pe cursul superior al Oltului si in bazinul raului Negru, se gaseste la intersectia meridianului de 26º long. E cu paralela de 46º grade lat. N si se invecineaza cu judetele Harghita la N si NV, Bacau la NE, Vrancea la E, Buzau la S si Brasov la V si SV. Suprafata judetului este de 3710 km² cu o populatie de aprox. 206 000 locuitori. Resedinta de judet este municipiul Sf.Gheorghe si orasele cele mai importante sunt : Baraol, Covasna, Intorsura Buzaului, Tg.Secuiesc. Relieful este predominant muntos cu o altitudine medie de 800 – 1200 m, zona montana cuprinzand in inregime unitatile muntilor Baraolt si Bodoc iar in partea central nordica si vestica a judetului, precum si prelungirile muntilor Harghita in NV (cu varful Cucu – 1558m), ale muntilor Nemira in NE, ale muntilor Vrancea in E si ale muntilor Buzaului si Clabucetele Intorsurii in S si SE. Zonele depresionare intramontane includ sectorul de NE al depresiunii Brasov, reprezentat prin doua subdiviziuni : depr. Tg. Secuiesc (sau Bretcu) si depr. Sf. Gheorghe, urmate apoi de depr. Baraolt, depr.Intorsura Buzaului, depr.Comandau, depr.Aita, depr. Ozunca. In partea de V a judetului Covasna se afla culoarul Rotbav – Capeni, care reprezinta o zona de legatura intre Covasna si Brasov. O nota aparte in relief o ocupa culoarul sau poarta de la Reci, care asigura comunicarea intre depresiunile Tg. Secuiesc si Sf. Gheorghe. 4.3.2.Surse de poluare a solului 4.3.2.1 Surse specifice perioadei de constructie. Ca surse sau operatii ce pod duce la emisii in sol, subsol si in freatic, in perioada de construire pot fi materialele de constructie folosite, pierderile accidentale de produse petroliere de la mijloacele de transport si operatiile de montare a boxelor. Avand in vedere ca suprafetele construite si cele aferente manevretor mijloacelor de transport, unde se desfasoara activitatea de construire, sunt betonate se poate aprecia ca aceasta activitate nu va afecta solul. 4.3.2.2 Surse specifice in perioada de functionare Nu se intrevad modificari semnificative fata de situatia avizata anterior.

Surse sau operatii care pot duce la emisii in sol, subsol si in freatic, ca urmare a spalarii poluantilor si migrarii, s-au identificat urmatoarele situatii:

- pierderea etansarii bazinelor de stocare dejectii . Avand in vedere facilitatilor de stocare asigurate inca din faza de proiectare si intretinerea permanenta asigurata, aceasta situatie are un caracter accidental cu probabilitate mica putand fi datorate unor erori umane de operare, intretinere, sau ca urmare a producerii unor calamitati naturale (cutremure).

- imprastierea dejectiilor pe camp fara a tine seama de bunele practici agricole si de cerintele legislatiei privind poluarea cu nitrati poate conduce la impurificarea in timp a apei subterane si la afectarea apei de suprafata.




80

Suprafetele active, destinate utilizarii tehnologice, drumuri de acces etc. sunt in totalitate betonate. 4.3.3 Masuri prevazute Managementul dejectiilor afost prezentat detaliat la capitolul 3.4 4.3.3.1 Referitor la bazinele de dejectii Dejectiile si apele de spalare rezultate de la igienizarea halelor intre doua cicluri de productie se stocheaza in bazinele de colectare, in vederea fermentarii si dupa fermentare sunt preluate pentru fertilizarea terenurilor. Pentru prevenirea infiltratiilor din bazin in apa freatica, bazinul este prevazut cu pereti din beton de 25 cm si protejat cu geomembrana de izolatie . Acestea sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii. Caracteristici bazin de colectare dejectii: Volumul = 1750 mc; Aria= 715 mp;Regim de inaltime a digurilor: 2,45 m. Conform documentului BREF ILF, cap.3.3.1.2, nivelul excretiilor si caracteristicile gunoiului de porc variaza in functie de categoria de porci ,continutul de nutrienti din furaje , sistemul de crestere, modul de colectare, etc .Cantitatea anuala de gunoi de porc, urina si slam variaza in functie de categoria de porci,continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si in raport de stadiile de productie cu procesul tipic de metbolism. Cantitatea anuala de gunoi de porc ,urina si slam:

Cantitatea estimata de dejectii si ape tehnologice care se vor colecta in bazinele de stocare va fi: - Cantitatea de gunoi de porc, urina, slam= 0,13 mc/cap/luna x 3000 capete/ferma = 390


TOTAL: 4815 mc/an Volumul total pentru depozitare dejectii, respectiv ape tehnologice pentru igienizare: 1750 mc/hala x3 hale = 5250 mc/ferma. Rezulta ca cele trei bazine de stocare de cate 1750 mc/hala, respectiv de 5250 mc/ferma pot asigura stocarea dejectiilor si a apelor tehnologice pe o perioada mai mare decat perioada necesara pentru fermentarea si apoi eliminarea acestora (4-8 luni). Se vor realiza doua foraje de monitorizare a freaticului in aval si amonte fata de bazinele de stocare.




81

4.3.3.2 Referitor la imprastierea dejectiilor pe camp Dejectiile evacuate vor fi valorificate prin utilizate ca fertilizator pe terenuri agricole . SC PRO-BORD SRL are acordul de colaborare nr. 01/18.08/2008 cu SC TG PRODAG SRL care are incheiate contracte cu diversi proprietari de terenuri agricole pentru imprastierea dejectiilor lichide in scopul fertilizarii terenurilor, cu respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole.

Fertilizarea cu dejectii animaliere se va face respectand in mod obligatoriu prevederile:






In zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati se vor respecta obligatoriu prevederile privind modul de distributie si cantitatile de ingrasaminte organice naturale. Operatia de transvazare a dejectiilor este supravegheata de catre personalul fermei pentru a se evita scurgerile accidentale. Deplasarea cisternei la destinatie se efectuează cu o viteza de aproximativ 15 km/h pe drumuri de exploatare si maximum 20 km/h pe artere de circulatie publica (sosea principală). Datorită vitezei reduse de deplasare a cisternei, se evită accidente care ar putea implica răsturnarea cisternei ce transportă dejectiile. Transportul dejectiilor este facut de un tractor si o vidanja aflate in dotarea SC PRO-BORD SRL . Din momentul in care cisterna a ajuns la destinatie, se poate demara actiunea de fertilizare cu slam de dejectii. Există două modalităti de depunere a dejectiilor de origine animală pe terenul agricol, in scopul fertilizării naturale: - imprăstierea superficială; Imprăstierea superficială poate fi efectuată doar in cazul in care

terenul pe care se lucrează se află la o distantă mai mare de 500 de m de cea mai apropiata localitate. In acest caz, fermierul are obligatia ca in cel mai scurt timp să are terenul pe care a fost depus slamul de dejectii.

- Icorporarea: incorporarea prin injectare sub brazdă se va efectua pe terenuri agricole aflate la o distantă mai mică de 500m de localitati pentru a elimina orice disconfort legat de mirosul dezagreabil. Administrarea se efectuează la 10 cm sub nivelul pămatului prin atasarea, in spatele cisternei, a unui dispozitiv injector.

Nu se aplica ingrasaminte organice si minerale cu azot la distanta mai mica de:





82

Se va evita aplicarea ingrasamintelor organice si /sau minerale: pe timp de ploie; ninsoare; soare puternic; pe terenuri cu exces de apa;pe solurile acoperite cu zapada si inghetate. Exista un Plan de management al deseurilor, anexat. 4.3.3. Prognozarea impactului Nu se intrevad modificari fata de situatia avizata anterior. Avand in vedere masurile prevazute si specificate anterior la capitolul 4.3.3, cum sunt: - Suprafetele active, destinate utilizarii tehnologice, drumuri de acces etc. sunt in totalitate

betonate. - Referitor la bazinele de dejectii:

o sunt asigurate din punct de vedere al etanseitatii fiind prevazute cu pereti din beton protejat cu geomembrana de izolatie si in plus sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii.

o sunt dimensionate corespunzator si pot asigura stocarea dejectiilor si a apelor tehnologice de igienizare intre doua serii , pe o perioada mai mare decat perioada necesara pentru fermentarea si apoi eliminarea acestora.

o se vor realiza doua foraje de monitorizare a freaticului in aval si amonte de bazinele de dejectii

- Referitor la imprasitreae dejectiilor pe camp acest lucru se va face tinand cont de de bunele practici agricole si de cerintele legislatiei privind poluarea cu nitrati

se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul.

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.4.1 Caracterizare geologica Din punct de vedere gelologic, amplasamentul studiat se afla in zona ce cuprinde extremitatea de sud-vest a partii interne a flisului cretacic, atribuita digitatiei Ciuc-Baraolt din panza de Cahlau si partea de nord a depresiunii Brasovului, ce contine un element structural particular in aria terenurilor sedimentare. Depozitele care iau parte la alcatuire panzei de Ceahlau, respectiv a digitatiei Cuic-Baraolt, apartin exclusiv Cretacicului inferior. Depresiunea Brasovului este constituita in cea mai mare parte din depozite de molasa apartinand Neogenului si Cuaternarului. Cretacicul inferior este reprezentat prin formatiuni atribuite Necomianului, Aptianului si Albianului. Neocomianul este reprezentat prin Stratele de Sinaia in succesiunea carora s-au distins trei termeni :

- Stratele de Sinaia inferioare, formate din sisturi argilo-marnoase, grezocalcare si calcare marnoase, in parte nisipoase.

- Stratele de Sinaia medii, caracterizate printr-un procent ridicat de gresii calcaroase. - Stratele de Sinaia superioare, formate mai ales din sisturi argilo-marnoase cu

intercalatii de calcarenite, brecii si conglomerate. Barremian, Aptian inferior si Aptian superior. Pe teritoriul digitatiei Cic-Baraolt, Stratele de Sinaia suporta o formatiune de filis marno-grezos si grezos a carui parte inferioara comporta intercalatii de marnocalcare. Pe acelasi teritoriu, termenul urmator (Aptian superior) este reprezentat de un filis grezos cu conglomerate in baza sau intercalte la diferite nivele. Acest filis este local grezos cu conglomerate masive cu mari blocuri de calcare. Albianul din Panza de Ceahlau imbraca un facies conglomeratic cu o dezvoltare masiva in extremitateade sud a Muntilor Baraolt. Neogenul. In depresiunea Brasovului ce include culoarul Capeni si golful Sf. Gheorghe, formatiunile neogenului sunt reprezentate printr-un complex marnos, argilos si nisipos gros de 50 - 150 metri cu




83

numeroase strate de lignit, atribuite Romanianului. Cuaternarul. Depozitele cuaternare din zona au fost Pteistocenului si Holocenului. Pleistocenul inferior prezinta in zona doua tipuri de dezvoltare :

- Faciesul lacustru profundal, din culoarul Capenilor reprezentat printr-un complex marnos argiloe, gros de 100 – 300 m.

- Faciesul lacustru marginal, dezvoltat de o parte si de alta a aceluiasi culoar (Muntii Baraoltului si Muntii Persani), cuprinde ; nisipuri, argile nisipoase, diatomite si calcare.

Pleistocenul mediu este prezent numai in partea de sud a culoarului Capenilor, in sectorul Rotbav-Satu Nou-Bod si este reprezentat printr-un complex argilos nisipos de 50 – 100 m cu un orizont subtire de pietrisuri in baza. Pleistocelul superior este reprezentat in zona prin trei tipuride depozite si anume :

- Depozitele aluvionare ale terasei Oltului dezvoltate in golful Sf. Gheorghe, aluviuni groase de 8 – 12 metri, care contin local blocuri mari de andezite si piroclastite andezitice.

- Pietrisurile, nisipurile si argilele nisipoase care constituie partea meridionala a culoarului Capeni, sub aluviunile subactuale ale Oltului, un complex gros de 20 – 60 m.

- Depozitele deluviale si deluvio-proluviale, care acopera formatiunile pleistocene inferioare si medii din culoarul Capenilor, la poalele muntilor Persani (pietrisuri si bolovanisuri provenite din conglomeratele eocretacice) si ale muntilor Baraoltului (depozite deluviale, constituite din elemente de gresii cretacice).

Holocenul inferior este reprezentat prin depozitele proluviale care acopera terasa dezvoltata in golful Sf. Gheorghe, pe ambele parti ale Oltului si aluviunile subactuale ale vaii Oltului, dezvoltate in partea meridionala a culoarului Capenilor, unde au 5 – 25 m grosime. Holocenul superior reprezinta partea terminala a Cuaternarului caruia ii sunt atribuite depozitele nisipoase aluvial-proluviale care acopera vastul ses al depresiunii Brasovului la nord de linia Ghimbav-Harman-Prejmer, depozitele palustre din sectorul Harman-Prejmer si aluviunile din lunca Oltului, dezvoltate incepand de la Haghig spre nord.

4.4.2 Impactul prognozat

Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale altele decat apa extrasa din forajul pentru apa. Acesta s-a executat in etapa anterioara pentru care societatea detine Notificarea pentru punere in functiune cu nr. 6259/GE/23.10.2012 eliberata de SGA Covasna.

Nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajarilor acestui obiectiv si nici nu se prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze structura geomorfologica a zonei, ca: alunecari de teren, surpari, drenari etc.




84

4.5. BIODIVERSITATEA 4.5.1 Arii naturale protejate In imediata vecinatete nu se mentioneaza habitate protejate sau zone sensibile.

Cea mai apropiată zonă protejată este situl NATURA 2000 - SCI Oltul Superior si situl Natura 2000 SPA Muntii Bodoc Baraolt amplasate la o distanta de cca.1,5- 2 Km.

Fata de asezamintele de interes istoric si cultural, prin amplasarea obiectivului la o distanta apreciabila fata de acestea, el nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora. 4.5.2 Impactul prognozat Se apreciaza ca activitatea fermei nu va avea impact asupra zonelor protejate din urmatorele considerente: - Fata de limita sitului Natura 2000, concentratiile de poluanti ce pot proveni din activitatea SC

PRO-BORD SRLSA , calculate prin modelare matematica si prezentate in hartile de dispersie anexate, sunt nesemnificative, si prin urmare, acesta nu poate fi influentat de activitatea nou propusa. In ceea ce priveste amoniacul : Avand in vedere rezultatele calculului dispersiei amoniacului in aer (prezentata la capitolul 4.2.7.2) care a evidentiat concentratii foarte scazute, atat pentru valorile instantanee cat si pentru mediile zilnice, se concluzioneaza ca zonele protejate nu vor fi afectate de emisiile de amoniac generate de ferma . De altfel, cea mai apropiata zona protejata se afla la cca 1,5-2 km distanta fata de ferma. (Nivelurile critice indicate pentru amoniac in in “OMS Working Group om Rcological Effects, Les Diablerets (1994)” pentru nivelurile critice pentru protectia vegetatiei si ecosistemelor sunt de 3300µg/mc pentru valorile medii orare, respectiv de 270 µg/mc pentru valorile medii zilnice, prin urmare valori mult mai mari decat valorile medii rezultate prin cacule de modelare matematica).

- Poluantii cu efecte negative pentru vegetatia forestiera sunt SO2, NO2 si NO3 (conform

ghidurilor de calitate a aerului recomandate de Organizatia Uniunii Internationale de Cercetare a Padurilor – IUFRO); Acesti poluanti sunt generati pe amplasamentul fermei in cantitati nesemnificative (exista o centrala termica de capacitate mica(29 kW), utilizata pentru incalzirea spatiului administrativ pe timp de iarna) si in plus, in imediata vecinatate a fermei nu exista vegetatie forestiera.

- Pe amplasament si in imediata vecinatate a amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o

specie vegetala sau animala protejata prin reglementarile legale in vigoare. - Fata de asezamintele de interes istoric si cultural, prin amplasarea obiectivului la o distanta

apreciabila fata de acestea, el nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.

Fig.3: Amplasare SC PRO-BORD SRL in raport cu siturile Natura 2000




85

4.6. PEISAJUL

Nu sunt modificari fata de sutuatia autorizata. Prin extinderea capacitatii de productie procentul de utilizare a terenului nu se modifica. Terenul pe care sunt amplasate halele de productie se afla in intravilanul localitatii, conform PUZ aprobat si este in proprietatea societatii conform extras CF nr. 23020 Haghig. Conform PUZ aprobat nu s-a instituit regim special asupra terenului, zona fiind destinata cresterii porcilor. In imediata vecinatate nu se metioneaza habitate protejate sau zone sensibile. Datorita faptului ca societatea este amplasata in intravilanul localitatii in zona cu terenuri ce nu au regim special, nu se pune problema unui impact negativ asupra peisajului din zona. Intregul teren apartinand Punctului de lucru este imprejmuit cu gard. Zonele locuite si obiectivele de interes public din zona nu vor fi afectate de activitatea societatii, intrucat aceasta se afla la o distanta mai mare de 1000 m. 4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC SI MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI Tinand cont ca masurile prevazute pentru “Marirea capacitatii fermei de crestere suine prin recompartimentare interioara” se materializeaza pe spatiile existente si de faptul ca obiectivul este amplasat la marginea localitatii, la o distanta apreciabila de receptorii sensibili, se poate aprecia ca investitia nu afecteaza asezarea umana din punct de vedere arhitectural si peisagistic, inscriindu-se in planul urbanistic zonal.

S.C.SC PRO-BORD SRLSA isi va asuma prin programul de monitorizare colaborarea strânsă cu autorităţile competente. Respectarea normativelor in vigoare pentru fiecare dintre factorii de mediu va conduce obligatoriu la protejarea florei si faunei din zona si reprezinta un indicator important pentru starea de sanatate umana. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se realizaze în realitate. In concluzie se apreciaza ca in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect, si in conditiile exploatarii instalatiilor in mod corespunzator nu se prognozeaza un impact negativ asupra mediului social si economic al zonei .




86

CAPITOLUL 5 Analiza alternativelor Avand in vedere masurile prevazute prin proiect, cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic. Semnificaţia impactului a fost determinată in baza evaluarii efectuate in capitolele anterioare.

Alternativele la proiect se pot referi la:

- Alternativa “zero” (de nerealizare a proiectlui)

- Alegera amplasamentului,

- Alte solutii tehnice si masuri de ameliorare a impactului. Nu este cazul analizarii altor alternative avand in vedere investitia deja existenta care are capacitatea construita astfel incat sa suporte cresterea numarului de suine propus.

1.12.1 Alternativa ‘zero” de nerealizare a proiectului

Dezavantajele nerealizarii proiectului sunt:

• Neoptimizarea capacitatii disponibile a adaposturilor existente si implicit nerentabilizarea economica, in conditii de costuri reduse (fara a fi necesare modificari in structura constructiva sau in sistemele de alimentare utilitati si fara a se construi cladiri noi, amenajarile existente acoperind necesarul preconizat), ferma existenta avand capacitatea construita sa suporte cresterea numarului de suine prevazut, respectandu-se totodata cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare.

• Nu se va reduce consumul de energie in halale de adapost porci. Neutilizarea optima a

densitatii porcilor in adaposturile existente are drept consecinta un necesar suplimentar de caldura ce poate fi adus doar prin surse suplimentare, consumatoare de energie. (De altfel Cf. .BREF ILF Sectiunea 4.4.2, pag.163: BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire, prin: utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile; optimizarea densitatii animalelor;Caldura emanata de corpul animalului este in general, suficienta pentrui a mentine in hale temperaturi acceptabile (in conditiile unei temperaturi exterioare incadrate intre 5 si 20°C). Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire).

• Nu se va realiza imbunatatirea microclimatului in halale de adapost prin inlocuirea


1.12.2 Alegerea amplasamentului Pe amplasamentul aflat in proprietatea beneficiarului, functioneaza o ferma de porci cu capacitatea de 1950 de capete. Ferma dispune de dotarile constructive si tehnologice necesare, inclusiv capacitati de depozitare si utilitati suficiente cresterii de productie prevazute, in conditiile respectarii cerintelor Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare.

Dat fiind faptul ca ferma exista deja iar dotarile necesare extinderii de capacitate sunt nesemnificative, nefiind necesare modificari in structura constructiva sau in sistemele de alimentare utilitati si fara a se construi cladiri noi, nu se pune problema discutarii despre o alta locatie.




87

1.12.3 Alte solutii tehnice si tehnologice si masuri de ameliorare a impactului Halele de adapost sunt existente si autorizate inca din anul 2008, extinderea de capacitate propusa prin prezenta documentaie avand drept scop atingerea parametrilor prevazuti inca din etapa initiala de autorizare si implicit rentabilizarea economica ;In plus fata de situatia autorizata in anul 2008, sistemul de exhaustare se va imbunatatii considerabil asigurand un climat optim in halele de adapot (sub valorile recomandate in.BREF- 2.3.2 Controlul climatului din adăposturile pentru porcine, pag.64). Efectele şi volumul emisiilor sunt evaluate ca fiind sub limitele admise (descrise la capitolul aer) O modificare constructiva a halelor de adapost si a modului de colectare a dejectiilor nu este fezabila din punctul de vedere economic, tehnic dar si din punct de vedere al spatiului existent pe amplasament. De altfel, bazinele de colectare dejectii au fost dimensionate corespunzator inca din faza initiala de proiectare si hidroizolate in conditii de siguranta. (Pentru prevenirea infiltratiilor din bazinul de dejectii in apa freatica, acesta este prevazut cu pereti din beton de 25 cm si protejat cu geomembrana de izolatie. Pentru siguranta, acestea sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii. Se vor face verificari periodice prin puturi de observatie (monitorizare) a apei subternae amplasate in amonte si aval pe amplasament ca indicator de scurgeri). se poate considera ca solutia aleasa corespunde din punct de vedere economic si tehnic.

Concluzii:

Proiectul de extindere a capacitatii de crestere si ingrasare a porcilor este necesar deoarece:




• Se va optimiza capacitatea de adapostire existenta coroborat cu reducerea energiei utilizate pentru incalzira halelor de adaposte (vezi 1.12.1, aliniatul 2). Neutilizarea optima a densitatii porcilor in adaposturile existente are drept consecinta un necesar suplimentar de caldura ce poate fi adus doar prin surse suplimentare, consumatoare de energie. (De altfel Cf. .BREF ILF Sectiunea 4.4.2, pag.163: BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire, prin: utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile; optimizarea densitatii animalelor)

Avand in vedere masurile prevazute prin proiect, cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic.




88

CAPITOLUL 6 Monitorizarea Pentru societate, din punct de vedere al protectiei mediului, va fi elaborata o structura de responsabilitate organizatorica pentru supravegherea si controlul calitatii activitatilor de productie. Ocrotirea mediului inconjurator se va rezolva prin regulamente interne, regulamente de functionare, planuri (pan de management al dejectiilor, plan de biosecuritate). Factorii de mediu vor fi monitorizati conform actelor de reglementare emise de autoritati. Va fi tinuta o evidenta stricta si conform legii, a gestiunii deseurilor si substantelor periculoase. 6.1 Propuneri privind monitorizarea factorilor de mediu si valori limita : 6.1.1 REFERITOR LA FACTORUL DE MEDIU AER:

Analiza s-a facut in baza urmatoarelor documente de referinta:

- Ordinului 462/1993, “Conditii tehnice privind protectia atmosfere,“Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera, produsi de surse stationare”;

- Conform BREF ILF.

6.1.1.1 Referitor la emisiile in atmosfera:

Conform BREF ILF- Sectiunea 2.14 , in mod curent emisiile in aer nu se masoara. Exceptii fac situatiile cand apar plangeri din partea vecinilor. Actiunea de monitorizare a emisiilor de poluanti in aer (amoniac, protoxid de azot si metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul, pe baza factorilor de emisie corespunzatori sistemului de adapostire . Se vor raporta anual emisiile estimate prin calcul care depasesc valorile prag prevazute in OM 1144/2002 pentru a fi incluse in Registrul poluantilor emisi.

Referitor la emisiile de amoniac, conform Ord.462/1993, Anexa nr.1, Capitolul 6.1, substante din clasa 3-a, valoarea limita admisa la emisie (pentru debite masice >300 g/h) sunt stabilite la 30 mg/Nmc. La capitolul 4.2.6 sunt prezentate emisiile de poluanti in aer si debitele masice, determinate prin calcul . Avand in vedere urmatoarele aspecte:

- In urma analizei BREF BREF ILF- Sectiunea 2.14, in mod curent, pentru fermele de porci, emisiile in aer nu se masoara.

- Debitul masic calculat pe sursa de emisie (conducta de evacuare) <300 g/h amoniac Consideram ca nu este necesara monitorizarea amoniacului la emisie. Referitor la emisiile de gaze de ardere Conform Ordinului 462/1993-“ Anexa 2, punctul 3.1, valori limita admise pentru focare alimentate cu combustibil solid, (pentru putere termica <100 Mw/t) sunt stabilite urmatoarele valori:

Tab.nr. 27 Nr. crt Noxa provenite din arderea combustibilului

lemn Valori limita de emisie conform Ord.462/93

Anexa nr.2, punctul 3.1 (mg/Nmc)

1. Pulberi din gaze de ardere 100* 2. CO 250* 3. NO2 400* 4. SO2 2000* 5 Substante organice exprimate in carbon total 50*

*Valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen al efluentilor gazosi de 6%




89

Avand in vedere puterea termica redusa a sursei de incalzire pentru spatii le administrative (29 Kw) si durata de utilizare redusa (incalzirea se face numai pe timpul iernii), consideram debitul de gaze reziduale nesemnificativ. Avand in vedere cele mentionate anterior consideram ca nu este necesara monitorizarea gazelor de ardere la cosul de emisie . 6.1.1.2 Referitor la imisiile in atmosfera

In România, concentraţiile maxime admisibile la imisie sunt stabilite prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. Pentru concentraţiile maxime admisibile la imisie pentru care nu sunt prevazute valori in Legea 104/2011, sunt valabile valorile prevazute in STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”. Concentratiile maxime admisibile sunt stabilite astfel încât prin respectarea lor să se asigure populaţia neprotejată împotriva efectelor nocive ale substanţelor poluante. Referitor la imisii de noxe in aerul atmosferic: poluantul de interes se poate considera amoniacul .

- Conform Legii 104/2011 privind calitatea erului inconjurator, Anexa 3, pentru amoniac nu sunt stabilite valori limita.

- Conform STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”, sunt reglementate urmatoarele concentratii maxime admise:

Tabelul nr.29

Nr. crt. NOXA CMA zilnica STAS 12574/87 [mg/mc]

[µ/mc] CMA momentan STAS 12574/87

[µ/mc] 1. amoniac 100 300

Monitorizarea emisiilor si imisiilor de miros este relativ dificilă, costisitoare si de durată. Este greu de cuantificat valoarea de prag de miros. Numărul ridicat de sesizări privind mirosul trebuie de asemenea să reprezinte un semnal de alarmă în ceea ce priveste nivelul intensitătii si impactului mirosului. Pe baza calculelor de dispersie efectuate si prezentate detaliat la capitolul 4.2.7.2, se constata ca emisiile de poluanti in aer sunt reduse, fiind sub limita prevazuta de legislatia in vigoare. In aceste conditii consideram ca nu este necesara instituirea unui program de monitorizare a calitatii aerului la limita incintei fermei. In cazul existentei unor sesizari privind mirosul, acest lucru poate fi verificat prin prelevarea probelor la limita amplasamentului pe directia vantului. (De altfel, in conformitate cu legislaţia de mediu din România, monitorizarea imisiilor intră în responsabilitatea autorităţilor competente, ca de exemplu: APM, Garda de Mediu, DSP după caz).

6.1.2 REFERITOR LA FACTORUL DE MEDIU APA, monitorizarea se va face conform solicitarilor din Autorizatia de Gospodarire a Apelor , respectandu-se cerintele de monitorizare .

Referitor la ape de suprafata – nu este cazul, nu se fac evacuari in ape de suprafata sau subterane. Referitor la retele de canalizare: nu este cazul , nu se fac descarcari de ape uzate direct in retea de canalizare sau in statie de epurare oraseneasca sau comunala. Apele uzate provenite de la corpul administrativ sunt evacuate intr-un bazin vidanjabil iar cele rezultate de la igienizare halelor de productie in bazinul de dejectii. Apele menajere sunt evacuate prin vidanjare la o statie de apurare autorizata, in baza unui contract. Prin acest contract sunt stabilite si conditiile de evacuare. (Limitele de emisie sunt reglementate prin NTPA 002/2002, din cadrul HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2005.) Referitor la poluarea panzei fretice: se va face monitorizarea freaticului in aval si amonte a bazinele de dejectii prin doua foraje de observatie.(De altfel acest lucru poate fi stabilit prin Autorizatia SGA care va fi obtinuta dupa realizarea proiectului, la punerea in functiune).




90

6.1.3 REFERITOR LA FACTORUL DE MEDIU ZGOMOT: Limitele de emisie ale nivelului de zgomot sunt reglementate prin STAS 10008/97. Avand in vedere specificul activitatii si distanta fata de receptorii sensibili, nu este necesara monitorizarea.

6.1.4 REFERITOR LA DESEURI:

- Se va tine o monitorizare scricta a deseurilor rezultate de pe amplasament inclusiv a dejectiilor

- Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp este in responsabilitatea fermei. Acest lucru se va face cu respectarea codului bunelor practici agricole.

CAPITOLUL7 Situatii de risc

Din analiza facuta in capitolele anterioare rezula;

- Obiectivul nu intra sub incidenta Directivei SEVESO. - Activitatile desfasurate pe amplasament nu prezinta pericolul aparitie unui accident

care sa aibe implicatii majore asupra calitatii factorilor de mediu din zona de amplasare.

- Avand in vedere distanta fata de zona locuita activitatea nu va avea impact asupra acesteia.

Principalele pericole care ar putea sa apara in timpul desfasurarii activitatilor de productie:

- pierderea etansarii bazinelor de stocare dejectii. Avand in vedere facilitatilor de stocare asigurateinca din gaza de proiectaresi intretinerea permanenta asigurata, aceasta situatie are un caracter accidental cu probabilitate mica putand fi datorate unor erori umane de operare, intretinere, sau ca urmare a producerii unor calamitati naturale (cutremure).

- Imbolnavirea animalelor (epizootii). Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica. Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate: epidemia la animale si boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila omului. Societatea are implementate masuri de control sanitar-veterinar si detine un “Plan de biosecuritate” aprobat de atoritatile competente. Prin urmare acest risc are probabilitate scazuta.

Masuri pentru limitarea riscurilor; - Pentru limitarea pericolului de contaminare, caile de intrare/iesire sunt prevazute cu

puncte speciale pentru dezinfectare, atat pentru autovehicule cat si pentru accesul personalului (praguri de dezinfectare) .

- Ferma are un plan de biosecuritate, anexat. Normele de biosecuritate sunt in directa concordanta cu Ordinul ANSVA nr. 63/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate in exploataiile de porcine inregistrate/autorizate sanitar-veterinar.

- Dejectiile si animalele moarte sunt depozitate corespunzator. - Exista un Plan de management al dejectiilor. - Exista proceduri de verificare si control tehnologic - Exista o rezerva intangibila pentru apa de incendiu si mijloacele necesare acestei categorii

de pericol. - Ferma este situata intr-o zona in care nu s-au inregistrat incidente legate de inundatii

CAPITOLUL 8 Descrierea dificultatilor La elaborarea studiului de impact asupra mediului nu au existat dificultati in ceea ce priveste documentarea tehnica, proiectantul punand la dispozitia elaboratorului datele solicitate.




91

CAPITOLUL 9 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 DESCRIEREA ACTIVITATII In prezent, in baza Autorizatiei de Mediu nr.238/15.10.2008, pe amplasamentul aflat in proprietatea SC PRO-BORD SRL, in suprafata de 15.000 mp, functioneaza o ferma de crestere a porcilor in sistem intensiv- industrial, de la varsta de 11 saptamani si o greutate de cca.25-30 Kg pana la greutatea de livrare. Produsul finit al activitatii din ferma zootehnica este porcul livrat la abator. Animalul are o greutate intre 100-110 Kg. Animalele sunt crescute in 3 hale de adapost a porcilor de cate 747 mp fiecare. Capacitatea de productie a fermei este de 1950 de capete. Beneficiarul investitiei – SC PRO-BORD SRL – urmareste optimizarea capacitatii disponibile a adaposturilor existente, prin:

• Marirea capacitatii de productie de la 1950 la 3000 capete prin recompartimentarea interioara a boxelor existente in cele trei hale de adapost. Nu vor avea loc modificari in structura constructiva sau in sistemele de alimentare utilitati si nu se vor construi cladiri noi, amenajarile existente acoperind necesarul preconizat. Se doreste de fapt atingerea capacitatii de productie preconizata inca din faza de proiectare initiala, ferma existenta avand capacitatea construita sa suporte cresterea numarului de suine prevazut, respectandu-se cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare. Interiorul grajdurilor (halelor) va fi recompartimentat in 72 de boxe, din care 66 boxe pentru crestere si ingrasare si 6 boxe vor functiona ca boxe de carantina.

• Imbunatatirea sistemului de ventilatie aferent celor trei hale de productie, prin inlocuirea

echipamentelor de exhaustare existente, echipamente care s-au dovedit a fi ineficiente prin subdimensionare, numar si loc de amplasare. Inlocuirea se va face cu echipamente dimensionate corespunzator, suficiente, si amplasate astfel incat sa asigure un climat interior optim si o evacuare corespunzatoare a noxelor din halele de productie.

Odata cu punerea in functiune a noilor capacitati de productie, avand in vedere faptul ca numarul locurilor pentru porci de productie (peste 30 kg) depaseste pragul de 2000, in cadrul societatii se vor desfasura activitati inscrise in Anexa 1, pct.6.6, litera b) a Legii 278/2013 privind emisiile industriale. (Prezenta etapa de dezvoltare are in vedere extinderea capacitatii unei activitati, ce nu intra pana acum in domeniul de aplicare a legii Legea 278/2013 privind emisiile industriale (Directiva IPPC Recast). Prin urmare analiza proiectului s-a facut tinand seama de prevederile BREF: „ Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”. Amplasament: Terenul pe care sunt amplasate halele de productie se afla in intravilanul localitatii, conform PUZ aprobat si este in proprietatea societatii conform extras CF nr. 23020 Haghig. Conform PUZ aprobat nu s-a instituit regim special asupra terenului, zona fiind destinata cresterii porcilor. S.C.”PRO-BORD” SRL- Punct de lucru Haghig, este amplasat la o distanţă de cca. 1-1,5 Km fata de primele zone de locuinte.




92

Flux tehnologic si dotari : Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:

b) Procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se bazeaza pe procese metabolice;

f) Activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: - Adapostirea si curatarea adaposturilor. - Colectarea si transferul dejectiilor . - Administrarea hranei. - Adapat. - Asistenta medicala de specialitate.

g) Activitati de stocare, tratare si eliminare deseuri. In faza de functionare, ferma de crestere si ingrasare porci va exploata in cele trei hale de adapostire existente o capacitate totala de 3000 capete, in trei serii pe an . Ferma va functiona regim de ingrasare porci. Cele trei hale de adapost existente se vor popula cu cate 1000 capete de tineret porcin (avand varsta de 11 sapatamani si o greutate de cca.25-30 Kg) . Efectivul de animale este repartizat in mod egal in cele trei hale, unde purceii vor fi tinuti timp de cca.4 luni (faza de ingrasare) pana la greutatea de livrare. Ferma va fi utilizata in varianta totul plin-totul gol (per hala), cu cca. 1 saptamana intre serii pentru igienizare. Suprafata medie care revine unui porc va fi de 0,7-0,75 mp, respecatandu-se cerintele Ord.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare . Dotarile pentru procesul tehnologic propriu-zis:

• Trei hale de ingrasare a porcilor, din care doua sunt unite prin intermediul unui spatiu tehnic, conform planului cu amplasarea halelor, anexat prevazute cu linie automatizata cu alimentator in fiecare boxa pentru hranirea si adaparea porcilor. Sistemul de adapost este cu podele perforate complet, ventilatie artificiala si groapa de colectare dejectii adanca sub podea.

• Bucataria furajera • Silozuri de stocare a cerealelor • Pod basculă

Dotari pentru activitati conexe: • Pentru controlul climatului din adapostul de porcine (incalzire, ventilatie, iluminat)

- Instalatii de ventilatie . - Elemente de incalzire tip “Munters” (tunuri de caldura diesel), cate 2 pentru fiecare

hala, ce utilizeaza drept combustibil motorina pentru incalzirea adaposturilor de porci, cand temperatura scade sub necesarul stabilit.

• Tractor si vidanja –pentru aplicarea dejectiilor pe camp • Prepararea apei calde si a agentului de incalzire pentru birouri administrative, incalzirea in

cadrul bucatariei furajere si vestiare: se realizeaza prin intermediul unei centrale termice tip Bosh avand capacitatea de 29kw cu functionare pe combustibil lemnos.

• Filtru sanitar dotata cu 2 cai de acces compus din 3 spatii delimitate intre ele avand urmatoarele destinatii: vestiar haine de strada, dus si WC, apa calda se realozeaza in centrala termica si vestiar echipament ferma

• Gospodaria de apa. Alimentarea cu apa se face prin putul propriu de 50 m adancime, forat in incinta curtii, hidrofor, bazin de inmagazinare de 40 mc (rezerva pentru alimentare cu apa si PSI) conducte de distributie .

• Alimentarea cu energie electrica-se realizeaza din retele de disteributie ale SC Electrica SA-sucursala de distributie Covasna, prin intermediul unuin post de transformare amplasat la limita societatii

• Furnizare energie electrica in caz de necesitate(pe durata limitata, in caz de cadere sistem de alimentare cu energie electrica)-se realizeaza cu un generator de curent de 13kW alimentat cu motorina.




93

• Pentru igienizarea spatiilor sunt utilizate aparate mobile (tip Karcher) de spalare prin pulverizarea cu presiune a apei

Profilul si capacitate de productie: • Profilul productiei: cresterea porcilor in sistem intensiv- industrial, de la varsta de 11 saptamani si

o greutate de cca.25-30 Kg pana la greutatea de livrare. Produsul finit al activitatii din ferma zootehnica este porcul livrat la abator. Animalul are o greutate intre 100-110 Kg.

• Capacitatile de productie propusa : Ferma va avea o capacitate de crestere ingrasare de

3000 de capete purcei. Se realizeaza un numar de cca.3 serii pe an. Materii prime, materiale auxiliare, mod de depozitare: Prin cresterea capacitati de productie, fata de situatia existenta si autorizata, va creste corespunzator consumul de materii prime si utilitati. Nu sunt necesare amenajari suplimentare pentru depozitarea materiilor prime si materiale auxiliare, capacitatile de stocare existente acoperind necesarul prevazut inca din faza de proiectare initiala. Se disting urmatoarele categorii de materii prime : - Purcei pentru ingrasat cu varsta de 11 saptamani si o greutate de cca.25-30 Kg aprovizionati

de la diverse ferme specializate. - Hrana pentru animal:

o Furaje de porumb, orz, srot de flaorea soarelui, strot de soia, etc. o Complex proteino-vitamino-mineral denumit premix. o Aminoacizi pentru diete suplimentare cu continut scazut de proteine.

- Medicamente, vaccinuri . Acestea se vor utiliza prin medicul veterinar.Serviciul de asistenta veterinara este externalizat.

- Produse de curatenie, dezifectie, dezinsectie, deratizare. Dupa fiecare ciclu de crestere se va realiza vidul sanitar. Dupa spalarea temeinica a spatiilor si a peretiilor boxelor, hranitorilor si a tuturor elementelor de tehnica de boxare, dupa uscare se vor realiza activitatile de dezinfectie (decontaminare), dezinsectie si deratizare , dupa caz .

- Aditivi pentru reducerea mirosului neplacut. Pentru legarea amoniacului din dejectii si implicit cresterea azotului retinut in dejectii si pentru reducerea mirosului neplacut, se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an. (Reduce cantitatea de amoniac din adapost deoarece produsul leaga NH3 sub forma de azot).

9.2 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului In evaluarea efectelor activitatilor propuse asupra mediului si sanatatii umane au fost luate în considerare efectele cumulative rezultate din activitatea existenta peste care se va suprapune activitatea propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect.




94

9.3 Impactul asupra mediului

9.3.1 Aspecte de impact asupra factorului de mediu aer: Prin cresterea capacitatii de productie nu se modifica natura surselor de poluare dar se modifica corespunzator ratele de emisie pentru anumiti poluantii. Sursele specifice de generare a emisiilor in atmosfera sunt procesele metabolice si de depozitare a dejectiilor in care care natura poluantilor sunt in principal sub forma amoniac, gaz metan si protoxid de azot (NH3, CH4, N2O), dar si CO2 sau cantitati reduse de H2S, etc. Controlul pentru minimizarea emisiilor se face astfel: - Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată, computerizat. Sistemul de

ventilatie este asigurat prin intermediul unor guri de admisie umbrite si de evacuare fortata a aerului, pentru a crea in permanenta un debit de ventilatie adecvat. Pentru evacuarea aerului in exterior, pe fiecare hala sunt prevazute cate 6 ventilatoare (18 bucati in total) avand fiecare un debit de cate 20000 mc/h, fiecare, de mare eficienta, cf.datelor de monitorizare a noxelor la interiorul adaposturilor de porci, existente. Fiecare dn cele 3 hale de adapostire ale fermei este dotata cu sisteme identice de ventilatie si evacuare a aerului impurificat din hala. Cele 6 evacuari de la fiecare hala ar putea fi considerate surse dirijate.

- Sunt aplicate masurile nutritionale de reducera cantitatatii si continutului de azot a balegarului . - Este efectuat controlul climatului interior al adapostului . - Pentru reducerea cantitatii de amoniac si a mirosului neplacut (prin legarea amoniacului din

dejectii sub forma de azot), se adauga Viscolight, un produs 100% natural. Produsul actioneaza direct si este activ in dejectii timp de peste un an..

Referitor la emisii: Pentru determinarea nivelului de poluare a atmosferei la emisie, au fost facute calcule de evaluare in functie de capacitatea de productie, factori de emisie disponibili, tipul echipamentului de exhaustare prevazut, tipul de adapost pentru cresterea porcilor, etc. Evaluarea s-a facut prin comparare cu limitele admise prin Ordinul 462/1993 si prevederile celor mai bune tehnici disponibile existente la nivel european (BAT) pentru domeniul analizat. In baza factorilor de misie prezentati in BREF, tab.3.35, au fost facute calcule de evaluare. Cf.rezultatelor, valorile calculate in conditiile cele mai dezavantajoase (utilizand pentru factorul de emisie, valoarea maxima stabilita in BREF) au fost sub limita admisa cf.VLE din Ord.462/1993.

Referitor la imisii: Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematică a campurilor de concentratii.Evaluarea nivelurilor de concentratii s-a efectuat prin raportarea la valorile limită prevăzute de reglementările in vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS 12574/1987 care prevede valori maxime admisibile (CMA) pentru amoniac in zone rezidentiale. Pentru determinarea concentratiilor de poluanti la imisie, s-a folosint un program de modelare matematica pentru calculul campului de concentratii. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca functionarea activitatii la capacitate maxima prevazuta nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica se situeaza sub valorile concentratiei admise la imisie conform STAS 12574/87, pentru orice perioada de mediere.




95

9.3.2 Aspecte de mediu privind factorul de mediu apa:

Din activitatea desfasurata in cadrul fermei nu rezulta ape uzate care sa fie evacuate in apele de suprafata . De asemenea, activitatea nu are efecte directe asupra solului si apelor subterane. Avand in vedere masurile prevazute cum sunt: • Referitor la apele uzate menajere: Apele uzate menajere sunt evacuate în bazinul vidanjabil de

30 mc amplasat in incinta fermei de unde sunt eliminate la o statie de epuare in baza unui contract

• Referitor la apele uzate rezultate de la igienizarea halelor intre doua serii. Apele uzate rezultate de la igienizarea halelor intre doua serii de crestere a porcilor sunt colectate in bazinul de dejectii existent sub pardoseala halelor. Cantitatile sunt reduse prin spalarea cu jet sub presiune, concentratiile substantelor de dezinfectie, dezinsectie, deratizare sunt cele agrementate de autoritatea sanitara – veterinara si cu o toxicitate cat mai mica.

• Referitor la sistemul de colectare/depozitare temporara dejectii: Dejectiile si apele de spalare rezultate de la igienizarea halelor intre doua cicluri de productie se stocheaza in bazinele de colectare, in vederea fermentarii si dupa fermentare sunt preluate pentru fertilizarea terenurilor . Pentru prevenirea infiltratiilor din bazinele de dejectii in apa freatica, acestea sunt hidroizolate in conditii de siguranta fiind prevazute cu pereti din beton de 25 cm si protejate cu geomembrana de izolatie. Pentru siguranta, acestea sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii. Bazinele au capacitatea de preluare a intregii cantitati de dejectii care vor rezulta ca urmare a cresterii productiei.

• Referitor la aplicarea dejectiilor pe camp, aceasta se va face numai dupa trecerea perioadei de stocare necesara, respectand in mod obligatoriu prevederile:






• Referitor la monitorizare. Se vor face verificari periodice a apei subterane (ca indicator de scurgeri) , prin foraje de observatie amplasate in amonte si aval de bazinele de dejectii. Prin masurile care au fost prevazute in exploatarea obiectivului, factorul de mediu apa nu va fi afectat.

se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta factorul de mediu apa




96

9.3.3 Aspecte de mediu privind factorul de mediu sol:

Nu se intrevad modificari fata de situatia avizata anterior. Avand in vedere masurile prevazute cum sunt: - Suprafetele active, destinate utilizarii tehnologice, drumuri de acces etc. sunt in totalitate

betonate. - Referitor la bazinele de dejectii:

o sunt asigurate din punct de vedere al etanseitatii fiind prevazute cu pereti din beton protejat cu geomembrana de izolatie si in plus sunt construite pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitindu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii.

o sunt dimensionate corespunzator si pot asigura stocarea dejectiilor si a apelor tehnologice de igienizare intre doua serii , pe o perioada mai mare decat perioada necesara pentru fermentarea si apoi eliminarea acestora.

o se vor realiza doua foraje de monitorizare a freaticului in aval si amonte de bazinele de dejectii

- Referitor la imprasitreae dejectiilor pe camp acest lucru se va face tinand cont de de bunele practici agricole si de cerintele legislatiei privind poluarea cu nitrati

se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul. 9.3.4 Aspecte de mediu privind nivelul de zgomot:

Cea mai apropiata zona de locuire se situeaza pe directia Nord-Vest la o distanta mai mare de 1000 m de amplasamentul analizat. Zgomotul la limita amplasamentului va fi in limitele legale. Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona locuita. 9.3.5 Aspecte de mediu privin biodiversitatea Avand in vedere urmatoarele aspecte: - Fata de limita sitului Natura 2000, concentratiile de poluanti ce pot proveni din activitatea SC

PRO-BORD SRL , calculate prin modelare matematica si prezentate in hartile de dispersie, sunt nesemnificative, si prin urmare, acesta nu poate fi influentat de activitatea nou propusa.

- Pe amplasament si in imediata vecinatate a amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau animala protejata prin reglementarile legale in vigoare.

- Fata de asezamintele de interes istoric si cultural, prin amplasarea obiectivului la o distanta apreciabila fata de acestea, el nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.

Se apreciaza ca activitatea fermei nu va avea impact asupra zonelor protejate 9.3.5 Masuri luate pentru gestiunea deseurilor: Implementarea proiectului de marire a capacitatii de productie la 1950 la 3000 capete prin recompartimentarea interioara a boxelor existente in cele trei hale de adapost, nu generează alte categorii de deşeuri, faţa de planul de management întocmit pe amplasamentul existent, iar deşeurile generate suplimentar diferă numai cantitativ datorita cresterii capacitatii de productie.




97

In fermele de crestere intensiva a porcilor, principalele tipuri de deseuri sunt dejectiile si cadavrele de animale. Celelalte tipuri de deseuri (menajere si ambalaje de medicamente) sunt generate pe amplasament in cantitati nesemnificative. Dejectiile se stocheaza in conditii de siguranta in bazinele de colectare, in vederea fermentarii si dupa fermentare sunt preluate pentru fertilizarea terenurilor. Bazinele au capacitatea de preluare a intregii cantitati de dejectii care vor rezulta ca urmare a cresterii productiei. Fertilizarea cu dejectii animaliere se va face respectand in mod obligatoriu prevederile codului de bune practici in ferma, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1234/2006.

In concluzie se apreciaza ca in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect si in conditiile exploatarii instalatiilor in mod corespunzator nu se prognozeaza un impact negativ asupra mediului.


Documents

apmcv-old.anpm.roapmcv-old.anpm.ro/files/APM Covasna/Anunturi ACC/STUDIUDEIMPACTPRO-BORD...apmcv-old.anpm.ro