DESPRE MODUL IN CARE ARTA MODELEAZA SENSIBILITATEA UMANA

Dintre toate facultatile umane, cea care conduce la creatia artistic este, cu siguranta, una dintre cele care ii deosebeste radical de celelalte vietuitoare. Creatia artistica presupune gust, imaginative, abilitati speciale, sensibilitate.

Eu consider ca arta are un rol major in modelarea sufletului omenesc, al sensibilitatii sale.

Pe de o parte, o creatie artistic este expresia viziunii despre lume si viata a unui artist. Realitatea transfigurata artistic ne atrage,, ne sensibilizeaza, facandu-ne empatici cu trairile artistului sau ale mesagerilor sai (in cazul literaturii epice si dramatice- personajele). De exemplu, romanul Enigma Otiliei ne ofera povestea unei frumoase iubiri, cea dintre Felix si Otilia. Dincolo de alte aspect ale realitatilor ce compun viata acestor personaje, ne ramane in minte dragostea sincera dintre cei doi si sacrificiul din iubire pe care il face Otilia.

Pe de alta parte, arta iti ofera evadare din cotidian, iti ofera raspunsuri la intrebarile subtile ale existentei si astfel te sensibilizeaza. Nu degeaba Eminescu definea poezia, deci creatia, “inger palid cu priviri curate”, strai de purpura si aur peste tarana cea grea”. Cateva decenii mai tarziu, Arghezi va vorbi si el despre transfigurarea realitatii prin arta, chiar si a celei mai urate realitati: “din bube, mucegaiuri si noroi/ iscat-am frumuseti si preturi noi.”.

In concluzie, arta il sensibilizeaza pe om, atat in calitatea lui de artist, care poate evada astfel din realitatea terna, cat si in calitatea de receptor al artei care poate vibra in fata frumosului.

DESPRE MODUL IN CARE NEADEVARUL INFLUENTEAZA CALITATEA RELATIILOR INTERUMANE

A spune adevarul este expresia sinceritatii, iar sinceritatea este o valoare umana specifica unui caracter bun. Desi adevarul poate sa doara, consider ca neadevarul viciaza relatiile interumane si de aceea trebuie exclus.

Pe de o parte adoptarea neadevarului in relatiile cu ceilalti ar putea sa se identifice cu protejarea celor apropiati de adevarurile suparatoare. Ce-I drept, a spune verde-n fata poate sa fie o atitudine care sa provoace in mod inutil durerte celor din jur. Este insa o atitudine incorecta si sa adopti neadevarul, caci acela care minte are un sentiment de vinovatie, se simte precum Pinochio. Cel mintit pare sa fie protejat, dar este doar o aparenta. Poate ca, daca ar sti adevarul crud, ar lua masurile necesare sa remedieze neajunsul. Cum ar mai putea cel mintit sa aiba incredere in celalalt atunci cand, ca de obicei, adevarul iese la lumina?

Pe de alta parte, o relatie cladita pe minciuna este ca o casa fara fundatie, gata oricand sa se prabuseasca. Onestitatea este mai pretuita decat orice in relatiile sociale. O relatie bazata pe neadevar, mai ales cand este vorba de una care implica sentimente profunde, poate provoca catastrofe in legatura cu viata unora. Ma gandesc aici la destinul nefericit al Anei din romanul lui L. Rebreanu, mintita de Ion in legatura cu sentimentele pe care le are pentru ea. Aflarea adevarului a condus-o la sinucidere.

In concluzie, neadevarul determina rupturi, uneori dramatice, in relatiile sociale si afecteaza constiinta, atat a celui care minte, cat si a celui care este mintit. Neadevarul provoaca un cerc vicios care nu poate decat sa dauneze relatiilor sociale.

DESPRE MODUL IN CARE PRIETENII INFLUENTEAZA COMPORTAMENTUL UNUI ADOLESCENT

Comportamentul unei personae este in stransa legatura cu tipul de personalitate pe care o are o fiinta umana, mai precis, este modul de manifestare a personalitatii. Intre varstele omului, adolescent are un statut aparte, caci este timpul exceselor: exces de vitalitate, de visare, de traire, dar si excese comportamentale.

Eu cred ca, la varsta marilor idealuri dar si a frondei, tinand cont de premizele enuntate, prietenii pot influenta major comportamentul adolescentilor.

In primul rand, in adolescent se leaga cele mai trainice prietenii. Adolescentii ajung sa vada modele mai degraba in prietenii lor decat in frati sau parinti. Astfel, se intampla adesea ca un adolescent sa copieze nu numai freza prietenului sau, dar si atitudinile acestuia fata de cei din jur, gesturile, chiar limbajul lui. Ma gandesc ca exemplu la un roman din literature universal numit Tabara. Eroii, niste adolescenti la inceputul varstei, desi fiecare in parte dovedeste multe slabiciuni, sunt legati prin prietenie si, in fata unor intamplari traumatizante, se sprijina reciproc si isi modifica felul de a se comporta astfel incat reusesc sa scape din ‘tabara groazei”

In al doilea rand, grupul de prieteni este permisiv la excesele comportamentale, specifice adolescentei, contrar familiei sau scolii care incearca sa impuna reguli. Daca intamplarea face ca grupul de prieteni sa aiba carente de educatie majore, tendinta de comportament excesiv se va amplifica chiar pana la fapte antisociale sau autodistrugere. Exemplul clasic este cel al bandelor de cartier care, cel mai adesea, se dedau la infractiuni si consum de droguri.

In concluzie, grupul de prieteni reprezinta o investitie sentimentala importanta si accepta mai usor comportamentele excessive; de aceea este preferat de adolescent si are un rol important in determinarea comportamentului acestora.