tu

Marcian Bleahu

ARIILE PROTEIATE /

SI PROTECTIA NATURII, '- t

paldeiaBucuregti,2019

rffieqti: Paidei4

L Bleahu

vlariaZaruba

or Ursianu -m.22Cristian Stoiculescu32

itrrnAnia Crratd..ro-24

Cuprins

Cuahnt tnainte....... ................15

Partea intAi - Protecfia naturii in ariile proteiate... ...............21,

Cap. 1 - Ideea de proteclie a naturii gi evolufia ei ...............,.....................23

1.1 - Relalia om-naturd in decursul istoriei ..................231.2 - Nagterea grijii pentru naturd....... ...............1............31

1.3 - Aparilia gi evolufia ideii de arie protejatd... ..........33

1.4 - Ocrotirea naturii gi ariile protejate ir pragulmileniuluiltr ..................38

E oto A. D e I a natur a- obie ct I n natur a- subie ct................................. 43

Cap.2 - De ce trebuie sd ocrotim natura? .............59

2.1, - Scopul gtiinfific.. ..................59

2.2 - Scopul socio-economic.......... ................59

Cap. 3 - Ce ocrotim?................. .............69

3.1 - Protejarea obiectivelor ce apar,tin cadrului fi2io9raiic................693.2 - Protejarea biodiversitifii...... .................81

3.3 - Cauzele diminudrii biodiversitdfii ......95

Foto B. Ce ocrotim .....................100

Cap.A- Cum ocrotim? .....125

4.1 - Metode de ocrotire................ ...............125

4.2-Etapele de parcurs pentru ocrotirea naturii...........................127Cap.5 - Selectarea obiectivelor de ocrotit....... ....131

5.1-Criteriigeneraledeselectare................. ................131

5.2 - Metode gi criterii de selectare pentru conservareabiodiversitefli.............. ................134

Cap.6 - Fixarea suprafefei ce trebuie ocrotiti..... ..................1,47

6.1- Suprafala minimi pentru specii ........148

6.2-Populafia minime ................ ................1506.3 - Suprafafa necesard pentru protecfia ecosistemelor ..............152

Cap.7 - Clasificarea ariilor protejate ...................163

7.1- Categoriile UICN de arii protejate ....1,63

7.2 - Categoriile de arii potejate de nivel mondia1.........................178

Marcian Bleahu r Ariile protejate 9i proteclia naturii

7.3 - Categoriile de arii protejate stabilite de UE ....... 1847.4- Consemndri de arii protejate de citreConsiliul Europei..... ...................1897.5 - Diplomd Europeand pentru conservhrea naturii .................. 19 1

7.6 - Stratesia Paneuropeani pentru conservarea diversititiibiologice gia peisajel"r ..........-. ..........'.........Ig1,

Cap. 8 - Protegtia naturii gi ariile protejate ir:r cAteva tegislalii nationale ...1938.1 - Clasificarea ariilor protejate in SUA ....................1938.2 - Clasificarea ariilor protejate in Franfa .................2008.3 - Clasifi carea ariilor protej ate in Germania................ . ;:...........2038.4 - Clasificarea ariilor protejate in Republica Cehi...................2088.5 - Clasificarea ariilor protejate i:r RomAnia ............... ...............2I0

Cap. 9 - Realizarea studiului de punere sub ocrotire a unui obiectivdin naturd .................2319.1 - Date geografice. .................2319.2 - Necesitatea ocrotirii gi destinafia obiectivului ocrotit.. ........2339.3 - Date socio-administrative...... .............2349.4 - Punerea sub ocrotire a ariei preconi2ate................. ...............2359.5 - Evaluarea impactului ecologic.............. ................236

Cap. 10 - Realizarea actului juridic ......................24310.1 - Regimul de proprietate al terenului... ................24310.2- Propunerile de punere sub ocrotire.............. .....24410.3 - Documentele necesare punerii sub ocrotirea unui obiectiv din naturd ........24610.4 - Competentele pentru instituirea regimuluide protecfie ................ .................247

Cap. 11 - Managementul ariilor protejate. ..........2491.1..1. - Strategia cadrului organizatoric al ariei protejate... ............24911.2 - Metode de control a mentinerii biodiversitdfiisi a silbdticiei............... ...............2601,1,.3 - Normele de vizitare gi minimizare a impactuluiasupra naturii ..........26211.4- Gestionarea resurselor naturale din ariile protejate.... ..........26811.5 - Acfiunile de propagandd gi educafie .................272Foto C. Amenajdri in rezeran{ii................ .....................277

natulii

urii ............ ......191.

diversitdlii

rtii na$onale ...193

193

200

203

ehi................... 208

ului obiectiv210

231.

231.

234235236

243243244

246

247

249

:oteiate....... ........249

tatii

rctului260

262

:rc'tejate..... ........'268272

277

184

Cuprins

Partea a doua - Proteclia naturii in afara ariilor protejate ...................293

Cap.12 - Problemele generale ale protecliei naturii in afara ariilorprotejate... --..--..-...'-.-.295

12.1- Fragmentarea habitatelor naturale................ ..'..297

12.2- Drumurile ca barieri ecologici... .....299

12.3 - Insulele de habitat.. .........301

12.4- Relele ecologice.. ...'.....'...304

Cap. 13 - Proteclia naturii in ecosistemele forestiere .........'.'..................3L1

13.1 - Proteclia vegetaliei lemnoase.. .'-......31'4

13.2 - Proteclia vegetafiei ierboase....

13.3-Protecliafauneipropriepddurii....' .'.'.......'.....'..318

Cap.1,4 - Protecfia naturii ir ecosistemele agricole .......-......323

1.4.1- Proteclia naturii sdlbatice la nivel individual ....'........'........326

14.2 - Proteclia la nivelul comunei sau al regiunii..... .....'.........'.-.328

1.4.3 - La nivel na!iona1..... ....-'-.'329

14.4- Gardurile vii.............. ..'...331

Cap. 15 - Proteclia naturii in apele curgdtoare ........'.............333

15.1 - Zona de izvoare...... ........'334

ls.2-RAurile din zona de munte.. '............33515.3 - RAurile din zona de deal gi de ges ...............'......338

15.4- RAurile mici f[rd luncd ...'.'.'...........'..340

15.5 - RAurile mari cu luncd -.-.-344

Cap.1,6 - Protecfia naturii in ecosistemele alpine .'......'....'-'-347

1,6.1, - Caracterele biologice ale zonei alpine'....... ...'....348

16'2 - Pistoritul' """3511,6.3 - Exploatarea resurselor minerale 9i lucrdrilede infrastructurX......... .-..'........'.352

1,6.4- Turismul ........355

Cap.17 - Proteclia naturii in zonele urbane ...'...359

17.1- Elementul climatic 9i poluarea .........359

17.2 - Importanla copacilor in orag ...-'...'...361'

17.3 - Parcurile orXgenegti. ........363

17.4 - Strdzile gi marginile 1or........... ..........365

17.5 - Alte elemente in favoarea biodiversitilii citadine ........'-'...367

Cap. 18 - Proteclia florei qi faunei sblbatice..... .'.."..'371

189

191

Marcian Bleahu o Ariile protejate gi protecfia naturii

Cap.19 - Protectia pesterilor.. ............g7g19.1, - Categoriile de pesteri din punctul de vedereal ocrotirii ................3g119.2 - Tipuri de ocrotire a pegterilor................... .........gg219.3 - Protectia pegterilor in interior. .........3g5

Partea a treia - Ocrotirea nafurii in Rominia ................ ......3g9Cap.20 - Istoricul ocrotirii naturii in RomAnia................. ....291,

20.1, - inceputurile................. .....gg120.2- Perioada I9L9-I990 ..............,r.... .........g9620.3 - Perioada 19g0-1945 .........39g20.4- Perioada 1945-1990 .........40020.5 - Perioada 1990-2016 .........404

Cap.21- Documentele de referinfd privind listere de rezervafii,habitate, flora gi fauna ocrotite in RomAnia....................................41521..1- Lista plantelor si animalelor ocrotite, intocmitdde CMN (1943) ........4rs21.2- E. Pop, N. Sdldgeanu:,,Monumente alenafuriidin RomAnia",Edhtura Meridiane (1965) .....................41621.3 - Legea nr.2611976 privind economia vAnatuluisi v6nitoarea............... ................41G21.4 - Lista ariilor protejate in Romania de N. Toniuc et ar.,rcaltzatd sub egida Academiei RomAne _ COMN (Ig92)..............41621.5 - OG nr. 2711993..,. ............41821.6 - Volumul ,,Ocrotirea naturii in RomAni a,, d-eV. Cristea et al., Editura Univ. Cluj (1996) ...................41g21.7 - strategia naf,onali de conservare a biodiversitdtii(1ee6) ..:...... .....41s21.8- Legea nr. Sl2}}}privind aprobarea,,planului deamenajare a teritoriului nafional - sectiunea a III-a - zoneprotejate". .........,.......42121..9 - Legeanr. 462l2001privind regimul ariilornaturaleprotejate, conservarea habitatelor nafurale, a florei gi afaunei sdlbatice.... ....42221.10 - Volumul,,Conservarea biodiversitilii speciilorvegetale si animale", Editura Academiei RomAne (2002) .............422

I naturrl Cuprins

21.11, -,,Rom6nia - Ariile naturale protejate din RomAnia",harti editati de Institutul de Geografie (2003)........ ....423

21.12- Volumul ,,Arca lui Noein secolul XXI" de

Marcian D. Bleahu (2004)......... ....................424

2L.13 - HotdrArea de Guvem nr. 2.151- 1 2004 .............. ..................... 424

21.14- Ordonanla de Urgenld a Guvernului nr. 5712007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei gi faunei silbatice.... .......425

21.15 - Ordinul Ministruluim.1964 din 13 decembrie 2007

privind instituirea regimului de proteclie a siturilor deimportanld comunitari, ca parte integrantd a releleiecologice europene Natura 2000 in RomAnia ....'......'..425

21,.16 - HotdrArea de Guvem nr.1..284 din 31 octombrie 2007 privinddeclararea ariilor de proteclie speciald avifaunisticd ca parteintegranti a relelei ecologice europene Natura 2000

ir Rom4nia................. .'.'.'..'....-'-.426

21..17 -,,RomAnia - Ariile naturale protejate", hartd editatXde Institutul de Geografie, ed. a II-a (2008)...... '. . . ........."..'......'.426

21j8 - HotdrArea de Guvem nr.1'.217 din 2 decembrie 2010

privind instituirea regimului de arie naturald protejatd pentruParcul natural Cefa.......... .'.'..-.-.427

21.19 - Legea nr. 49 din 7 apri1ie2011' pentru aprobareaOUG nr. 5712007 privind regimul ariilor protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei 9i faunei sdlbatice '.............427

21..20 -,,Patrimoniul natural al RomAniel" (2011)'.....'......"'.........'42821.21, - HotirArea de Guvem m.349 din 25 mai2016pentru ffiinfarea Parcului natural urban Vicdre9ti............'.........428

Cap.22-AriilenaturaleprotejatedinRomAnia............'.. ---429

22.1- Lista Parcurilor Nafionale, a Parcurilor nafurale 9i

a Geoparcurilor........... '..'-'.'........+ZtA - Parcuri carpatice '..'......-.-.-.'432B - Parcuri extracarpatice............ ...'........-.'-444

22.2 - Ariile naturale protejate din RomAnia, cuprinse inParcuri ..........'..........-446

22.3 - Lista Monumentelor Naturii ocrotite prin legislaliaromAni..... .................490

22.4- Rezervafiile Biosferei conform Programului UNESCO

Om-Biosferi............... ................500

381

379

382385

389

391.

391396

mitd

398

400

404

415

415

ezervatti,

[ru

ului41.6

41.6

le

rniuc et al.,

: (1ee2) .............. 41.6

418

418

sitifi419

421

rfurale

rei gi a422

:ciilorre t2002) .............422

rlui de7-a-Zone

10 Marcian Bleahu r Ariile protejate gi proteclia naturii

22.5 - Rezervafiile conforme conventiei pentru zoneumede (Ramsar) ................... .....50022$ - Ariile de conservare de interes comunitardin RomAnia (ROSCI)..................;.:................. ...............50122.7 - Lista ariilor de protectie speciald avifaunistic[dinRomAnia (ROSPA)... .............. ...............51122.8 - Lista tipurilor de habitate din RomAnia...............................52022.9 - Concluzii privind ariile naturale protejate din RomAria...524

Cap.23 - Prezentarea succintd a Parcurilor Nationale, a Parcurilornafurale, a Geoparcurilor gi a Rezervafiei Biosferei DeltaDundrii .....................531A. Parcuri nalionale 9i parcuri naturale carpatice... ....5351. Parcul natural Munfii Maramuregului ......... ............5352. Parcul Nafional Munlii Rodnei si Rezervalia BiosfereiPietrosul Mare......... ...................539

3. Parcul Na$onal Munfii Cdliman ...........,5424. Parcul natural Defileul Muresului Superior ............5465. Parcul natural VAnitori-Neam!.......... ....5476. Parcul Nafional Ceatrldu.... ......................551

T.Parcttl Naf,onal Cheile Bicazului-Hdgmag ...............554

8. Parcul nafural Putna-Vrancea............. ....5599. Parcul natural Bucegi ............562

10. Parcul Nalional Piatra Craiului ............565

11. Parcul Nalional Cozia .........56912. Parcul Nalional Buila-V6ntumila .......572

13. Parcul natural Gridigtea Muncelului-Cioclovina..........,.....,...57514. Geoparcul Dinozaurilor Tara Halegului. ...........,...57815. Parcul Nalional Defileul Jiului......... .....58216.Parcu1Na!iona1siRezervatiaBiosfereiRetezat17. Geoparcul Podigul Mehedinli.................. ................59018. Parcul Nalional Domogled-Valea Cemei....... ........59419. Parcul natural Porfile de Fier ................60020. Parcul Nafional Cheile Nerei-Beusnita............ .......60521. Parcul Nafional Semenic-Valea Carasului.................................60922.Parculnatural Munfii Apuseni .............613B. Parcuri nationale si parcuri naturale extracarpatice............ .....621,

23. Parcul natural Lunca joasi a Prutului Inferior ......621,

ia naturii

lone

sticd

500

501

511

520

: din RomAnia...524

, a Parcurilor:rei Delta

531

e.......................... 535

535

Biosferei

Cuprins

24.Rezervatia Biosferei Delta Dunirii..... .....................62425. Parcul Nafional Munfii M[cinului26.ParcuInatural Balta Mici a Briilei .......6222T.Parculnatural Vdciregti.. ....63528. Parcul natural Comana .......63929.Parculnatural Lunca Muregului In{erior ..,............64230. Parcul natural Cefa.......... ....544Foto D. Parcurile Nationale gi nnturale din Romdnin .................651

Cap.24 - Prezentarea cAtorva arii nafurale protejate situateirr afara parcurilor. ...............,.....677Carpalii Orientali...... .................6771. Pietrele Doamnei din Munfii Rardu......... ....6772.LacuI SfAnta Ana........... .........6803. Rezervatia Tigdile Mari din Masivul Ciucag....... .....682Intracarpalii de la Curburd.... ......................6864.VulcaniinoroiogidelaPAclele................ ...................686Carpafii Meridionali................ .....................6885. Lacul gi Valea BAlei.......... ......688Carpalii Occidenta1i.................. ....................6906. Rezervafii din Munfii Trascdului ............690T. Rezervaliile din lungul Vdii Ampoiului.......... .........6918. Lacul Ighiel ..........6939. Cheile de la intregalde........... ..................69410. Cheile din Valea RAmeplui ...................69611. Cheile Viligoarei ..................69812. Cheile Turzii ......69913. Muntele $esul Craiului-ScXrifa-Belioara ............... ....................70214. PArAul gi Lacul Petea.......... .....................7C,3Podigul Transilvaniei............... .............,.......70615. RApa Rosie......... ....................70616. Gridina Zmellor ..................708Podigul Casimcei... .....................7019

17. Recifii din Valea Cheia .......,709Foto E - Rezerztalii tn afara pmcurilor. ....7I3

11

539

542546547

551

554559

562

565

569

572

rr.ina .......... ..........575578582

zat ....................... 585

590

rpatice .................621

or ............... ..........621

594600

605

609

613

Marcian Bleahu o Ariile protejate gi protecfia naturii

Partea a patra - Fauna gi flora silbatici proteiatd in Romani a............791Cap.25 - Listele de animale si plante ocrotite in RomAnia prin

legislafia na$onald pani ta aderarea la uniunea Europeand (uE)...23325.1- Animalele ocrotite tot timpul anului firi restric|'ii.............7g425.2 -Animalele ocrotite cu excepfia perioadeiin care pot fi vanate,conform 1egii........... ....................7gg25.3 - Plante ocrotite prin legislatia nafionaH pand la aderareala UE......... .................741

Cap.26 - speciile de animale gi plante ocrotite ir Romania conformcu OUG m.5712007 si Legea nr.4912011 .......y:.............743

26.1, - Specii de animale gi plante a cdror conservare necesitidesemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protecfieavifaunistici............... .....,...........74426.2- Specii de animale si de plante de interes comunitar carenecesitd o protectie strictd........ ....................75026.3 - Specii de animale gi plante de interes nalional carenecesitd o protecfie strictd........ ....................75926.4 - Specii de animale si plante de interes comunitar, cu excepfiaspeciilor de pdsdri a cdror prelevare din naturd si exploatareface obiectul mdsurilor de management......... ..........,..70726.5 - Specii de animale gi plante de interes na[ional a cdrorprelevare din naturd si exploatare fac obiectul mdsurilorde management.................. ........75826.6 - Specii de pdsdri de interes comunitar a cdror vAndtoareeste permise ................. ...............7b926.7 - specii de pisdri de interes comunitar a cdror comercializareeste permise................. ...............76026-8 - specii de pdsiri de interes comunitar a ciror comercializareeste permisi in condilii speciale. ................76026.9 -,Metode si mijloace de capturi si ucidere gi modalitdqi dedeplasare interzise ire vederea capturdrii si uciderii v6natului....76126'10 - Comentarii la listele de animale gi plante ocrotite..... .......762

Partea cincea - Sfudii de caz .............769Cap.27 - Lunca Dundrii..... .................77I

27.1- Calitatea apelor Dundrii..... .......,.......771

l"

ia naturii

lominia ............731

inia prinuropeani (UE)...733

reskicfii.... .........734

care pot fi vAnate,

ini la aderarea739

741

743nAnia conform

rrare necesitd

or de protectie

tmunitar care750

mal cate753

mitar, cu excepliagi exploatare

757

mal a cdrormisurilor

758

or vAndtoare759

or comercializare760

or comercializare760

si modalitdEi de

lerii vAnatul'ui....7 61

te ocrotite. ...........7 62

769

13

744

27.2- Consecintele biologice ale poluirii apelor Dundrii..... ........77427.3 - Lunca Dun[rii gi relieful ei pe teritoriul RomAniei...............7727.4- Problemele ecologice ale Luncii Dundrii..... ......779

Cap.28 - Delta Dun[rii ................... ....78528.1, - Formarea Deltei Dundrii..... ..............78628.2- Relieful Deltei........ ..........78728.3 - Diversitatea biologici .....79128.4- Problemele ecologice ale Deltei Dundrii..... .......79428.5 - Protectia naturii....... ........79828'6_Reconstruc!iaeco1ogice........'..'.'.'.

Cap.29 - Masivul Bucegi (Dana Mofoiu)..... .......80329.1, - Elemente de relief ...........80329.2- Elemente climatice... .......80429.3 - Hidro9rafia................. .....80729 .4 - Diversitatea biologicd . .... 80829.5 - Date privind factorii de mediu ........81229.6 - Modificdri ale ecosistemelor in Masivul Bucegi..................82029.7-ProtecfianaturiiinMasir,rulBucegi........ ................823

Cap. 30 - Munfii Apuseni ...................835

30.1-ParticularitililereliefuluiMunlilorBihor .........836

30.2-Alte formafiuni........... .....839

30.3 - Diversitatea biologici .....84030.4- Istoricul Parcului Munfii Apuseni.... ..................84230.5 - Necesitatea creirii Parcului Munlii Apuseni.... ...................84430.6 - Idei privind managementul Parcului naturalMunfiiApuseni .......849

ANEXE..... ........853

Anexa 1 - Legislafia specificd pentru ocrotirea naturii ................. 855Anexa 2 - Termeni si expresii importante in ocrotirea nafurii.....864

Bibliografie ................. .......867

771

ate cu: PN - ParcurileLle, RB - Rezervalii ale

rurilor.:az\:" exemplificd Cap. 1 -

are in arii protejate;e 30 parcuri ocrotite in

i protejate in RomAnia

Capitolul 1

IDEEA DE PROTECTIE A NATURIISI EVOLUTIA EI

1.L - Relafia om-naturi in decursul istoriei

Termenul de naturd are mai multe accepfiuni. in sens filosofic,este materia in general, lumea materiald, universuf pusd in opozitiecu congtiinla sau spiritul. tn dictionarele marxiste se specifica faptul cdnatura este o realitate obiectiv[, necreatd si indestructibile, infinitiin timpgi spafiu, in continud dezvoltare gi miscare, guvemati de propriile salelegi. in sens si mai larg, natura reprezintd ansamblul de lucruri gi fiinlecare constifuie universuf realitatea. intr-un sens mai restrAns, prin naturdse inlelege ansamblul lumii inconjuritoare omului. Este acceptiunea pecare se bazeazd. expresia gtiin[e ale naturii, adicd gtiinfe care sunt puse inopozilie cu cele care se referd la om.

ln epoca luminilor, gtiinlele naturii le cuprindeau pe toate celecare se refereau la lumea inconjurdtoare, de la astronomie la fiinlele vii(inclusiv omul, ca fiinld biologicd). Cunoagterea naturii era consideratichiar esen[a cunoasterii, filosofia, de unde titulatura care se di doctorilor ingtiinle ca dr. phil., adicd doctor in filosofie.

Cu timpul, ir:rcepAnd mai ales din a doua jumitate a secolului alXIX-lea, sensul s-a restrAns, ajung6ndu-se ca prin naturd s[ se ir:rleleagddoar acea parte a lumii fuzice care nu a fost transformatd de om. Totodati,exist[ tendinla de a separa gtiinlele pur frzice (chimia, frzica, astronomia)de cele biologice, preocupate de fiinlele vii, dar si de mediul lor (botanica,zoologia, geologia), care ar fi gtiinlele naturii.

Trec evident peste celelalte acceptiuni ale termenului naturd prin carese definegte esenla, specificul unui lucru, al unui proces, sau ansamblulcaracterelor fundamentale care definesc fiinlele (de exemplu, nafuraumani, natura electricitifii etc.).

Marcian Bleahu r Ariile protejate gi proteclia naturii

Sd examindm, in primul rAnd, evolufia istoricd a conceptului de naturdin sensul sdu restrAns qi cum s-a ajuns la ideea de ocrotire a nafurii.

Preistoria. Natur4 ca mediu inconjurdtor, a fost perceputd ca atarede oameni de la ircepuful existenlei lor, adicd din momentul in care aapdrut conqtiinla de sine. Natura a fost aliatul primelor fiinte umane,cdrora le-a oferit mai irtAi hrani, apoi addpost.

inPaleolitic, oamenii au fost tributari naturii prin hrand, cea vegetaldsdlbaticd;i cea animalS, vAnatul, apoi prin piatra de confecfionat uneltele,gi ca adipost in timpul urgiilor glaciare, cAnd s-au retras irr pegteri. Darinci in acea vreme oamenii aveau congtiinla existenlei lor ca entitdfidependente de naturainconjurdtoare gi a faptului cd viala 1or depindea deanimalele vAnate. $r, pentru a-gi asigura succesul la v6nitoare, pictau peperefii pegterii animalele pe care sperau sd le rdpund. Aga s-a n5.scut arta,dar este gi primul document al relafiei om-naturi, aceasta din urmi fiindun obiect indispensabil supraviepirii (R1;t. inNeolitic,omul a fostintr-o gi

mai str6nsd legdturi cu natura, ea fumiz6ndu-i lutul de confecfionat vase,

care au permis fierberea grAnelor gi deci aparilia agriculturii, ea,larAndulei, determinAnd domesticirea animalelor. Agriculfu ra a reprezentat primamare revolufie civilizatoare, schimbAnd total stilul de viald gi necesitdlileoamenilor, fdcAndu-i foarte dependenfi de naturd, de factorii climaticicare determind succesul recoltelor, de factorul sol, de lumea vegetald dincare igi luau plantele pe care sd le cultive. Mai mult decAt atAf agezdrile

neolitice sunt situate in cAmpii pentru agricultori, pe marginea rAurilorsau a mdrii pentru populafile de pescari, gi in munfi pentru crescdtoriide animale. Astfel, natura era obiectul principal al preocupdrii oamenilorneolitici.

Antichitatea debuteazd cu o noui schimbare in viala oamenilor,avAnd ca primd cawzd. structurarea societdlii pe ierarhii, cu conducdtorigi supugi. Aceasta a dus la constituirea marilor state gi la corolarul ei,aparitia oragelor. Concentrareain orage a dus la diferentierea populafiei pemeserii, scindarea mare fdcAndu-se intre meseriasii ordgeni gi agricultoriigi cresc[torii de animale, rdmagi in aqezdri sdtegti. Cei din urmd au rdmasstrAns legali de naturd, in timp ce ordgenii s-au desprins treptat de ea,

pierzAnd uneori chiar noliunea ca atare.

{ia naturii

onceptuluidenaturi'otire a naturii.

st perceputd ca atare

momentul tr care a

melor fiinle umane,

n hrand, cea vegetald

:onfecfionat uneltele,

retras in pegteri. Dartenlei lor ca entitdliriala lor depindea de

v6nitoare, pictau pe

i. Aga s-a niscut arta,

:easta din urmd fiindic, omul a fostintr-o gi

de confecfionat vase,

rculturii, ea, la rAndula a reprezentat Primale r.iafi gi necesitdlile

de factorii climaticile lumea vegetald dint decAt atdt, aqezdrlle

pe marginea rAurilorn{i pentru crescdtorii|reocupirii oamenilor

e in viala oamenilor,iarhii, cu conducltori:ate gi la corolarul ei,'enfierea populaliei Peori.geni gi agricultorii

-ei din urmi au r[masesprins treptat de ea

..dfllr'

Capitolul 'I..ldeea de proteclie q naturii qi eoolulia ei

in Lntlchitate, a ap[rut o noud clasd sociald, dezvoltatd din nevoiade irrlelegere a lumii inconjurdtoare, nevoie la inceput rnetafrzicd,, servitdinci din preistorie de vrdjitori, apoi,la inceputurile Antichitifii de mariipreofi (fur Egipt, Mesopotamia, Siria, India), nevoie deveniti mai tArziugtiinfificd (in Grecia 9i lumea romand), gi care a dus la aparilia filosofilor,rurme sub care se aflau gi ceea ce numim acum oameni de gtiinfi, adicd ceicare incearcd si afle rosturile gi mecanismele lumii pebaze rafionale.

in acest context, relalia cu natura a fost complexd. La locuitorii dinOrientul Apropiat (la sirieni gi babilonieni), animalele erau sacre, multedin zeitili fiind reprezentate prin oameni cu capete de animal sau anirnalecu capete de oameni (A21, iar la egipteni unele animale erau imbdlsdmateodati cu stipAnii lor (de exemplu, pisicile sau cAinii). Totodat5, naturaeste perceputd gi ca factor aital pentru existenla comunitifii, cum ar fi de

pildd revirsirile apelor Nilului sau oscilafiile de debit ale Eufratului.Totugr, este de remarcat ci lumea anticd perimediteraneani gi a Ori-

entului Apropiat (ldsAnd la o parte lumea greco-romand), nu prea a avuto irclinare deosebiti spre cunoagterea gtiinlificd a naturii inconjuritoare,fapt straniu daci ne g6ndim cAt de departe au fost duse gtiinfe Precummatematica, astronomia gi medicina.

Un loc aparte il ocupd insd China antic5, unde a predominat o

viziune gtiinfificd gi rafionald asupra lumii. Chinezii nu considerau nirnictranscenden! inexplicabil natura gi omul fiind obiecte de cunoastere

bazate pe observatia directd. Aga se face cd ei aveau cunoqtinle botanice

aprofundate, cu tratate scrise gi un numdr impresionant de plantedomesticite gi cultivate in scopuri practice.

Pentru Antichitatea orientald exist[ gi cAteva gtiri privind acliunide ocrotire a naturii, ca de ex. faptul cd un impXrat indian a ordonat, insecolul III i.Hr., sd se creeze teritorii ie care vAnatoarea sd fie interzisd, ir:r

scopul regenerdrii speciilor pe cale de disparifie.

Grecia antici. Natura devine obiect de studiu gtiinlific de-abia inGrecia anticS, mai ales prin Aristotel, autor al unor adevdrate tratate deistorie naturald. Din pdcate, tratatele despre plante gi despre pietre nu s-au

pistrat, dar cele douizeci de cdrfi despre animale dovedesc profunzimeagi exactitatea cu care marele filosof a gtiut si observe, sd descrie gi siinleleagi natura. Continuator al lui a fost Teofrast, de la care s-au pdstrat15 cirli despre plante gi doar un fragment dintr-un tratat despre pietre.

25

Marcian Bleahu . Ariile protejate gi proteclia naturii

Roma antici. i"ctinagi mai mult spre performanfele tehnice, roma-nii nu s-au prea interesat de nafurd, mai ales de biologie, nelds6nd niciobservafii importante, nici tratate la nivelul celor grecegti. Din acest punctde vedere o excepfie este Pliniu cel BdtrAn, cu o presupusd Istorie Nafurald

;i cu sfudii, poate primele, de vulcanologie, alcdfuite pebazaobservatiilorasupra erupfiilor vulcanului Vezuviu. El a fost chiar victima unei astfel deerupfii, lucrdrile lui fiind insd continuate de fiul sdu, Pliniu cel TAndr.

Campaniile rizboinice, cucerirea aproape aintregii Europe au fdcutdin romani ins[ buni observatori ai geografiei, ai reliefului ai hidrologiei(nevoia de aprovizionare cu api a agezdrilor), ai mareelor; precum si airesurselor minerale. in acest din urmd domeniu, ei au excelat din punctde vedere tehnic, dovadd fiind marile lucrdri de exploatare a aurului dinlara noastre, din Munlii Apuseni, din pdcate distruse de aviditatea dupdaur a regimului comunist.

Evul Mediu a cunoscut, datoritd dezvoltdrii tot mai extinse a culti-virii pim6ntului gi pe de altd parte, a utilizdrii tot mai intense a bogd-

liilor subsolului, separarea clard a societdfii umane tr doud clase distincte,cea a sdtenilor gi cea a ordgenilor. Daci prima avea legdturi directe cunatura, cea de-a doua a avut contingenle doar intAmpldtoare cu nafura.Era un rdstimp al dominafiei in Europa a bisericii cregtine, ce a stat labaza impundtoarelor catedrale gotice care au ad[postit opere de artdnrfdfigAnd mirifice personaje sfinte, promildtoare ale fericirii vielii deapoi, dar si personaje detestabile, ameninlAnd cu pedepsele infemului,?nfeligAnd fie animale ir luptd cu sfinfii (vezi Sf. Gheorghe luptAnd cubalaurul), fie menite sd ii inspdimAnte pe necredinciogi prin hidogenie,cum sunt sculpturile de garguie de la Catedrala Notre-Dame de Paris(A3). Dar cei apartinAnd clasei superioare a societdlii medievale au doritsd-gi infrumuseleze viala i:rconjurAndu-se de grddini cu bogdlie de flori,mdrturie fiind printre altele cele ale palatului Alhambra din Spania, datAnddin secolele aI XIII-XIV lea (A4). De fapt, grddinile gi parcurile, ca zoneornamentale ale unor resedinle sau ale unei localitdfi, au fost cultivate dincele mai vechi timpuri. Grddinile suspendate ale palatului impdratului

1 Litera se referd la grupajul de fotografii, iar cifra la fotografia avuti invedere.

c.tia naturii

anlele tehnice, roma-ologie, nelisAnd niciceqti. Din acest punctpusi Istorie Naturaldpebaza observafiilorvictima unei astfel de

, Pliniu cel TAndr.

regii Europe au fdcutiefului, ai hidrologieiLareelor, precum si ai

au excelat din punctrloatare a aurului din;e de aviditatea dupd

ot mai extinse a culti-t mai intense a bogd-

n doui clase distincte,:a legdturi directe cu

mrpldtoare cu nafura.i cregtine, ce a stat laipostit opere de artiale fericirii viefii de

pedepseie in{ernului,Gheorghe luptAnd cu

nciogi prin hidogenie,

Notre-Dame de Paris

.l'i medievale au doritini cu bogilie de flori,bradinSpania, datAnd

e gi parcurile, ca zone

S, au fost cultivate dinpalatului impdratului

ra la fotografia avutd in

",,,rrr$Ui,

Capitolul 'J..ldeea de proteclie a naturii gi eaolulia ei

Nabucodonosor al Il-lea, din Babilon, din jurul anului 600 i.Hr., au

intrat i:r legendd sub numele impropriu de ,,gredinile suspendate ale

Semiramidei", imp[riteasd care a triit de fapt cu 100 de ani inaintea rea-lnzdrlilor! Dar cultul pentru flori qi aranjarea 1or fur grddini sunt mult maivechi, grddinile chinezegti fiind semnalate incd din mileniul I i.Hr., iarcele japoneze dinsecolul IVi.Hr., fiindu-le con{erite virtufi filosofice. Este

vorba, evidenf de grddini cultivate, unele cu geometrii savante, incd de

pe vremea romanilor, cu menirea de a infrumusela vile, orase, cimitire,Iocuri de cult.

ln afara acestor contingenle limitate cu natura, s-a considerat cd Er,'ul

Mediu a fost un rdstimp de intuneric pentru gtiinfi, dar i::r ultimul timps-a dovedit a fi fost, de fapt, o perioadd de progres qtiinfific, intr-adevirnumai ir anumite domenii" nu gi cel al gtiinlelor naturii. StAnd putemicsub influenla lui Aristotel, oamenii de gtiinld arabi sau cei din Europa

cregtind nu au adus nimic nou fur domeniul botanicii sau al zoologiei,

cel mult au descoperit unele plante ce puteau fi incorporate reletelor

alchimiei. in schimb, mineralogia, element debazl,in aceasti practicd, a

cunoscut o dezvoltare remarcabili, nu numai prin atribuirea unor virtufi,magice mineralelor, ci gi prin observalii gtiinfifice privind compozifia gi

modul lor de aparifie.in Evul Mediu, existd gi gtiri privind acliuni de ocrotire a naturii.

Dintre acestea citim:tn Franconia, este pusd sub ocrotire, pe Rinul mijlociu, o fAgie

de pdmAnt din interese militare.in Saxonia, sunt emise ordine privind protectia gi ingrijireaarborilor.Ginghis Han a stabilit, in1210, perioade de interdiclie a vAni-torii, pentru regenerarea exemplarelor de animale foartebunede prdsild.in Polonia, in1423, este dat un ordin de protejare a cailor sdl-

batici gi a arborilor de tisd.

in Elvelia in 1300, sunt puse sub protecfie, pdsdrile cAnt[toarecare mdnAncd insecte ddundtoare, acesta fiind un prim exem-

plu de tratare biologicd a ddunitorilor.

27

Marcian Bleahu . Ariile protejate gi proteclia naturii

$i totin Elvefia este crea! in secolul al XIII-le4 Districtul liberKiirpf, ca azTl pentru speciile sdlbatice, acesta fiind cea maiveche arie protejatd din lume mentinutd pAnX astdzi.

Toate aceste griji pentru elemente ale naturii erau pur materiale,dar denotd, in unele caztJri, o bund cunoagtere a mecanismelor evolulieibiologice.

Renasterea a reprezentat momenful irr care nafura a intrat irr con-gtiinfa oamenilor prin culfurd. Dar nu nafura reali, ci imaginea ei folositica obiect decorativ imaginar. in picturi, in portretele multoi artisti, aparin fundal stAnci imaginare, ca de exemplu la Leonardo da Vinci (A5), iardiverse intAmpliri biblice sau laice ale vechilor mitologii greco-latine,subiecte predilecte pentru pictori, au loc pe fundaluri cu pddurt, rdli,cascade, guri de pegteri si munti, tratate din imaginafie, dar cu vXditdintenfie de a conferi ansamblului dramatism. Giorgione, HieronymusBosch gr, in generaf pictorii flarnanziau excelatin astfel de tablouri, plinede o naturd fastidioasd (A5). Dar tot pictorii flamanzi descoperi gi picturarealistd, a reproducerii nafurii reale, ei fiind cei care au descoperit ,,spirifulnahtrii", fapful ci ea nu era consideratd doar un obiect de utilizat dreptfundal al viefii materiale, dar gi al celei spirituale, putAnd fi un subiect insine, cre6nd o emolie ce degteaptd sentimente. S-a inceput cu prezentarearealistd a unui peisaj din Alpi, cum a ficut ir:rcd dlr.1,4M pictorul Konradde Wib (AZ), aluntAndu-se la pdtrunderea adAncd in suflet, cu misterioasepeisaje (A8).

in ceea ce privegte lafura cognitivd, se poate spune cd Renastereaa fost prin excelenli o perioadd a cunoagterii PimAntului. Astfef se emitteorii privind formarea reliefului terestru, a muntilor, precum si a altorcomponente esenfiale ale naturii ir:rconjurdtoare, de ele fiind legate numecelebre, precum Bemard Palissy sau Georges Buffor1 care au dat un sub-stantial avAnt cunoasterii nafurii.

un impuls deosebit pentru cercetarea naturii l-au dat descoperirilegeografice ale secolelor XV gi XVf cAnd sunt inglobate cunoasterii umanenoi teritorii, cu noi peisaje, dar mai ales cu noi plante si animale. Ddmdoar doui exemple: descoperirea celei mai mari flori din lume, Rffiesiaarnoldi, de 1 m diametru gi 8 kg greutate (A9) gi animale ciudate, precumrinocerii (A10). Eforturile de a le descrie si clasifica sunt meritorii, acum