Articol - Începerea Și Extinderea Urmăririi Penale

8/17/2019 Articol - Începerea Și Extinderea Urmăririi Penale

http://slidepdf.com/reader/full/articol-inceperea-i-extinderea-urmaririi-penale 1/10

Începerea i extinderea urmăririi penaleș „in rem” iș „in personam”.

Limitele competen ei organului de cercetare al poli iei judiciare i ale procuroruluiț ț ș

în acep iunea Noului Cod de procedură penală.ț

Spre deosebire de vechiul Cod de procedură penală, actualul Cod face distincţie între

începerea urmăririi penale faţă de faptă – cunoscută în doctrina juridică sub denumirea „inrem” – şi începerea urmăririi penale faţă de o persoană – „in personam” .

Astfel, începerea urmăririi penale cu privire la faptă – „in rem” – este reglementată prindispoiţiile art. !"# alin. $%&'$(& C.proc.pen. care stabileşte că aceasta se poate dispune prinordonanţă atunci c)nd actul de sesiare îndeplineşte condiţiile prevăute de lege şi se constatăcă nu e*istă vreunul dintre caurile care împiedică e*ercitarea acţiunii penale prevăute la art.%+ alin. $%&.

§1. Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penaleAcţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar c)nd a fost pusă în mişcare nu mai

poate fi e*ercitată dacă

a& fapta nu e*istă- b& fapta nu este prevăută de legea penală ori nu a fost săv)rşită cu vinovăţia prevăută de

lege-c& nu e*istă probe că o persoană a săv)rşit infracţiunea-d& e*istă o cauă justificativă sau de neimputabilitate-e& lipseşte pl)ngerea prealabilă, autoriarea sau sesiarea organului competent ori o altă

condiţie prevăută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale-f& a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fiică

sau s'a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică-g& a fost retrasă pl)ngerea prealabilă, în caul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia

înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere încondiţiile legii-h& e*istă o cauă de nepedepsire prevăută de lege-i& e*istă autoritate de lucru judecat-

j& a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.n caurile prevăute la alin. $%& lit. e& şi j&, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare

ulterior, în condiţiile prevăute de lege./ importantă modificare, ca o consecinţă a limitării obligativităţii e*ercitării acţiunii

penale, în paralel cu introducerea principiului subsidiar al oportunităţii $în baa căruia, înanumite caue, procurorul va putea renunţa la e*ercitarea acţiunii penale, în condiţiile

prevăute de lege&, în noul Cod de procedură penală nu mai este prevăut caul referitor la

fapta care nu preintă gradul de pericol social al unei infracţiuni $caul de la art.%" alin.% lit.b %

din C.proc.pen. de la %0+1&.

2oul Cod de procedură penală instituie, ca regulă, caracterul obligatoriu al începeriiurmăririi penale anterior efectuării oricăror acte de cercetare. 3*cept)nd situaţiile în care însuşiactul de sesiare este inform, ori cele în care din chiar cuprinsul acestuia reultă o cauă deneprocedibilitate%, niciun act de procedură nu mai poate fi îndeplinit în afara procesului

penal, nicio probă nu mai poate fi administrată în afara acestui cadru2.4a primirea sesiării, organul de urmărire penală procedeaă la e*aminarea sesiării şi

la verificarea competenţei sale $art. (05 C.proc.pen.&.

1 Aceste situaţii sunt explicate în cuprinsul art. 294 alin. (2) C.proc.pen.



n situaţia în care pl)ngerea sau denunţul nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăutede lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, se restituie pe cale administrativă

petiţionarului, cu indicarea elementelor care lipsesc 6art. (05 alin. $(& C.proc.pen7.Atunci c)nd sesiarea îndeplineşte condiţiile legale de admisibilitate, dar din cuprinsul

acesteia reultă vreunul dintre caurile de împiedicare a e*ercitării acţiunii penale prevăute de

art. %+ alin. $%&, organele de cercetare penală înainteaă procurorului actele, împreună cu propunerea de clasare.

n caul în care procurorul apreciaă propunerea întemeiată, dispune, prin ordonanţă,clasarea.

8acă nu sunt incidente prevederile art. %+ alin $%& şi nu se poate propune clasareacauei, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale „in rem” prin ordonanţă,în cel mult # ile de la repartiarea dosarului penal!.

9ractic, în toate cauele, acesta este primul act care se întocmeşte de organele judiciareîn activitatea de cercetare şi instrumentare a unei caue penale, imediat după primirea sesiării.

Astfel, nicio investigaţie nu poate avea loc dec)t în condiţiile privitoare la desfăşurarea

actelor de urmărire penală, în cadrul procesului penal . 2oua reglementare nu mai cunoaştefaa premergătoare începerii urmăririi penale, de str)ngere a datelor necesare :în vedereaînceperii urmăririi penale; $prevăută sub reglementarea anterioară de art. ((5 C.proc.pen. din%0+1&.

8e aceea, în art. !"# alin. $%& C.proc.pen., legiuitorul a instituit obligaţia organului deurmărire penală de a începe urmărirea penală, de îndată după ce a fost legal sesiat.

<ot ca element de noutate este faptul că ordonanţa prin care organul de urmărire penalăal poliţiei judiciare a dispus începerea urmăririi penale „in rem” nu mai este supusă confirmăriide către procuror.

/rganul de urmărire penală are doar obligaţia de a'l înştiinţa pe procuror cu privire ladispunerea începerii urmăririi penale „in rem”, sens în care înainteaă la 9archet un e*emplar

al /rdonanţei.8acă, potrivit legii, punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la pl)ngere

prealabilă ori la sesiarea sau cu autoriarea organelor prevăute de lege, urmărirea penală nu poate începe în lipsa acestora 6art. = alin. $!& C.proc.pen.7.

C)t priveşte limitele, conţinutul şi întinderea actelor de urmărire penală ce se pot efectuadupă începerea urmăririi penale cu privire la faptă, în condiţiile art. !"# alin. $%&, trebuie

preciat că aceasta este o faă procesuală destinată str)ngerii probelor în baa cărora să se poatăformula o învinuire împotriva unei persoane. >ormularea unei învinuiri „in personam” nu

poate fi consecinţa simplei înregistrări a unei sesiări valabile- fiind un act de o însemnătatesporită şi cu consecinţe importante privitoare la persoana celui investigat, punerea sub învinuire

a unei persoane trebuie să fie fundamentată de o serie de probe, administrate prin mijloacele de probă prevăute de lege.

2 I. Kuglay, Al. Şinc, procurori la 9archetul de pe l)ngă nalta Curte de Casaţie şi ?ustiţie, nceperea urmăririi penale cu privire la faptă, condiţie pentru emiterea mandatului de supraveghere tehnică – notă de studiu. @@@.mpublic.ro

3 Ordinul comun M.A.I. nr. !"1#.#4.2#14 $ %.&.C.C.'. nr. 12"C"2#14 priindaproarea *ormelor metodolo+ice priind înre+istrarea, eiden-ierea unitar,

circuitul sesi/rilor penale 0i coordonarea administrati a actiit-ilor dispuseor+anelor de poli-ie de ctre procuror. $ art. 11 alin. 1



8e aceea, simpla începere a urmăririi penale cu privire la faptă nu are caracterulformulării unei acuaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului

procesual în care se pot str)nge primele probe cu privire la o anumită faptă5.

§2. cte de urmărire ce se pot e!ectua după începerea urmăririi penale „in rem”

8e regulă, după începerea urmăririi penale „in rem” organele de urmărire penală potdispune şi efectua orice acte procedurale.

Ca e*cepţie, organele de urmărire penală nu pot dispune şi efectua acte procedurale careimplică obligatoriu ca urmărirea penală să fie începută „in personam”.

8in practica organelor de urmărire penală ale poliţiei şi din prevederile Codului de procedură penală reultă că în scopul începerii urmăririi penale „in personam” se efectueaă

următoarele acte de urmărire penală%. audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente-(. audierea martorilor-!. măsuri de protecţie a martorilor ameninţaţi sau vulnerabili-5. audierea persoanei bănuite a fi săv)rşit infracţiunea $în această faă procesuală declaraţia

acesteia se poate lua pe formular de martor, ea av)nd această calitate în raport cu faptasăv)rşită&. lterior, după începerea urmăririi penale „in personam”, această persoană vafi audiată în calitate de suspect cu respectarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor ce decurgdin această calitate procesuală-

#. întocmirea fişei de evidenţă a datelor de stare civilă a persoanei în cauă $în special a persoanei bănuite&-

+. întocmirea caierului judiciar pentru persoana bănuită-=. obţinerea de referinţe, caracteriări scrise ale minorului de la şcoală şi vecini-1. efectuarea cercetării la faţa locului şi întocmirea unei planşe foto cu cele constatate-0. recunoaşteri din grup sau album foto-%". efectuarea de confruntări-%%. reconstituiri $conducere în teren&-%(. e*perimente judiciare-%!. controale, verificări economice, inventarieri, reviii etc.%5. confruntări-%#. metode speciale de supraveghere sau cercetare prevăute de art. %!1'%#! C.proc.pen.

a& interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă- b& accesul la un sistem informatic-c& supravegherea video, audio sau prin fotografiere-d& localiarea sau urmărirea prin mijloace tehnice-e& obţinerea datelor privind tranacţiile financiare ale unei persoane-f& reţinerea, predarea sau percheiţionarea trimiterilor poştale-g& utiliarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor-h& participarea autoriată la anumite activităţi-i& livrarea supravegheată-

4 I. Kuglay, Al. Şinc, procurori la %arcetul de pe ln+ &nalta Curte de Casaţie i

'ustiţie, &nceperea urmririi penale cu priire la apt, condiţie pentru emitereamandatului de suprae+ere tenic $ not de studiu. 555.mpulic.ro



j& obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furniorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furniorii de servicii de comunicaţiielectronice destinate publicului, altele dec)t conţinutul comunicaţiilor, reţinute decătre aceştia în temeiul legii speciale privind reţinerea datelor generate sau

prelucrate de furniorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furniorii

de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.%+. conservarea datelor informatice-%=. percheiţii domiciliare-%1. percheiţii corporale sau asupra vehiculelor-%0. percheiţii informatice(". constatări, e*pertie tehnico'ştiinţifice, judiciare, contabile-(%. constatări, e*pertie medico'legale psihiatrică, to*icologică-((. autopsii-(!. e*aminarea medico'legală fiică a persoanei-(5. e*pertiă genetică'judiciară-(#. comisii rogatorii-

(+. delegări-(=. măsuri asigurătorii-(1. citări de persoane-(0. efectuarea unui mandat de aducere.

9utem spune că începerea urmăririi penale ;in rem; este singura condi ie, esen ială iț ț ș

suficientă pentru efectuarea actelor de urmărire peală susmen ionate,ț acestea nefiind în niciositua ie condi ionate de efectuarea urmăririi penale fa ă de o persoanăț ț ț .

§". cti#ităţi ce nu se pot e!ectua dec$t în !aza urmăririi penale „in personam”

8upă efectuarea activităţilor de cercetare, dacă organul de cercetare penală al poli ieiț

judiciare constată că din datele şi probele e*istente în cauă reultă indicii reonabile că oanumită persoană a săv)rşit fapta pentru care s'a început urmărirea penală, va înainta dosarul

prin adresă procurorului de ca, împreună cu un referat motivat prin care propune efectuarea încontinuare a urmăririi penale fa ă de aceasta.ț

9rocurorul va dispune ca urmărirea penală să se efectuee în continuare faţă de persoanaîn cauă, care dob)ndeşte calitatea de suspect 6art. !"# alin. $!& C.proc.pen.7, în aceea i i sauș

în cel mult %# ile în cauele comple*e#.3ste vorba despre începerea $continuarea& urmăririi penale „in personam”.Anterior dispoiţiei ca urmărirea să se efectuee cu privire la o anumită persoană,

aceasta nu are nicio calitate procesuală, prin urmare nu este subiectul vreunor drepturi ori

obligaţii procesuale.n faa urmăririi penale „in rem” este interisă efectuarea actelor procesuale şi procedurale care presupun ca urmărirea penală să fie începută „in personam” sau trebuie pusăîn mişcare acţiunea penală

%. audierea suspectuluiBinculpatului-(. percheiţii domiciliare efectuate pentru prinderea suspectului ori inculpatului-!. luarea măsurilor preventive

a& reţinerea- b& controlul judiciar-c& controlul judiciar pe cauţiune-d& arestul la domiciliu-

Ordinul comun M.A.I. nr. !"1#.#4.2#14 $ %.&.C.C.'. nr. 12"C"2#14 $ art. 21 alin. 2



e& arestarea preventivă.5. măsuri de siguranţă cu caracter medical

a& obligarea proviorie la tratament medical- b& internarea medicală proviorie.

n practica judiciară s'a ridicat problema dacă se poate începe urmărirea penală ;in rem;atunci c)nd actul de sesiare face referire la un făptuitor care are o anumită calitate ce îi conferădreptul să nu fie urmărit dec)t după îndeplinirea unor condiţii prealabile.

8ispoiţiile alin. $5& al art. !"# se referă la categoriile de persoane care nu pot fiurmărite dec)t după îndeplinirea unor condiţii prealabile.

n conte*tul acestor reglementări, în legătură cu urmărirea penală a unor categorii de persoane se impune şi analia corelativă a dispoiţiilor art. (05% cu cele ale art. !"#.

Sintagma :începerea urmăririi penale; din art. (05% nu poate fi interpretată separat dedispoiţiile art. !"# alin. $5&, potrivit cărora :faţă de persoanele pentru care urmărirea penalăeste condiţionată de obţinerea unei autoriaţii prealabile sau de îndeplinirea unei alte condiţii

prealabile, efectuarea urmăririi penale se poate dispune numai după obţinerea autoriaţiei oridupă îndeplinirea condiţiei;.Astfel, trebuie admis că, faţă de conţinutul e*plicit al alin. $5& din art. !"# şi av)nd în

vedere întreaga concepţie a legiuitorului privind cele două etape distincte ale urmăririi penale,autoriările şi celelalte condiţii la care se referă art. (05% sunt în realitate necesare pentru caurmărirea penală să se efectuee faţă de o anumită persoană, şi nu pentru începerea urmăririi cu

privire la o faptă+.

Constatăm că între conceptele folosite de legislaţie în materia urmăririi penale se înscrieşi cel de :indicii reonabile;, deşi acesta nu are o reglementare de sine'stătătoare în 2oul Codde procedură penală.

9revederile 2oului Cod de procedură penală nu definesc termenul de „indicii rezonabile”, însă vom încerca o definiţie a acestui termen în r)ndurile de mai jos.

ndiciile reonabile, firesc, nu sunt probe sau mijloace de probă, ci doar simple date,simple informaţii din care să reulte presupunerea, suspiciunea reonabilă că o persoană asăv)rşit o faptă prevăută de legea penală.

4egea nu le ridică la rangul de probe, însă apreciem că le conferă totuşi valoare probatorie, complet)nd în acest fel regimul probator lăsat la îndem)na organelor judiciare pentru atingerea şi realiarea scopului procesului penal.

n literatura de specialitate s'a afirmat că :în sensul strict şi limitat al cuv)ntului, unindiciu este un dat sensibil care anunţă preenţa unui obiect sau imanenţa unui eveniment;=.

9rin raportare la cele de mai sus reultă că indiciul este percepţia care semnalieaă că persoana faţă de care se efectueaă acte de urmărire penală a săv)rşit fapta, atributul:reonabil; determin)nd ca presupunerea să fie în limite normale, obişnuite, care nu au nimicieşit din comun, fără e*agerări şi cu cumpătare1.

! I. Kuglay, Al. Şinc $ not de studiu. 555.mpulic.ro

6 P. Popescu-Neveanu, 7icţionar de psiolo+ie, 8d. Alatros, ucureti, 196:, p.346, apud L. Coraş, Arestarea preenti, 8d. C.;. ec<, ucureti, 2##!, p. :1.

: L. Coraş, Arestarea preenti, op. cit., p. :1=:2.



S'a e*primat şi opinia că acestea pot fi informaţii sau date convingătoare, din cuprinsulcărora să reulte fără echivoc că se pregăteşte comiterea unei infracţiuni sau s'a comis o astfelde faptă penală0.

9utem spune că avem indicii rezonabile – atunci când din datele şi probele administrate în

cauză există presupunerea, suspiciunea rezonabilă că fapta cu privire la care se efectueazăurmărirea penală a fost săvârşită de o anumită persoană.

n această faă procesuală, organul de urmărire penală al poliţiei judiciare înainteaă procurorului un referat motivat în care propune continuarea urmăririi penale faţă de persoanadespre care e*istă indicii reonabile că a săv)rşit fapta pentru care s'a început urmărirea penală„in rem”.

Spre deosebire de vechile reglementări, în care persoana faţă de care s'a începuturmărirea penală devenea „învinuit ”, acum aceasta are calitatea de „suspect ” şi are drepturileşi obligaţiile prevăute de art. 1! şi %"1 C.proc.pen.

Conform art. 5 alin. $%& din 4egea nr. (##B("%! pentru punerea în aplicare a Codului de

procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoiţii procesual penale %", :actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, cu respectarea dispoiţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, răm)nvalabile, cu e*cepţiile prevăute de preenta lege;.

nterpret)nd aceste te*te de lege reultă că, în dosarele penale aflate în lucru şi în cares'a început urmărirea penală în condiţiile prevăute de vechiul Cod, persoana care aveacalitatea de învinuit capătă automat calitatea de suspect prin efectul legii.

n aceste condiţii, organul de urmărire penală are următoarele obligaţii' ţin)nd cont de faptul că infracţiunilor din 2oul Cod penal li s'a dat o nouă

numerotare, dacă faptele pentru care s'a început urmărirea penală conform vechilor prevederilegale au acum o nouă încadrare juridică $o nouă numerotare&, organele judiciare vor dispune

schimbarea încadrării juridice a faptelor conform articolelor din 2oul Cod penal-' să aducă la cunoştinţa suspectului schimbarea încadrării juridice a faptelor

pentru care este cercetat conform 2oului Cod penal-' să aducă la cunoştinţa suspectului drepturile şi obligaţiile pe care le are conform

calităţii de suspect.<otu i, fa ă de o infrac iune comisă anterior datei de "%."(.("%5, incriminată înș ț ț

continuare de Codul nou i în raport cu care am stabilit că legea veche este mai favorabilă,ș

încadrarea juridică a faptei va fi făcută conform Codului vechi, care, de i nu mai este înș

vigoare, ultraactiveaă prin efectul art. # din Codul 9enal%%./bservăm faptul că au fost reglementate, spre deosebire de vechiul cod, care prevedea

doar obliga ia de a str)nge probe, i obliga iile de a căuta i str)nge date i informa ii, precum iț ș ț ș ș ț șde a lua măsuri pentru limitarea consecinţelor infrac iunilor. n schimb s'a renun at la obliga iaț ț ț

9 L.C. Kovesi, Accesul i suprae+erea sistemelor de telecomunicaţii sauinormatice. Mi>loace de pro, în 7reptul, nr. 6"2##3, p. 143, apud A.Ş. Tulbure, A.

Tatu, 7iscuţii priind noţiunea de ?indicii temeinice@ în procesul penal în eista7rept $ Beries 'urisprudentia nr. 1#"2##6, p. 3!#.

1# M.O. nr. 1 din 14 au+ust 2#13.

11 %.&.C.C.'. $ Bericiul de îndrumare 0i control $ *ota de studiu 0i îndrumare nr.2!69"C"2#14 din #4.12.2#14, 555.mpulic.ro



de a str)nge date cu privire la împrejurările care au determinat, înlesnit sau favoriat săv)r ireaș

infrac iunii.ț

Sunt men inute obliga iiile de a efectua actele de cercetare care nu suferă am)nare, chiar ț ț

dacă privesc o cauă pentru care nu au competenţa de a efectua urmărirea penală, c)t i aceeaș

de a str)nge i administra probe at)t în favoarea c)t i în defavoarea suspectului sauș ș

inculpatului.

§%. &xtinderea urmăririi penale sau sc'im(area încadrării juridice a !aptelor ) art. "11C.proc.pen.

n caul în care, după începerea urmăririi penale, organul de urmărire penală constatăfapte noi, date cu privire la participarea unor alte persoane sau împrejurări care pot duce laschimbarea încadrării juridice a faptei, dispune e*tinderea urmăririi penale ori schimbareaîncadrării juridice.

/rganul de cercetare penală care a dispus e*tinderea urmăririi penale sau schimbareaîncadrării juridice este obligat să îl informee pe procuror cu privire la măsura dispusă,

propun)nd, după ca, punerea în mişcare a acţiunii penale.8in interpretarea acestor prevederi legale aprecie că organul de urmărire penală al

poliţiei judiciare poate dispune, fără confirmarea procurorului, e*tinderea urmării penale sauschimbarea încadrării juridice a faptelor doar atunci c)nd urmărirea penală este începută cu

privire la o faptă – „in rem”, întruc)t doar acest act este în puterea de dispoiţie a organelor poliţiei judiciare şi nu este supus confirmării procurorului.

n situaţia în care procurorul a dispus ca urmărirea penală să fie continuată faţă de o persoană, care dob)ndeşte calitatea de suspect, conform art. !"# alin. $!&, organele poliţiei judiciare nu pot dec)t să propună prin referat extinderea urmăririi penale cu privire la alte persoane sau alte fapte săv)rşite de acestea sau schimbarea încadrării uridice a acestor fapte,urm)nd ca procurorul să dispună prin ordonanţă cu privire la aceste propuneri%(.

Altfel, ne putem afla în situaţia în care urmărirea penală a fost începută cu privire la ofaptă 6conform art. !"# alin. $%&7, continuată prin dispoiţia procurorului faţă de o persoană 6art.!"# alin. $!&7, după care organele de urmărire penală ale poliţiei judiciare ar putea dispune fărăconfirmarea procurorului e*tinderea urmăririi penale pentru alte fapte şi chiar alte persoane sauar putea dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor după cum apreciaă, fără să propună

punerea în mişcare a acţiunii penale.3ste adevărat că organul de cercetare penală care a dispus e*tinderea urmăririi penale

sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informee pe procuror cu privire la măsuradispusă, însă acest aspect nu îngrădeşte puterea de dispoiţie a organelor de cercetare ale

poliţiei judiciare, iar, în aceste condiţii, prevederile art. !"# alin. $!& nu îşi mai găsescaplicabilitatea dec)t în faa iniţială a urmăririi penale.

Cred totuşi că prin prevederile art. !"# alin. $!& legiuitorul a dorit introducerea unuicontrol e*ercitat de procurorul de supraveghere asupra dispoiţiilor ce le poate face organele

poliţiei judiciare cu privire la începerea şi continuarea urmăririi penale faţă de persoane.8in acelea i considerente aprecie că e*tinderea ac iunii penale sauș ț schimbarea încadrării

juridice a faptei, după punerea în mi care a ac iunii penale, se pote dispune doar de cătreș ț

procuror, organele de cercetare ale poliţiei judiciare av)nd doar posibilitatea să propună acestlucru prin referat, care va fi supus confirmării procurorului de supraveghere.

12 M. 7umitru $ id de cercetare penal, ed.4, 8d. C.;. ec<, ucure0ti 2#1!, p.1:!



/rganul judiciar care a dispus e*tinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informee pe suspect despre faptele noi cu privire la care s'a dispuse*tinderea.

n caul în care e*tinderea urmăririi penale s'a dispus cu privire la mai multe persoane,organul de urmărire penală are obligaţia să procedee faţă de aceste persoane potrivit art. !"=.

9rocurorul sesiat de organul de cercetare în urma e*tinderii urmăririi penale sau dinoficiu cu privire la ipoteele prevăute la alin. $%& poate dispune e*tinderea acţiunii penale cu privire la aspectele noi, în aceea i i sau în cel mult %# ile în cauele comple*eș .

9entru garantarea legalităţii în activitatea organelor de urmărire penală ale poliţiei judiciare, în afara respectării dispoiţiilor legale cu privire la instituţia începerii urmăririi penale, trebuie să se respecte şi ordinele şi dispoiţiile interne care reglementeaă aceastăactivitate%!. Astfel

' înregistrarea actului de sesiare se face într'un termen de # ile, cu e*cep ia cauelor ț

penale urgente a căror înregistrare se realieaă în termen de %( ore, termen în care serealieaă întreg circuitul administrativ intern-

' la primirea cauei, organul de cercetare penală al poli iei judiciare are obliga ia de a' iț ț ș

verifica de îndată competen a i în termen de # ile de la înregistrare sau în aceea i i, înț ș ș

situa ia cauelor urgente va în tiin a unită ile de parchet în vederea înregistrării cuț ș ț ț

număr unic i desemnarea procurorului de ca-ș

' în tiin area se face prin adresă, la care se ane*eaă actul de sesiare, actele de urmărireș ț

penală întocmite i după caș

' ordonan a de incepere a urmăririi penale ;in rem;-ț

' referatul cu propunere de clasare, în situa ia prevăută la art. (05 ali. $!& dinț

C.proc.pen.-' referatul cu propunere de declinare a competen ei, de reunire a cauelor, de preluare sauț

de trecere a cauei la alt organ competent.' organele de urmărire penală ale poliţiei judiciare vor dispune începerea urmăririi penale

„in rem” prin ordonanţă, în cel mult # ile de la repartiarea dosarului penal-' în cauele în care făptuitorul este indicat în sesiare, se va întocmi un plan de cercetare

în termen de ! luni de la data începerii urmăririi penale ;in rem; sau în termen de # ilede la data repartiării dosarului penal înregistrat cu număr unic, în situa ia cauelor ț

comple*e-' în cauele cu autori necunoscuţi $făptuitorul nu este indicat în sesiare& planul de

cercetare se întocme te la împlinirea termenului de !" ile de la data repartiăriiș

dosarului penal înregistrat cu număr unic-' planul de cercetare este supus aviului consultativ al efului unită ii de poli ie subș ț ț

aspectul asigurării resurselor în vederea aducerii la îndeplinire a activită ilor propuse-ț' planul de cercetare va cuprinde în concret activită i indicative, criminalistice sau deț

urmărire penală, actele, măsurile sau verificările necesare în vederea identificăriiautorilor i solu ionării cauei-ș ț

' procurorul poate dispune efectuarea unor activită i prin ordonan ă, notă de îndrumare,ț ț

dispoi ii, situa ie în care nu se mai întocme te planul de cercetare.ț ț ș

8in momentul începerii urmăririi penale, făptuitorul primeşte calitatea de suspect, iar dacă a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa, acesta are calitatea de inculpat.

%! /rdinul comun D.A.. nr. #+B%"."5.("%5 – 9..C.C.?. nr. %(BCB("%5



§*. +unerea în mişcare a acţiunii penale

Acţiunea penală se pune în mişcare de procuror, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, de îndată ce se constată că e*istă probe din care reultă presupunerea reonabilă că o persoană a săv)rşit o infracţiune şi nu e*istă vreunul dintre caurile de împiedicare, prevăutela art. %+ alin. $%& C.proc.pen.

2oul cod nu mai prevede ca organul de urmărire penală să efectuee propuneri pentru punerea în mi care a ac iunii penale.ș ț

<otu i, raport)ndu'ne la prevederile art. (1+ alin. $5& din C.proc.pen. i in)nd cont deș ș ț

principiul rolului activ al organului de cercetare penală, c)nd acesta constată e*istenţacondiţiilor de mai sus, întocmeşte un referat cu propunere de punere în mişcare a urmăririi

penale pe care'l înainteaă procurorului.n practica judiciară s'a ridicat problema dacă punerea în mi care a urmăririi penale seș

poate dispune i fără ca în prealabil să fie dispusă efectuarea în prealabil a urmăririi penale fa ăș ț

de o persoană sau dacă cele două dispoi ii ar putea să fie concomitente.ț

Acest aspect a fost frumos tran at i motivat de 9archetul naltei Cur i de Casa ie iș ș ț ț ș?usti ieț %5 care e*primă solu ia că punerea în mi care a ac iunii penale nu se poate dispune c)tăț ș ț

vreme urmărirea penală este începută doar ;in rem; i totodată, doar după ce suspectului îi suntș

aduse la cuno tin ă învinuirea, drepturile procesuale ce le are în calitate de suspect i după ceș ț ș

acesta este audiat în calitate de suspect.n acest fel sunt satisfăcute e*igen ele legale în ceeace prive te garantarea dreptului laț ș

apărare a persoanei suspecte, a caracterului contradictoriu i echitabil al procesului penal.ș

8rept argument al acestei idei este faptul că între momentul începerii urmăririi penale:in rem; i cel în care se dispune continuarea urmăririi penale fa ă de o persoană, presupusulș ț

autor al faptei chiar dacă a fost indicat în actul de sesiare, acesta nu se bucură de drepturileunui suspect $de a formula cereri, de a ridica e*cep ii, de a pune concluii, doar avocatulț

suspectului poate consulta dosarul penal i asista la efectuarea unor acte de urmărire penală&.ș

<otodată, probele administrate în cursul urmăririi penale i necontestate, nu seș

readministreaă în cursul cercetării judecătore tiș %# astfel că persoana învinuită, dacă nu ia lacuno tin ă c)t mai repede de învinuirea ce i se aduce, nu î i poate formula apărarea, acestș ț ș

aspect nefiind conform cu principiile caracterului echitabil al procesului penal i al garantăriiș

dreptului la apărare.n lumina acestor argumente, este preferabil ca faa procesuală cuprinsă între începerea

urmăririi penale ;in rem; i cea în care se dispune continuarea urmăririi penale fa ă de oș ț

persoană să fie c)t mai scurtă i să se limitee strict la administrarea probelor i la str)ngereaș ș

datelor din care să reulte suspiciunea reonabilă că persoana viată a săv)r it fapta pentru careș

se efectueaă urmărirea penală.8upă începerea urmăririi penale ;in personam;, administrarea probelor se face curespectarea principiului contradictorialită ii i cu respectarea drepturilor suspectului care vaț ș

putea formula cereri sub aspect probator i al cărui avocat va putea asista la efectuarea unor ș

acte de urmărire penală în condi iile legii.ț

14 %rocuror Dinc Alexandra Miaela din cadrul %.&.C.C.'. $ Bericiul de îndrumare 0icontrol $ *ota de studiu 0i îndrumare nr. 64"C"2#14 din 1.#6.2#14,555.mpulic.ro

1 Art. 364 alin. (6) C.proc.pen.



n alt argument al sus inerii acestei interpretări legale este sus inut de o dublă cre tere aț ț ș

standardului at)t în ceeace prive te proba iunea c)t i referitor la gradul de certitudine alș ț ș

concluiei privind comiterea faptei de către o persoană.Astfel, pentru începerea urmăririi penale ,in rem, este necesar doar ca actul de sesiare

să îndeplinească condi iile prevăute de lege, pentru începerea urmăririi penaleț ,in personam,

este necesar ca din datele !i probele e*istente în cauă să se conturee indicii reonabile că oanumită persoană a săv)rşit fapta pentru care s'a început urmărirea penală%+, iar pentru punerea

în mi care a ac iunii penale-ș ț pur i simplu trebuie să e*isteș probe care să aducă o certitudinemai presus de suspiciuni reonabile că o persoana suspectă a săv)rşit infrac iunea cercetatăț %=.

n lumina prevedrilor 2oului C.proc.pen. prin ”date” se în elege acele fapte sauț

împrejurări care nu au reultat din administrarea mijloacelor de probă în procesul penal, ci dinalte demersuri ale organelor judiciare $un raport de e*pertiă întocmit în altă cauă, chiar iș

e*trajudiciară, o declara ie, descoperirea comportamentului simulat, etc&ț

n lumina respectării acelora i principii $respectarea dreptului la apărare, alș caracteruluiechitabil i contradictoriu al procesului penalș &, punerea în mişcare a acţiunii penale este

comunicată inculpatului de către organul de urmărire penală care îl cheamă pentru a'l audia.nculpatului i se aduc la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile în aceleaşi condiţii ca şisuspectului conform dispoiţiilor art. %"1 C.proc.pen., încheindu'se în acest sens un

proces'verbal.4a cerere, inculpatului i se elibereaă o copie a ordonanţei prin care a fost dispusă

măsura.Atunci c)nd consideră necesar, procurorul poate proceda personal la audierea

inculpatului şi la comunicarea prevăute la art. %"1 alin. $(& C.proc.pen./rganul de urmărire penală poate continua urmărirea şi fără a'l audia pe inculpat atunci

c)nd acesta lipseşte nejustificat, se sustrage sau este dispărut.n concluie, începerea urmăririi penale ;in rem;, continuarea urmăririi penale fa ă de oț

persoană i punerea în mi care a ac iunii penale, sunt cele trei fae ale urmăririi penale, a căror ș ș ț

aplicare garanteaă respectarea dreptului la apărare, al caracterului echitabil i contradictoriu alș

procesului penal.8e aceea, de lege "erenda, legiuitorul ar trebui să creee mai multă claritate prevederilor

ce reglementeaă aceste trei fae ale urmăririi penale i în special momentului i condi iilor înș ș ț

care urmărirea penală se continuă fa ă de o persoană.ț

<otodată, este necesar să se acorde o mai mare importan ă acestei fae procesuale, înț

sensul de a fi momentul după care se pot administra probe prin anumite metode speciale decercetare, în special cele care implică o mare ingerin ă în dreptul la via ă privată iț ț ș

coresponden ă a unei persoane.ț

8in punctul meu de vedere, reglementarea actuală a C.proc.pen, care dă posibilitateaorganelor de anchetă să pună sub supraveghere tehnică una sau mai multe persoane fa ă de careț

nu este nici măcar dispusă continuarea urmăririi penale, poate să conducă la deciii abuive saucel pu in netemeinice, de natură să privee de protec ia legii un număr foarte important deț ț

persoane care în realitate nu au legătură cu infrac iunea cercetată.ț

1! Art. 3# alin. (1) 0i (3) C.proc.pen.

16 Art. 3#9 alin. (1) C.proc.pen.

Documents

Articol - Începerea Și Extinderea Urmăririi Penale