ASAMBLĂRI MECANICE...se pot concepe fişele de lucru şi de evaluare pentru disciplina Asamblări mecanice. Prin forma de prezentare, această lucrare se doreşte a fi un ghid pentru

Florica MAICAN

ASAMBLĂRI MECANICE

2015

2

Argument .................................................................................................. 3

Competente şi obiective vizate ................................................................. 4

Scopul, obiectivele şi funcţiile evaluării ..................................................... 5

Sugestii metodologice ............................................................................... 6

Test de evaluare iniţială ............................................................................ 7

Fişe de lucru ............................................................................................. 8

Soluţiile fişelor de lucru ............................................................................ 19

Fişe de evaluare ....................................................................................... 21

Soluţiile fişelor de evaluare ...................................................................... 43

Teste de evaluare sumativă...................................................................... 47

Soluţiile testelor de evaluare sumativă .....................................................

56

Barem de corectare şi notare test de evaluare iniţială...............................

58

Bibliografie ................................................................................................

59

3

Prin problematica abordată şi modul de structurare a conţinutului, această lucrare este

destinată deopotrivă elevilor şi profesorilor de mecanică din licee şi grupuri şcolare indus-

triale.

Scopul acestei lucrări este acela de a prezenta una dintre nenumăratele variante în care

se pot concepe fişele de lucru şi de evaluare pentru disciplina Asamblări mecanice.

Prin forma de prezentare, această lucrare se doreşte a fi un ghid pentru profesori, re-

spectiv caietul de lucru al elevilor şi poate substitui fişele de lucru ale acestora, venind

astfel în sprijinul profesorilor de mecanică.

Caietul de lucru poate fi folosit atât de elevi şi profesori ca suport în activitatea la clasă,

dar şi la pregătirea diferitelor testări şi pentru antrenarea în vederea participării la concur-

suri şi olimpiade.

Această lucrare nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardele de Pregătire Profe-

sională pentru care a fost realizată. Prin urmare, ea poate fi folosită în procesul instructiv

şi pentru evaluarea continuă a elevilor.

Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse, se va citi cu aten-

ţie sarcina de lucru şi se va face o documentare.

Prof. grad did. I, FLORICA MAICAN

ARGUMENT

4

Modulul VII: ASAMBLĂRI MECANICE

Competenta 1

Stabileşte procesul tehnologic de asamblare

Competenta 2

Realizează produse specifice prin asamblări nedemontabile

Competenta 3

Efectuează lucrări de asamblare demontabilă

După parcurgerea modului elevii vor fi capabili să: stabilească metodele de asamblare

recunoască S.D.V. – urile folosite pentru fiecare tip de asamblare

asigure condiţiile materiale necesare asamblării

identifice tipurile de asamblări nedemontabile

identifice tipurile de asamblări demontabile

execute diferite operaţii de asamblare specifice calificării

COMPETENŢE SPECIFICE

OBIECTIVE URMĂRITE

5

Evaluarea este o componentă indispensabilă a procesului instructiv-educativ, alături de predare şi învăţare. Evaluarea nu se rezumă la o singură acţiune, cum ar fi notarea elevilor, ci este constituită dintr-o succesiune de activităţi etapizate, având caracterul unui proces. Activitate de colectare, organizare şi interpretare a datelor privind efectele relaţiei profesor-elev, cu scopul de a eficientiza întregul sistem educaţional, evaluarea are, în pri-mul rând, un rol de feedback pentru elevi, profesori, părinţi şi factori de decizie. Actul de evaluare are avantajul de a focaliza atenţia asupra acelor efecte şi aşteptări ale procesului educaţional, scopul său major fiind acela de a oferi datele necesare luării unor decizii educaţionale. Evaluarea se poate raporta la următoarele scopuri: fundamentarea deciziilor; conştienti-zarea problemei; influenţarea evoluţiei sistemului evaluat. Evaluarea îndeplineşte următoarele funcţii: Funcţia diagnostică - depistarea lacunelor şi greşelilor elevilor şi remedierea acestora; Funcţia prognostică - pune în evidenţă performanţele viitoare ale elevilor; Funcţia de selecţie - pentru clasificarea şi admiterea candidaţilor la examene şi

concursuri şcolare sau când se doreşte ierarhizarea elevilor din clasă sau şcoală etc.; Funcţia motivaţională - de stimulare a activităţii de învăţare; Funcţia de orientare şcolară. Prin prescripţii şi criterii riguroase, demersului evaluativ i se pot asigura calităţi precum: validitate, fidelitate sau relevanţă. Evaluarea presupune măsurări cantitative şi calitative şi judecăţi de valoare. Aceste măsurări se pot face cu ajutorul unor instrumente, care au anumite calităţi astfel încât rezultatele să aibă o semnificaţie pentru evaluaţi, evaluator, instituţii şi societate. Principalele calităţi ale unui instrument de evaluare sunt: Validitatea – arată că ”testul măsoară ceea ce trebuie să măsoare”; Fidelitatea – calitatea unui test de a da rezultate constante în cursul aplicării succe-

sive; Obiectivitatea – concordanţa între aprecierile făcute de evaluatori independenţi în

ceea ce priveşte un răspuns bun pentru fiecare din itemii unui test; Aplicabilitatea – calitatea de a fi administrat şi interpretat cu uşurinţă. Din punctul de vedere al obiectivităţii în notare se pot folosi itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi (cu răspuns deschis).

SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI FUNCŢIILE EVALUĂRII

6

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, se recomandă ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi: realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării; citirea, realizarea şi interpretarea unor schiţe, scheme şi fişe de lucru. Utilizarea metodelor explorative (observarea directă, observarea independentă), metodelor expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) , a programelor Powerpoint şi a altor programe de grafică de prezentare a diferitelor materiale, poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Un instrument de lucru foarte util pentru profesor, alături de planificarea calendaristică, este proiectul unităţilor de învăţare, care trebuie să cuprindă şi planuri de evaluare pentru atingerea obiectivelor şi competenţelor vizate. Planul de evaluare va conţine secvenţe de evaluare iniţială, formativă şi finală (sumativă). Evaluarea iniţială. Elevii vor completa un grafic KWL pentru a identifica nevoile de cunoaştere. Profesorul va solicita elevilor să scrie pe prima coloană ce ştiu despre asamblări, iar pe a doua ce doresc să ştie despre tehnicile prin care poate fi îmbunătăţite asamblările, având în vedere că execută practica săptămânală şi s-au întâlnit cu probleme legate de acest subiect. Înainte de trecerea la o nouă temă, profesorul îi va provoca pe elevi la o conversaţie euristică pe temele studiate anterior, prin care se va face o evaluare iniţială, simultan cu reactualizarea şi consolidarea unor cunoştinţe importante pentru atingerea obiectivelor fiecărei unităţi de învăţare. Evaluarea formativă. Pe parcursul unităţii de învăţare se va apela la utilizarea unor teste, care vor facilita un feedback oportun şi eficient. De asemenea, elevii vor fi antrenaţi să rezolve diferite sarcini individuale şi de grup, care îi vor solicita să folosească cunoştinţele şi competenţele dobândite. Atât ei, cât şi profesorul vor avea oportunitatea de a observa care este progresul realizat şi care sunt, în continuare necesităţile de formare. Pot fi utilizate grile de evaluare criteriale, formulare pentru autoevaluare, formulare pentru înregistrarea progresului, materiale puse la dispoziţia elevilor pe tot parcursul unităţii de învăţare. Profesorul poate completa fişe de observare a activităţilor şi fişele de progres ale elevilor, sprijinindu-i pe aceştia în finalizarea cu succes a sarcinilor primite, în timp ce elevii vor completa fişe de autoevaluare, a fişelor de progres, a unui jurnal cu reflecţii asupra propriei învăţări şi a graficului KWL, instrumente cu ajutorul cărora, la finalul fiecărei secvenţe, elevul poate avea o privire de ansamblu asupra progresului înregistrat la nivelul cunoştinţelor. Pentru activităţile de grup vor fi folosite Fişa de observare a grupului şi Fişa de autoevaluare a muncii în echipă. Evaluarea finală (sumativă). Pentru evaluarea sumativă pot fi utilizate atât instrumente pentru inter şi autoevaluare (formular feedback, formular interevaluare), grilă criterială de evaluare, portofoliul elevului fiind o piesă esenţială pentru evaluarea sumativă. Ca instrumente de evaluare alternativă pot fi folosite portofoliul şi proiectele în cadrul cărora elevii pot să facă o cercetare, să identifice domenii şi ţinte de îmbunătăţire a unor activităţi din domeniul de pregătire şi să elaboreze un plan de îmbunătăţire, sarcini prin care vor fi provocaţi să utilizeze instrumentele şi metodele studiate.

SUGESTII METODOLOGICE

7

SUBIECTUL I 30 puncte Identificaţi asamblarile prezentate în figurile de mai jos :

a. b. c.

d. e. f. SUBIECTUL II 40 puncte În desenele de mai jos, sunt indicate fazele nituirii manuale.

Cerinţe : 1.Indicaţi succesiunea corectă a acestor faze. 2.Precizaţi sculele utilizate . SUBIECTUL III 20 puncte În figura de mai jos este prezentată schema instalaţiei de sudat manual cu electrozi înveliţi. Să se precizeze semnificaţia notaţiilor din figură . 1. ............................................. 2. ............................................ 3. ............................................ 4. ............................................ 5. ............................................ Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru 20 min.

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

8

9

COMPETENŢA 1: STABILEŞTE PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

1. Completaţi spaţiile libere cu termenii potriviţi:

Asamblarea este operaţia de reunire într-o ……………………………bine determinată

a .......………… unui sistem ……………………………………, în scopul îndeplinirii

cerinţelor tehnologice impuse.

2. Enumeraţi elementele necesare elaborării unui proces tehnologic de asamblare. A___________________________________________

B___________________________________________

C___________________________________________

D___________________________________________

3. Elementul de la care începe asamblarea şi care reuneşte în jurul lui toate celelalte elemente stabilindu-le poziţia reciprocă se numeşte: 1) Piesa finită;

2) Piesa de bază;

3) Subansamblul;

4) Unitatea de asamblare.

4. Desenul de ansamblu cuprinde:

1) Specificaţia privind numărul pieselor şi subansamblurilor componente;

2) Fişa tehnologică;

3) Planul de operaţii;

4) Ciclograma asamblării.

FIŞA DE LUCRU 1

10

Pentru desenul din figură precizaţi:

A. Ce tip de asamblare este ____________

B. Elementele componente

e

1.___________________

2.___________________

3.___________________

C. Precizaţi operaţiile ce se efectuează în vederea realizării asamblării din figura de

mai sus

1._______________________

2._______________________

3._______________________

4._______________________

FIŞA DE LUCRU 2

11

Completaţi tabelul următor, precizând operaţiile necesare realizării asamblării din

figură. Operaţiile se trec în ordine succesivă.

NR.

CRT.

OPERAŢIA S.D.V.-uri FOLOSITE

FIŞA DE LUCRU 3

12

I. Completaţi căsuţele de mai jos.

II. Priviţi desenele următoare şi completaţi tabelul.

1. 2.

3.

1 2

METODE DE

ASAMBLARE

3

4 5

FIŞA DE LUCRU 4

13

4.

5.

NR.

CRT.

DENUMIREA ASAMBLĂRII

14

1. Dispozitivul din imagine este utilizat pentru realizarea unei îmbinări

nedemontabile. Despre ce îmbinare este vorba?

————————————-

2. Care sunt etapele ce se parcurg pentru realizarea îmbinării folosind acest dispozitiv? a.__________________________

b.__________________________

c.__________________________

FIŞA DE LUCRU 5

15

COMPETENŢA 3: EFECTUEAZĂ LUCRĂRI DE ASAMBLARE DEMONTABILĂ

LUCRAŢI ÎN ECHIPĂ!

Se pun la dispoziţie:

Şuruburi, prezoane şaibe, piuliţe, piese filetate străpunse şi piese filetate nestrăpunse.

Fiecare grupă va realiza o asamblare cu şurub şi una cu prezon.

Sarcini de lucru:

Identificarea S.D.V. - urilor

Alegerea elementelor necesare

Realizarea produsului

Prezentarea modului de realizare a produsului

Precizarea N.T.S.M. ce au fost respectate

FIŞA DE LUCRU 6

16

COMPETENŢA 2: REALIZEAZĂ ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE SPECIFICE CALIFICĂRII

LUCRAŢI ÎN ECHIPĂ! Aveţi la dispoziţie următoarele materiale:

Table din OL42

- 200x 70x 4mm -2 bucăţi

- 150x 70x 4mm - 2 bucăţi

- 100x 70x 4mm -2 bucăţi

Nituri, S.D.V.-uri.

Realizaţi o asamblare nituită .

Sarcini de lucru:

Alegerea materialelor;

Alegerea sculelor necesare;

Realizarea operaţiei de nituire;

Controlul operaţiei;

Prezentarea tehnologiei de execuţie şi a N.T.S.M. care au fost respectate.

FIŞA DE LUCRU 7

17

LUCRAŢI ÎN ECHIPĂ!

Aveţi la dispoziţie:

Trusa de scule, pene de diferite forme şi dimensiuni, arbore drept, roţi dinţate.

Realizaţi o asamblare între roata dinţată şi arbore .

Sarcini de lucru:

Identificarea S.D.V. - urilor necesare;

Alegerea penei;

Realizarea asamblării;

Controlul operaţiei;

Prezentarea tehnologiei de execuţie şi a N.T.S.M. respectate.

FIŞA DE LUCRU 8

18

1. Înscrieţi în dreptul fiecărui dreptunghi literele corespunzătoare pentru ordonarea etapelor procesului de asamblare.

2. Pentru realizarea unui produs se execută 3 operaţii folosind metoda asamblării succesive. Să se reprezinte ciclograma asamblării ştiind că timpul total necesar asamblării este de 45 min, împărţit în mod egal pe fiecare operaţie.

Alegerea pieselor

Controlul

Pregătirea pentru asamblare

Asamblarea prealabilă

Asamblare definitivă

Verificarea funcţionării

FIŞA DE LUCRU 9

19

FL1 1. Succesiune, elementelor, tehnic

1. A-Desenul de ansamblu

B- Fişa tehnologică C- Programul de producţie D- Stabilirea condiţiilor de recepţie

3. 1

FL2 A Asamblare demontabilă, filetată B 1- şurub 2- piuliţă 3- şaibă C. 1. Centrarea pieselor 2. Introducerea şuruburilor 3. Fixarea capului şurubului pentru a nu se roti 4. Montarea piuliţelor

FL3

NR.

CRT.

OPERAŢIA S.D.V.-URI

1 Pregătirea nituirii

2 Trasarea centrelor găurilor Punctator

3 Găurirea tablelor Poansoane, scule speciale sau maşini

de găurit

4 Montarea pieselor pentru

nituire

Dornuri sau şuruburi

5 Nituirea Căpuitor, contracăpuitor

Maşini specializate - pentru nituirea

mecanică, - ciocane de nituit portabile,

prese de nituit

maşini de nituit prin rulare

6 Controlul operaţiei

SOLUŢIILE FIŞELOR

20

FL4 I. 1 Interschimbabilităţii totale 2 Interschimbabilităţii parţiale 3 Sortării 4 Ajustării 5 Reglării II.

FL5 1. Îmbinare prin lipire 2. a. Încălzire locală b. Topirea aliajului de lipit c. Presarea pieselor

FL9 Alegerea pieselor, pregătirea pentru asamblare, controlul, asamblarea prealabilă, asamblarea definitivă, verificarea funcţionării.

NR.CRT. DENUMIREA ASAMBLARII

1 Asamblare nituită

2 Asamblări cu pene

3 Asamblări sudate

4 Asamblări filetate

5 Asamblări elastice

Nr. operaţie 5' 10' 15' 20' 25' 30' 35' 40' 45'

1

2

3

21

22

23

Tema: Structura procesului tehnologic de asamblare

A. Completaţi următoarele afirmaţii: 1. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea .............. de montare, efectuate într-o ordine succesivă, cu participarea ..............., dispozitivelor, aparatelor de măsură şi control necesare realizării operaţiilor cu consum ................de timp şi manoperă. 2. Operaţia de asamblare reprezintă totalitatea intervenţiilor efectuate asupra unui ..............., fără întrerupere, de către un muncitor sau o echipă de muncitori la acelaşi ............................. 3. La o operaţie de asamblare se pot executa mai multe ..................., iar dacă produsul este transferat la alt loc de muncă, urmează altă ................... B. Alegeţi varianta corectă: 1. Reperul de la care începe operaţia de asamblare, care reuneşte între ele piesele şi subansamblurile şi fixează poziţia lor reciprocă se numeşte: a. unitate de asamblare; b. piesă de bază; c. complet; d. anasamblul. 2. Partea operaţiei de asamblare prin care se execută o anumită îmbinare fără schimbarea sculelor de către un muncitor sau o echipă de lucru se numeşte: a. fază; b. proces tehnologic; c. mănuire; d. trecere. 3. Nu sunt considerate piese finite: a. şuruburile; b. piuliţele; c. arborii ; d. rulmenţii. C. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor următoare, încercuind A, dacă apreciaţi afirmaţia corectă şi F, dacă apreciaţi afirmaţia falsă: A F Completul este unitatea de asamblare cu rol bine determinat, compus din piese definitiv prelucrate şi cel puţin un subansamblu; A F Elementele componente ale unui proces tehnologic de asamblare sunt: operatia de asamblare, faza, mânuirea A F Elementul cel mai simplu al unui produs, care nu se mai poate descompune în alte componente este piesa finită. A F Ansamblul general reprezintă chiar produsul. D. Completaţi schema de asamblare cuprinzând elementele unui produs:

FIŞA DE EVALUARE 1

24

Tema: Documentele necesare elaborării procesului tehnologic de asamblare

A. Completaţi următoarele afirmaţii: 1. Schiţa de asamblare este un desen în ....................sau în proiecţie ........................, cu elementele produsului în poziţie de ...................... 2. Schema de asamblare reprezintă ............................ a succesiunii ................................ a pieselor, reperelor în cadrul asamblării unui produs. 3. Pe schema de asamblare, reperele se notează cu cifre ..........., înscrise în .............., începând cu reperul de bază, iar grupele şi subgrupele cu cifre ........... înscrise în ............ B. Alegeţi varianta corectă: 1. Documentul care conţine operaţiile şi fazele componente ale procesului tehnologic descrise în amănunt este: a. schema de asamblare; b. fişa tehnologică; c. planul de operaţii; d. ciclograma asamblării. 2. Pe schema de asamblare, cu cifre romane înscrise în pătrate se notează: a. piesele finite; b. piesele de bază; c. reperele; d. grupele şi subgrupele de repere. C. Precizaţi semnificaţia notaţiei de “SDV-uri” D. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor următoare, încercuind A, dacă apreciaţi afirmaţia corectă şi F, dacă apreciaţi afirmaţia falsă: A F Schemele de asamblare se întocmesc în cazul producţiei de serie mare şi masă, când este efectuată montarea simultan în diferite locuri de muncă şi de echipe diferite.; A F Pe schema de asamblare, reperele se notează cu cifre arabe, înscrise în cercuri; A F Ciclogramele se întocmesc la elaborarea procesului tehnologic de asamblare a producţiei de unicate; A F Pe fişele tehnologice se precizează SDV-urile necesare asamblării produsului şi timpul pe fiecare operaţie. E. Întocmiţi ciclograma asamblării succesive pentru un produs care necesită 4 operaţii a câte 15 min fiecare

FIŞA DE EVALUARE 2

25

Tema: Precizia de prelucrare şi asamblare

I. Completaţi următoarele afirmaţii: 1. Prin precizia de prelucrare se înţelege gradul în care ..............şi abaterile dimensionale, de formă şi de la ................ a suprafeţelor pieselor se încadrează, după prelucrare, în prescripţiile tehnice din ............... 2. Dimensiunea unei piese este un număr care exprimă, în ....................... aleasă, valoarea unei caracteristici ..................a unei piese. 3. Abaterile dimensionale sunt limitele între care variază dimensiunea ..................a unei suprafeţe. II. Alegeţi varianta corectă: 1. Dimensiunea obţinută prin prelucrare, cunoscută prin măsurare cu un instrument de măsură se numeşte dimensiune: a. nominală; b. efectivă; c. limită minimă; d. limită maximă. 2. Pe schema de asamblare, cu cifre romane înscrise în pătrate se notează: a. piesele finite; b. piesele de bază; c. reperele; d. grupele şi subgrupele de repere. 3.Condiţia ca o piesă să nu fie un rebut este dată de relaţia: a. Dmin ≤ E ≤ Dmax; b. Dmin ≤ N ≤ Dmax; c. E ≤ N; ; d. E = N. III. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor următoare, încercuind A, dacă apreciaţi afirmaţia corectă şi F, dacă apreciaţi afirmaţia falsă: A F Orice piesă cuprinsă se numeşte alezaj A F Toleranţa este diferenţa dintre dimensiunile limită A F Abaterea efectivă este dată de relaţia Aef = E -N; A F Abaterea de la paralelism este o abatere de formă. IV. Indicaţi aparatele necesare pentru verificarea rectilinităţii şi abaterilor de la circularitate ..................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................... V. Scrieţi relaţiile de calcul pentru: a. Abaterea superioară: b. Abaterea inferioară: c. Toleranţa alezajului: d. Toleranţa arborelui: VI. 1. Pe desenul de execuţie al unui lagăr, diametrul bucşei este mm. Se cere: a. Să se precizeze dimensiunea nominală.

b. Să se indice abaterile superioarră şi inferioară.

c. Calculaţi diametrele limită prescrise şi toleranţa.

2. La butucul unei roţi dinţate Dmin = N = 50 mm şi

Dmax = 50,040 mm. Să se calculeze abaterile limită.

FIŞA DE EVALUARE 3

26

Tema: Procesul tehnologic de asamblare

1. Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiilor: a). Asamblarea este operaţia de .................................a elementelor componente ale unui ansamblu, în raport cu .................................. (placa de baza, suport), având la bază o documentaţie tehnologică corespunzătoare. b). Procesul tehnologic de asamblare reprezintă totalitatea .....................de asamblare prin care se realizează îmbinarea elementelor componente ale unui ..................., asigurând o bună funcţionalitate a acestuia. c). .....................................................este acea parte a procesului tehnologic de asamblare realizată în mod continuu, de către un muncitor sau o echipă de muncitori, pe un singur loc de muncă d). Faza tehnologică de asamblare este acea parte a .................................................. realizată cu aceleaşi scule şi dispozitive, utilizând acelaşi.................................. e). Mânuirea tehnologică de asamblare este acea parte a fazei tehnologice de asamblare prin care se realizează o acţiune de .................. (aşezare, orientare şi fixare) în vederea asamblării unui produs. f). Mişcarea tehnologică de asamblare este partea elementară a unui proces tehnologic de asamblare prin care se realizează o singură.....................

2. Utilizând noţiunile de mai jos, completaţi în mod corespunzător schemele logice prezentate: piesa, mişcarea tehnologică de asamblare, subansamblul, piesa de bază, mânuirea tehnologică de asamblare, ansamblul, operaţia tehnologică de asamblare, completul, faza tehnologică de asamblare.

Procesul tehnologic de asamblare

Produsul final

FIŞA DE EVALUARE 4

27

I. Alegeţi răspunsul corect prin încercuirea punctului corespunzător. 1. Funcţionarea corectă a unui produs depinde de:

a) precizia dimensională a pieselor; b) mărimea jocurilor şi a strângerilor la asamblare; c) mărimea forţelor de frecare la contactul între suprafeţe.

2. Utilizarea termenului de montare ca sinonim al noţiunii de asamblare este: a) recomandată; b) nerecomandată.

3. Piesa de bază în cadrul unui ansamblu nu poate fi: a) placa activă; b) placa de bază; c)suport; d) batiu.

4. Din categoria asamblărilor demontabile mobile fac parte: a) asamblările prin caneluri; b) asamblările cu pene; c) asamblările cu roţi dinţate.

5. Din categoria asamblărilor nedemontabile mobile fac parte: a) asamblările prin sudare; b) asamblările prin lipire; c) rulmenţii.

II. Precizaţi la ce se referă schema de mai jos, indicând la ce tipuri de producţie se aplică (cele două căsuţe marcate prin culoare):

III. Apreciaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevarate (A) şi care sunt false (F). Literele A sau F se înscriu în căsuţa corespunzătoare. Căsuţele goale se pot completa corespunzător.

Asamblare

Stationara Mobila

echipe operatii difer. ritm impus ritm liber

ritm liber ritm impus misc. intermit misc.contin

Metoda interschimbabilitatii

totale


partiale

Metoda sortarii

Metoda reglarii

Metoda ajustarii

se aplica in productie

de serie mica si unicate se aplica in productie

de serie mare si masa se aplica in productie de

serie mare si masa se aplica in

productie de serie

mare si masa


de serie mica si

unicate nivelul de pregatire

profesionala poate fi

scazut

nivelul de pregatire

profesionala este

ridicat


profesionala este ridicat nivelul de pregatire

profe-sionala poate fi

scazut

la asmblare nu sunt

necesare ajustari la asamblare sunt nece

sare asamblari la asamblare sunt

nece sare asamblari

la asamblare sunt nece sare asamblari

precizia de prelucrare

este redusa precizia de prelucrare

este ridicata

precizia de prelucrare este medie

precizia de

prelucrare este medie

precizia de prelucrare este medie

piesele sunt

interschimba-bile piesele sunt

interschimbabile piesele sunt

interschimbabile

pretul de cost al

pieselor este mediu pretul de cost al

pieselor este ridicat pretul de cost al pieselor este ridicat

pretul de cost al

pieselor este mediu

pretul de cost al

pieselor este ridicat

productivitatea muncii la asamblare este

redusa


ridicata


ridicata piesele se executa cu tolerante medii

piesele se executa cu tolerante mici

piesele se executa cu tolerante largi

timpul necesar

asamblarii este mare timpul necesar

asamblarii este mic timpul necesar

asamblarii este mare

se utilizeaza

compensator se utilizeaza element de compensare

FIŞA DE EVALUARE 5

28

Dezvoltaţi caracteristicile celor două documente tehnologice de asamblare pe baza cunoştinţelor acumulate: 1. Schiţa de asamblare a unui arbore cotit ............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

2. Schema de asamblare a unui produs ..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

FIŞA DE EVALUARE 6

29

30

Tema: Asamblări prin presare

1. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor următoare, notând cu A, dacă apreciaţi afirmaţia corectă şi F, dacă apreciaţi afirmaţia incorectă. A F Asamblarea prin presare este o asamblare nedemontabilă, fixă; A F Asamblarea se poate face prin presare transversală sau prin presare longitudinală. A F Asamblarea prin răcire se face prin răcirea piesei exterioare A F Temperatura de încălzire este dependentă de coeficientul de dilatare termică 2. Se mai numesc asamblări prin fretare, asamblările realizate prin:

a. prin presare transversală pri încălzirea piesei exterioare; b. presare transversală prin deformare plastică; c. presare longitudinală; d. presarea unei piese elastice.

3. Răcirea pieselor cu zăpadă carbonică se facepână la temperatura de: a. –10°C; b. –70°C ; c. -180°C ... –190°C; d. sub 200°C. 4. Pentru uşurarea asamblării prin presare longitudinală se recomandă:

a. Inele de ghidare; b. dornuri de ghidare; c. bucşe de ghidare; d. ungerea suprafeţelor.

5. În figura alăturată este reprezentată o asamblare: a. prin falţ; b. prin răsfrângere; c. prin urechi; d; prin nervurare. 6. Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă: a. Asamblarea prin presare se obţine prin presarea a două piese astfel încât între acestea să apară .............de strângere care să ducă la blocarea ........................ b. Pentru realizarea asamblării prin presare longitudinală, piesa care se presează se execută cu toleranţe specifice ajustajelor cu ……………….

FIŞA DE EVALUARE 7

31

Tema: Asamblări prin presare

1. Asociaţi elementelor din coloana „A” reprezentând metode de asamblare prin deformare plastică, elementele din coloana „B”, reprezentând utilizările practice ale acestora: A B 1. Asamblare prin urechi a. Îmbinarea pieselor tubulare între ele sau cu bare 2. Asamblare prin mandrinare b. Îmbinarea pieselor din materiale moi (pe contur închis) 3. Asamblare prin răsfrângere c. Fixarea arcurilor sau capetelor de benzi 4. Asamblare prin falţ d. Asamblarea bucşelor 5. Asamblare prin nervurare e. Îmbinarea materialelor din tablă pentru recipiente cilindrice f. Lărgirea radială a ţevilor cu pereţi subţiri

2. Temperatura la care este încălzită piesa cuprinzătoare este dată de relaţia: T= td + ta + ts (°C). a. Specificaţi semnificaţia termenilor: ta = ........................... ts = ............................ b. Indicaţi relaţia de calcul pentru temperatura necesară dilatării, td = ..................... 3. Indicaţi metoda de asamblare prin presare reprezentată în figură şi identificaţi reperele 1 şi 2. .................................................................... .................................................................... .................................................................... 4. Indicaţi câte o aplicaţie practică a asamblărilor prin: a. fretare: ......................................................................... b. presare longitudinală: ...........................................................

5. Precizaţi un avantaj al asamblării prin răcirea piesei cuprinse faţă de montjul cu încălzirea piesei cuprinzătoare. ..................................................................................................

..................................................................................................

.................................................................................................

FIŞA DE EVALUARE 8

32

Tema: Asamblari prin lipire

1. Asociaţi elementele celor două coloane: A B

2. Completaţi afirmaţiile următoare cu elementele care lipsesc: a. Lipirea cu rezistenţă de contact se realizează prin ....................., folosind ................. al curentului electric şi topirea aliajului de lipit aşezat între piesele care se asamblează. b. Lipirea în băi de săruri este folosită pentru ................, fiind o metodă care nu necesită ..........., deoarece compoziţia acestor băi asigură decaparea şi protecţia la încălzire a suprafeţelor lipite c. Lipirea cu arzătoare cu gaz este folosită la lipirea .................................. 3. Apreciaţi ce procedeu de lipire se recomandă pentru realizarea unei conexiuni de circuite integrate? Dar pentru realizarea unui ansamblu de piese din frigotehnică. ....................................................... ....................................................... 4. Aliajul monel se foloseşte pentru lipirea pieselor din …………… 5. Aşezaţi în ordine corectă operaţiile tehnologice pentru realizarea unei asamblări prin lipire.

se încălzeşte ciocanul de lipit; se ia cu ciocanul una sau două picături de aliaj de lipit sau se pun bucăţile de aliaj pe locul

de îmbinare deplasând încet şi uniform ciocanul de-a lungul îmbinării; se cufundă ciocanul în soluţie de clorură de zinc şi apoi în clorură de amoniu (ţipirig); se acoperă cu strat de flux, folosind un tampon de câlţi sau o pensulă de păr; ciocanul nu se ridică de pe suprafaţa de lipit până când nu se umple cusătura; după întărirea aliajului de lipit şi răcirea lipiturii se poate spăla cu apă şi săpun pentru

îndepărtarea fluxului (numai acolo unde este prevăzut de tehnologie). Dacă a fost folosit flux protector, această operaţie nu este necesară.

se ajustează piesele prin pilire, răzuire, netezire abrazivă;

6. Dispozitivul din imagine este utilizat pentru realizarea unei îmbinări nedemontabile. a. Despre ce îmbinare este vorba? b. Care sunt etapele ce se parcurg pentru realizarea îmbinării folosind acest dispozitiv? ..................................................... ..................................................... .................................................... c. Precizaţi semnificaţia cifrelor 1, 2, 3 ............................................. ............................................. .............................................

FIŞA DE EVALUARE 9

33

Tema: Asamblari prin lipire

1. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor următoare, notând cu A, dacă apreciaţi afirmaţia corectă şi F, dacă apreciaţi afirmaţia incorectă. A F Aliajul de lipit are temperatură de topire mai mică decât a materialelor de bază; A F Asamblarea prin lipire nu permite îmbinarea unor materiale diferite. A F Lipirea moale se mai numeşte şi brazură; A F Lipirea cu adezivi permite îmbinarea metalului cu porţelanul A F Pentru lipirea oţelurilor se pot utiliza aliaje pe bază de metale nobile 2. Completaţi afirmaţiile următoare cu informaţia corectă. a. Aliajele de lipit moi au la bază, staniu, plumb şi …………... b. La lipirea cu adezivi contactul între piese şi substanţa de lipit se realizează prin aderenţă şi ………... c. Fluxurile sunt folosite pentru crearea condiţiilor optime …………. a aliajului de lipit, înl-ăturarea ………………...şi împiedicarea pătrunderii ………………..în zona lipiturii. 3. Din categoria fluxurilor folosite la lipire fac parte:

a. clorura de amoniu; b. cleiurile; c. chiturile; d. răşinile epoxidice.

4. Pentru lipirea tare, mărcile aliajelor de lipit sunt: a.Lp 65; b. Am42 Lp; c. Lp 20 Sb; d. Lp 50.

5. Elementul din componenţa adezivilor care accelerează procesul de solidificare al acestora este:

a. Materialul de bază; b. solventul; c. materialul de umplutură; d. catalizatorul. 6. Indicaţi criteriile în funcţie de care asamblările prin lipire se împart în lipituri moi şi lipituri tari: ................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................

7. Realizaţi asocierile corecte între elementele celor două coloane: A B

A. Lipire tare B. Lipire moale

1. Jgheaburi 2. Lipirea plăcuţelor dure la sculele aşchietoare 3. Elementele radiatoarelor 4. Obiecte sanitare 5. Aparate electronice şi electrocasnice 6. Flanşe pe ţevi

FIŞA DE EVALUARE 10

34

Tema: Asamblări prin sudare 1. Identificaţi şi definiţi elementele asamblării din figură. 2. Alegeţi reprezentările grafice conform denumirilor date:

a. asamblare de colţ, b. asamblare verticală,

c. asamblare suprapusă. 1. 2. 3.

3. După temperatura la care se realizează asamblarea, procedeele de sudare pot fi prin ……(1)…………………….şi prin………(2)…………………

4. Indicaţi denumirea cusăturii pentru fiecare tip de rost prezentat:

1. 2. 3. 5. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor următoare, notând cu A, dacă apreciaţi afirma-ţia corectă şi F, dacă apreciaţi afirmaţia incorectă.

A F Arcul electric este alimentat numai în curent alternativ; A F La sudarea în curent alternativ, se folosesc numai electrozi înveliţi; A F Sursele de curent continuu se mai numesc şi generatoare de curent; A F Pentru sudarea tablelor în poziţie orizontală - electrodul trebuie să fie în permanenţă vertical. 6. Dispozitivul din imagine se numeşte:

a) cleşte portelectrod b) transformator de sudare c) ciocanul sudorului d) clemă de contact

1

2

3


35

Tema: Asamblări prin sudare

1. Indică varianta corectă: 1.1. Metoda de sudare care utilizează electrod fuzibil este: a) sudarea prin presiune în puncte; b) sudarea prin presiune în linie; c) sudarea cu arc electric; d) sudarea cu flacără oxigaz.

1.2. Invelisul electrodului are rolul: a. măreşte stabilitatea arcului; b. încălzeşte metalul de bază; c. micşorează timpul de topire; d. nu dă acces sudorului la metalul încălzit;

1.3. Sursele de curent alternativ sunt:

a. convertizoarele; b. transformatoarele; c. redresoarele.

2. Stabileşte corespondenţa dintre elementele celor două coloane:

3. Completează spaţiile libere: 3.1. Alegerea sursei de curent se face functie de tipul curentului şi ......................... pieselor de sudat 3.2. Clemele de contact servesc la conducerea curentului de la ......................... ................... la ................... sau la piesa de lucru. 4. Menţionează: 4.1. Sculele şi accesoriile utilizate la sudarea cu arc electric. ........................................................................................................ 4.2. Metalele şi aliajele care se sudează greu. ................................................................................................................. 5. Indică două tipuri de defecte: Interioare:…………………………………………………… Exterioare: …………………………………………………….

A B

1. surse de curent continuu

2. surse de curent alternativ

3. defecte exterioare

4. defecte interioare

5. sudare manuală cu arc electric

6. sudare automată sub strat de flux

a. electrozi neînveliţi

b. incluziuni de gaze

c. transformatoare de sudare

d. scurgeri, cratere

e. convertizoare de sudare

f. electrozi cu înveliş gros


36

Tema: Asamblări nituite 1. Alegeţi imaginile niturilor corespunzătoare denumirilor: a. nit tubular; b. nit cu cap semirotund; c. nit cu cap tronconic; d. nit exploziv; e. nit cu cap cilindric. 1 2 3

Alegeţi varianta corectă:

2. După modul de execuţie, nituirea poate fi: a. la rece sau la cald; b. cu un rând sau cu mai multe rânduri de nituri;

c. manuală sau mecanică; d. prin suprapunere sau cap la cap cu eclise.

3. Lungimea tijei nitului se alege în funcţie de: a. diametrul nitului;

b. grosimea cea mai mare a pieselor;

c. grosimea însumată a pieselor;

d. grosimea însumată a pieselor şi diametrul nitului.

4. Pentru nituri cu diametrul de 8 mm, găurile din piesele de asamblat se execută cu diametrul de:

8,4 mm; b. 8,5 mm; 8,2 mm; 9 mm.

5. Operaţia de ştemuire se execută în cazul: a. nituirii pe un singur rând; b.nituirii la rece; c. nituirilor de etanşare; d. nituirilor

speciale. 6. Alegeţi din lista prezentată cel puţin 3 materiale folosite la confecţionarea nituri-lor: OLC 45, OSC 10, 40 MoCr11, OL 34, alamă, RUL 1, OL 37, ARC 13, cupru, aluminiu (99,5%).

7. Completaţi următoarea afirmaţie: Contracăpuitorul, denumit şi ...........................................serveşte drept...........

pentru a sprijini capul ....................................., iar căpuitorul la formarea

capului ...................... al nitului.


37

Rezolvă sarcinile următoare şi compară cu răspunsul corect.. Autoevaluează-te, conform punctajului acordat. Timp de lucru: 10 minute. Se acorda 1 punct din oficiu. 1) Identificaţi elementele nitului reprezentat în figura următoare: (1 p)

1)............................... 2)............................... 3)...............................

2) Identificaţi din lista dată, sculele folosite la operaţia de nituire şi notaţi în tabelul alăturat. Lista: şubler, ciocan de lăcătuşerie, ciocan de lipit, trăgător, menghină, pilă, căpuitor, burghiu. (3 p)

3) Indicaţi rolul căpuitorului? ................................................................................................................................... 4) Enumeraţi fazele nituirii manuale, analizând cu atenţie schemele următoare. ( 4 p)

a)........................................................................................................................

b).......................................................................................................................

c)........................................................................................................................

d)........................................................................................................................

MATRICEA PENTRU EVALUARE

Nr crt SDV folosit

1.

2.

3.

IT / CD

CD1 CD2 CD3 CD4

IT1

1p

IT2

3p

IT3

1p

IT4

1p 3p

CS%

10% 10% 40% 30%

FIŞA DE AUTOEVALUARE

38

39

Tema: Asamblări prin pene

1.Asamblarea cu pană este îmbinarea demontabilă a două piese cu axa geometrică ....................... comună de tip ..................., utilizând organe de maşini numite pene.

2. Încercuiti A dacă apreciati afirmaţia corectă şi F dacă apreciaţi afirmaţia falsă. A F Penele transversale se constriesc cu conicitate sau înclinare A F Penele pot avea rol de siguranţă a asamblării A F Pentru confecţionarea penelor se folosesc doar oţeluri A F Asamblările cu pene pot fi cu sau fără prestrângere 3. După rolul funcţional penele pot fi: a. cu nas şi fără nas; b. cu o faţă înclinată şi cu ambele feţe înclinate; c. de fixare, reglare şi ghidare; d. Cu secţiune rotunjită şi cu secţiune dreptunghiulară. 4. La montarea penelor cu străngere trebuie ca pana: a. pana să adere pe fundul canalului în butuc şi în arbore şi feţele laterale să aibă jocuri b. pana să adere pe fundul canalului în butuc şi şi în arbore, fără joc lateral c. pana să aibă joc pe fundul canalului în butuc, fără joc lateral d. pana să aibă joc în canalul din arbore şi butuc şi pe feţele laterale 5. Asociaţi denumirea corectă cu reprezentarea grafică pentru următoarele tipuri de asamblări cu pene.

Reprezentarea grafică Denumirea

1

A Asamblare cu pană longitudinală concavă

2

B Asamblare cu pană

3

C Asamblare cu pană disc

4 D Asamblare cu pană transversală cu două feţe înclinate


40

Tema: Asamblări cu ştifturi

1. Ştifturile se utilizează pentru a…….............a două piese.

2. Realizaţi conexiunile corecte:

.

3. Bolţurile sunt solicitate la răsucire.

A F 4. Bolţurile se utilizează ca……………….în articulaţii.

5. Alegeţi denumirea corectă a următoarelor tipuri de bolţuri: - bolţ tubular

- bolţ masiv fără cap

- bolţ masiv cu cap

Reprezentarea Denumirea

1

A Ştift filetat

2

B Ştift conic crestat

3

C Ştift cilindric neted

D Ştift cilindric crestat

Fig a

Fig b

Fig c


41

Tema: Asamblări prin caneluri

1. Precizaţi forma secţiunii pentru următoarele tipuri de asamblări cu caneluri. 1.....................................

2. ...................................

3. ..................................

2. Completaţi afirmaţiile următoare cu informaţia corectă: a. Asamblările prin caneluri se folosesc pentru a transmite..............

b. Centrajul interior este cel mai ............. şi permite o ............. mare a preciziei cuplajului

c. Din punct de vedere al prelucrării, cele mai economice sunt centrajul ............. şi

centrajul ...................

3. Încercuiti A dacă apreciati afirmaţia corectă şi F dacă apreciaţi afirmaţia falsă.

A F Elementele unei asamblări prin caneluri (arborele şi butucul) trebuie să aibă profil identic. A F Numărul de caneluri variază între z = 4 şi z = 20, uniform repartizate. A F Îmbinările mobile cu caneluri se realizează prin presare la cald sau la rece. A F Arborii canelaţi pot avea număr de caneluri mai mic decât butucii

4. Centrajul interior este atunci când contactul de centraj se face:

a. Pe diametrul interior şi pe flancurile plinurilor

b. Pe diametrul interior şi exterior

c. Pe flancurile plinurilor

d. Pe diametrul interior

5. Precizaţi modul de verificare a asamblărilor canelate: a. fixe: ...................................................................

b. mobile: ................................................................

1

2 3


42

Tema: Asamblări prin filet

1. Identificaţi denumirea fiecărui tip de profil din cele prezentate: a........................

b........................

c........................

2. Alegeţi denumirea corectă a fiecărui tip de filet, având în vedere sensul de înfăşurare.

3. Precizaţi elementele componente ale asamblării cu filet de mai jos:

1 ……………………….

2 ……………………….

3 ……………………….

4. Indicaţi câte două materiale din care se execută: a. şuruburile: ……………………………………………...

b. piuliţele: ………………………………………………...

5. Precizaţi un element de siguranţă pentru asigurarea şurubului într-o asamblare filetată. ………………………………………………………………………………………………….

Fig a Fig b

Fig c

Fig a Fig b


43

SOLUŢIILE FIŞELOR DE EVALUARE

Fev. 1 A. 1. operaţiilor, sculelor, minim 2. produs, loc de muncă. 3. îmbinări, operaţie. B. F, A, A, A 1-b, 2- a, 3- d C. F, A, A, A D. Schema

Fev. 2 A. 1. perspectivă, ortogonală, asamblare. 2. expunerea grafică, operaţiilor de asamblare 3. arabe, cercuri, romane, pătrate. B. 1-c, 2-d C. “SDV-uri” - Scule, dispozitive, verificatoare D. A, A, F, A E. Ciclograma

Fev. 3 I.

1. dimensiunile, poziţia reciprocă, desenul de execuţie. 2. unitatea de măsură, liniare . 3. nominală II. 1- a, 2- d, 3- a. III. F, A, A, F IV. Rectilinitate – rigla de verificare, cale plan-paralele, reazeme fixe şi reglabile, comparator cu cadran; Circularitate - micrometrul de interior, şubler de interior şi exterior, pasimetrul, comparator cu cadran, piese tip arbore-alezaj V. a. As = Dmax—N b. Ai= Dmin—N c. T = Dmax—Dmin d. T = dmax—dmin

VI.

1.a. N = 50 mm; b. As = 0,040 mm, Ai= 0,010 mm;

c. Dmax = N + As= 50 + 0,040= 50,040 mm; Dmin =N + Ai = 50 + 0,010 = 50,010 mm

T = Dmax - Dmin = 50,040 - 50,010 = 0,030 mm 2. N =50 mm

As = Dmax-N = 50,040 -50 = 0,040 mm

Ai = Dmin - N=50-50=0

Operaţia Timp de execuţie

Timpul în minute 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60

1 15

2 15

3 15

4 15

44

Fev. 4 1. a). Reunire, piesa de baza b). Operaţiilor, produs c). Operaţia de asamblare d). operaţiei de asamblare, regim de lucru e). fazei tehnologice de asamblare, pregătire f). Deplasare 2.

Fev. 5

I. 1-a, 2-b, 3- a, 4-c, 5-c. II. Schema indică tipurile de asamblări în funcţie de condiţiile necesare proiectării procesului de asamblare, precum: programul de producţie; termenele de livrare; condiţiile tehnice de realizare; precizia şi rigiditatea produsului; condiţii tehnice speciale necesare procesului de asamblare - Asamblarea stationară—producţie de unicate şi serie mică; - Asamblarea mobilă—producţie de serie mare şi masă

Fev. 6 1. Schiţa de asamblare este un desen în perspectivă sau în proiecţie ortogonală,cu elementele componente ale produsului în poziţie de asamblare. Schiţa de asamblare a arborelui cotit cuprinde imaginea “explodată” a produsului, toate elementele fiind poziţionate, numerotate şi grupate în funcţie de tipul acestora (piese finite, unităţi de asamblare, piese de legătură) şi de ordinea asamblării. 2. Schema de asamblare a unui produs este o reprezentare grafică a succesiunii în care sunt montate

componentele unui ansamblu final. Ea este succesiunea naturală şi logică a operaţiilor de asamblare, întocmită după o analiză completă a operaţiilor de asamblare a grupelor şi a subansamblurilor. Schemele de asamblare se întocmesc, de regulă, atunci când producţia este de serie sau de masă şi, prin urmare, asamblarea se realizează simultan, la mai multe locuri de muncă şi de către mai multe echipe. în cazul producţiei de unicate a unor produse complicate, se întocmeşte, de asemenea, schema de asamblare.

Procesul tehnologic de asamblare

Produsul final

Piesa de bază

Piese finite

Completul

Subansamblul

Ansamblul

Operaţia

Faza

Mânuirea

Mişcarea


totale


partiale

Metoda sortarii

Metoda reglarii

Metoda ajustarii


de serie mica si unicate se aplica in productie

de serie mare si masa se aplica in productie de

serie mare si masa se aplica in productie

de serie mare si masa se aplica in productie

de serie mica si

unicate



scazut


profesionala este

ridicat


profesionala este ridicat nivelul de pregatire

profesionala este

ridicat



scazut la asmblare nu sunt

necesare ajustari la asmblare nu sunt

necesare ajustari la asamblare sunt nece sare ajustări

la asamblare sunt

necesare ajustări la asamblare sunt

necesare ajustări


este redusa precizia de prelucrare

este ridicata precizia de prelucrare este medie


este medie precizia de prelucrare este medie

piesele sunt




interschimbabile piesele nu sunt

interschimbabile

pretul de cost al


pieselor este ridicat pretul de cost al pieselor

este ridicat pretul de cost al


pieselor este ridicat


redusa


ridicata

productivitatea muncii la asamblare este redusa

productivitatea

muncii la asamblare

este redusa


ridicata piesele se executa cu tolerante medii





timpul necesar


asamblarii este mic timpul necesar



asamblarii este mare

nu se utilizeaza

elemente de

compensare

nu se utilizeaza

elemente de

compensare

nu se utilizeaza elemente de compensare

se utilizeaza

compensator se utilizeaza element de compensare

45

Fev. 7 1. A ; A; F; A ;

2- a, 3- b, 4-d, 5-b. 6. a. forţe, mişcărilor relative; b. strangere.

Fev. 8 1. 1 – c; 2 – f; 3 – b; 4 – e; 5 – a.

2. ta = temp. mediului de lucru ts = temp. de siguranţă care ţine cont de pierderile în timpul transportului de la locul de încălzire la locul asamblării. ts = 20 °C.

b. td = S/(αidi) (ºC) 3. Presare transversală prin încălzirea piesei cuprinzătoare. 1-piesa cuprinzătoare; 2-piesa cuprinsă. 4. a. fretare:bandajele roţilor vagoanelor, butucul pe arbore b. presare longitudinală: bucşe, rulmenţi 5. Nu se modifică structura şi calităţile fizico-chimice ale materialului Timpul de răcire este mai mic decât cel necesar încălzirii Asamblarea bucşelor şi cămăşilor cilindrilor se poate face fără deformare.

Fev. 9 1. a-2; b-1; c-3

2. a. încălzirea locală, efectul termic; b. aliaje greu fuzibile, fluxuri; c. în locuri greu accesibile. 3. - Circuite integrate-lipire moale; Frigotehnie-lipire tare 4. Aliajul monel se foloseşte pentru lipirea pieselor din fontă

5. , , , , , , . 6. a. Lipire prin rezistenţă de contact b. Încălzirea locală folosind efectul termic Topirea aliajului de lipit între piese Presarea pieselor c. 1 şi 2 electrozi de cărbune; 3- piesele de lipit

Fev. 10 1. A, F, F, A, A

2. a-zinc; b- absorbţie c- de aderenţă, oxizilor şi impurităţilor, gazelor 3- a; 4– b; 5– d 6. a) rezistenţa mecanică a lipiturii şi a materialului pieselor lipite; b) rezistenţa mecanică a materialului lipit; c) temperatura de topire a materialului topit; d) rezistenţa mecanică şi temperatura de topire a aliajului de lipit. 7. A– 2, 3, 6 B– 1, 4, 5

Fev. 11 1. 1-metal de bază; 2-cusătură; 3-zonă influenţată termic

Metalul supus sudării se numeşte metal de bază (MB), iar cel introdus suplimentar se numeşte metal de adaos (MA). La locul îmbinării, prin solidificarea metalului topit se obţine cusătura de sudură (CS). 2. a –3, b—1, c—2. 3. 1– topire, 2 –presiune. 4. 1– sudură în X, 2 –sudură pe muchie, 3—sudură în Y. 5. F, A, A, F 6– d

46

Fev. 12 1. 1.1– c, 1.2– a; 1.3– b

2. 1-e, 2– c, 3– d, 4– b, 5– f, 6– a 3. 3.1– grosimea, 3.2– sursă, masă 4. 4.1-cleşte portelectrod, clema de contact, ustensilele sudorului: ciocan, perie de sârmă, daltă, mască de sudare, cabluri; 4.2– Metale cu conţinut ridicat în carbon, metale înalt aliate, aluminiul turnat 5. Interioare– incluziuni de gaze sau zgură, fisuri, lipsă de pătrundere, lipsă de topire, defecte de structură; Exterioare– cratere, scurgeri, revărsări, arderi, pori, fisuri

Fev. 13 1. a– 2, b– 1, d– 3 2– a, 3– d, 4– b, 5– c, 6– OL 34, alamă, aluminiu 7. Contracăpuitorul, denumit şi contrabuterolă serveşte drept suport pentru a sprijini capul iniţial

iar căpuitorul la formarea capului de închidere al nitului.

Fişă de autoevaluare 1. 1) tija nit, 2) cap iniţial, 3) cap de închidere 2. Ciocan de lăcătuşerie, trăgător, căpuitor 3. Căpuitorul are rolul de a forma capul de închidere al nitului 4. a- apropierea tablelor cu trăgătorul; b– refularea capului de închidere; c– formarea capului de închidere cu ciocanul; formarea capului de închidere cu căpuitorul.

Fev. 14 1- longitudinală, arbore – butuc 2 - A, A, F, A 3- c, 4– a 5. 1– c, 2– a, 3– b

Fev. 15 1- fixa poziţia relativă, 2. 1 - C, 2 – D, 3 - B. 3- F 4- elemente de legătură 5. bolţ tubular - (a), bolţ masiv fără cap - (c), bolţ masiv cu cap - (b)

Fev. 16 1. 1-trapezoidală, 2. în evolventă, 3. dreptunghiulară

2. a. momente de torsiune mari; b. precis, durată c. exterior, lateral. 3 – A, A, F, F 4- d 5 - la asamblările fixe se verifică bîtaia acestora -la asamblările mobile se verifică excentricitatea şi oscilaţiile.

Fev. 17 1. 1-trapezoidal, 2. rotund, 3. pătrat

2. a– spre dreapta, b– spre stânga

3. 1– şurub, 2– piuliţă, 3– şaibă 4. a- OL 37, OL 50, OLC 45, 41VMoCr17, 10 NiCr180 b– OLP20, OL37, OL50, OLC45, bronz, fontă 5. contrapiuliţă, şaibă Grower, piuliţe cu dinţi, şaibe elastice, cuie spintecate, sârmă răsucită, deformare plastică, lipire cu adezivi, sudare

47

48

I. Completaţi spaţiile libere cu termenii potriviţi

Fişele tehnologice conţin ………………………. procesului tehnologic de asamblare şi datele principale pentru efectuarea ……………………………….. Prin metoda interschimbabilităţii totale nu este necesară ………………………………… sau …………………………… prealabilă a pieselor. II. Încercuiţi litera A dacă consideraţi că afirmaţia este adevărată şi F dacă consideraţi că nu este adevărată.

A F Materialul suplimentar introdus în zona îmbinării sudate se numeşte material de adaos; A F La sudarea tablelor în poziţie orizontală electrodul trebuie ţinut perpendicular pe piese, A F Lipirea se realizează fără material de adaos; A F Penele longitudinale au axa longitudinală paralelă cu axa comună a pieselor ce se asamblează.

III. Priviţi cu atenţie sculele din figură şi scrieţi în dreptul fiecărei grupe pentru ce fel de asamblare le folosim:

a).......................... c) ...................................................

b) ................................

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 1

49

Tema: Asamblari nedemontabile

I. Alegeţi varianta corectă: 1. Aliajele de lipit tari au în compozitia lor: a) Cu+Ni; b) Cu+Zn; c) Cu+Sn; d) Cu+Pb . 2. Dacă pentru a nitui două table se folosesc nituri cu diametrul tijei de 8 mm, găurile vor avea diametrul de: a) 8,1 mm; b) 8,2 mm; c) 8,5 mm d) 9 mm. 3. Presarea longitudinală se poate realiza: a) prin introducerea forţată a piesei interioare în cea exterioară; b) prin încălzirea piesei exterioare; c) prin răcirea piesei interioare; d) prin deformare plastică. 4. În cazul asamblărilor nituite de etanşare se realizează suplimentar operaţia de: a) mandrinare; b) nervurare; c) răsfrângere; d) ştemuire. II. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor următoare, notând cu A, dacă apre-ciaţi afirmaţia corectă şi F, dacă apreciaţi afirmaţia incorectă. a. Asamblarea prin presare este o asamblare nedemontabilă, fixă; b. Rostul de sudură este definit ca fiind spaţiul dintre electrod şi piesele de sudat; c. Ca aliaje de lipit se folosesc metale cu punct de topire mai ridicat decât al metalului de bază; d. Fălţuirea este o operaţie de asamblare prin deformare plastică; e. Sudabilitatea metalelor este influenţată de conţinutul în carbon şi în elemente de alie-re. III. Precizaţi informaţia corectă care completează spaţiile libere: Aliajul monel se foloseste pentru lipirea pieselor din …………… Asamblările realizate prin deplasarea radială a suprafeţelor de contact ca rezultat al dilatării piesei cuprinzătoare încălzite sau contracţiei piesei cuprinse răcite se mai numesc asamblări…………. IV. Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Apreciaţi ce procedeu de lipire se recomandă pentru: - realizarea unei conexiuni de circuite integrate …………………………. - realizarea unui ansamblu de piese din frigotehnică ................................. 2. Clasificaţi asamblările nituite după destinaţie, indicând câte o aplicaţie practică a acestora 3. Indicaţi două avantaje ale asamblărilor nituite comparativ cu asamblările sudate.


50

Tema: Asamblari nedemontabile

I. Să se completeze, în mod corespunzător, spaţiile punctate cu noţiunile specifice: 1. Nituirea este operaţia tehnologică de asamblare...................., cu ajutorul unor organe de maşini numite ........................ 2. Sudarea este operaţia de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multe piese ........., cu sau fără ......................................, prin topire sau prin.................. . 3. Lipirea este operaţia de îmbinare a două sau mai multe piese, confecţionate din acelaşi metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui material de adaos cu temperatura de topire ...........................decât a materialului pieselor de îmbinat. II. Alegeţi răspunsul corect prin încercuirea punctului corespunzător: 1. Care dintre modalităţile de asamblare următoare oferă rezistenţă mecanică mai bună a) lipirea; b) sudarea; c) nituirea; d) fălţuirea.

2. Care dintre metalele şi aliajele de mai jos sunt cu sudabilitate bună necondiţionată (perfect sudabile): a) oţelurile carbon obişnuite; b) oţelurile carbn de calitate; c) oţelurile slab aliate; d) aliajele de aluminiu.

3. Cordonul de sudură se formează prin solidificarea: a) metalului de bază; b) metalului de adaos; c) amestecului dintre metalul de bază şi metalul de adaos

4. Rostul de sudare este determinat de spaţiul dintre: a) metalul de bază şi electrod; b) elementele îmbinării.

5. Materialele de lipit nemetalice se mai numesc: a) paste de lipit; b) cleiuri de lipit; c) adezivi.

6. Aliajele de lipit tari au în compoziţia lor: a) Cu+Ni; b) Cu+Zn; c) Cu+Zn+Ag.

7. Mărcile de aliaje de lipit Lp 30, Lp40 se referă la: a) aliaje de lipit tari; b) aliaje de lipit moi.

8. Nituirea este operaţia tehnologică de realizare a : a. îmbinărilor demontabile; b. unui alezaj într-un material plin; c. îmbinărilor nedemontabile

9. Niturile speciale sunt : a.explozibile; b.din alamă; c.cu cap tronconic

10. Îmbinările nituite se clasifică după destinaţie în : a.nituire prin suprapunere; b.nituire de rezistenţă-etanşare; c. cu un singur rând de nituri


51

III. Apreciaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate (A) şi care sunt false (F). A F La lipirea cu adezivi este necesară asperizarea suprafeţelor; A F Sudabilitatea metalelor şi aliajelor este o proprietate mecanică; A F Tensiunile interne se elimină prin aplicarea tratamentului termic de recoacere de normalizare; A F Mandrinarea este o operaţie de găurire; A F Presarea prin încălzirea piesei cuprinzătoare se mai numeşte fretare.

IV.

a. Identificaţi niturile ilustrate în figură:

b. Identificaţi rosturile, reprezentate în figură:

52

Tema: Asamblari nedemontabile I. Încercuiţi răspunsurile corecte

1. Eliminaţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: a. Asamblarea este o operaţie de reunire a elementelor unui sistem tehnic; b. La asamblare se respectă o succesiune bine determinată; c. Rezultatul fizic al operaţiei de asamblare poartă numele de piesă finită.

2. Avem asamblare nedemontabilă atunci când: a. Demontarea se realizează fără deteriorarea cel puţin a unui element al asamblării; b. Demontarea se realizează prin deteriorarea cel puţin a unui element al asamblării; c. Asamblarea nu se mai poate demonta.

3. Dezavantajele asamblărilor nituite sunt:

a. Prezintă siguranţă în exploatare, superioară asamblărilor sudate; b. Se pot îmbina piese din materiale nesudabile; c. Au un consum mare de material şi manoperă.

4. Care din următoarele expresii nu sunt elemente ale sudării? a. Rostul; b. Materialul de bază; c. Materialul de adaos; d. Material de umplutură; e. Cordonul de sudură

5. Ruperea fragilă este ruperea fără deformare plastică a îmbinarii sudate, produsă la solicitări mecanice, cu valori chiar sub limita admisă. La ce fel de solicitari sunt supuse cordoanele de sudură?

a. Întindere; b. Forfecare; c. Răsucire; d. Încovoiere

II. Completaţi spaţiile goale Lipirea este operaţia de îmbinare a două sau mai multe piese, confecţionate din acelaşi .....(1)...... sau din materiale .....(2)...........cu ajutorul unui material de adaos cu temperatura de topire .............(3)..............decât a materialului pieselor de îmbinat. Nitul este un organ de maşină prevăzut cu (4) ........şi (5)......, plină, tubulară sau cu gaură pentru explozibil.

III. Realizaţi asocierea corectă între elementele coloanei A si elementele coloanei B

A B

1) Electrod a) Materialul din care sunt executate piesele ce vor fi îmbinate

2) Nit b) Material de adaos

3) Sudabilitate c) Se foloseşte la nituire

4) Eclisă d) Prevăzut cu cap iniţial şi tijă cilindrică

5) Material de bază

e) Proprietatea materialelor de a putea fi sudate


53

Tema: Asamblari demontabile I. Completaţii spaţiile punctate cu noţiunile corespunzătoare: 1. Asamblarea cu pană este îmbinarea demontabilă a două piese cu axa geometrică ....................... comună de tip ..................., utilizând organe de maşini numite pene. 2. La asamblările prin caneluri centrajul interior este cel mai ............. şi permite o ............. mare a preciziei cuplajului 3. Arcurile sunt organe de maşini utilizate la realizarea asamblărilor.............., fiind caracterizate prin capacitate mare de deformaţie elastică şi posibilitatea acumulării de ................ sub acţiunea sarcinilor.

II. Alegeţi varianata corectă:

1. La montarea penelor cu străngere trebuie ca pana: a. pana să adere pe fundul canalului în butuc şi în arbore şi feţele laterale să aibă jocuri b.pana să adere pe fundul canalului în butuc şi şi în arbore, fără joc lateral c. pana să aibă joc pe fundul canalului în butuc, fără joc lateral d. pana să aibă joc în canalul din arbore şi butuc şi pe feţele laterale 2. După rolul funcţional, şuruburile pot fi: a. cu pas normal şi cu pas fin; b. de fixare, reglare, mişcare, măsurare şi speciale; c. cu un început sau mai multe începuturi; d. Cu cap hexagonal, pentru şurubelniţă obişnuită, sau şurubelniţă specială. 3. Şaibele plate au rolul de a: a. menţine forţele de frecare din filet; b. a împiedica autodesfacerea; c. a micşora pre-siunea de contact; a transmite forţe de strângere. 4. Oţelul fosforos, bronzurile sau fontele antifricţiune sunt materiale utilizate la confecţionarea: a. şuruburilor; b. piuliţelor; c. penelor; d. bolţurilor. 5. Bolţurile de siguranţă se folosesc pentru: a. Realizarea unei articulaţii; b. asigurarea poziţiei relative precise; c. împiedicarea rotirii sau deplasării axiale; d. asigurarea elementelor unui subansamblu contra solicitărilor. 6. Pentru o bună centrare în cazul fixării cuplajelor sau pinioanelor pe arbore se re-comandă: a. asamblările pe con; b. asamblările cu pene şi ştifturi; c. asamblările elastice; asam-blările prin filet. III. Încercuiti A dacă apreciati afirmaţia corectă şi F dacă apreciaţi afirmaţia falsă. A F Elementele unei asamblări prin caneluri (arborele şi butucul) trebuie să aibă profil identic; A F Arcurile în foi nu sunt făcute pentru a prelua forţe mari; A F Bolţurile şi ştifturile longitudinale se montează paralel cu axa comună a pieselor; A F Arborii canelaţi pot avea număr de caneluri mai mic decât butucii; A F Penele transversale se constriesc cu conicitate sau înclinare A F Penele pot avea rol de siguranţă a asamblării


54

IV. Asamblările prin filet sunt cele mai des întâlnite în sistemele tehnice. Rezolvaţi

următoarele cerinţe:

1. Clasificaţi şuruburile după rolul funcţional

a. .................................................... d. .........................................................

b. .................................................... e. .........................................................

c. ...................................................

2. Indicaţi două tipuri de şuruburi speciale

.........................................................................................................

3. Specificaţi două metode de asigurare împotriva autodesfacerii asamblărilor prin filet:

.....................................................................................................................................

55

Alegeţi varianta corectă: 1. Totalitatea activităţilor desfăşurate de o societate comercială în scopul transformării materiei prime şi semifabricate în produse finite se numeşte: a. proces tehnologic; b. operaţie tehnologică; c. proces de producţie 2. Semifabricatul este: a. un material care se foloseşte în forma în care se găseşte în natură b. o bucată de material sau o piesă brută care a suferit o serie de prelucrări mecanice sau termice, dar necesita în continuare alte prelucrări pentru a deveni piesă finită. c. produsul în faza de livrare către beneficiar 3. Proprietatea metalelor şi aliajelor de a se topi (de a trece din stare solidă în stare lichidă sub influenţa căldurii) se numeşte: a. sudabilitate; b. forjabilitate; c. fuzibilitate; d. ductilitate. 4. Realizaţi conexiunile corecte între elementele celor două coloane: A B a. Maşini 1. Mandrina, menghina b. Mecanisme 2. Şurub, arbore, roată de lanţ, nit, pană c. Dispozitive 3. Strung, pompă, motor d. Organe de maşini 4. Şubler, micrometru, calibre, cale plan-paralele, echer f. Instrumente de măsură 6. Burghiu, tarod, filieră 7. Transmisia prin curea, transmisia cu roţi dinţate 5. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor următoare, încercuind A, dacă apreciaţi afirmaţia corectă şi F, dacă apreciaţi afirmaţia falsă: A F Nituirea este operaţia tehnologică de prelucrare a unei piese A F Sudarea este o operaţia tehnologică de asamblare nedemontabilă a două sau mai mai multe piese. A F Prin alezaj se înţelege o suprafaţă cilindrică exterioară. A F Pe desenul de execuţie al unei piese sunt înscrise dimensiunile nominale A F Plasticitatea este proprietatea corpurilor de a-şi modifica forma sub acţiunea unei forţe exterioare (relativ mare) şi de a rămâne deformate permanent şi după încetarea acţiunii forţei. A F La asamblarea prin lipire, aliajul de lipit are temperatura de topire mai mare decât a pieselor de bază

6. Definiţi noţiunea de asamblare ...................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................... 7. Precizaţi care este criteriul care stă la baza clasificării asamblărilor mecanice în asamblări demontabile şi nedemontabile. Indicaţi câte trei tipuri de asamblări demontabile şi nedemontabile. ........................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 8. Indicaţi elementele componente ale unei asamblări prin filet: ....................................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... ......................................................................................


56

TevS 1 I. 1 operaţiile, asamblării 2. selecţionarea, ajustarea II. 1 A, 2 F, 3 F, 4 A, 5 F. III. 1 Pentru asamblări nituite, 2 pentru asamblări lipite, 3 pentru asamblări filetate

TevS 2 I. 1-b, 2– c, 3– a, 4-d. II. a- A, b-F, c-F, d-A, e-A. III. fontă, fretate IV. 1. realizarea unei conexiuni de circuite integrate - lipire moale realizarea unui ansamblu de piese din frigotehnică- lipire tare 2. de rezistenţă- în construcţii metalice—poduri, turnuri, ferme, stâlpi etc. de etanşare- rezervoare de depozitare de rezistenţă şi etanşare– ambarcaţiuni, recipienţi sub presiune, fuzelajele avioanelor 3. Indicaţi două avantaje ale asamblărilor nituite comparativ cu asamblările sudate. - siguranţă în exploatare, rezistenţă la sarcini dinamice după direcţii variabile

TevS 3 I. 1. nedemontabilă, nituri 2. metalice, material de adaos, presiune 3. mai mică II. 1-b, 2– a, 3– c, 4-b, 5-c, 6-b, 7– b, 8– c, 9– a, 10– b. III. A, F, A, F, A IV. 1– cu tijă semitubulară, tubulară, plină şi cap cilindric, cap tronconic, cap înecat, cap semiînecat, cap semirotund semiînecat, cap semirotund 2– I, V, Y, X, U, 1/2V, 1/2Y, 1/2U, K.

TevS 4 I. 1-c, 2– b, 3– c, 4– d, 5– b, II. (1)-metal, (2)- diferite, (3)- mai mică, (4)- cap iniţial, (5)- tijă III. 1-b, 2– d, 3– e, 4-c, 5– a.

TevS 5 I. 1. longitudinală, arbore-alezaj, 2. precis, durată, 3. elastice, energie II. 1-a, 2– b, 3-c, 4-b, 5-d, 6-a. III. A, F, A, F, A, A IV. 1. a-şuruburi de strângere (de fixare şi închidere etanşă-dopuri) b- de reglaj- pentru fixarea poziţiei relative şi eliminarea jocurilor; c- de transmitere a mişcării—transformarea mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie

SOLUŢIILE TESTELOR DE EVALUARE SUMATIVĂ

57

d- pentru măsurare e– speciale 2. Şuruburi speciale: pentru fundaţii, pentru lemn, articulate, autofiletante, 3. contrapiuliţa, piuliţă elastică, piliţa şi şurubul cu dinţi, piliţe şi şuruburi cu inserţii elastice, cuie spintecate sau sârme răsucite, deformare plastică locală sau sudare, lichide plastice.

TevS 6

1 - a, 2 – b, 3– c. 4. a– 3, b– 7, c– 1, d– 2, f– 4 5. F, A, F, A, A, F 6. Asamblarea este operaţia de reunire într-o succesiune bine determinată a elementelor unui sistem tehnic, în scopul îndeplinirii cerinţelor tehnologice impuse. 7. Criteriul este posibilitatea montării şi demontării repetate fără sau cu posibilitatea deteriorărării elementelor asamblate sau organelor de asamblare. - asamblări demontabile: prin pene şi ştifturi, cu caneluri, prin bolţuri, prin con, cu elemente elastice, prin filet - nedemontabile: prin presare, lipire, sudare, nituire 8. Indicaţi elementele componente ale unei asamblări prin filet:

1- şurub 2– piliţă 3– şaibă 4, 5– piese

58

Subiectul I (30p) - 5x6= 30 puncte a. asamblare nituită ; b. asamblare filetată; c. asamblare sudată ; d.asamblare cu bolţ; e. asamblare cu pană ; d. asamblare canelată. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 p.

Subiectul II (40 p distribuite astfel) 1. 4x5 =20 puncte c - d - b -a 2. 4 x5 = 20 puncte trăgător, ciocan, căpuitor; contracăpuitor; Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 p.

Subiectul III (20p) - 4x5 = 20 puncte 1- electrod învelit ; 2- portelectrod; 3- cabluri de sudură ; 4- sursa de curent; 5- clema de masă Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 p.

Notă: 10 puncte se acordă din oficiu.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE Test de evaluare iniţială

59

Ionescu Mihaela-Gabriela, Manole Maria ş.a - Asamblări mecanice, Manual pentru clasa a XI-a, Editura Akademos Art, Bucureşti, 2007 Noia Ruxandra, Ţenescu Liliana, ş.a - Organe de maşini şi mecanisme, Manual pentru clasa a XI-a, Editura SIGMA, Bucureşti, 2002 Mărginean Carmen , ş.a - Asamblări mecanice, Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului, profil tehnic, 2006 Mărginean, V., Chiriac, V., Oprean, I., Tănase, G, Iatan, R., Teodorescu, D.- Utilajul şi tehnologia meseriei lăcătuş pentru construcţii mecanice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993. Zgura, Gh. şi colab., Utilajul şi tehnologia lucrărilor mecanice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. Neacşu, I, Stoica, A, ş.a.– Ghid general de evaluare şi examinare, Editura Aramis, Bucureşti 1998. Ciocîrlea-Vasilescu, A., Constatntin, M - Asamblarea întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, Editura ALL, Bucureşti, 2 002.

Documents

ASAMBLĂRI MECANICE...se pot concepe fişele de lucru şi de evaluare pentru disciplina Asamblări mecanice. Prin forma de prezentare, această lucrare se doreşte a fi un ghid pentru