Asigurari si protectie sociala

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopar tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm

Asigurari si protectie socialaPensiile private-profil de tara.FINANTE BANCIAnul III, gr 2

1.Sistemul de pensii private in Romania

In prezent, in Romania populatia se reduce, tendinta pare ireversibila, iar fenomenul se suprapune peste cel de imbatranire a populatiei, care de asemenea se accelereaza. Atentie, toate aceste fenomene demografice au avut loc in mai putin de 20 de ani!Teoretic, statisticile arata ca mai putin de un salariat sustine mai mult de un pensionar, din contributii catre pensia din sistemul public. In concluzie, sunt din ce in ce mai multi pensionari si din ce in ce mai putini contribuabili activi.Pensionarii actuali insa au dreptul la un trai decent, pentru ca la randul lor si-au sustinut batranii cat au contribuit la sistemul public de pensii.Pe acest fond, reforma pensiilor vine sa schimbe mentalitatea romanilor, sa-i educe sa economiseasca pentru ei si pentru viitorul lor si sa-si stabileasca drept obiectiv o viata decenta la pensionare.Practic, reforma pensiilor inseamna extinderea bazelor sistemului de pensii prin adaugarea a inca doua surse de pensie (pilonul II si pilonul III) pe langa pensia din sistemul public (pilonul I). Noile fonduri de pensii, constituite prin contributiile individuale ale participantilor, sunt administrate de companii private. Romania se alatura tarilor din Europa Centrala si de Est, care dispun deja de un sistem de pensii private dezvoltat, reforma sistemului de pensii avand in vedere: restabilirea echilibrului intre generatii, restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii, precum si completarea actualului sistem de pensii, de tip "pay as you go" (PAYG - "esti platit pe masura ce iesi din sistem").Sistemul de pensii al Romaniei este gandit ca un sistem multi-pilon, conform recomandarilor Bancii Mondiale, organizat astfel: Pilon 1.2.3

1.1.Pilonul II 17 Septembrie 2007 startul aderrii la Pilonul II; Pilon construit pe baza contributiilor in CONTURI INDIVIDUALE; Obligatoriu pentru persoanele pana in 35 ani si optional pentru cele intre 35-45 de ani; Administrat de entitati private : Societati de Administrare a Fondurilor de Pensii; Contributia la Pilonul II este reprezentata dintr-o parte redirectionata din contributia pentru asigurari sociale (CAS) aferenta veniturilor brute salariale (10,55 din salariul brut). In present contributiile ating 3,5% din venitul brut al angajatului ,iar cuantumul va ajunge la 6% pana in 2016. In aprilie 2012, CNPP a repartizat aleatoriu aproximativ 96% din totalul persoanelor care au dobandit calitatea de participant in aceasta luna,cel mai mare procent din anul 2012.Din ianuarie 2012, 110.741 din 119.803 participanti au fost repartizati aleatoriu ,respective 92,44%.

PILONUL II Aprilie 20125,64 mil. membri;7,5 mld.RON-total active nete;9 fonduri de pensii private, 9 societati de administrare.

1.2.Pilonul IIIFLEXIBILITATEA PILONULUI III:Spre deosebire de pensiile private obligatorii (Pilonul II), legislaia Pilonului III nu interzice participarea la pensiile facultative n funcie de vrst, oricine putnd contribui n sistem cu pn la 15% din veniturile brute realizare lunar. Pentru a putea beneficia de o pensie facultativ, condiiile legale impun ca fiecare participant s aib cel puin 90 de contribuii lunare (nu neaprat consecutive) fcute la fond, o vrst de cel puin 60 de ani i o sum minim acumulat.Pentru angajat, pensia privata aduce siguran, confort i linite la momentul pensionrii, prin acumularea i fructificarea contribuiilor strnse de-a lungul vieii, n contul/conturile personal din cadrul fondului de pensii facultative.Pentru o pensie suplimentar celei de din sistemul public i celei obligatorii (sistemul fondurilor de pensii administrate privat - Pilonul II) putei opta i pentru o pensie facultativ. n Pilonul III putei contribui cu pn la 15% din salariu.

MOTIVARE A SALARIAILOR:Pentru angajatori, pensia privat facultativ poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariailor i de management al resurselor umane dar i o soluie avantajoas din punct de vedere fiscal - deductibilitatea fiscal se ridic la 400 de euro/an pentru fiecare angajat i la 400 de euro/an pentru angajator.Companiile au acum oportunitatea de a-i atrage angajaii de partea lor prin oferirea de pachete de pensii private facultative (Pilonul III), pentru care beneficiaz de deduceri fiscale.AVANTAJE:n momentul n care nu mai lucrm nu trebuie s fim nevoi a ne schimba radical standardul de via.Cu ct contribuia la pensia facultativ e mai mare cu att pensia poate fi mai mare.

Nu plteti impozit pentru contribuie.

Suma cu care contribui se deduce din impozitul pe venit. Eti protejat financiar. La 60 de ani, suma acumulat n cont va fi la dispoziia ta. La fel se va ntmpla i n caz de invaliditate permanent. n caz de deces, motenitorii legali vor beneficia de banii din contul tu.

Ai libertate de micare. Tu decizi: fondul de pensii la care contribui, nivelul contribuiei i perioada n care o s cotizezi.

Sigurana - rata de rentabilitate a fiecrui fond de pensii se compar cu rata minim de rentabilitate a fondurilor din pia. Dac un fond este sub rata minim timp de patru trimestre consecutive, administratorul pierde autorizaia de funcionare, iar activele vor fi transferate altui fond. Acesta nu este singurul element de siguran oferit de legislaia pensiilor private.

SISTEMUL DE PENSII

PILON III-Administrare private;-Contributii definite;-Participare voluntara;-Conturi individuale. PILONUL II-Administrare private;-Contributii definite;-Obligatorii pt persoanele de pana in 35 ani si optionale pt varsta cuprinsa intre35 si 45 ani;-Beneficiu minim garantat. PILONUL I-Sistemul public de pensii;-Bazat pe solidaritate intre generatii;-Beneficii definite.

2. Profil de tara - Slovenia

Cea mai bogata tara din zona ECE si prima care a facut trecerea la euro, Slovenia este unica tara din regiune cu un Pilon II de pensii private ocupationale (obligatoriu in unele sectoare si facultativ in altele), introdus la presiunea sindicatelor. Altfel, sistemul de pensii private preia atat din reteta estica a modelului multipilon introdus de Banca Mondiala, cat si din caracteristicile modelelor ocupationale din Vest, combinand totul intr-o arhitectura institutionala de tip contributii definite.Garanii mari, randamente modesteSlovenia a introdus sistemul sau original de pensii private in anul 2000, dupa ce legea reformei pensiilor a fost adoptata in 1999. Astazi, participarea in sistemul privat de pensii este semnificativa, depasind 550.000 de participanti in Pilonul II ocupational. De mentionat ca populatia totala a Sloveniei este de numai 1,9 milioane de locuitori si ca participarea la Pilonul II de pensii private este facultativa in marea majoritate a cazurilor. Fondurile de pensii din Pilonul II au acumulat pana acum active de circa 1,5 miliarde euro. In schimb, Pilonul III de pensii private facultative este mult mai putin dezvoltat si reprezinta una din principalele provocari de viitor pentru sistemul de pensii sloven.ARHITECTURA INSTITUTIONALA

2.1 Structura pieteiIn Pilonul II, fondurile mutuale de pensii sunt schemele de economisire cele mai populare dintre cele trei alternative, aici fiind regasiti circa 240.000 dintre cei 550.000 de participanti la Pilonul II (circa 44%). 30% din total participa in planurile de pensii oferite de companiile specializate de pensii, in timp ce 26% prefera produsele similare oferite de companiile de asigurari. In medie, contributia anuala pentru fiecare participant este de circa 500 euro pe an (peste 40 euro pe luna). Pe Pilonul II sloven activeaza 13 entitati care administreaza economiile celor peste 550.000 de participanti: 7 fonduri mutuale de pensii, 3 companii de asigurare si 3 companii de pensii. Fondul inchis si obligatoriu de pensii care cuprinde bugetarii sloveni este lider de piata, cu circa 190.000 de clienti (34% din total) si active nete de 21% din total. Statisticile sunt valabile pentru sfarsitul lunii septembrie 2008, atunci cand fondurile gestionau aproximativ 1,4-1,5 miliarde euro. Investitii, garantii, randamenteLegislatia slovena privind investitiile permise fondurilor de pensii private este destul de restrictiva dupa standarde regionale, fiind dublata de un sistem impovarator de garantii minime, ceea ce franeaza brutal performanta investitionala a fondurilor. Prin lege, investitiile in actiuni si fonduri mutuale sunt limitate la 30%, cele in conturi bancare la 30%, cele in real estate la 10%, cele in private equity la 5% si cele in numerar la 3%. Investitiile in strainatate, in state membre OCDE, sunt in principiu libere. Insa, din cauza ca legislatia prevede ca cel putin 80% din activele fondurilor trebuie sa fie denominate in aceeasi valuta ca si pasivele, exista practic o limita de facto de cel mult 20% in privinta investitiilor realizate in alte monede decat euro. In acelasi timp insa, Slovenia practica cel mai impovarator sistem de garantii din pensiile private din Est. Fondurile trebuie sa obtina in fiecare an un randament cel putin egal cu 40% din randamentul unui cos de titluri de stat slovene cu maturitati de cel putin un an. Daca fondurile performeaza sub aceasta cerinta minima de randament, atunci administratorii lor sunt obligati sa completeze diferenta din surse proprii. Aceasta garantie este cea mai restrictiva dintre toate statele Europei Centrale si de Est, fiind responsabila pentru performantele investitionale modeste ale fondurilor. Datorita conditiilor de piata, aceasta solicitare de randament minim garantat este intotdeauna pozitiva, motiv pentru care fondurile nu au de ales decat sa investeasca marea majoritate a banilor clientilor in instrumente financiare cu venit fix (titluri de stat, obligatiuni, depozite bancare) - lasand prea putin loc actiunilor si fondurilor mutuale, care constituie in fapt motorul real de crestere a performantei investitionale, mai ales cand Bursa creste cu 80% intr-un an.

3.Profil de tara - Ungaria UNGARIA este prima tara din Europa Centrala si de Est care si-a reformat sistemul public de pensii, prin introducerea segmentului privat multipilon, dupa modelul Bancii Mondiale. Astfel, Ungaria a ajuns a doua piata ca marime in regiunea central si est-europeana, atat pe segmentul de pensii obligatorii, cat si pe cel facultativ. Ungurii se confrunta cu aceleasi probleme de reducere si imbatranire a populatiei ca si restul Europei: populatia sa va scadea cu cel putin 13% pana in 2060, iar rata de dependenta a varstnicilor va creste pana la 58% in acelasi orizont de timp, potrivit Eurostat. Acum, Ungaria se pregateste de o noua reforma: introducerea "solutiei multifond" pe Pilonul II si diversificarea investitiilor fondurilor de pensii.Spre deosebire de Polonia (cea mai mare piata de pensii obligatorii din regiune) si de Cehia (cea mai mare piata de pensii facultative din regiune), Ungaria are ambele segmente - atat Pilonul II, cat si III - destul de bine dezvoltate. Ungaria a introdus prima din zona ambele sisteme de economisire privata pentru pensie, ajungand acum la o piata de pensii obligatorii de circa 2,9 milioane de participanti si active nete de 7,5 miliarde euro si una de pensii facultative de 1,4 milioane de participanti si active nete de 3 miliarde euro. Liberalizarea pietei a fost continua, pe masura ce sistemul s-a maturizat, iar restrictiile au fost eliminate in principal dupa 2002. Sistemul maghiar de pensii private obligatorii are particularitatea ca mai multe entitati pot administra fonduri de pensii: angajatori, companii financiare, sindicate, patronate, camere de comert sau chiar autoritati locale. La fel este si in cazul fondurilor de pensii facultative, care functioneaza dupa acelasi cadru institutional si legislativ. La pensiile facultative pot contribui atat clientii individuali, cat si angajatorii acestora, iar contributiile sunt incurajate prin stimulente fiscale destul de consistente: exista o deductibilitate de 30% in limita sumei de 100.000 forinti (circa 412 euro) pe an, iar contributiile angajatorilor sunt deductibile in totalitate, in limita unui salariu minim pe an (69.000 forinti, adica aproximativ 284 euro).

3.1Structura pietei

Pe Pilonul II maghiar activeaza in prezent 20 de fonduri de pensii private, raportul de forte dintre "campionii locali" si marile companii financiare straine (prezente in toate tarile din regiunea Europei Centrale si de Est) fiind destul de echilibrat. In prezent, numarul de participanti la cele doua fonduri este de aproximativ 2,9 milioane, in timp ce activele nete administrate sunt de 7,5 miliarde euro. Liderul detasat al pietei este fondul de pensii obligatorii al grupului financiar local OTP, cu peste 800.000 de participanti (cota de piata de 29%) si active nete de 2 miliarde euro (26% din totalul pietei), la finele anului trecut. Urmeaza, in ordine, patru nume mari ale pietei europene de profil: ING (locul doi, cu o cota de piata de aproape 18% dupa active), AEGON (locul trei, 17,5%), ALLIANZ (10,6%) si AXA (8%).Participarea la fondurile obligatorii de pensii a crescut aproape continuu, de la 1,34 milioane de clienti la finele anului 1998 (anul lansarii sistemului), iar activele pietei au urmat aceeasi evolutie, ajungand la un apogeu de peste 8 miliarde euro la finele anului trecut, dupa care au inceput sa scada, suferind pierderi accentuate pe fondul crizei financiare internationale.

Investitiile si randamentele fondurilor

Reglementarile privind investitiile fondurilor de pensii private sunt identice atat la Pilonul II, cat si la Pilonul III. Regulile sunt destul de relaxate, insa nu a fost la fel tot timpul. Pana in 2002, fondurile erau obligate de lege sa aiba castiguri minime legate de randamentul titlurilor de stat cu maturitati lungi ale Ungariei - fondurile investind astfel cea mai mare parte a activelor in aceste instrumente si alocand prea putin altor oportunitati de piata. Aceasta cerinta foarte restrictiva a fost eliminata apoi, pentru a permite fondurilor sa-si diversifice investitiile. In prezent, fondurile nu sunt obligate la nici un randament minim garantat, nici macar relativ la conditiile de piata.

3.2Consolidarea pietei

Ambele segmente ale pietei de pensii private - si Pilonul II, si Pilonul III - au trecut printr-un proces accentuat de consolidare si concentrare, care a sporit stabilitatea sistemului. Astfel, numarul fondurilor de pensii private obligatorii a scazut de la 38 in 1998 (anul lansarii sistemului) la 20 in prezent, dintre care doar 19 sunt de fapt operationale. Cu alte cuvinte, o injumatatire a numarului de fonduri in numai zece ani. Pe piata de pensii private facultative, evolutia a fost si mai spectaculoasa: daca imediat dupa startul din 1994 numarul fondurilor ajunsese sa depaseasca 250, la finele anului trecut mai existau pe piata doar 68, iar in primul trimestru al acestui an doar 67 - activitatea de fuziuni si achizitii de pe aceste piete fiind efervescenta.Cat priveste gradul de concentrare a pietei de pensii private, acesta a fost si a ramas la cote ridicate inca de la lansarea sistemului, mai ales pe segmentul obligatoriu (Pilonul II). La finele anului trecut, primele 5 dintre cele 20 de fonduri de pensii obligatorii concentrau 80% din activele intregii piete si 83% din numarul total de participanti. In acelasi timp, primele 10 dintre cele 68 de fonduri de pensii facultative concentrau 73% din activele intregii piete si 79% din numarul total de participanti.

4. Profil de tara - Cehia

Cehia s-a numarat printre primele state din Europa Centrala si de Est (ECE) care au introdus pensiile private facultative (pilonul III) in 1994, alaturi de Ungaria si Bulgaria. Intre timp, Cehia a devenit cea mai mare piata de pensii facultative din aceasta regiune, continuand si azi sa functioneze fara un pilon II, de pensii private obligatorii. Datorita dezvoltarii pensiilor facultative, Cehia a devenit o piata-reper pentru toate statele din zona, evolutiile acestui segment fiind urmarite indeaproape de alte sisteme de pensii facultative din estul continentului.La fel ca toate statele din ECE, si Cehia se confrunta cu aceleasi probleme demografice, tendintele de reducere si imbatranire a populatiei fiind evidente. Potrivit celor mai recente estimari ale EUROSTAT, populatia Cehiei se va reduce cu circa 8% pana in 2060, ajungand la 9,5 milioane de locuitori, iar rata de dependenta se va tripla, de la 20% la 60% in 2060 - motive suficiente pentru incuraja inca de pe acum economisirea privata pentru pensionare.

4.1.Structura pietei

Pe piata ceha de pensii private facultative activeaza in prezent 10 fonduri de pensii facultative, gestionate atat de nume mari de pe piata europeana de profil (AXA, ING, ALLIANZ), cat si de cateva forte financiare locale. La mijlocul acestui an, cele 10 fonduri aveau un numar total de participanti de peste 4.135.000, activele nete aflate in administrare fiind de aproape 7,4 miliarde de euro (176 de miliarde de coroane cehesti). Participarea la fondurile de pensii facultative a crescut constant, de la sub 1,3 milioane de clienti in 1995, iar activele s-au acumulat in acelasi mod gradual, cresterea fiind exponentiala. Cel mai mare fond de pensii private facultative de pe aceasta piata este CESKE Pojistovny, administrat de o companie ce face parte din holdingul GENERALI-PPF. Fondul avea la mijlocul acestui an aproape 1,12 milioane de participanti si administra active de 1,71 miliarde de euro. Gestionarea efectiva a acestor bani a fost externalizata catre PPF Asset Management. De mentionat ar fi ca CESKA Pojistovna, compania care gestioneaza fondul, este lider si pe piata de asigurari (unde controleaza peste o treime din totalul de prime brute subscrise) si este o companie cu capital autohton, fiind parte a grupului ceh PPF inainte sa intre sub "umbrela" holdingului GENERALI-PPF.

Al doilea fond dupa numarul de participanti este CESKE Sporitelny, cu peste 696.000 de participanti si active nete de peste 1,14 miliarde de euro. In schimb, judecand dupa active, al doilea fond ca marime din Cehia este cel gestionat de AXA, cu o participare de aproape 568.000 de clienti si active de 1,4 miliarde de euro.Piata are un grad ridicat de concentrare, la fel ca toate pietele de pensii private din regiune. Primele trei fonduri detin aproape 58% atat din numarul total de clienti, cat si din activele nete administrate, iar primele cinci fonduri concentreaza peste 83% din numarul total de participanti si peste 80% din activele pietei.

4.2.Consolidarea pietei

La startul din 1994-1995 al pietei cehe de pensii facultative, 44 de fonduri au inceput sa functioneze, dintre acestea ramanand astazi doar 10, dupa mai multe fuziuni, achizitii si concentrari ale pietei. Anul 1998 a fost cel mai agitat din acest punct de vedere, nu mai putin de opt fonduri fiind implicate in proceduri de preluare. Piata da astfel semne de maturizare, mai ales ca in aceasta perioada se pregatesc sa patrunda doua fonduri noi, semn ca exista inca potential de crestere in domeniu.

5. STUDIU DE CAZIntrebare:In situatia in care societatea suporta plata contributiei pentru pensiaprivata la anumiti angajati ,ce contributii se datoreaza pentru sumele respective sau numai impozitul pe salariu se achita ?Din ce fonduri se platesc contributii la epnsiile private?Raspuns:In baza art. 55. alin. (1) din Legea 571/2003, sunt considerate venituri din salarii totale veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract de munca individual sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor, de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.Pct. 77 din Norma metodologica de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in aplicarea art. 55 alin. (3) din Codul fiscal prevede ca nu sunt considerate avantaje contributiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pe participant.Asadar, contributia la pensiile facultative in suma de cel mult 400 euro suportata de angajator nu constituie avantaj si nu se impoziteaza. Acest lucru inseamna ca venitul salarial nu suporta modificari fata de situatia anterioara acordarii acestui avantaj.Exemplu:Presupunem ca angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an la cursul de 4,2 lei, respectiv suma de 1.680 lei pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii.Suma de 1.680 lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe salariat, aceasa suma nu se include in venitul salarial in vederea impozitarii.In concluzie, valoarea contributiilor la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii nu este inclusa in baza de calcul a impozitului de venit, in limita sumei de 400 euro.In situatia in care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 500 euro/an la cursul de 4,2 lei, respectiv suma de 2.100 lei pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii, suma ce depaseste 400 euro/an, respectiv 420 lei se include in venitul salarial in vederea impozitarii. De asemenea, suma de depaseste 400 euro/an, fiind inclusa in veniturile salariale, suporta toate contributiile sociale aferente salariilor.

6. BIBLIOGRAFIE

1. Marian Preda, Asigurri sociale, 2002;

2. Simona Ilie, Sisteme de asigurri de pensii, 2002;

3. A. Chiriac, Reforma sistemului de pensii i impactul ei asupra femeilor, 2006;

4. Culea Silviu, Imbtrnind frumos: reforma sistemului de pensii in Romania, 1999;

5. Zamfir Elena et al. 1995. ed. Politici sociale Romnia n context European

6. OECD, 1988. Reforming Public Pensions, Social Policy Studies No 57. http://fiscalitatea.manager.ro/studiu-de-caz-pensia-facultativa-regimul-fiscal-1371/8. http://www.pensiileprivate.ro/Piete-europene-142.htm

15