CUPRINS

Argument..............2

Capitolul I Retrospectiv istorica asupra evoluiei finanelor..31.1.Finanele in statul sclavagist.............31.2.Finanele in statul feudal..............................61.3.Finanele in statul capitalist..................7

Capitolul II Finanele - categorie economic......8

Capitolul III Coninutul economic al finanelor publice........................................................10

Capitolul IV Funciile finanelor publice......................... ....124.1.Funcia de repartiie.......................... 124.2.Funcia de control............................ .....................................13

Capitolul V Rolul finanelor n economiile moderne........16

Bibliografie..........................................................17

ANEXE:1. Opinii referitor la termenul finane ..........................................................................................182. Opinii referitor la conceptul finane.........193. Opinii referitor la coninutul finanelor publice ...214. Opinii referitor la funciile i rolul finanelor...23

ARGUMENT Fenomenul financiar are o istorie de milenii. Ins i in prezent el este un mister pe care ncearc s-1 descifreze oamenii. Gndirea financiar, care s-a format in principal pe parcursul ultimelor sute de ani, are in arsenalul sau diverse teorii menite s explice fenomenul financiar. Pornind de la faptul c specialitii in materie pn in prezent n-au un punct de vedere unic asupra conceptului de finane i c nsei finanele i modific permanent coninutul lor, in lucrarea dat s-a fcut ncercarea de a expune concepia predominant in prezent privind finanele i funciile lor. In acest scop, s-a pornit de la ilustrarea economiei prin fluxurile de mrfuri i bani i desprinderea din sistemul relaiilor de producie a unui grup de relaii specifice - relaiile financiare sau finanele. In continuare s-a urmrit scopul de a arta necesitatea, apariia i evoluia finanelor pe parcursul dezvoltrii societii umane. O deosebit atenie a fost acordat explicrii esenei categoriei finane, descrierii funciilor finanelor. In ncheiere se expune un punct de vedere asupra rolului finanelor in economiile moderne. n vederea recapitulrii i nsuirii mai eficiente a materialului, in lucrare este prevzut un rezumat respectiv i un ir de ntrebri de verificare. Pentru nelegerea ct mai profund a lucrurilor descrise, este prezentat i un glosar, care conine tratarea termenilor cheie. In anexe sunt expuse diverse opinii ale unor economiti asupra conceptului, finane, funciilor finanelor, termenului finane etc. Fiind contieni de posibilele neajunsuri, sperm c lucrarea dat va nlesni ntructva munca de cunoatere.

Capitolul I. RETROSPECTIVA ISTORICA ASUPRA EVOLUTIEI FINANTELOR1.1. Finantele in statul sclavagist

Cheltuielile publice.Cheltuielile statului sclavagist erau diverse. Una dintre cele mai importante speze o constituia ntreinerea puterii publice i curii regale.

Mijloace importante se cheltuiau pentru ntreinerea armatelor i campaniilor militare. Despre dimensiunile acestor cheltuieli se poate judeca dup numrul rzboaielor incontinue, subjugarea popoarelor, formarea statelor mari ((Egipt, Persia, Sparta, Macedonia, Imperiul Roman etc.), care pretindeau dominaia mondial. Ele creau, ntreineau, narmau colosale armate terestre i marine, inclusiv de mercenari. Cheltuieli mari se cereau i la construcia de ceti, corbii fortificaii etc.

In condiiile gospodriei naturale cheltuielile aveau caracter natural, dar o dat cu dezvoltarea gospodriei - marf si a banilor, mai cu seam in Grecia i Roma, capta form bneasc. In Imperiul Roman militarii primeau solda in bani.

Cheltuieli mari necesitau construcia i dotarea construciilor publice: apeducte, canale de irigare, stvilare, zgazuri, drumuri, poduri etc., pentru care se efectuau colosale lucrri de pmnt, transportri de materiale la distane mari. In acea perioada, cnd lucrrile erau ndeplinite manual, edificarea construciilor necesita mii de lucrtori.

Alt gen de cheltuieli erau acelea pentru religie: construcia de temple, piramide, organizarea srbtorilor religioase si altele.

Cheltuieli se efectuau pentru primirea i ntreinerea solilor, rscumprarea prizonierilor, pentru cadouri i mite. Alte speze speciale erau prevzute pentru "pine i spectacole". Munca ieftin a sclavilor a condus la ruinarea ranilor i meteugarilor liberi. Strzile Atenei i Romei erau pline de oameni fr ocupaie i flmnzi care cereau pine i distracii. Autoritile publice pentru inerea lor in supunere le acorda sprijin materiale.Veniturile publice.Veniturile in teniei proveneau din patrimoniul statului i din impozite.

n statele sclavagiste antice forma tipic de conducere era monarhia absolut.

Unul din veniturile statului era cel provenit de la pmnturile statului. Statul organiza si conducea singur lucrrile, de cultivare a pmntului sau ii da in arend. Existau contribuii prin munc: strngerea roadei, construcia drumurilor etc. Munca robilor era folosit i pe latifundiile statului, la construcia cldirilor publice, cetilor. Cetenii liberi acordau contribuie prin munc, prin participarea la construcia de canale de irigaie, palate, temple etc. O contribuie personal era i participarea cetenilor la companiile militare.

Acumularea resurselor i folosirea lor in acea perioad se efectua cu precdere in form natural. Colectrile naturale constau din alimente, furaje, muniie pentru armat etc.

ns o dat cu dezvoltarea relaiilor marf bani, cretea ponderea banilor att in volumul de venituri ct i in cel de cheltuieli, iar o parte din colectri se vindea special pentru acumularea banilor.

Impozitele. Iniial se percepeau in form natural, i ulterior au cptat treptat forma bneasc. Procesul a fost de lung durat i dificil. Spre exemplu, in Imperiul Roman de dou ori a euat ncercarea de a percepe impozitele sub forma bneasc.

Dezvoltarea produciei marf a accelerat dezvoltarea banilor i rspndirea formei bneti a impozitelor. In statele antice relaiile financiare aveau un grad nalt de dezvoltare. Existau impozite directe i indirecte. Ctre impozitele directe se referau impozitul funciar, impozitul pe animale i psri. Impozite generale pe persoane nu erau. In timpul rzboaielor toi cetenii erau supui impozitului pe avere. Impozitele indirecte erau prezente sub forma impozitului pe comer i taxelor vamale.

n Imperiul Roman existau impozite pe sclavi, sau mai exact pe preul de vnzare sau cumprare a sclavului. In timpul mprailor de pe preul unui sclav vndut se pltea sub form de impozit 4 %, iar de pe un sclav eliberat - 5 %. In timpul mpratului August, pentru vinderea unui obiect, se percepea un impozit general de 1 % de la pre. In timpul rzboiului de la ceteni se percepea un impozit de pe avere extraordinar numit "tributum civicum". Toi cetenii plteau impozit pentru motenire in mrime de 5 %.

Statul sclavagist obinea venituri de pe urma przii de rzboi, confiscrii avuiei cetenilor arilor cucerite, birurilor pltite regulat in natur i bani.

In caz de necesitate, statul lua mprumuturi de la biserici, etc., pe care, n multe cazuri, nu le rambursa.

Pentru cptarea veniturilor statul apela la stricarea monedelor, rechiziii, predarea obligatorie a pinii la 4, pre fix etc.

1.2. Finantele in statul feudal

Cheltuielile publice. Cele mai importante cheltuieli efectuate de statul feudal erau cele cu caracter militar, modificndu-se de la o perioad la alta i de la o ar la alta. Cheltuielile publice pentru scopuri militare in rile europene in sec. XVII-XVIII alctuiau de la 25 pn la 75 % din totalul cheltuielilor publice. Mijloacele erau folosite pentru perfecionarea tehnicii militare, construcia fortificaiilor, angajarea mercenarilor, rscumprarea prizonierilor etc.

Din resurse financiare publice importante mijloace se foloseau la ntreinerea curii regale, la petrecerea balurilor, pentru obiecte de lux, ntreinerea ambasadelor i solilor.

Din mijloacele statului sunt ntreinui i artitii apropiai de curte, se acord un oarecare sprijin nvmntului public i ocrotirii sntii.

Veniturile publice. In statul feudal,veniturile publice se formau in principal din contribuiile personale i colectrile naturale. De asemenea,veniturile proveneau i de la regiile monarhului in exploatarea zcmintelor, pescuit, baterea monedelor, producerea prafului de puc etc. Veniturile publice proveneau din diferite taxe - pentru judecat, pentru folosirea porturilor i locurilor de depozitare etc. Veniturile se formau i de pe urma vinderii titlurilor i posturilor, confiscrilor, amenzilor, contribuiilor, birurilor, mprumuturilor. Existau in acea perioad de asemenea impozite pe avere, pe comer,taxe vamale, accize.

Prestaiile, in dependen de caracterul lor, se fceau sub form natural sau bneasc.

1.3.Finantele in statul capitalist

Dup descompunerea feudalismului i dezvoltarea capitalismului, un rol din ce in ce mai mare capt cheltuielile i veniturile statului sub form bneasc. n aceast perioad se produce separarea vistieriei statului de la proprietatea monarhului.

Datorit proceselor de democratizare, cheltuielile i veniturile publice au cptat transparena, s-a nceput ntocmirea bugetului public, s-a stabilit controlul din partea organelor puterii de stat asupra finanelor publice, s-a nceput elaborarea legislaiei financiare.

Cheltuielile publice. In statul capitalist, datorit realitilor epocii, de asemenea predominau cheltuielile militare. Desele rzboaie, mai ales cele de cucerire l remprire a coloniilor, dezvoltarea rapid a tiinei i tehnicii militare, predominarea gndirii imperiale au cutat ponderea sporita a cheltuielilor pentru scopuri militare.

Totodat, sub influena burgheziei, au sporit cheltuielile pentru obiective i scopuri economice (alocri bugetare, subvenii, subsidii etc.), formarea infrastructurii economiei naionale etc.

In aceast perioad se ivesc i se dezvolt cheltuielile publice pentru scopuri sociale (nvmnt public, cultur, ocrotirea sntii), inclusiv protecia sociala.

Modificarea sistemului . de dirijare a statului a condus la creterea cheltuielilor pentru serviciile publice generale (ntreinerea organelor legislative, executive, judectoreti, de ordine public etc.).

Veniturile publice. Noua ornduire economica a condus i la modificri eseniale in sistem de resurse financiare a statului. Locul principal in veniturile publice revenea impozitelor, care au evoluat in direcia diversificrii obiectelor de impunere (venituri personale, salariu, profit, dobnd, dividende), creterea numrului contribuabililor (muncitori, industriai, bancheri,brokeri, liber profesioniti), rspndirii impunerii indirecte (taxe de consumaie) etc.Capitolul II. FINANTELE-CATEGORIE ECONOMICA

Finane,este o categorie economic general. Pentru apariia oricrei categorii economice sunt necesare anumite condiii economice care formeaz un "mediu ambiant" de dezvoltare a ei. Aa mediu ambiant pentru finane sunt relaiile marf - bani. Producerea urnirilor pentru schimb, folosirea banilor pentru meseria schimbului, cptarea de ctre bani a valorii proprii au format mediul ambiant economic respectiv, in care a fost posibil apariia finanelor ca relaii de transfer a valorii. Finanele nu pot s existe in afara relaiilor marf - bani.

Evident c apariia finanelor a fost cauzat de anumite necesiti. Principala cauz in aceast ordine de idei, const in crearea in urma activitii economice a produsului intern brut care, pentru funcionarea normal a societii, trebuie s fie repartizat intre toate sferele de activitate uman i intre toi membrii societii. Funcia de repartiie valoric revine pe seama finanelor.

Evident c, pentru apariia finanelor era necesar i existena unor anumite circumstane. Una din principalele circumstane de apariie i funcionare a finanelor este prezena subiecilor procesului de repartiie - statUL (guvernul), persoanele juridice, persoanele fizice etc. Guvernul organizeaz i dirijeaz funcionarea finanelor .

Avnd in vedere condiiile economice, cauzele i necesitile, circumstanele de apariie i funcionare, putem conchide c finanele sunt relaii economice ce in de formarea, distribuirea i utilizarea fondurilor bneti pe baza produsului intern brut.

Pornind de la acest concept, vom remarca faptul c de-a lungul anilor concepiile despre finane au evoluat continuu (anexa 2). i in prezent concepiile specialitilor despre finane nu coincid. Astfel economitii trateaz finanele ca:

a) fonduri bneti (aflate la dispoziia persoanelor fizice, juridice, organelor locale i centrale a administraiei publice, organismelor internaionale etc.);

b) prghii i instrumente de intervenie a guvernului in economie (impozite, taxe, alocaii bugetare, mprumuturi, subvenii etc.);

c) metode de gestionare a acumulrilor bneti (procedee i tehnici de administrare a mijloacelor bneti aflate la dispoziia menagelor, agenilor economici, guvernului etc.);

d) acte juridice (lege, decret, dispoziie autorizat sau contractuala etc. ce reglementeaz procesul de repartiie financiar);

e) relaii sociale, de natur economic, care apar in procesul constituirii fondurilor publice i private de: resurse bneti i repartizrii acestora n scopul satisfacerii diverselor necesiti individuale, de producie, sociale, politice etc.

Gndirea economic contemporan, bazndu-se pe tratarea larg a conceptului finane, a lrgit considerabil domeniul de aplicare a lui i mai ales in activitile monetare, creditare, bancare, de asigurare operaiile cu hrtii de valoare etc.

In literatura de specialitate, avnd ca baz conceptul finane, se folosesc expresele - finane private, finane ale ntreprinderilor, finane publice, finane internaionale etc. De fapt fiecare din ele alctuiesc un domeniul separat al fenomenului financiar.

Capitolul III. CONTINUTUL ECONOMIC AL FINANTELOR PUBLICE

Pentru satisfacerea cerinelor generale ale societii, este necesar constituirea unor importante fonduri bneti la dispoziia autoritilor publice. Sursa principal de mijloace este produsul intern brut. Formarea fondurilor se efectueaz prin transferul valorii de la persoanele fizice i juridice la dispoziia organelor administraiei de stat centrale i locale. Ulterior, din aceste fonduri se acoper cheltuielile publice prin transferarea valorii la diveri beneficiari, care livreaz bunuri i presteaz servicii statului . In aa mod, au loc fluxuri de resurse bneti ctre i de la fondurile financiare publice, ceea ce genereaz anumite raporturi intre participanii la acest proces. Aceste raporturi, exprimate in form bneasc, in limbajul economic se numesc relaii financiare sau finane.

Relaiile financiare prin esena lor reprezint un transfer de valoare. Transferul de valoare, ce st la baza relaiilor, are un ir de particulariti, printre care doua principale.

In primul rnd, transferul respectiv se efectueaz sub form bneasc. In aa mod relaiile financiare se manifest numai prin bani.

In al doilea rnd, transferul se efectueaz fr contraprestaie direct. Aceasta conduce la concluzia c prin relaiile financiare se produce o cedare definitiv i fr contraprestaie de putere de cumprare.

Aadar, relaiile economice, realizate prin intermediul banilor, care apar in procesul repartiiei in legtur cu satisfacerea nevoilor colective ale societii constituie finanele publice.

Existena finanelor publice este indisolubil legat de existena, statului i de folosirea banilor i a formelor valorice de repartiie a P.I.B.

Este necesar de a marca faptul c in condiiile actuale conceptul de relaii financiare s-a lrgit, incluznd noi tipuri de relaii economice realizate prin bani.

Astfel, conceptul contemporan finane publice include:

a) relaiile care exprima un transfer de resurse bneti fr contraprestaie i cu titlu nerambursabil;

b) relaiile care exprim un mprumut de resurse bneti pe o perioad de timp determinat, pentru o anumit dobnda (creditul); c) relaii care exprim un transfer de resurse bneti obligatoriu sau facultativ n schimbul unei contraprestaii care depinde de producerea unui eveniment aleatoriu (asigurri) etc.

Conceptul contemporan al finanelor publice nu mai presupune un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor statului, ci, nainte de toate, - un mijloc de intervenie in economie.

Capitolul IV. FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE

Finanele publice au aprut i exist pentru realizarea unor obiective concrete, exact stabilite, care nu pot fi realizate pe alta cale sau cu alte mijloace. Ele i exercit destinata social prin funciile sale, i anume - funcia de repartiie i funcia de control.

4.1.Functia de repartitie

Resursele care alimenteaz fondurile publice, in majoritatea lor covritoare, provin din produsul intern brut i ntr-o mai mic msur - din avuia naional i din transferurile din strintate .

Veniturile fondurilor financiare publice mbrac forme diferite, i anume: impozite, taxe, contribuii pentru asigurri sociale, amenzi, penaliti, revedene, chirii, venituri de la valorificarea unor bunuri, patrimoniul public sau fr stpn, mprumuturi de stat primite, rambursri de imprumuturi de stat acordate, dobnzi aferente imprumuturilor acordate, donaii, ajutoare i alte transferuri primite.

Mijloacele financiare, transferate prin canalele enumerate mai sus, sunt acumulate intr-un ir de fonduri publice financiare - bugetul administraiei centrale, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, fonduri extrabugetare, guvernamentale, speciale etc.

Cheltuielile din fondurile financiare publice capt diferite forme, i anume: plata salariilor, procurarea materialelor, plata serviciilor, investiii capitale, subvenii i subsidii, pensii, burse, indemnizaii, mprumuturi de stat acordate, dobnzi aferente la mprumuturile primite, donaii, ajutoare i alte transferuri.

4.2.Functia de control

Concomitent cu funcia de repartiie, finanele exercit i funcia de control. Aceast funcie apare ca rezultat al capacitii finanelor de a reflecta cantitativ transferurile de bani.

Funcia de control este o nsuire a finanelor de a servi drept mijloc de control asupra distribuiei valorice a produsului intern brut. Se manifest aceast funcie in procesul de formare i utilizare a fondurilor de mijloace bneti.

Datorit funciei de control, este posibil verificarea exactitii i oportunitii vrsmintelor in fondurile bneti, plenitudinii mobilizrii mijloacelor bneti, utilizrii ntemeiate i eficiente a acumulrilor bneti etc.

Datorita nsuirilor i funciilor pe care le exercit finanele,este posibil aprecierea corespunderii proceselor de repartiie valoric, legilor economice i actelor juridice in vigoare.

Aciunea funciei de control cuprinde toate fazele procesului de reproducie social.

Prin finane se dimensioneaz, evalueaz i controleaz cheltuielile, rezultatele i eficiena activitilor respective. In acest scop se folosesc diveri indici financiari printre care principalii sunt costurile, cheltuielile, veniturile, ncasrile, profitul, rentabilitatea etc. Finanele furnizeaz informaie referitor la mrimea consumului, schimburilor, creterii economice, alocrilor in nvmnt, ocrotirea sntii, securitate social etc., datorit crui fapt procesul de formare a proporiilor macroeconomice se gsete sub controlul i influena activ a guvernului.

In aa mod, rolul funciei de control a finanelor in activitatea economic se manifest prin faptul c finanele: a) exercit controlul asupra distribuiei valorice a resurselor i formrii proporiilor economice; b) permit aciunea activ asupra eficienei utilizrii tuturor resurselor din economie; c) efectueaz controlul asupra respectrii legislaiei financiare in vigoare i disciplinei financiare etc.

Funcia de control a finanelor se realizeaz n procesul activitii practice prin efectuarea controlului financiar.

In pofida istoriei lungi de existen a fenomenului financiar, a conceptului finane si a instrumentelor financiare practice de lucru, esena lor nu este definitiv studiat i dezvluit. Sarcina de cunoatere deplin a esenei finanelor se complic prin faptul c ea se gsete ascuns sub diverse forme exterioare de manifestare a ei, in care diferite evenimente financiare apar la suprafaa vieii economice si sociale.

Evident c aceast situaie motiveaz apariia problemelor de discuie i existena multitudinii de opinii asupra componentelor i elementelor lui (anexa 3).

Ctre problemele de discuie se refer i cea a funciilor finanelor. Muli economiti consider c finanele exercit dou funcii - de repartiie i control. ns in literatura de specialitate se intlnesc afirmaii c finanele, in afar de cele dou nominalizate, mai posed i alte funcii: de producie, de stimulare, de reglementare etc.

Fiind de acord cu necesitatea cercetrii problemei funciilor finanelor, este important de a meniona c rezultatele cercetrilor tiinifice vor depinde n multe privine de exactitatea i precizia determinrii obiectului de cercetare. Spre exemplu, poate conduce la rezultate greite substituirea problemei funciilor finanelor prin problema rolului lor in producia social, deoarece acestea fiind aspecte interconexionate, totui sunt probleme diferite. Desigur, finanele au un rol foarte important in producia social, cu ajutorul lor poate fi stimulat utilizarea efectiv a factorilor de producie, reglementate proporiile valorice, asigurat economisirea etc.

ns identificarea acestor rezultate, cptate datorit funcionrii finanelor, cu funciile lor nu este corect. Deoarece funcia este mod de exprimare a esenei categoriei economice; de aceea ea acioneaz ntotdeauna ntr-un anumit cadru al acelor relaii economice care constituie esena categoriei respective. Dac efectele aciunii se extind asupra obiectelor ce se afl in afara cadrului relaiilor economice ce alctuiesc esena categoriei date, aceasta se refer nu la funciile categoriei, ci la rolul ei, la rezultatele concrete obinute in urma valorificrii funciilor.

Unii economiti consider c finanele au trei funcii: formarea fondurilor (veniturilor) bneti, utilizarea fondurilor (veniturilor) bneti i funcia de control. Fr a nega in principiu aceast schem de ilustrare a funciilor finanelor, menionm c primele dou exist in mod real ns fiecare din ele exprim aciunea unor elemente separate a relaiilor financiare (impozite, subsidii) i nu a finanelor integral. Pe de alt parte, ele mai mult amintesc mecanismul de realizare a funciei de repartiie, dect un mod independent de funcionare a categoriei finane.

Persistarea problemelor de discuie motiveaz necesitatea elaborrii in continuare a aspectelor teoretice ale funciilor finanelor. Cunoaterea mai profund a proprietilor finanelor va permite elaborarea metodelor de mai bun utilizare a lor in activitatea economic, implementarea instrumentelor financiare noi in practica de gospodrire, asigurarea echilibrului financiar i creterii economice.

Capitolul V. ROLUL FINANTELOR IN ECONOMIILE MODERNE

Mecanismele de funcionare a economiilor modeme se bazeaz pe principiile de pia. n rile dezvoltare din punct de vedere economic aplicarea acestor principii s-a produs pe parcursul unei perioade de doua secole, ce a permis formarea i perfecionarea ulterioar a unui sistem de relaii social-economice efectivi n acest sistem un rol deosebit revine relaiilor financiare.Sistemul financiar (relaii, metode de lucru, organe cu funcii in finane, legislaie financiar) are un grad nalt de dezvoltare. La baza funcionrii lui sunt puse principii tiinifice i democratice de lucru.Finanele sunt folosite nu numai n scopul tradiional - acumularea mijloacelor i folosirea lor pentru exercitarea funciilor guvernului. Autoritile publice folosesc finanele i in scopul influenrii proceselor economice , corectrii ciclului economic, nlturrii dezechilibrelor economice. In perioadele de intensificare a activitilor economice , prin diferite msuri financiare , se normalizeaz situaia, iar in perioada de recesiune, prin faciliti fiscale i prin alocaii bugetare, se asigur relansarea economiei.n prezent unui ir de state, inclusiv Republica Moldova, le este caracteristic economia de tranziie - economia in procesul de trecere de la sistemul administrativ de comand i planificat, centralizat la sistemul cu caracteristici de pia. In aceast perioad se reface cardinal i sistemul financiar. A fost lrgit zona de aciune a finanelor , aplicate noi instrumente financiare , reformat cadrul instituional elaborat i aprobat noul drept financiar i alte aciuni.n economiile de tranziie pe seama resurselor financiare publice se finaneaz diverse aciuni orientate spre crearea de noi locuri de munc, recalificarea omerilor i plasarea lor in cmpul de munc, pre-pensionarea celora care nu-i mai gsesc plasament din cauza vrstei naintate i ajutorarea celor care i-au pierdut locul de munc. Finanele sunt utilizate pe larg in procesul de privatizare i reorganizare a patrimoniului public. Un coninut nou, datorit, in primul rnd, primirii in organismele financiare internaionale, capt i relaiile valutar-financiare internaionale.

BIBLIOGRAFIE1. Gliga Ioan. Dreptul finanelor publice. Bucureti: EdituraDidacticiPedagogic,R.A., 1992.-266p.2. Finane publice / Coordonator prof. univ. dr. Iulian Vcrel . - Bucureti: Editura Didactic si pedagoic,R.A.,1992.-432p.3. TomaMihai.Finanet gestiuneafinanciar. -Bucureti:EditurrDidacticsiPedagogic,R.., 1994.-238p.4. aguna Dan-Drosu. Drept financiar si fiscal. Bucureti:EdituraOSCAR-PRINT,1994.-527p.5. /.. , .. ,.. .; . .. .-.: ,1995.-435 .6. ... .-:- ,1979.7. Eduard Allix. Traite elementaire de scinces des financeset de legislation financiere francaise, Paris, Ed. A.Rousseau1921.8. Gaston Jeze. Course de finances publiques. Ed.M.Goird,Paris,1929.9. Francois Deruel. Finances publiques / Dalloz, Paris,1977.-170p.10. Maurice Duverger. Institutions financieres, Coll.Themis, Presses Universitaires de France, Paris, 1956.11. Pierre Labimiere. Les finances publiques, Li-braiteArmndColin,Paris.1970.12. Richard Musqrave, Peggy Musgrave. Public Finance in Theory and Practice. Tourth Edition, McGraw - Hill Bobk Company, New York, St.Louis. SanFrancisco.1984.-824p.

ANEXEAnexa1Opiniireferitor laproveniena termenului"FINANE"Gaston Jeze scrie c cuvntul "finane" s-a rspndit n Frana la sfritul sec. al XVII-lea cu nelesul de "bani i venituri publice destinate cheltuielilor statului". S-a presupus c acest cuvnt a provenit de la expresia latin "financia pecuniaria" care nsemna a ncheia o tranzacie patrimonial prin plata unei sume de bani. (Gaston Jeze, Course de finances publiques, Ed. M. Giard, Paris, 1929, p. 2.).V.G. Ceantladze: "In limba latin medieval suplimentul - "pecuniaria" (bnesc) la cuvntul "financia" confirm c "financia" exprima i operaiuni nebneti. Suplimentul "pecuniaria" preciza, c plata are caracter bnesc i o deosebea de nebnescul "financia". ...Aadar, este evident c in formaiunile sociale precapitaliste, ndeosebi pn in secolul al XIII-lea - al XIV-lea, finanele exprimau pli bneti i naturale (sfritul termenului de plat), contribuie, ncasri i altele" ( .-:- - 1979. c.107,113).Iulian Vcrel: "In secole al Xlll-lea - al XlV-lea se foloseau expresiile "finantio","finantias" i "financia pecuniaria", in sensul de "plat in bani". Se presupune c aceste expresii deriv de la cuvntul "finis", utilizat adesea in sensul "termen de plat". n Frana,in secolul al XV-lea, se foloseau expresiile "hommes de finances" i "financiers", pentru denumirea arendailor de impozite i a persoanelor care ncasau impozitele regelui;, "finane" nsemna o sum de bani i mai ales un venit al statului, iar "finanses" ntregul patrimoniu al statului. n limba german, in secolele al XV-lea - ai XVII-lea se ntlnesc expresiile "finanz", care nseamn plat in bani, t "Finantzer", care desemna pe cmtar. Cu vremea, cuvntul "finane" a cptat un sens foarte larg, incluzndbugetul statului, creditul, operaiile bancare i de burs, relaiile cambiale s.a., adic resursele, relaiile i operaiile bneti" (Finane publice. Ed. Didactic i Pedagogic,R.A.-Bucureti,1992.p.17)

Anexa2OpiniireferitorlaconceptulfinaneIulian Vcrel: "In toate ornduirile social-economice in care au existat, finanele s-au manifestat ca relaii sociale, de natur economic aprute in procesul repartiiei produsului intern brut, in strns legtur cu ndeplinirea funciilor i sarcinilor statului". (Finane publice, Ed, Didactic i pedagogic, R.A. - Bucureti, 1992,p.15).Iulian Vcrel mprtete concluzia "c finanele exprima relaii sociale, de natur economic, in expresie bneasc, ce apar intr-un anumit proces cu un scop bine determinat" (Finane publice, Ed. Didactic si pedagogica,R.A.-Bucureti,1992,p.17-18).Toma Mihai: "Finanele reprezint un anumit tip de relaii de repartiie a produsului social i in special a venitului naional concretizate in transferuri bneti de la ageni economici, instituii si persoane fizice ctre bugetul statului, de la bugetul de stat ctre ageni economici, intre instituii i chiar in interiorul diverselor structuri economice, cu prilejul formrii sau utilizrii diverselor fonduri". (Finane i gestiune financiara. Ed. Didactic i pedagogic, R.A. - Bucureti,1994,p.3.).4.Rodionova V.M.: "Finanele sunt relaii bneti ce apar In procesul distribuiei i redistribuiei valorii produsului naional global i a unei pri a bogiei naionale in legtur cu formarea veniturilor i acumulrilor bneti a agenilor economici i statului i utilizarea lor la reproducia lrgit, stimularea material a tucriltorilof, satisfacerea necesitilor sociale i de alt natur a societii." (/.. , .. ,.. .; . .. .-.: ,1995,.35)Rodionova V.M.: "Caracterul bnesc al relaiilor financiare este-un indice important al finanelor.Banii suntocondiieabsolutnecesardeexistena finanelor. Nu sunt bani - nu pot fi i finane, deoarece ultimele sunt o form social generat de existenaprimilor.5.In acest context nu este justificat referirea la finane, de rnd cu relaiile bani, i relaiilor naturale. Existena contribuiilor naturale n epoca feudalismului, perceperea de ctre statul sclavagist a birului de la cetenii si i popoarele cucerite, naturalizarea relaiilor sociale in condiiile dereglrii circulaiei monetare, ce a avut loc in istoria rii noastre, de loc nu demonstreaz caracterul natural al relaiilor financiare. Ele vorbesc despre alta - funcionarea finanelor este posibil numai in anumite condiii, lipsa crora imediat ngusteaz aria de aciune a acestei categorii." (/.. , .. ,.. .; . .. .-.: ,1995, c.9).

Anexa3Opinii referitor la coninutul finanelor publiceEdgard Allix caracterizeaz teoretic finanele publice ca "diferite mijloace prin care persoanele publice - statul, comunele, instituiile etc. - i procur resursele necesare ndeplinirii activitii lor". (Traite elementaire de sciences des finances et de legislation financiere francaise,Paris,1921,Ed.A.Rousseau,p.IX).Iulian Vcrel: "Expresia finane publice este asociat cu statul, unitile administrativ teritoriale i alte instituii de drept public, mprumuturile i datoriile acestora". (Finane publice. - Bucureti: Ed. Didactica iPedagogic,R.A.,1992,p.19).Toma Mihai: "Finanele publice comport fluxuri bneti organizate in scopul procurrii resurselor statului i instituiilor publice i, ulterior,al satisfacerii unor nevoi generale ale societii, cum ar fi finanarea nvmntului gratuit, a asistenei medicale, asigurrilor sociale, a instituiilor de ordine public". (Finane i gestiune financiar. - Bucureti: Ed. Didactica ni Pedagogic,R.A.,1992,p.3).Dan-Drosu aguna: "Finanele publice sau relaiile financiare sunt raporturi social-economice de formare i repartizare, in form bneasc, care apar in legtur cu constituirea i utilizarea resurselor necesare funcionriiidezvoltriigeneraleasocietii.Relaiile financiare se pot caracteriza, datorit specificuluilor,prinurmtoareletrsturi:1.Relaiile financiare sunt relaii cu caracter economic, ntruct ele apar in procesul formarii, repartizriiiutilizriiprodusuluisocial.2.Relaiile financiare aparn form bneasc deoarece, n cadrul produciei de mrfuri i a aciunii legii valorii, procesul de producie, reproducie si de circulaie a mrfurilor,repartiie a produsului social.relaiilede schimb, retribuirea muncii, precum irelaiiledintreageniieconomicisaudintreacestea ipersoanelefizice,seexprimprinintermediulbanilor,incadrulunorrelaiibneti.Noiuneade finane sau relaii financiare nu poate fi confundat cu cea de bani sau relaii bneti. Banii reprezint, dup cum se tie, o marf cu caliti speciale, n timp ce finanele sunt relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelorbneti.3.Relaiile financiare - relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti ale societii - sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun, in mod necesar," o contraprestaie direct, din parteasubiectuluibeneficiaralmijloacelorbneti.4.Oalttrsturarelaiilorfinanciareeste aceea c mijloacelebneti,repartizate i utilizate de subiectelebeneficiare,nuseramburseaz.(aguna Dan-Drosu.Dreptfinanciarsifiscal.- Bucureti: EdituraOSCAR-PRINT, 1994,p.57-58).5.Rodionova V.M.: "Dup coninutul economic finanele publice sunt relaii bani cu prilejul distribuiei i redistribuiei valorii produsului social in compartimentul avuiei naionale, legate de formarea resurselor financiare la' dispoziia statului i ntreprinderilor lui i folosirea mijloacelor statului la cheltuieli pentru lrgirea produciei, satisfacerea necesitilor social-culturale crescnde a membrilor societii, nevoile aprrii triiiaadministrrii.6.Coninutul economic al finanelor publice este eterogen; in componena lor se separ verigi izolate aparte, fiecare din care exercit funcii specifice. In componena finanelor publice se includ: bugetele diferitor niveluri a administraiei publice, fonduri extrabugetare, creditul public,finanele ntreprinderilor de stat." (/.. , .. ,.. .; . .. .-.: ,1995.- .235)

Anexa4 Opiniireferitor la funciile irolul finanelorMaurice Duverger, referindu-se la statul modern din secolul nostru, scrie ea acesta "nu se mai mrginete la sarcinile militare i poliieneti tradiionale. El intervine in via social pentru a stimula producia In perioada de criz, pentru a mpiedica creterea preturilor i a menine puterea de cumprare a monedei in perioada de inflaie, pentru a asigura tot timpul o ct mai bun utilizare a bogiilor rii i repartizarea venitului naional. Pentru acest stat modern, finanele publice nu sunt numai un mijloc de acoperire a cheltuielilor sale de administraie, ci si - aceasta in primul rnd - un mijloc de a interveni in viaa social, de a exercita o presiune asupra cetenilor, pentru a organiza ansamblul naiunii". (Institutions financieres, Coli. Themis, Presses Uni-versitairesdeFrance,Paris,1956.p.2).Pierre Lalumiere: "Cheltuiala public a fost conceput ca un mijloc de intervenie pe plan economic i social; dac ea continu s serveasc in egal msur la-creterea capacitii de producie a economiei (cheltuieli publice de investiii) sau la redistribuirea veniturilor in favoarea categoriilor sociale defavorizate (cheltuieli publice de transfer). Impozitul este, de asemenea, considerat ca un " procedeu de intervenie aflat la ndemn statului; dac continu sa asigure acoperirea cheltuielilor publice , el trebuie s permit in aceeai msur o anumit egalizare a condiiilor sociale (amputarea prin impozit a veniturilor mari, detaxarea categoriilor sociale defavorizate) sau s provoace, prin incitare, dezvoltarea economic (exonerarea activitilor rentabile, majorarea impozitelor de la agenii marginali etc.). Prin utilizarea judicioas a cheltuielilor i veniturilor, bugetul de stat devine un imens "filtru", care prelev pe calea impozitului o parte din venitul naional i care i distribuie prin intermediul cheltuielilor corespunztoare pentru obiectiveeconomicesausociale".(Les financespubliques, LibraitieArmndColin,Paris,1970,p.17).Iulian Vcrel: "Finanele publice i ndeplinesc misiunea lor social prin funciile pe care le exercit, si anume prin funcia de repartiie i funcia de control" (Finane publice. - Bucureti: Ed. Didactic iPedagogic.,1992.p.29).Richard Musgrave, Peggy Musgrave: "...Impozitele sau cheltuielile pot influiena mult economia. Ele servesc mai multor scopuri. Cteva obiective, ce in mai mult sau mai puin de politica bugetar ... includ:1.Prevederi pentru bunuri sociale, sau procesul conform cruia resursele totale sunt distribuite intre bunurile individuale i sociale, unde cele sociale au prioritate. Aceast prevedere poate fi numit funcie de alocare a politicii bugetare. Politica de reglementare, care poate fi considerat o parte a funciei de alocare, nu este inclus aici, deoarece nu reprezint oproblempremordialapoliticiibugetare.2.Ajustarea distribuiei venitului i beneficiului, pentru asigurarea conformitii pe care societatea o consider ca "echitabil* i "just", aici constituie funciadedistribuie.3.Folosirea politicii bugetare ca mijloc de atingere a unui grad nalt de ocupare a forei de munc, a unui grad rezonabil de stabilitate a nivelului preurilor,i o rat acceptabil a creterii economice cu efecte in comer i balana de pli. Noi considerm toate aceste obiective ca funcie de stabilizare." (Public Finance in Theory and Practice, Fourth Edition, McGraw-Hill Book" Company, New York, St. Louis, San-Francisco,1984.p.6-7).Dan-Drosu aguna: "Finanele publice, n procesul formarii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti ale societii, ndeplinesc dou funcii: de repartiie idecontrol.1. Funcia de repartiie se realizeaz in procesul de formare si repartizare a mijloacelor bneti, mai exact, in momentul repartiiei produsului social i a venituluinaional.Funcia de repartiieafinanelor se realizeaz in doua momente: formarea resurselor i repartizarea acestora...2. Funcia de control are ca scop asigurarea respectrii legilor i creterea eficienei economice printr-o mai bun administrare a banului public. De asemenea, prin control, se contribuie la realizarea echilibrului monetar, valutar i financiar in economie. Controlul este exercitat de organe specializate ale statului: organele Ministerului Finanilor, ale Grzii Financiare etc."(aguna Dan-Drosu. Drept financiar si fiscal. - Bucureti: Editura OSCAR-PRINT, 1994, p. 58).Rodionova V.M.: "Esena finanelor ca o sfer deosebit a relaiilor de repartiie, se manifest in primul rnd cu ajutorul funciei de repartiie. Anume prin aceast funcie se realizeaz destinaia social a finanelor - aprovizionarea fiecrui agent economic cu resursele financiare necesare, folosite in form de fonduribneticudestinaiespecial...7.Proprietatea obiectiv caracteristic finanelor, care coast in capacitatea de a "semnala" despre derulareaprocesului, derepartiie, se manifest prin alt funcie -de control." (/.. , .. ,.. .; . .. .-.: ,1995,.22-25).

12