Atestat Pocainta Staniloae Office 2003

8/18/2019 Atestat Pocainta Staniloae Office 2003

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-pocainta-staniloae-office-2003 1/29

Seminarul Teologic Liceal „Veniamin Costachi”Mănăstirea Neamţ

Sensul şi întrebuinţarea conceptului de

„pocăinţă” în gândirea Părintelui Dumitru Stăniloae

- Lucrare de atestat -

Îndrumător: Candidat:Pr. Prof. Păăleanu !asile "adu #oan-Lucian

Mănăstirea Neamţ, 2!



$uprins

"# $rgument################################################################################################%

2# $sce&a ortodo'ă ( cale a )ndumne&eirii *irii omene+ti############################

%# -ocăinţa . lucrare /ermanentă )n su*let###############################################"

a0 Natura /ocăinţei#############################################################################"

10 Necesitatea /ocăinţei#####################################################################"2c0 oadele /ocăinţei##########################################################################"

3# -ocăinţa . S*4ntă Taină#######################################################################2

a0 Mărturisirea /ăcatelor +i 5aloarea ei s/irituală###############################210 6/itimiile recomandate de /reot#####################################################2%c0 7e&legarea dată /rin /reot /enitentului#########################################23

# Conclu&ii###############################################################################################28

8# 9i1liogra*ie###########################################################################################2!

2



%. &rgument

-ărintele -ro*esor 7umitru Stăniloae este, )n mod indu1ita1il, +i/recum o /ro1ea&ă 5iaţa +i o/era sa, cel mai im/ortant teolog ortodo' al5eacului al (lea# $nali&a sa )m1răţi+ea&ă +i aco/eră toate domeniile decercetare teologică, )nce/4nd, cronologic, cu istoria 9isericii uni5ersale +i acelei rom4ne+ti, +i ad4ncindu(se )n domeniile de 54r* ale +tiinţei teologice:S/iritualitatea ;rtodo'ă: $scetica +i Mistica< )n Teologia 7ogmatică +iLiturgică, *iecare dintre acestea cu delimitările +i ca/itolele lor /articulare#

;/erele sale, *ie că este 5or1a de manuale de teologie=S/iritualitatea ;rtodo'ă, Teologia 7ogmatică ;rtodo'ă0, *ie de traduceri=>ristu $ndrutsos, 7ogmatica 9isericii ;rtodo'e ăsăritene< ?ilocalia, 5ol#@(@@, de o/ere *undamentale ale S*# Arigorie -alama, ale S*# Ma'imMărturisitorul, S*# Arigorie de NBssa, S*# $tanasie cel Mare, S*# Chiril al

$le'andriei, S*# 7ionisie $reo/agitul, S*# Arigorie Teologul0, ori de studii,articole, note, )nsemnări, re*lecţii teologice sau comentarii ecumenice , /ot*i socotite *undamentale /entru de&5oltarea domeniilor /e care lecercetea&ă, ade5ărate sinte&e, documente +i monumente )n care este

cu/rinsă +i e'/licitată )n5ăţătura autentică ortodo'ă, a+a cum au /ăstrat(o+i t4lcuit(o S*inţii -ărinţi ai 9isericii, tim/ de două milenii< )ntregiri creatoareale g4ndirii /atristice răsăritene#

;/era teologică reali&ată de -rea Cucernicia Sa are )n centrul ei-ersoana lui >ristos +i /ersoana umană, a*late /ermanent )ntr(un dialog5iu, derulat )n lume +i )n tim/ ( o/ere ale iu1irii in*inite ale lui 7umne&eu#

; idee *undamentală /e care o de&5oltă -ărintele -ro*esor este ceare*eritoare la )ndumne&eirea omului# 7e&5olt4nd )n5ăţături ale S*inţilor

Vasile cel Mare, @oan Scărarul, Simeon Noul Teolog, Marcu $scetul,Arigorie Sinaitul, @saac Sirul, Ma'im Mărturisitorul, -ărintele Stăniloae ne/re&intă cele două eta/e ale asce&ei ortodo'e: asce&a negati5ă, const4nd

)n modalităţile eli1erării de /atimi +i asce&a /o&iti5ă . calea do14ndirii +ilucrării 5irtuţilor#

%



Într(un lim1a teologic de o /ro*un&ime deose1ită, -ărintele Stăniloaede*ine+te 5iaţa /ăcătoasă a *i o amăgitoare trăire /rin e/idermă, la 1a&acăreia stă /o*ta de /lăcere a omului# 7ulceaţa /e care o o*eră )nsă acesteaeste una *alsă, o /o*tă de in*init, dar un in*init *als +i i/ocrit, un mira care

con(duce s/re &onele cele mai )ntunecate ale 5ieţii umane# 7e aceea, )n/atimi se mani*estă o *alsă li1ertate, sinonimă cu ro1ia s/irituală# -atimilere/re&intă, a+a cum ne(a arătat -ărintele -ro*esor, răni ale su*letului, gro/i+i &id )n calea )nălţării noastre duho5nice+ti s/re 7umne&eu, trădarea5ocaţiei +i demnităţii umane, nod de contra&iceri, surse ale de&1inării +is*4r+irii, ale de&ordinii la ni5elul eului +i al relaţiilor cu 7umne&eu +i cusemenii#

7eose1it de im/ortantă este insistenţa -ărintelui -ro*esor asu/ra

relaţiei dintre /atimi +i *acultăţile su*lete+ti, asu/ra modului de st4rnire a/atimilor +i asu/ra mecanismului lor, /recum +i cea re*eritoare la a*ectelesau trăsăturile /atice ire/ro+a1ile +i simţuri#

Lu/ta )m/otri5a /atimilor se reali&ea&ă /rin lucrarea de culti5are a5irtuţilor cre+tine, care constituie *irea umană restaurată# -ărintele -ro*esor nume+te 5irtuţile a *i Dstări totale ale *iinţei umaneD, D5iaţa ade5ărată aomuluiD#

În cadrul teologiei sale 1a&ate /e iu1ire +i dar, 5irtuţile sunt

considerate semne ale iu1irii lui 7umne&eu +i a/eluri la iu1irea noastră dea ne *ace asemănători +i a ne uni cu 6l# -rin lucrarea 5irtuţilor, cre+tinul/artici/ă la 9inele Su/rem# În ele, >ristos este /re&ent ca @&5or al lor#

Lucrarea de *aţă este o )ncercare de a /re&enta )n5ăţătura ortodo'ădes/re „/ocăinţă”, a+a cum a *ost „t4lcuită” +i /re&entată de -ărintele-ro*esor 7umitru Stăniloae# 6a nu constituie o re*lecţie /ersonală, ci sedore+te a *i o /unere )n 5aloare a unora dintre comorile g4ndirii teologiceortodo'e, a+a cu sunt ele )n*ăţi+ate )n scrisul -ărintelui -ro*esor#

3



'. &sce(a ortodo)ă - cale a îndumne(eirii firii

omeneşti

;mul a *ost creat de 7umne&eu, din iu1ire +i cu 5ocaţia de a seodihni 5e+nic )n această iu1ire nes*4r+ită, din care a i&5or4t# 7umne&eu l(acreat, de aceea, du/ă chi/ul Său, )n&estr4ndu(l cu tot ceea ce i(ar tre1ui/entru a desă54r+i acest chi/ di5in cu care este /ecetluită *iinţa sa, )nasemănarea de/lină cu 6l#

Chiar +i D/urt4nd rănile /ăcatuluiD, omul are /uterea de a(+i5indeca su*letul cu leacurile 5irtuţilor +i ast*el să(+i redesco/ere +i să(+i

)m/linească 5ocaţia sa duho5nicească ( desă54r+irea#

La de/lina asemănare cu 7umne&eu, omul aunge /rin ostenealăstatornică +i de o 5iaţă# @ar această lu/tă are, la )nce/ut, o *a&ă ascetică#6a constă )n le/ădarea de /ăcate +i de /atimi, ca *orme ale ro1iei s/irituale=asce&a negati5ă0 +i )n do14ndirea +i lucrarea, /4nă la desă54r+ire, a 5irtuţilor, ca tre/te ale a/ro/ierii de starea de s*inţenie =asce&a /o&iti5ă0#

-rocesul de m4ntuire /resu/une recunoa+terea realităţii /ăcatuluistrămo+esc să54r+it de /roto/ărinţii $dam +i 65a +i a stării /ăcătoase )ncare a auns *irea omenească /rin re/etarea gre+elii *ată de 7umne&eu +i

de semeni# Întru/area ?iului, /etrecută din iu1irea di5ină /entru om +i/entru )ntreaga creaţie, aduce restaurarea +i ridicarea *irii noastre /4nă laacel ni5el de )ndumne&eire /este care, dacă ar trece, ar )nceta să mai *ie*ire umana# @ar )n dorinţa a/rinsă du/ă )ndumne&eire se simte dorul/ro*und de de/ă+ire +i )nscriere a /ersoanei /e *rontul lu/tei s/irituale, care/oate duce la asemănare cu 7umne&eu, /rin e'/erienţă, cunoa+tere +i/rogres"#

-rima trea/tă a acestui itinerariu duho5nicesc o constituie, a+adar,

lu/ta )m/otri5a /ăcatului +i a /atimilor, 1oli care )ncearcă să ne ruine&e5iaţa +i să ne )m/leticească )n lucrurile lumii acesteia, )nde/ărt4ndu(ne de/e drumul +i de /e calea aceasta as/ră a 5irtuţilor cre+tine, ce conduces/re Îm/ărăţia cerurilor#

" 7iac# Ete*an @loae, Ascetica şi mistica în Teologia Părintelui Stăniloae, )n „Studii Teologice”, seria a @@(a,anul LV@, nr# 3(8, iulie(decem1rie "FF3, /ag# !"(G2#



-osi1ilitatea )ndumne&eirii se o*eră )n /rimul r4nd /rintr(un dar: acelaal iu1irii lui 7umne&eu +i al )ntru/ării +i ert*ei lui @isus >ristos ca ?iu alTatălui, /entru om# 7umne&eiasca dragoste )m1racă toată creaţia# ?iecaree'istenţă, a+a(&isă de sine, se susţine de *a/t /rin su/rae'istenţa lui

7umne&eu, Care /e toate le )m1racă )n iu1ire# 7e(a1ia du/ă ce ne(a iu1it6l /e noi, am )ncercat +i noi e'/erierea iu1irii /ersonale /entru 6l, carăs/uns la dragostea Lui# 7oar că răs/unsul nostru, oric4t de 1ineintenţionat ar *i +i oric4tă 5oinţă ar conţine, nu /oate *i dec4t iu1ire diniu1irea /e care am /rimit(o ca dar de la Creatorul +i -roniatorul nostru#7ragostea noastră este de *a/t dragostea Tatălui, )nsă 6l o /rime+te ca +icum ar *i )ntru totul străduinţa umană )n 5ederea )m/ro/ierii ert*ei /e care>ristos a /rimit(o, din acela+i moti5 al dragostei, /entru m4ntuirea neamului

omenesc# ăstignirea, ca ert*ă, cere să *ie asumată de către *iecare/ersoană /rin ert*elnicie /ro/rie +i smerenie, care re/re&intă tre/te aleurcu+ului s/iritual# -ărintele 7# Stăniloae arată: „Hert*a lui >ristos /entru nois(a adus /entru a ne atrage )n starea de ert*ă ade5ărat, /entru a ne ridicadin 5iaţa de egoism# 7e aceea ea tre1uie să(+i *acă e*ectul /4nă la ca/ăt,tre1uie să(+i 5adă )m/linita urmarea du/ă care se cere”2# Ei cum /oate *iurmată ert*a, dacă nu /rin alte ert*e, )n sco/ul atingerii asemănării cudi5initatea +i ridicării eului /ersonal /4nă la trăirea 5ieţii )n >ristos#

-uri*icarea, /rima trea/tă a 5ieţii s/irituale, este una de lu/tăsusţinută +i necontenită a su*letului care t4ne+te de/lin du/ă )m/linirea/er*ecţiunii o*erite de /osi1ilitatea )m/ărtă+irii de )m1ucurătoarele darurii&5or4te din *iinţa lui 7umne&eu# „ă&1oiul ne5ă&ut” se duce )m/otri5a/ăcatului +i /atimii, realităţi care marchea&ă „cel mai co1or4t ni5el la care/oate cădea *iinţa omenească”%#

Su1stanţa lor tre1uie căutată )ntr(o anumită sete a *irii du/ă in*init, cadu/ă elementul care sa(i con*ere )m/linirea, doar că aceasta sete, nu semai găse+te )ndre/tată s/re autenticul in*init, omul /ut4nd el )nsu+i săde5ină un centru =*als0 al in*inităţii# $+e&area sa )ntr(o lumină care nu curgedin di5initate +i care /osedă o strălucire )n+elătoare este amăgireastrecurată de către dia5ol )n su*letul omului, reu+indu(se ast*el st4rnirea

2 -r# -ro*# 7r# 7umitru Stăniloae, Legătură între Euharistie şi iubirea creştină, în „Studii Teologice”, an XV !"#$%&, nr' "(), *' "$'% @dem, Ascetica şi mistica creştină sau teologia +ieii s*iritual,Ed' - Casa cărţii de +tiinţă”, Clu, "FF%, /#8#

8



esenţei /ăcatului . egocentrismul# În loc să tindă +i să se su1ordone&eunui /unct central situat )n a*ară de sine +i /e care să(l recunoască dre/trealitate ultimă, omul le adună /e toate la sine, cre&4ndu(se stă/4nul lor +iunicul /osesor# 7in *als chi5ernisitor de5ine ade5ărat sluitor +i su/us celor

/e care a )ncercat să +i le su1uge, aung4nd sa *ie /urtat acolo unde nu(ieste 5oia# „-rin /atimi, sensul omului comunică lumina sensurilor# Toate se

)ntunecă# Nu e 5or1a de un )ntuneric )n care nu se mai 5ede nimic, ci de un )ntuneric )n care nu mai deschide 5ederea s/re sensul ade5ărat ale'istentei, de o cale care nu arată dec4t s/re o )n*undătură, care e datădre/t sens# =I0 ;mul se resemnea&ă cu moartea totală, cu scurtele/lăceri, urmate de de&gust# 6 un )ntuneric care e 5ă&ut ca lumină# 6 o *alsalumină”3#

65it4nd o /re&entare amănunţita a 5reunei metode /ractice care saduca la /uri*icare, asemenea modele /ut4nd *i )nt4lnite la tot /asul inteologia /atristica, /ărintele Stăniloae e'/une mai ales re*le'ii des/reregulile ascetice si des/re trăirea lor, urmărind in s/ecial JScara” S*4ntului@oan Scărarul, JMetoda” lui Calist +i @gnatie anto/ol, Jă&1oiul ne5ă&ut” allui Nicodim $ghitoriul# e*le'iile sunt /resărate insa de remarci )nsemnateale altor S*inţi -ărinţi, la loc de *runte situ4ndu(se intr(o /osi1ilă ierarhi&are:S*4nţul Ma'im Mărturisitorul, S*4ntul Marcu $scetul, 7iadoh al ?oticeii,

$ntonie cel Mare, Nil $scetul, etc# Chiar de la S*4ntul Ma'im este )m/rumutata „schema cea mai sim/la si cea mai cores/un&ătoare 5ieţiiduho5nice+ti =I0, care considera ca urcu+ul s/iritual are următoarele +a/tetre/te: credinţa, *rica de 7umne&eu, )n*r4narea, /ocăinţa, ră1darea +i

)ndelunga )ngăduinţă, nădedea, ne/ătimirea, iu1irea”#Viaţa cre+tină are o /ers/ecti5ă lim/ede eshatologică: DKinta

s/iritualităţii cre+tine ortodo'e ar *i, a+adar, trăirea stării de )ndumne&eiresau de /artici/are la 5iaţa dumne&eiascăD8' $ceastă e'/erienţă de*inită caDstare de )ndumne&eireD Dre/re&intă ultima trea/tă a desă54r+irii omuluiD +iea Dse reali&ea&ă /rin /artici/area omului credincios la /uterile dumne(&eie+ti, /rin re5ărsarea )n el a nemărginirii di5ineD !#

3 @dem, Studii de Teologie .ogmatică /rtodo0ă, 6d# Mitro/oliei ;lteniei, Craio5a, "FF", /# %"2# @dem, Ascetica şi mistica creştină1, o/# cit#, /# ""#8 @dem, S*iritualitatea ortodo0ă' Ascetica şi mistica, 2ucureşti, "##", *' $'! @1idem#

!



Conce/tul ortodo' de )ndumne&eire nu cu/rinde, a+adar, )n el nici odre/tate din *a/te care să răstălmăcească această stare de )ndumne&eireca una /rodusă de om# nei ast*el de idei -ărinte@e 7umitru Stăniloae )io/une *a/tul că )ndumne&eirea e un e*ect al lucrării 7uhului S*4nt: DStarea

culminantă a 5ieţii duho5nice+ti este starea omului credincios ridicat mai/resus de ni5elul /uterilor sale, nu /rin sine, ci /rin lucrarea 7uhului S*4nt#Mintea noastră iese a*ară din sine +i a+a se une+te cu 7umne&eu, de5enitămai /resus de minte# Căci ea n(ar /utea 5edea ceea ce 5ede numai /rinsimţul mintal, a+a /recum nici ochiul n(ar /utea 5edea *ără o luminăsensi1ilă e'terioară lui +i deose1ită de el# În 5remea acestei 5ederi a lui7umne&eu, mintea se de/ă+e+te /e sine )nsă+i +i toate lucrările ei mintale/rimesc o lucrare a lui 7umne&euDG# 6 un e5eniment haric# -rin urmare,

noţiunea de DmeritD nu a/are niciodată#Su1iect al )nălţării e, a+adar, 7uhul S*4nt, nu omul# ;mul credinciose o1iect al lucrării 7uhului S*4nt# $cest *a/t răm4ne să *ie reţinut +i are odu1lă semni*icaţie, )ntruc4t /rin aceasta unirea mistică e sustrasăaccesi1ilităţii +i iniţiati5ei li1ere a omului +i e /lasată )n răs/underea7uhului S*4nt +i, )n acela+i tim/, credinţa +i relaţia 5ie cu 7umne&eu esta1ilită ca etalon +i criteriu care tre1uie să /remeargă )n genere acestuie5eniment mistic# @ar )n teologia ortodo'ă credinţa nu e )nţeleasă ca *a/tă a

omului# $cest lucru /ărintele 7umitru Stăniloae )l accentuea&ă atunci c4nds/une: Dnirea tainică cu 7umne&eu, s/re care duce asce&a, nu stă la1unul /lac al oricui )n orice cli/ă#DF . $sce&a nu ser5e+te ca indicaţii tehnice/entru *iecare de utili&at )n 5ederea unirii mistice, Dnu este o tehnicăarti*icială +i unilaterală, care ar /roduce /rin ea )nsă+i trăirea unirii tainicecu 7umne&euD"#

Calea s/re unirea cu 7umne&eu are )nsă o anumită ordineduho5nicească a ostenelilor de/use )n această direcţie: asce&a# $ici intră

)n oc momentul con lucrării omului# Trimiţ4nd la $/ostolul -a5el, /ărintele7umitru Stăniloae com/ară aceste osteneli cu e'erciţiile *i&ice cărora li sesu/un atleţii =@@ Cor F, 2%(2!0, /entru care Clement $le'andrinul +i ;rigenau *olosit /rima dată termenul Dasesis”#

G @dem, S*iritualitatea ortodo0ă''' *' 3'F @dem, S*iritualitatea ortodo0ă''' *' ""'" @dem, S*iritualitatea ortodo0ă''' *' ")'

G



; com/araţie amănunţită a ascetului duho5nicesc cu lu/tătorul dinarenă ne o*eră S*4ntul Nil $scetul )n Cu54ntul ascetic""

'

„ $scetica este deci acea /arte a s/iritualităţii care se ocu/ă curegulile +i cu e*orturile ce duc /e om de la /rima trea/tă a urcu+ ului s/re

desă54r+ire, /4nă la contem/laţie +i unirea cu 7umne&eu# $scetica indică/artea acti5ă a 5ieţii s/irituale, /artea de coo/erare /e care 7umne&eu ne(o cere nouă, silinţele ce se cer din /artea noastră< iar unirea tainică cu7umne&eu, dim/otri5ă, indică as/ectul su/ortării /asi5e a lucrării harului )nnoi, iniţiati5ele lui 7umne&eu, /e care noi tre1uie numai să le urmăm +icare nu(l a/arţin dec4t Lui”"2#

7esigur că „aceasta nu )nseamnă că e*orturile ascetice nu suntautate de har, nici că /asi5itatea din *a&a unirii este inerţie< ci numai că

e'/erienţa s/irituală culminantă nu(+i are i&5orul )n /uterile s/iritualeumane, ci e'clusi5 )n 7umne&eu, /e c4nd e*orturile ascetice se datorea&ă+i unei contri1uţii acti5e a /uterilor su*lete+ti ale omului”"%#

$sce&a are ast*el o semni*icaţie /o&iti5ă ca o Deliminare tre/tată aotră5ii care duce *irea la descom/unere, la coru/ţie# 6ste Domor4rea morţiiDdin noi, ca să se eli1ere&e *irea de su1 ro1ia eL cum s/une S*4ntul Ma'imMărturisitorul# Căci sunt două morţi: cea dint4i este /rodusă de /ăcat, +ieste moartea *irii, cea de a doua este moartea du/ă asemănarea lui

>ristos, care este moartea /ăcatului +i a morţii /roduse de el# 7ar /recummoartea *irii, ca descom/unere /rodusă de /ăcat, nu 5ine numai )nmomentul *inal, ci roade ca un 5ierme 5reme )ndelungată, a+a +i moarteamorţii, sau a /ăcatului, nu este numai ce5a de moment, ci ce5a ce tre1uie/regătit 5reme multă /rin morti*icare ascetică# $sce&a deci este o eliminaretre/tată a otră5ii care duce *irea la descom/unere, la stricăciune# 6ste, cualte cu5inte, o eliminare a 1olii ce duce *irea s/re moarte +i deci *orti*icare a*irii# $sce&a este *orti*icare de(5iaţă(*ăcătoare cum )i s/une S*4ntul SimeonNoul Teolog# 6a este omor4rea tre/tată a /ăcatului +i a tuturor tendinţelor s/re el”"3

"" S*4ntul Nil $scetul, 4u+5nt ascetic 6oarte trebuincios şi 6olositor, )n 7ilocalia sau culegere din scrierileS6inilor Părini care arată cum se *oate omul curăi,lumina şi desă+5rşi, 5ol# @# Traducere din grece+te,introducere +i note de -r# -ro*# 7r# 7umitru Stăniloae, Si1iu, "F3!, /#223#"2 @dem, Ascetica şi mistica 2isericii /rtodo0e, 6d# @nstitutului 9i1lic +i de Misiune al 9isericii ;rtodo'eom4ne, 9ucure+ti, 22, /# G#"% @1idem#"3 @dem, Ascetica şi mistica1' /# F#

F



Chiar +i golirea minţii de im/resiile sensi1ile ale acestei lumi n(audre/t conţinut lenea sau un nimic total# ,,AolulO minţii, o*erit de7umne&eu, re/re&intă /o&iti5 o sete e'clusi5 de 6l, du/ă ce o )ndelungatăe'/erienţă l(a con5ins des/re stricăciunea tuturor /reocu/ărilor /ătima+e +i

des/re relati5itatea tuturor /reocu/ărilor intelectuale orientate s/re lucrurilecreate, /e care, ca urmare, le(a le/ădat de la sine /entru a /rimi )n locul lor /e 7umne&euD"#

*. Pocăinţa + lucrare permanentă în suflet

a) Natura pocăinţei

S*4ntul @saac Sirul distinge trei stadii )n calea unirii cu 7umne&eu:/ocăinţa, curăţirea +i desă54r+irea, adică schim1area 5oinţei, eli1erarea de/atimi +i do14ndirea iu1irii desă54r+ite, care este de/linătatea harului#

7acă /ocăinţa este )nce/utul acestei căi, Du+a haruluiD, aceasta nu )nseamnă că ea ar *i o cli/ă trecătoare, un stadiu ce tre1uie de/ă+it# Ladre/t 5or1ind, ea nu este un stadiu, ci o stare care tre1uie să tină mereu, oatitudine statornică a celor ce nă&uiesc cu ade5ărat du/ă unirea cu7umne&eu# Cu54ntul grecesc PQRUW )nseamnă literalmente Dschim1arede cugetD, D/re*acere a mintiiD# Ei aceasta este o Da doua na+tereD, dăruităde 7umne&eu du/ă 1ote&, o /osi1ilitate de )ntoarcere la Tatăl, ie+ireane)ncetată )n a*ară de sine )nsu+i, o 5irtute care reali&ea&ă schim1area *iriinoastre# 6ste o stare de su*let /otri5nică su*icientei, D)m1urghe&iriiduho5nice+tiD, a unui *ariseu, a unui Ddre/tD care se socote+te D)n stare deharD, /entru că nu se cunoa+te /e sine# Căinţa nu are s*4r+it, tot a+a, ca +icalea )nălţării s/re 7umne&eu"8# DCăinţa ( s/une S*4ntul @saac Sirul ( se

" @dem, Ascetica şi mistica1 /# "#"8 Vladimir LossB, Teologia mistică a 2isericii de 8ăsărit, 6d# $nastasia, Traducere de -r# Vasile ăducă,/# 2%3#

"



/otri5e+te totdeauna +i tuturor, /ăcăto+ilor ca +i celor dre/ţi, care(+i cautăm4ntuirea# -entru desă54r+ire nu e'istă margini< a+a că desă54r+irea,chiar a celor mai desă54r+iţi, nu este dec4t o nedesă54r+ire# -entruaceasta, /4nă )n cli/a morţii căinţa nu se 5a /utea )ncheia, nici )n durată

nici )n lacrimile sale”# $cest sens al căinţei cores/unde atitudinii a/o*atice*aţă de 7umne&eu: cu c4t ne unim cu 7umne&eu, cu at4t ne cunoa+temim/osi1ilitatea de a(L cunoa+te< cu c4t de5enim mai desă54r+iţi, cu at4t necunoa+tem /ro/ria nedesă54r+ire#

Su*letul care nu este mi+cat de căinţă este străin de har: aceastaeste o/rirea /e calea )nălţării, Dnesimţirea unei inimi )m/ietriteD, semn almorţii duho5nice+ti# Căinţa, du/ă S*4ntul @oan Scărarul, este o re)nnoire a1ote&ului, Ddar, i&5orul lacrimilor du/ă 1ote& este ce5a mai mu@t dec4t

1ote&ulX# $ceastă udecată /oate să /ară /arado'ală, /oate chiar săscandali&e&e, dacă uităm că /ocăinţa este *ructul harului de la 1ote&,)nsădo14ndit, )nsu+it de o /ersoană,#de5enit tn ea Ddarul lacrimilorD, semn sigur că inima a *ost to/ită )n iu1irea dumne&eiască# DNu 5om *i )n5inuiţi ( s/uneacela+i autor că nu am *ăcut minuni, că nu am *ost teologi, că nu am a5ut5edenii, dar 5a tre1ui, cu siguranţă să dăm răs/uns lui 7umne&eu /entru*a/tul că nu am /l4ns *ără )ncetare din /ricina /ăcatelor noastreD"!# $cestelacrimi harismatice ( )m/linirea căinţei ( sunt )n acela+i tim/ )nce/utul unei

nes*4r+ite 1ucurii

"G

Lacrimile curăţesc *irea, căci căinţa nu este doar strădania noastră, ne5oinţele noastre, ci +i darul luminos al S*4ntului 7uhcare /ătrunde +i ne trans*ormă inima# 6ste )ntoarcerea la 7umne&eu,5indecarea *irii schiloade, du/ă S*4ntul @oan 7amaschinul, care dăurmătoarea de*iniţie căinţei: D-ocăinţa este )ntoarcerea de la ceea ce este/otri5nic *irii către ceea ce )i este /ro/riu *irii, )ntoarcerea de la ro1iadia5olului la 7umne&eu, să54r+indu(se /rin osteneli +i trudă”# $cesteosteneli 5or *i necesare )n toate stadiile )nălţării, căci, du/ă S*4ntul @saacSirul, tre1uie, /4nă la s*4r+it să nu a5em )ncredere )n li1ertatea noastră#ugăciunea 5ame+ului D7oamne, miluie+te(mă /re mine /ăcătosulD, 5a

)nsoţi /e cei dre/ţi /4nă la /oarta )m/ărăţiei, căci /e calea m4ntuiriicre+tinul tre1uie să se găsească ne)ncetat D)ntre teamă +i nădedeD# S*4ntul

"! Mirrha Lot(9orodine, 9isterul darului lacrimilor în /rientul creştin, "F%8, /# 8(""#"G Matei , 3: J?ericiţi cei ce /l4ng, că aceia se 5or m4ng4ia”#

""



@saac Sirul a e'/rimat acest g4nd /rintr(un cu54nt cu/rin&ător: DCăinţa (s/unea el ( este cutremurul su*letului )naintea /orţilor raiului”#

b) Necesitatea pocăinţei

D7rumul /e marea 5ieţii acesteia, ne s/une -ărintele Stăniloae, dacă5rem să *ie o continuă a/ro/iere de ţărmul raiului, de ţărmul dragostei, care

e >ristos Însu+i, +i nu o rătăcire *ără ancorare +i /4nă la urmă o scu*undare )n 1e&na ei, dacă 5rem să *ie adică un drum s/re desă54r+i re +i s/re 5iaţă,tre1uie să(@ *acem ne)ntreru/t )n cora1ia căinţei /entru nede/lina dragostece am arătat(o /rin /ăcatele noastre, /entru că 5oinţa unei iu1iri mai marine m4nă tot mai de/arte# 6a ne ţine deasu/ra 5alurilor uria+e ale răului sauale egoismului ce se ridică din noi, +i ne duce tot mai )nainte# Numaia+e&aţi )n 1arca /ocăinţei călcăm )n *iecare cli/ă /este 5alurile /ăcătoaseale egoismului, care tind să se ridice din ad4nci dedesu1turi din noi +i desu1 noi# Numai /rin ea suntem mereu deasu/ra noastră +i )n mi+caredincolo de /unctul la care ne a*lăm, mai a/roa/e de dragostea de/lină, maia/roa/e de raiul )n care se a*lă /omul 5ieţii, adică >ristos, i&5orul dragosteice nutre+te s/iritul nostruD"F#

$/roa/e că nu e'istă studiu sau /agină de s/iritualitate ortodo'ă,redactată de -ărintele -ro*esor 7# Stăniloae, care să nu *acă trimiteridirecte sau indirecte, im/licite sau e'/licite, la ceea ce -ărintele numeaDmotorulD 5ieţii duho5nice+ti . /ocăinţa#

În manualul său de S*iritualitate /rtodo0ă, a*lăm distincţia dintre

cele două *orme de /ocăinţă, /e care le cunoa+te ascetica +i misticaortodo'ă: Pocăina ca S65ntă Taină +i harisma sau harul *ocăinei

*ermanente, aceasta din urmă trăg4ndu(+i /uterea din cea dint4i# J@deeaunei /ocăinţe /ermanente cores/unde cu rostul /ocăinţei )n genere# 7acăea este o lo/ată )ntoarsă )na/oi s/re curăţirea omului de /ăcatele adunate

"F -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, S*iritualitatea /rtodo0a1/# ""#

"2



du/ă 9ote&, ca omul nou să /oată )nainta lu/t4nd, /rin /uterea 9ote&ului,cu is/itele ce(i 5in din *aţă, atunci e5ident că noi, gre+ind a/roa/e )n *iecarecli/ă, adică a/roa/e niciodată nec4+tig4nd o 1iruinţă desă54r+ită asu/raunei is/ite, ci numai )n /arte, e necesar un regret care să ne )nsoţească

statornic, care să ne smerească statornic, o 5oce care să critice mereuim/er*ecţiunea *a/telor să54r+ite, constituind /rin )nsu+i acest *a/t un

)ndemn /entru o +i mai mare )ncordare a lucrării noastre 5iitoare”2#S*4ntul Marcu $scetul, /e care )l citea&ă *rec5ent -ărintele Stăniloae,

5or1ind des/re /ocăinţa /ermanentă, include )n aceasta rugăciuneane)ntreru/tă, alungarea g4ndurilor rele, o/eraţie care tre1uie să ne ţinămereu angaaţi, o1ser5area g4ndurilor, )ntruc4t mereu 5in g4nduri/ăcătoase /e care tre1uie să le regretăm +i să le alungăm, +i ră1darea

neca&urilor, socotind că /rin ră1darea neca&urilor ne 5indecăm de gre+eli +iim/er*ecţiuni trecute# Chiar c4nd *acem un 1ine, tre1uie să ne căim, &ice el/entru că aceasta ne arată că )l /uteam *ace +i mai )nainte, iar dacă nu l(am *ăcut suntem 5ino5aţi# 9inele de a&i tre1uie să ne tre&ească la căinţă/entru li/sa 1inelui de ieri#2"

S*4ntul @oan Scărarul cu/rinde +i el )n /ocăinţă nu numai un regret/entru /ăcatele trecute, ci +i o lucrare a 5irtuţilor +i o ră1dare a neca&urilor#D-ocăinţa este )m/ăcarea cu 7omnul /rin lucrarea 5irtuţilor o/use

gre+elilor# -ocăinţa este ră1darea tuturor neca&urilorD#-ocăinţa este legată /4nă la un anumit moment de temerea de7umne&eu +i cugetarea la moarte /e care, de asemenea, S*iritualitatea/rtodo0ă, le consideră 1ogate 5irtuţi# ?rica aceasta de 7umne&eu, carei&5oră+te din credinţă, nu /arali&ea&ă 5iaţa duho5nicească, a+a cum o *ace*rica lumească, /ăcătoasă, ci dă omului /utere +i s/eranţă#

?rica aceasta, )n*r4narea +i /ocăinţa /e care le declan+ea&ă, este ,,os*ială de a nu(L su/ăra, nu o la+itate = ### 0# Temerea de 7umne&eu nu e*rica din lume sau ce5a din lume< e o /utere *aţă de toate cele din lume, iar *aţă de 7umne&eu nu e simţită ca o *rică /ro/riu(&is, ci ca o )ndră&nire diniu1ire, )m/reunată )n acela+i tim/ cu s*ială# Temerea de 7umne&eu dă/uterea de a )ntre/rinde orice e*ort s/re )m/linirea 5oii Lui, adică a tot ce e1un# Nu e 5or1a )nsă de o deose1ire a acestora /rin cu5inte =temere, *rică0,

2 @1idem, /# "#2" S*4ntul Nil $scetul, 4u+5nt ascetic1, o/#cit#, /# 22%(223#

"%



ci de deose1irea a două stări su*lete+ti, care /ot *i indicate /rin indi*erentcare din aceste două numeD22#

În acela+i *el, ea nu slă1ănoge+te, ci dă /utere# DCu c4t e mai mare*rica de 7umne&eu )n cine5a, cu at4t e mai /re&ent 6l )n acela cu /uterea

Lui, care se răs/4nde+te din 6l# 7e aceea cel /lin de *rica lui 7umne&eu e/lin de /uterea Lui# Căci )n *rica aceasta este trăirea /re&enţei co54r+itoarea lui 7umne&eu# ?rica de 7umne&eu )ţi dă /utere să n(ai *rică de altce5a#Te aută )m/otri5a /atimilor, )ţi mo1ili&ea&ă +i )ntăre+te toate resursele delu/tă# În *rică, 7umne&eu e trăit ca Cel ce nu /oate *i de*init# 6'istenţial +ia/o*atic# 6 o *rică ce(ţi deschide ori&ontul de dincolo de lume, care )nacela+i tim/ te atrage, care te *ace să te /ocăie+ti de /ăcate +i să urmăre+ti1inele, simţindu(L /e 7umne&eu ca susţinătorul 1inelui2%#

În această *rică se mani*estă con+tiinţa destinului etern de a nu neasimila cu lumea# Se mani*estă con+tiinţa des/re nimicnicia cu care neameninţă lumea< con+tiinţa că lumea contra5ine destinului nostru etern,asigurat de trăirea /rin intimitate /ro/rie23# 6a este o e5idenţă a /re&enţeilui 7umne&eu, re*lectă caracterul /ro*und e'istenţial al credinţei2#

?rica de 7umne&eu, s/re deose1ire de angoasa +i s/aima /ro5ocatăde lume, este o *orţă s/irituală, /o&iti5ă, i&5or4tă din căinţă +i )ntreţinută deautorul di5in# S/re deose1ire de *rica de lume, care ne stă/4ne+te +i ne

/arali&ea&ă 5oinţa +i raţiunea, *rica de 7umne&eu ne )ntăre+te 5oinţa,*ăc4ndu(ne acti5i )n lucrarea m4ntuirii #

c) Roadele pocăinţei

În S*iritualitatea ortodo0ă -ărintele Stăniloae leagă scă/area de/ăcatele /ersonale de lucrarea iertătoare +i s*inţitoare a 9isericii )n S*intele

Taine# 6tosul indi5idual al 5irtuţii e conectat ast*el cu as/ectelesacramentale ale curăţirii de /atimi# 9ote&ul +i Mirungerea sunt 5ă&ute

22 Nota 2 a -ărintelui 7umitru Stăniloae, la S*4ntul Simeon Noul Teolog, 4ele ))% de ca*ete teologice şi *ractice, )n 7ilocalia sau culegere din scrierile S6inilor Părini'''' 5ol# V@, /# #2% Nota 38 a -ărintelui 7# Stăniloae, la S*inţii Varsanu*ie +i @oan, Scrisori duho+niceşti )n 7ilocalia15ol#@, /# %2!#23 -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, S*iritualitatea /rtodo0a1/#"2("%2 @1idem, /# "#

"3



dre/t *undament iar Mărturisirea ca *ormă actuali&ată de *iecare dată as*inţirii /rin *ăgăduinţa harului care a1ia *ace cu /utinţă s*inţirea28# -ărintele7umitru Stăniloae *ormulea&ă ast*el: „Lucrarea de /uri*icare sereali&ea&ă /rin /uterile ce emană din Taina 9ote&ului +i din Taina

/ocăinţei, a+a cum iluminarea este o actuali&are a /uterilor dăruite /rinTaina mirungerii, iar unirea cu 7umne&eu este un e*ect al 6uharistiei# >arul9ote&ului e germenele omului nou# -e măsură ce cre+te, acesta *ace săslă1ească urmele 5ieţii celei 5echi, a1sor1ind /uterile ei +i *olosindu(le/entru sine# 9ote&ul este moarte a omului 5echi, )n două )nţelesuri: )nt4i calo5itură mortală ce i(o dă aceluia, /un4nd )nce/utul omului nou, al doilea,ca morti*icare tre/tată a &54rcolirilor aceluia, care mai durea&ă o 5reme#7ar se )nt4m/lă adeseori că resturile de *orţă ce au mai rămas )n omul

5echi do1or4t la /ăm4nt se )n5iorea&ă /rin noi /ăcate# $tunci e necesară onouă re5ărsare de har din /artea lui 7umne&eu, /entru ca omul cel nou săreia cu mai multă 5igoare acţiunea de slă1ire a urmelor omului 5echi# Mai1ine &is, c4nd /uterile rămase de la omul 5echi au crescut /rea mult c4nd/atimile au crescut )n calea /uterilor de la 9ote& a+a )nc4t acestea nu mai/ot )nainta, /ocăinţa 5ine să le )nlăture, ca să *acă drum harului de la9ote&# $m &ice că /ocăinţa lu/tă mai mult cu *aţa s/re trecut iar 9ote&ul, cu*aţa s/re 5iitor# 6a )nlătură gunoiul adunat cu tim/ul )n su*let ca să des(

chidă drum /ro/ă+irii omului nou născut la 9ote&# 7acă harul 9ote&uluire*ace tendinţele s/re 1ine ale *irii noastre, harul /ocăinţei )ntăre+te tendinţa *irii de a regreta ceea ce a *ăcut rău# În oriceca&, /uterile ce ne 5in /rin /ocăinţă aduc o nouă intensi*icarelucrării /uterilor ce se /relungesc din Taina 9ote&ului”2!#

S*inţii Marcu $scetul, @oan Scărarul, @saac Sirul, /e care -ărinteleStăniloae )i citea&ă, stăruie asu/ra /ocăinţei ca lucrare /ermanent )n su*let#J@deea unei /ocăinţe /ermanente cores/unde cu rostul /ocăinţei )n genere#7acă ea este o lo/ată )ntoarsă )na/oi s/re curăţirea omului de /ăcateleadunate du/ă 9ote&, ca omul nou să /oată )nainta lu/t4nd, /rin /uterea9ote&ului, cu is/itele ce(i 5in din *aţă, atunci e5ident că noi, gre+inda/roa/e )n *iecare cli/ă, adică a/roa/e niciodată nec4+tig4nd o 1iruinţă

28 -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, 4ăină şi în+iere su6letească, )n Je5ista Teologică”, Si1iu, "F3,/# "F(2#2! -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, S*iritualitatea /rtodo0a1/# "#

"



desă54r+ită asu/ra unei is/ite, ci numai )n /arte, e necesar un regret caresă ne )nsoţească statornic, care să ne smerească statornic, o 5oce care săcritice mereu im/er*ecţiunea *a/telor să54r+ite, constituind /rin )nsu+i acest*a/t un )ndemn /entru o +i mai mare )ncordare a lucrării noastre 5iitoare”2G#

S*4ntul @saac s/une des/re căinţă: D7acă toţi suntem /ăcăto+i +inimeni nu e deasu/ra is/itelor, nici una dintre 5irtuţi nu e mai )naltă ca/ocăinţa# Lucrul ei nu se /oate s*4r+i niciodată# Căci ea li se /otri5e+tetuturor, /ăcăto+ilor +i dre/ţilor, totdeauna, dacă 5or să do14ndească m4n(tuirea# Ei nu este nici un termen al desă54r+irii ei, /entru că desă54r+ireachiar a celor desă54r+iţi este nedesă54r+ităD2F#

Trei atri1ute acordă aci S*4ntul @saac căinţei: "0 ea e cea mai )naltădintre 5irtuţi< 20 nu se termină niciodată c4t trăim +i %0 ea e un miloc de

continuă desă54r+ire a noastră# În ce /ri5e+te /rimul atri1ut )n sine luată, J*ără )ndoială 5irtuteadragostei este mai )naltă dec4t a căinţei# 7ar condiţia noastră /ăm4nteascănu ne )ngăduie să reali&ăm dragostea )n toată /uritatea +i de/linătatea# 7easemenea, nici o altă 5irtute# ;ric4nd ne dăm seama că dragostea sau altă5irtute a noastră n(a reali&at un ma'imum de care să *im de/lin mulţumiţi#7u/ă orice act de 5irtute +i de iu1ire constatăm că el a *ost amestecat cuun element im/ur, sau ar *i /utut *i +i mai de/lin# Căinţa este i/osta&a de

udecător al con+tiinţei nu numai /este /ăcatele noastre, ci +i /este 5irtuţilenoastre, )ntruc4t totdeauna le reali&ăm )n *ormă nedesă54r+ită# 6i nu(isca/ă nimic< nu a1sol5ă nimic< nu aco/eră nimic# Nu este nici o 5irtute caresă nu *ie su/usă e'amenului se5er, ne)ndu/lecat al căinţei”%#

„Căinţa e actul de critică al con+tiinţei, e autocritica ce +i(o *ace omul#Ca atare, e actul de udecată al con+tiinţei +i noi +tim că toate sunt su/use

udecăţii# 6ste udecata *ăcută asu/ra altuia, +i este udecata ce(o *aciasu/ra ta )nsuţi# În udecata ce o *aci asu/ra altuia se /oate amestecasentimentul m4ndriei, )n autocritică este e'clusă /rin de*iniţie m4ndria#-oate )ncă/ea cel mult o oarecare )ngăduinţă# 7ar o autocritică sau ocăinţă )ngăduitoare, lăs4nd /e om nemulţumit tinde ea )nsă+i du/ă una totmai o1iecti5ă, tot mai se5eră”%"

2G @1idem, /# "8#2F @saac Sirul, 4u+' %%, .es*re *atimi , )n J;/era ascetică”, 6d# $tena, "GF, p. 22#% -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, S*iritualitatea /rtodo0a1/# "!#%" @1idem#

"8



$+adar, este 5ădit că /ocăinţa urmea&ă, sau tre1uie să urme&e,du/ă *iecare act, du/ă *iecare stare, du/ă *iecare cu54nt al nostru# 6aurmea&ă /ăcatelor, ea urmea&ă 5irtuţilor noastre, totdeauna nede/line# 6atinde să de5ină un curent /ermanent )n con+tiinţa noastră, o /re&enţă ne(

)ntreru/tă, conduc4nd la mai multă iu1ire# Celelalte dis/o&iţii +i acte alenoastre se schim1ă /otri5it cu )m/reurările< căinţa e cu toate, e *irul care leleagă /e toate# Nu numai con+tiinţa sim/lă că eu sunt /urtătorul +i autorultuturor dis/o&iţiilor +i *a/telor mele trecute, nu numai amintirea ce o amdes/re ele le leagă la un loc, ci +i căinţa sau amintirea colorată cunemulţumirea /entru *elul cum le(am să54r+it# Nici un om nu este indi*erent*aţă de trecutul său, sau nu are numai o cuno+tinţă teoretică# 7ar aceastăatitudine /lină de /asiune *aţă de trecut este sau una de orgoliu, de

satis*acţie, +i )n acest ca& omul 5rea ca nu numai el să *ie mulţumit /entruce a reali&at ci să stoarcă +i recunoa+terea altora< sau una de căinţă, denemulţumire%2#

-ocăinţa de5ine o ade5ărată harismă, rodul )m/linit al harului /rimitla 9ote&, răs/unsul omului la acest dar# 6a este ,,o ade5ărată harismă, cecre+te din har, /rin conlucrarea noastră cu el# -ocăinţa e rodul /er/etuat +icontinuu ad4ncit al harului 9ote&ului# 9iserica ţine +i din acest moti5 laTaina -ocăinţei ca la una ce ne dă harul cre+terii continuu )n >ristos, ca un

autor mereu nou )n această cre+tere sau ne conduce /e drumuldesă54r+iriiD%%#-ocăinţa este ast*el, ,,o )ntoarcere hotăr4tă a omului de la 5iaţa )n

cele rele, la o 5iaţă )n cele 1une, o )ntoarcere din durere +i cu durere# Caatare este o ade5ărată re5oluţie a*ecti5ă )n 5iaţa omului” %3# 6a este olumină /entru su*let, ca una care ne arată ce suntem de *a/t: ne arată/ăcatele care ne )ngustea&ă )n egoism, care ne ţin )n )ntuneric )n /ri5inţain*initei măriri a lui 7umne&eu +i a datoriilor noastre *aţă de oameni %#

-ocăinţa, ne arată -ărintele -ro*esor, este i&5orul celorlalte 5irtuţi/entru că, nemulţumindu(se cu ceea ce )n*ă/tuiesc acestea, )ntreţine

%2 @1idem, /# "G#%% Nota %G2 a -ărintelui 7# Stăniloae, la S6inii 4alist şi gnatie Xantho*ol: 9etodă şi regulă 6oarteamănunită *entru cei ce aleg să(şi *etracă +ia în linişte şi singurătate, )n J?ilocaliaI”, 5ol# V@@@, /# "!8("!!#%3 Nota %% a -ărintelui 7# Stăniloae, la Cu5iosul @saia -ustnicul, .ouă;eci şi nouă de cu+inte, )n„?ilocalia####”, 5ol# @@, /# 3G#% Nota %3" a -ărintelui 7# Stăniloae, la ibidem, /# "8G#

"!



tensiunea lor du/ă mai 1ine%8# -ocăinţa este )ncercarea ascetică, /ro*undă,curăţitoare, /uri*icatoare, de ridicare deasu/ra 5alurilor mării /ăcatului +i/atimilor, /e marea lini+tită a 5irtuţi lor +i către ori&ontul in*init aldesă54r+irii# 6ste ie+irea +i )naintarea din oceanul tene1ros al egoismului,

al mulţumirii de sine +i al com/lacerii )n această situaţie de decădere anoastră, către 5ă&duhul senin al iu1irii#

-e tre/tele cele mai )nalte ale 5ieţuirii duho5nice+ti, /ocăinţa este undar su/ra*iresc%!# n dar dăruit omului de 7umne&eu, care )n /ocăinţă esteDca o mamă, care ne )m1ie cu la/tele ei hrăni tor, ca să cre+tem )n unire cu6l D%G#

„Lacrimile sunt do5ada că /ocăinţa a ră&1it )n54rto+area su*letului,/ro5ocată de /ăcătuirea )ndelungată# 6le duc cu ea tina muiată du/ă ce ai

curăţit(o de /e geamul su*letului, S*inţii -ărinţi /un )n legătură cu căinţalacrimile# 7e *a/t darul lacrimilor de5ine )m1el+ugat /e tre/tele mai )nalteale 5ieţii duho5nice+ti, dar )ntruc4t /ocăinţa *iind /ermanentă, se intensi*ică+i ea /e tre/tele mai )nalte, nu e gre+it ca lacrimile să *ie considerate cast4nd )ntr(o legătură s/ecială cu /ocăinţa# $/oi, ele nu tre1uie să li/seascănici din /ocăinţa )nce/ătoare, deschi&4ndu(i acestuia /ers/ecti5a s/re7umne&eu +i s/re semeni +i scoţ4ndu(@ dintre &idurile de /ăcat +i de )m/ie(trire ale egoismului# 6le se i5esc du/ă ce /ocăinţa a reu+it să stră/ungă

inima, *ăc4nd(o simţitoare, +i s(o *r4ngă, *ăc4nd(o iară+i moale, du/ă ce se )n54rto+ase /rin )m1i1area cimentului /atimilor )n ea# Lacrimile )i redautrans/arenţa, ca să se /oată 5edea /rin ea su1iectul uman, +i ca su1iectul

)nsu+i să /oată 5edea /rin ea cerul# Lacrimile s/ală ochii +i(i *ac *rumo+i,/entru că s/ală inima +i o *ac trans/arentă, *rumoasă +i ne5ino5ată”%F#

-ărintele 7umitru Stăniloae sta1ile+te o str4nsă legătură )ntre căinţă+i comunitate: DCăinţa nu este o chestiune de 5iaţă /articulară, ci una careinteresea&ă )n cel mai )nalt grad destinul o1+tesc al colecti5ităţii# 6a /oatecontri1ui )n mare măsură la reali&area unei lumi mai )n*răţite, dacă eamistuie tre/tat egoismul +i s/ore+te cheagul dragostei# 6a /oate contri1ui

%8 -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, S*iritualitatea /rtodo0a1/# "F#%! Nota 3%% a -ărintelui 7# Stăniloae, la Cu5iosul @saia -ustnicul, o*' cit #, /# 2"%#%G Nota 3%2, la ibidem, /# 2"%#%F -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, S*iritualitatea /rtodo0a1/# ""F("2

"G



)n măsură )nsemnată la )n*ă/tuirea unei solidarităţi reale, lăuntrice +idura1ile )ntre mădularele colecti5ităţii umaneD40#

Căinţa )+i do14nde+te calitatea din ancorarea ei transcendentă )n7umne&eu ca autoritate autentică s/re care e orientat# Căinţa acţionea&ă

deci )n om ca o /utere heteronomă: DCăinţa este tre&ită +i susţinută deintuiţia /re&enţei unei autorităţi mai /resus de noi, *aţă de care ne simţimres/onsa1ili, dar care ne dă +i /utere să *acem tot mai mult, dacă i(oceremD3"# DCăinţa ne este un trans/arent s/re 7umne&eu, este acul cu care

)m/unge 7umne&eu inima noastră ne)ncetat, este m4na Lui, care ne tragemereu mai sus# Căinţa este relaţie )ntre noi +i cine5a mai /resus de noiD32'

Căinţa de5ine ast*el ,, relaţie cu 7umne&eu, at4t /rin caracterul eide udecătoare a1solută, c4t +i /rin 1ăr1ăţia nedescuraată cu care

)ndeamnă /e om s/re mai 1ineD3%

#

,. Pocăinţa + Sfântă aină

Taina 6uharistiei urmea&ă, @a )nce/utul 5ieţii )n >ristos, du/ă Taina9ote&ului +i cea a Mirungerii, desă54r+ind uni rea cu >ristos a celor intraţi

)n 9iserică# În cursul 5ieţii cre+tine ulterioare, ea urmea&ă )nsă de o1iceidu/ă Taina Mărturisirii, )ntruc4t Întăre+te din nou unirea cu >ristos a celuice /rin /ăcate a /us o distanţă sau o contradicţie )ntre sine +i >ristos# -rin

3 bidem, /# ""%3" bidem, /# "G32 bidem3% bidem, /# "F

"F



mărturisire iese din această des/ărţire# -entru cei ce n(ar să54r+i nici un/ăcat du/ă 9ote&, sau ar de&5olta at4t c4t se /oate /uterile date lor @a9ote&, 6uharistia ar /utea *i )m/ărtă+ită *ără Taina Mărturisirii, cu sco/ulunic de a uni /e aceia tot mai mult cu >ristos, sau de a alimenta continuu

5iaţa lor din >ristos# 7ar Întruc4t nu e'istă om care să nu gre+ească, sausă de&5olte de/lin /uterile ce i s(au dat /rin 9ote&, /rin cea a Mirungerii +i/rin 6uharistie @a )nce/ut 6uharistia se Îm/ărtă+e+te du/ă mărturisirea gre(+elilor sau datoriilor ne)m/linite +i du/ă iertarea lor În Taina -ocăinţei#

Taina Mărturisirii, sau a -ocăinţei, constă )n iertarea /ăcatelor, celor ce le mărturisesc +i se căiesc /entru ele, de către e/isco/ sau /reot ( )nmod 5ă&ut +i de către >ristos ( )n mod ne5ă&ut#

a) Mărturisirea păcatelor şi valoarea ei spirituală

Se /oate s/une că Taina aceasta este o Taină a comunicării intime +isincere )ntre /enitent +i /reot, sau chiar o Taină a comuniunii )ntre ei# În ea/reotul /ătrunde )n su*letul /enitentului, care i se deschide de 1ună5oie< nurăm4ne la un contact trecător +i su/er*icial# $t4t contri1uţia /enitentului, c4t+i a /reotului este cu mult mai mare )n această Taină# În celelalte Taineharul lucrea&ă /e /lanul o1iecti5, la rădăcina *iinţei, )n mod adeseorinesimţit# $ici lucrea&ă /rin angaarea mai amănunţită +i mai 5i1rantă a/enitentului, /rin mărturisire +i căinţă, a/oi a /reotului )n a/recierea mi(loacelor recomandate /enitentului /entru 5indecarea su*letească a celui

)m1olnă5it de /e urma unor /ăcate grele +i a/oi iară+i /rin contri1uţia

/enitentului )n )m/linirea lor# $ceasta se e'/lică din *a/tul că „dacă /rinTaina 9ote&ului +i cea a Mirungerii i s(au iertat /rimitorului /ăcatele /rinsim/la mărturisire a credinţei +i angaare la /ă&irea ei +i a /oruncilor lui>ristos, Taina -ocăinţei se să54r+e+te cu un om care a do5edit că nu aconlucrat cu harul 9ote&ului, ceea ce )l *ace mai 5ino5at +i dă do5adă că )nel s(a /rodus o 1oală, sau o slă1iciune, care(@ /oate duce +i du/ă această

2



Taină la noi căderi# 7eci el tre1uie să e'/lice din ce moti5e a că&ut +i caresunt slă1iciunile lui, /entru a *i 5indecat# $/oi tre1uie să arate /rin căinţă +i/rin *ăgăduinţa de a nu mai /ăcătui o angaare cu mult mai hotăr4tă )n acom1ate slă1iciunile care au dat do5adă că /ot 1irui cu u+urinţă *irea lui#

ostul acestei Taine arată că /entru recidi5i+tii )n acelea+i /ăcate grele,miloacele de remediere a slă1iciunilor tre1uie a/licate cu +i mai multăstricteţe# $lt*el Taina nu are ca e*ect remedierea dura1ilă a omului +i nu(@*ace iară+i un om cu ade5ărat nou”33#

7ar recunosc4ndu(si /ăcatele de /ana acum in *ata altuia, omul se siangaea&ă in *ata aceluia in mod o1iecti5 sa nu mai să54r+ească acele/ăcate, sau sa(si schim1e modul sau de a se /urta# $ceasta )i da o maimare /utere de a se )nnoi, căci +tie ca duho5nicul in *aţa căruia si(a

mărturisit /ăcatele 5a o1ser5a daca si(a ţinut cu54ntul sau nu, e'/un4ndu(se in ca&ul din urma de a se do5edi un om in care nu se /oate /une )ncredere# 7ar mărturisirea are si un alt e*ect, Căci cel ce(+i mărturise+te/ăcatele e *erit /e de o /arte de /ericolul de a le relati5i&a, deci de a(sisla1i căinţa si de a continua sa re/ete acele /ăcate < /e de alta de /ericoluldis/o&iţiei contrare a dis/erării, deci a unei stări chinuitoare de care nu/oate scă/a singur# Starea din urma e cu at4t mai chinuitoare cu cat mergemana in mana cu tendinţa de a o masca, dar *ără succes de/lin# $ceasta ii

da o )n*ăţi+are si o com/ortare nu numai nesinceră, ci +i cris/ată,nelini+tită, care e simţită de toţi cei cu care 5ine in contact# $ceasta starede dis/erare si de cris/are se /oate alterna uneori cu cea de sce/tică +icinică resemnare, care(l *ace /e de o /arte ca/a1il de a să54r+i )ncontinuare cu s4nge rece cele mai scelerate *a/te, *iind )ncuraat la aceastaadeseori +i de unii semeni /e care(i 5ede *ăc4nd la *el, sau care )i /re&intăast*el de /ăcate )n mod direct ca nea54nd )n ele nimic gra5# 7ar aceastaaduce /4nă la urmă )n +i mai chinuitoare torturi, care /ot de5eniinsu/orta1ile”3#

7e la )nce/ut /4nă la s*4r+it Taina aceasta se /etrece Între două/ersoane )ntr(o relaţie de intimitate# Ei relaţia aceasta este )nlesnită /entru/enitent de *a/tul că /reotul i se )n*ăţi+ea&ă ca 5or1indu(i În numele

33 -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, Teologia 7ogmatică ;rtodo'ă, 5ol# @@@, 6d# @nstitutului 9i1lic +i deMisiune al 9isericii ;rtodo'e om4ne, 9ucure+ti, 2%, /# "%%#3 -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, <nnoirea şi s6inirea credincioşilor în Taina 9ărturisirii, du*ăîn+ăătura 2isericii /rtodo0e, YYY#crestinortodo'#ro#

2"



7omnului, at4t cu iu1irea iertătoare a lui 7umne&eu care nu(@ *ace sădis/ere, c4t +i cu serio&itatea care(@ o/re+te de la 1agateli&area slă(1iciunilor sale# )n *a&a mărturisirii /enitentul )+i desco/eră taina sa /reotuluica nimănui altuia +i /reotul cunoa+te e'clusi5 taina lui# -enitentul +tie că

/reotul nu 5a s/une nimănui taina lui# )ntre ei are loc o taină +i din acest/unct de 5edere# 7eci )ntre ei se reali&ea&ă o legătură su*letească/ro*undă +i intimă )n acela+i tim/, cu totul deose1ită# Numai /reotul /oatecunoa+te cu ade5ărat /e /enitent, căci numai lui i se destăinuie /enitentulcu toată sinceritatea, +tiind că /reotul nu 5a r4de niciodată de slă1iciunilelui, nu le 5a di5ulga +i nici nu 5a mani*esta sur/rindere ascult4nd cele maigrele a1ateri ale lui# $m /utea s/une că cei doi se leagă )ntr(o /rietenieunică< su*letele lor se ating +i 5i1rea&ă )n această atingere cu ceea ce au

mai intim +i mai serios În ele# -enitentul reali&ea&ă cu /reotul comuniuneama'imă care se /oate reali&a cu un om# 6 un nou moti5 /entru care Tainaaceasta e Taina unei comuniuni cum nu e'istă alta: e Taina resta1iliriicomuni unii de/line )ntre un credincios +i /reotul ca organ 5ă&ut al lui>ristos +i ca re/re&entant al 9isericii# 7e aceea e Taina readucerii/enitentului )n comuniune cu >ristos +i cu 9iserica, /regătindu(l /entrucomuniunea lui cu tru/ul lui >ristos# Nici un alt om nu /oate )m/lini rolul deintermediar al comuniunii mai e'tinse cu alţi oameni +i cu 7umne&eu, dec4t

/reotul )n Taina Mărturisirii

38

#7uho5nicul se *ace sensi1il la /ăcatele /enitentului, /entru a tre&i +is/ori sensi1ilitatea lui, d4ndu(i /rin aceasta /uterea să se ridice din ele# 6@co1oară cu >ristos, Cel ce Se co1oară la ne/utinţele omului, dar Într(oco1or4re dătătoare de /utere# -entru acest /rile de sensi1ili&are +i căinţă,cu autorul duho5nicului, >ristos )i cere /enitentului să(+i mărturisească/ăcatele# 7ar +i /entru /utinţa ca el să *ie autat să *acă alt /as mai de/arte

)n )n5ingerea slă1iciunilor sale, cum s/une Tertulian#

b) Epitimiile recomandate de preot

38 -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, T./, 5ol# @@@, /# "%#

22



În recomandarea acestor *a/te +i atitudini rolul /reotului iese /e/rimul /lan# 7acă În ascultarea mărturisirii, el a e'ercitat rolul unui /rieten

Înţelegător, amestecat cu acela al unui udecător +i medic care a/recia&ă

natura +i /onderea gra5ităţii celor ce i se mărturisesc, acum el e'ercită maiales rolul unui udecător du1lat de al unui medic, care a/recia&ă miloacele/otri5ite să 5indece slă1iciunile a*late# 6@ e udecător nu ca să rosteascăsentinţe, ci ca să a/recie&e cu iu1ire /entru /enitent +i cu /rice/ere demedic su*letesc miloacele /otri5ite /entru 5indecarea lui# Lucrarea de

udecător e o sim/lă lucrare de a/reciere /usă )n slu1a celei de medic3!#-reotul, ca medic al celor )m1olnă5iţi de /ăcate, nu 5indecă numai

/rin recomandarea unui tratament sau a unor medicamente, ci mai ales

/rin /artici/are la 1oala /acientului, mai 1ine &is /rin )nţelegere, /rin milă,/rin com/ătimire, căci a+a ne(a adus /uterea de 1iruire a /ăcatelor +i>ristos, medicul cel mare, su*erind /entru noi /4nă +i moartea /e cruce# 65or1a de a )nmuia /rin dragoste com/ătimitoare un om )n54rto+at, de a(l*ace )nt4i să(+i dea seama de cau&a 1olii lui, de /ericolul care(l /a+te dacănu se 5a o/ri din 5iaţa lui de /ăcat# 6 5or1a de a(l *ace sensi1il la starea lui/ericuloasă, ca să o deteste, ca să(i /ună ca/ăt, mărturisind(o +ihotăr4ndu(se să se o/rească de /e acest drum# -entru aceasta tre1uie ca

medicul(duho5nic să(i descrie cum se cu5ine /ericolul in care se a*lă, dar să(i +i arate marea lui milă +i com/ătimire, să arate 1olna5ului că su*erăchiar mai mult dec4t el /entru starea /rimedioasă )n care se a*lă, de careel /oate nu e de/lin con+tient, a+a cum o mamă su*eră mai mult dec4t *iulei tocit su*lete+te, de 5iaţa /ericuloasă /e care o duce# $dică /reotultre1uie să *ie un medic(/rieten# Numai această iu1ire )i dă 1olna5ului/uterea să se le/ede de o1i+nuinţa cu /ăcatul# 7eci să nu(i 1agateli&e&e/ăcatul, dar /rin iu1irea lui su*eritoare să(i arate că totu+i răm4ne o *iinţăde o e'tremă 5aloare /entru 7umne&eu, de+i această 5aloare )i este/ericlitată< că de el de/inde să se m4ntuiască, dar tot de el si să se/iardă3G#

3! bidem, /# "%F("3#3G -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, <nnoirea şi s6inirea credincioşilor în Taina 9ărturisirii, du*ăîn+ătăura 2isericii /rtodo0e'

2%



c) Dezlegarea dată prin preot penitentului

?a&a a treia +i ultima a Tainei este de&legarea de /ăcate rostită deduho5nic# $cesta roagă /e >ristos să(@ de&lege /e /enitent a/oi adaugă +ide&legarea sa# $ceasta arată că cel ce iartă de *a/t /e /enitent )n acelmoment este >ristos< dar rugăciunea duho5nicului este aceea care aducee*ecti5 iertarea din /artea lui >ristos# Venirea iertării /rin rugăciunea /reo(tului arată În acela+i tim/ /o&iţia smerită a /reotului, dar +i necesitatea lui,

ca rugător, /entru /roducerea iertării# 7e&legarea /reotului, care seadaugă, este ca un *el de constatare a iertării date de >ristos, /rinrugăciunea lui ca re/re&entant autori&at al 9isericii +i ca organ 5ă&ut /rincare >ristos să54r+e+te Taina#

În Taina aceasta nu e'istă o altă materie dec4t m4na +i e/itrahilul/reotului a+e&at /e ca/ul /enitentului, ca semn al trimiterii /reotului decătre >ristos +i de către 9iserică +i al răs/underii a+e&ate /e umerii lui# -rintru/ul +i /rin 5e+m4ntul lui liturgic 5ine harul lui >ristos asu/ra /enitentului,cum curgea /rin tru/ul +i /rin 5e+mintele 7omnului )n cei ce Îi cereauautorul cu credinţă# În *ond tot /rin m4na /reotului 5ine harul )n *iinţa/rimitorului +i )n alte Taine /rintr(o materie#

7ar, dată *iind )ntre/ătrunderea s/irituală deose1ită dintre duho5nic+i /enitent )n această Taină, )ntre/ătrundere )n care e /re&ent >ristos

)nsu+i, )n cursul mărturisirii /enitentului +i a s*ătuirii lui de către /reot, s(ar /utea considera că această )nt4lnire intimă este DmateriaD /rin carelucrea&ă 7uhul S*4nt )n această Taină, ca 7uhul comuniunii, ca 7uhul careune+te /e cei doi )ntr(unul sădindu(Se ca un singur 7uh )n ei, datorită

deschiderii /line de căldură a *iecăruia din cei doi către celălalt# M4na +ie/itrahilul /reotului a+e&ate /e ca/ul /enitentului ar /utea *i e'/resia +i

)ncoronarea 5ă&ută a acestei comuniuni s/irituale care s(a reali&at )ntre ei,comuniune )n care /reotul este organul /rin care 5ine 7uhul lui >ristos, iar /enitentul, cel )n care /ătrunde 7uhul lui >ristos#3F

3F -reot -ro*esor 7r# 7umitru Stăniloae, T./, 5ol# @@@, /# "3!#

23



$ceasta )nseamnă a se comunica /rin /reot celui 1olna5 de /ăcateharul lui >ristos, care(l *ace sănătos, )l )nnoie+te +i )l s*inţe+te# $ de&lega /e/enitent de /ăcate )nseamnă /entru /reot a lua intr(un anumit sens/ăcatele aceluia asu/ra sa, su*erind /entru ele in *aţa Tatălui ceresc

)m/reună cu >ristos +i a+a cum a su*erit +i su*eră >ristos#

. $onclu(ii

$m căutat, )n /aginile /recedente, să /unem )n 5aloare una dintretemele *undamentale ale S/iritualităţii ;rtodo'e +i anume )n5ăţătura des/re/ocăinţă# $m dorit să o /re&entăm a+a cum a *ost )nţeleasă de -ărinţiiduho5nice+ti si mai ales cum a *ost „t4lcuită” +i inter/retată de -ărintele

-ro*esor 7umitru Stăniloae#-ărintele Stăniloae ne desco/eră o Dierarhie a darurilorD, )nce/4nd cuacelea care au *ost dăruite omului s/re *olos *i&ic sau material +i /4nă lacele cu )naltă *inalitate duho5nicească# Chiar +i cele materiale nu sunt strict*i&ice, ci, )n 1a&a raţionalităţii lor interioare, au un su1strat s/iritual# Trea/ta

@dem, <nnoirea şi s6inirea credincioşilor în Taina 9ărturisirii, du*ă în+ătăura 2isericii /rtodo0e

2



cea mai )naltă )n aceasta ierarhie a darurilor o constituie semenii no+tri,oamenii, care tre1uie să conducă s/re aţiunea -ersonală Su/remă#

;mul tre1uie să im/rime asu/ra lucrurilor D/ecetea sa5alori*icatoareD, /rin muncă, alt*el 5a desco/eri Dcrucea daruluiD# $ceasta

)nseamnă că el nu tre1uie să se /oarte *ără discernăm4nt +i s/re /ro/ria/lăcere, ci să desco/ere ad4ncile lor raţiuni +i să actuali&e&e# 7in această/ers/ecti5ă, -ărintele -ro*esor 5or1e+te des/re dimensiunea ascetică alucrurilor, des/re res/onsa1ilitatea omului *aţă de ele, des/re e*ortul des/irituali&are a materiei +i de )nduho5nicire a lumii#

7acă /rin /ăcat, raţiunile o1iecti5e sunt su1iecti5i&ate, /rin asce&ă,ele sunt redesco/erite +i resta1ilite )n raţionalitatea lor /rimă,duho5nicească, dumne&eiască# -rin aceasta, lumea se demonstrea&ă a *i

un /om al cuno+tinţei 1inelui +i răului, un D/edagog s/re >ristosD sau,dim/otri5ă, o Dcale s/re iadD#

/. 0ibliografie

2iblia sau S65nta Scri*tură, Ed' nstitutului 2iblic şi de 9isiune al 2isericii /rtodo0e 8om5ne, 9ucure+ti, "FG2#

Lucrări generale1

9$T;E, 6mil, 4once*tul de îndumne;eire în teologia lui .umitruStăniloae, =te&ă de doctorat0, 6ditura Cartea Cre+tină, ;radea, 22

28



9ZL$N, $rhimandritul @oanichie, /magiu memoriei *ărintelui .umitru Stăniloae, 6ditura Mitro/oliei Moldo5ei +i 9uco5inei, @a+i, "FF3

9@6L$[S\@, Macie, Părintele Stăniloae, o +i;iune 6ilocalică des*relume, =te&ă de doctorat0, traducerea +i cu54nt )nainte diac# @oan @# @că r#,6ditura 7eisis, Si1iu, "FFG#

C;ST$ 76 96$6A$7, Marc($ntoine ] STZN@L;$6, 7umitru,9ică dogmatică +orbită' .ialoguri la 4ernica, traducere Maria(Cornelia @că r#,6ditura 7eisis, Si1iu, 2

>6N\6L, H^rgen, <ndumne;eire sau etică a iubirii în o*era *ărintelui .umitru Stăniloae, =te&ă de doctorat0, traducere diac# @oan @# @că r#,6ditura 7eisis, Si1iu, 2%

@AN$T@6, Monahul =ed#0, .arurile 7ilocaliei , 9acău, "FF8# @S$$C, Sirul, 4u+5ntul %%, .es*re *atimi , )n J;/era ascetică”,

6d# $tena, "GF#

L;SS\_, Vladimir, Teologia mistică a 2isericii de 8ăsărit, 6d# $nastasia, Traducere de -r# Vasile ăducă,

-6TC, Li5iu ] >66$, Aa1riel, Lumina din inimi' S*iritualitateaisihastă în traducerea şi t5lcuirea Părintelui Stăniloae, $ntologie tematică

alcătuită, ca te&ă de licenţă, su1 )ndrumarea @#-#S# 7aniel, Mitro/olitul Suce5ei+i 9uco5inei, 6ditura Trinitas, @a+i, 2% STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru Studii de Teologie .ogmatică

/rtodo0ă, 6d# Mitro/oliei ;lteniei, Craio5a, "FF"# STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru,isus =ristos sau restaurarea

omului , Si1iu, "F3%# STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru, Teologia .ogmatică /rtodo0ă,

5ol# @@@, 6d# @nstitutului 9i1lic +i de Misiune al 9isericii ;rtodo'e om4ne,9ucure+ti, 2%#

STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru, Trăirea lui .umne;eu în/rtodo0ie, $ntologie, studiu introducti5 +i note de Sandu ?run&ă, Clu(Na/oca,"FF%#

STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru, Ascetica şi mistica 2isericii /rtodo0e, 6d# @nstitutului 9i1lic +i de Misiune al 9isericii ;rtodo'e om4ne,9ucure+ti, 22#

2!



STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru, 4hi*ul nemuritor al lui .umne;eu, Craio5a, "FG!#

T6E, -r# Con*# 7r# @oan C#, Lumea, rugăciunea şi asce;a înteologia *ărintelui Stăniloae, 6ditura Trinitas, @a+i, 2%#

&rticole şi studii1 A;7;N, -r# -ro*# dr# Vasile, „Sluirea omiletică a -ărintelui

Stăniloae# Scurtă /re&entare”, )n Anuarul 7acultăii de Teologie /rtodo0ă „Patriarhul >ustinian”' ?ni+ersitatea 2ucureşti , @V =230#

@CZ, $rhid# /ro*# dr# @oan @# r#, „-ărintele 7umitru Stăniloae . „clasic”al teologiei secolului +i misiunea teologiei )n 9iserică +i )n societate”, )nStudii Teologice, seria a @@@(a, anul @ =20#

L;T(9;7@N6, Mirrha, 9isterul darului lacrimilor în /rientul creştin,"F%8#

-$T$-@6V@C@, >oria(oman, „7umitru Stăniloae +i notele de su1solale ?ilocaliei”, )n Anuarul 7acultăii de Teologie /rtodo0ă „Patriarhul >ustinian”' ?ni+ersitatea 2ucureşti , @V =230#

-LZMZ76$LZ , Î#-#S# $NT;N@6, Mitro/olitul $rdealului, @eneraia

Stăniloae, )n Persoană şi 4omuniune' Prinos de cinstire Părintelui Pro6esor Academician .umitru Stăniloae la îm*linirea +5rstei de # de ani , 5oluma/ărut din iniţiati5a -r# /ro*# decan dr# Mircea -ăcurariu, su1 )ngriirea 7iac#asist# @oan @# @că r#, 6ditura +i ti/arul $rhie/isco/iei ortodo'e Si1iu, Si1iu,"FF%,

-LZMZ76$LZ, Î#-#S# $NT;N@6, Părintele .umitru Stăniloae Bdascălul care ne(a în+ăat taina a*ro*ierii lui .umne;eu de noi şi a noastră de.umne;eu, )n Anuarul 7acultăii de Teologie /rtodo0ă „Patriarhul >ustinian”'

?ni+ersitatea 2ucureşti , anul @V =230# STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru 9ărturisirea *ăcatelor şi *ocăina

în trecutul 2isericii , )n 9;, an# L@@@, "F, nr# % . 3 STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru, .esă+5rşirea noastră în =ristos

du*ă în+ăătura 2isericii /rtodo0e, )n M;, an# @@, "FG, nr# "(2, nr# %(8, +ian# @@@, "FG", nr# "(%#

2G



STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru, 4ăină şi în+iere su6letească, )n„e5ista Teologică”, Si1iu, "F3#

STZN@L;$6, -r# -ro*# 7r# 7umitru, <nnoirea şi s6inireacredincioşilor în Taina 9ărturisirii, du*ă în+ăătura 2isericii /rtodo0e,

YYY#crestinortodo'#ro T6E, -r# Con*# 7r# @oan C#, Teologia Părintelui Pro6esor .umitru

Stăniloae, o teologie a iubirii şi dăruirii, a rugăciunii şi desă+5rşirii , )n „Teologie+i 5iaţă”, nr# !("2]2%#

http://www.crestinortodox.ro/

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/cupr2003-07-12.php


http://www.crestinortodox.ro/



Documents

Atestat Pocainta Staniloae Office 2003