atestat - - recuperat - recuperatttttt

8/17/2019 atestat - - recuperat - recuperatttttt

1/37

Grup scolar: Liceul Tehnologic Lucian Blaga

Specializarea: Teghnicean in Turism

Atestat

Profesor îndrumător: Marginea Liviu

Elevă :usu Loredana

!"#!$!"#%

1


2/37

TURISMUL GASTRONOMIC DIN MOLDOVA

Cuprins

CAPITOLUL I &aracteristici geneale zonei Moldova

#'# Localizare'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''#'! &lima si hidografie''''''''''''''''''''''''''''''''''('''''''''''''''''''''''#') Giografie'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''#')'# Muntii'''''''''''''''''''''''''''''''''''#')'! *atura''''''''''''''''''''''''''''''''#')') +lora'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''#')', -egetati'''''''''''''''''''''''''''#')'. /0iective turistice ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''#')'% Mănăstiri '''''''''''''''''''' '''

2


3/37

Argument

Turismul gastronomic ar putea reprezenta pentru Romnia un !ran"#

al$turi "e m$n$stirile "in Mol"o%a# Delta Dun$rii& Gastronomia este parte

important$ a turismului rural# iar turismul gastronomic este intens

promo%at la trgurile 'i (esti%aluri& Turismul gastronomic al Mol"o%a este

representa prin !uc$tari lor mol"o%eneasc$ prin tra"iti mestesuguri

o!iceiuri# o!iecti%ele turistice si prin peisa)ele regiuni Mol"o%ei&

Capitolul I

&aracteristici generale zonei Moldova

3


4/37

Moldova este regiunea din nord$estul om1niei moderne( cuprinz1nd teritoriulramas din Principatul Moldovei dupa pierderea în #22. a regiunii din nord$vest numitade atunci încoace Bucovina si în #3#! a 4umatatii de rasarit din Principat( numita deatunci încoace Basara0ia' 5inutul 6erta este un teritoriu din regiunea Moldova ocupat

de trupele sovietice în urma ultimatumului din iunie #7," 86erta nu era revendicata înultimatumul te9tului sovietic din iunie #7," si este astazi inclus în regiunea&ernauti din ;craina'

egiunea este caracterizata printr$o îm0inare armonioasa a formelor de relief'E9trem de variat su0 toate aspectele $ altitudine( morfologie( dispunere spatiala $relieful egiunii Moldova se etaleaza la !#"" m 8altitudine ma9ima a regiunii înv1rful Pietrosu din Muntii &alimani 8de pe teritoriul 4udetului Suceava la frecventevalori altitudinale inferioare celei de #" m la Galati'

Date pe scurt*

Perioada de ma9ima dezvoltare si prosperitate a Moldovei a fost în timpuldomniei lui stefan &el Mare 8#,.2$#.",( care prin 0ataliile purtate împotriva


5/37

La sf1rsitul primului raz0oi mondial 8#7#%$#7#3 Basara0ia si Bucovina suntîncorporate om1niei' Pe # decem0rie #7#3 Marea @dunare de la @l0a


6/37

,&,& Resurse turistice naturale

@v1nd conditii geologice( de relief( clima( vegetatie si fauna deose0it devariate( zona Moldovei include un mare numar de rezervatii geologice( floristice(faunistice si monumente ale naturii( unele dintre ele de mare importanta stiintifica situristica'

Stratele cu aptyehus reprezinta o rezervatie geologica( situata pe versantuldrept al vaii Moldovei( în zona carierei de la Po4orata' /0iectivul ocrotirii de aici îlconstituie o succesiune de calcar si gresii( ansam0lu ce poarta numele de Astrate cu@ptCehusA( dupa resturile fosile pe care le contin' Este vor0a de specii ale genurilor LammellaptCchus si PunctaptCchus( care indica v1rsta 4urasic superior si cretacicinferior( suprafata ocrotita a4unge la circa .""" mD'

Pietrele Doamnei, em0lema a Muntilor arau reprezinta un martor al uneimase întinse de calcar recifale cretacice( 0ogata în pachiodonte( corali( or0itoline( ce afost fragmentata si distrusa în cea mai mare parte( prin procese de eroziune diferentialasi de carstificare' ezervatia s$a impus nu numai pentru valoarea sa geologica simorfologica( suscit1nd înca discutii asupra conditiilor de formare( ci si prin faptul cainclude un larg conspect floristic( cu multe endemisme carpatice dintre care amintimcadelnita( gal0eneaua de munte( mi9andra sal0atica( floarea de colt( etc'

Stânca piatra pinului se afla pe dreapta Moldovei( în dreptul parculuidendrologic din Gura 6umorului' @ fost pusa su0 ocrotire datorita continutului 0ogatîn pesti fosili( cu specii importante din punct de vedere stiintific( cantonati înformatiuni marno$0ituminoase ce alterneaza cu disodile si gresiile de liFa( de v1rstaoligocena'

Rezervatia Lucina este situata în tinovul Gaina( la circa #!"" m altitudine( înapropierea satului ucina( de pe p1r1ul Lucava' Pe o suprafata de apro9imativ # ha( cuun sol tur0os( acoperit cu muschi din genul Sphagnum( se înt1lnesc grupuri demesteacan pitic $ relief glaciar de mare importanta stiintifica $ precum si afin( merisor(grupuri de pini si molizi( iar spre periferie salcii si mesteceni pufosi' Este si un mic

paradis al pasarilor'

Rezervatia Rachitisu Mare se afla tot în 0azinul superior al Moldovei( pedealul cu acelasi nume de la sud de satul Benia( pe partea dreapta a vaii Moldovei( la oaltitudine cuprinsa între #""" si #!%" m' ezervatia are circa 7% ha si este cunoscuta(mai ales pentru prezenta unui su0ar0ust rar( strugurele ursului( relief glaciar( înt1lnitîmpreuna cu afinul si merisorul într$o padure de pin( molid si mesteacan'

6


7/37

Padurea de stejar de la Vânatori-Neamt are o suprafata de .. ha situata peinterfluviul de confluenta *emtisor$/zana( la o altitudine cuprinsa antre ,%" si .." m'Este un codru secular de ste4ar pedunculat( în proportie 7%$73 în care se maiintalnesc ar0ori izolati de carpen( fag( cires pasaresc( mar si par paduret' Trunchiurile

ste4arilor a4ung la o grosime de "'3$#'. m( o înaltime de !.$)" m si au o v1rstasscuprinsa între #."$!." ani' Padurea înglo0eaza variate specii de ar0usti si planteier0oase'

!odri de "rama si Padurea de "r#int de la -aratec( din versurile luiMihai Eminescu( spun totul despre rezervatiile respective' A&odrii de @ramaA sunt o

padure seculara de gorun de circa 7 ha( situata pe muntele +ilioru( la vest de -aratec(iar APadurea de @rgintA de circa "'. ha este formata din mesteacan si se afla la intrareaîn -aratec dinspre drumul national Piatra *eamt $ T1rgu *eamt 8?*#.&'

Parcul dendrolo#ic de la $ura %umorului a fost amena4at de localnici înlunca inunda0ila a Moldovei pe drumul ce duce la ca0ana A@rinisA' @ici s$au plantat

peste ."" ar0ori si ar0usti de diferite specii( adusi din mai multe parcuri si gradini 0otanice din tara'

Parcul din $rumazesti are o suprafata de ! ha si încadreaza casa în care a traitsi lucrat timp de .% ani savantul entomolog @ristide &arad4a' Pe l1nga speciileindigene de ste4ar( fag sau 0rad( parcul are si multe specii de ar0ori si ar0usti e9otici'

Parcul dendrolo#ic de la Valeni este situat în 0azinul p1r1ului -alea Mare( pedreapta acestuia( în comuna Botesti' La origine a avut o vegetatie forestieracaracteristica zonei( ce a servit la crearea unor conditii de adapost pentru speciilee9otice cultivate aici' Pe o suprafata de apro9imativ ) ha se afla peste #"" de specii dear0ori si ar0usti( din care peste ," sunt e9otice( de origine nord$africana sau euro$asiatica' Principalele puncte de atractie le constituie coniferele( dar mai ales ar0orele

pogodelor'

&lmii din !âmpulun# Moldovenesc sunt multiseculari( pro0a0il cei mai 0atr1ni din tara noastra' Ei se afla în curtea gospodarului *' Gavrilescu( aproape deconfluenta P1r1ului Morii cu Moldova'

'isa de la !apu !âmpului o înt1lnim pe dreapta Moldovei( dupa iesirea ei din&arpati( în satul &apu &1mpului' @re dimensiuni aprecia0ile: #! m înaltime( !! cmdiametru si o v1rsta de apro9imativ )." ani'

Stejarii seculari de la 'upilati, (ornis si Roman apartin speciei Huercus ro0ur si au între !"" si %"" ani( cel mai v1rstnic fiind e9emplarul de la Tupilati' @u înaltimide !.$)" m( tulpini cu grosimi de #()$#(, m în diametru si coroane largi de #.$!" m'

&el de la oman( de pe strada Smirodava( nr' #( mai este numit Aste4arul uniriiA

7


8/37

deoarece se considera ca aici aveau loc( în #3.2( adunarile unionistilor romascani( lacare a participat si poetul -asile @lecsandri'

Rezervatia de zim)ri Dra#os Voda de la Manastirea *eamt( este una dintre

puttnele rezervatii de zim0ri din tara si singura din Moldova menita sa refacaefectivele acestui 0ovideu sal0atic( dispart din fauna spontana a tarii noastre în 4urulanului #3""'

Padurea seculara $iumalau se gaseste pe flancul nord$vestic al MasivuluiGiumalau( în 0azinul superior al Putnei între #!)" m si #%3" m' Este rezervatie încadin anul #7,#( av1nd o suprafata de peste !7" ha' ?ominant este molidul alaturi decare apar scorusul( paltinul( plopul( salcia' &ovorul ier0aceu este format din speciicaracteristice eta4ului molidisurilor( trecerea de la eta4ul su0alpin fac1ndu$se prino0isnuitele tufe de afin si merisor( ienupar si 4neapan'

!odrul secular de la Slatioara s$a dezvoltat pe flancul estic al Muntilor arau( în 0azinul superior al Slatioarei( afluent pe st1nga al Suhai Bucovinene( între27" m si #)." m altitudine' @ fost pus definitiv su0 ocrotire în anul #7,#( dar primeleîncercari s$au facut din #7#)' Pe l1nga ar0orii seculari de molid( pin silvestru( tisa sifag( rezervatia mai include peste 7"" alte specii( unele mai rar înt1lnite în alte asociatiivegetale( cum sunt cununita( omagul( sanisoara( foaia grasa( papucul doamnei(mlastinita'

*ânetele montane de pe 'odirescu sunt situate mai sus de codrul secular de laSlatioara( limita lor seculara a4ung1nd pe cumpana apelor dintre 0azinele Moldovei siBistritei' @ devenit rezervatie floristica tot în #7,# si cuprinde o suprafata de circa ,,ha' si aici compozitia floristica este deose0it de variata( în care se remarca specii mairare de ghintura( usturoi si0erian( arnica( urechelnita( argintica( s1ngele voinicului( farasa lipseasca margaretele( clopoteii si altele'

Capitolul II

Caracteristici giogra(ice in Mol"o%a

8


9/37

ungimea totală a hotarului naIional constituie #7"% Jm( inclusiv #!!! Jm K cu;craina( %3, Jm K cu om1nia' &el mai de nord punct al Iării este satul *aslavcea8,3" !# * !2" ). E( iar cel mai sudic K Giurgiuleti 8,." !3 * !3" #! E( care ei unica localitate pe malul ?unării' Punctul cel mai de vest este satul &riva 8,3 " #%

* !% " )" E( cel mai de est K satul Palanca 8,%" !. * )"" ".E

&lima epu0licii Moldova este temperat continentală( caracterizîndu$se prin lungi perioade fără îngheI( ierni scurte i 0lînde( veri lungi i călduroase( precipitaIiimodeste i lungi perioade secetoase la sud' Temperatura medie anuală crete de la 3$7 o& la nord pînă la #"$## o& la sud' PrecipitaIiile medii anuale variază între %""$%."mm la nord i centru i .""$.." mm la sud i sud$est'

eIeaua hidrografică include peste )""" de rîuri i rîuleIe( dintre care #" aulungimea de peste #"" Jm' Principalele rîuri sînt *istru 8#).! Jm( pe teritoriul Iării

K %.2 Jm( Prut 872% Jm( pe teritoriul Iării K %7. Jm( ăut 8!3% Jm( &ogîlnic 8!,)Jm( pe teritoriul Iării K #!. Jm( Bîc 8#.. Jm( Botna 8#.! Jm' Pe teritoriulMoldovei se mai află %" de lacuri naturale i circa )""" lacuri de acumulare' &elemai mari sînt Beleu( ?racele( otunda( +ontan( Bîc i ou( fiecare avînd suprafaIaoglinzii de apă peste # Jm!' &ele mai mari lacuri de acumulare din Iară( fiecare cu ocapacitate acvatică de peste )" milioane m)( sînt cele de la &osteti$Stînca( ?u0ăsari(&uciurgan( Taraclia i Ghidighici'

=n Moldova se mai află peste !!"" de izvoare cu apă naturală' &irca !" depozite deape minerale cu peste !"" izvoare de apă au fost identificate i e9plorate' &ele maivaloroase se consideră apele minerale care conIin componenIi curativi ca sulfurile(iodurile( 0romurile( 0orul i radonul' &ît privete valoarea lor terapeutică( apeleminerale ale Moldovei sînt analoage cu 0ine cunoscutele în toată lumea arlovî -arîdin &ehia( Bor4omi din Georgia i EssentuJi$#2 din regiunea &aucazului de *ord a+ederaIiei use'

=nveliul de sol al Moldovei este mănos i variat( fiind constituit din peste 2,. devarietăIi de soluri' &ernoziomurile alcătuiesc circa 2. din suprafaIa teritoriuluiIării' Solurile 0rune i cenuii de pădure ocupă ##( iar cele aluviale( adeseorisalinizate i înmlătinite K #!'

lora epu0licii Moldova( variată i 0ogată( cuprinde peste .(. mii specii de plantesăl0atice' ?iversitatea 0otanică a Iării este condiIionată de poziIia geografică( decaracteristicile sale topografice i de climă' La nivel de landaft( teritoriul ei estesituat în trei zone naturale: pădure( silvo$stepă i stepă' Pădurile ocupă circa ## din

teritoriul Moldovei' Predomină pădurile de foioase( specifice Europei &entrale' &elemai întinse masive forestiere sînt situate în centrul Iării( fiind reprezentate prin

9


10/37

rezervaIiile N&odriiO i NPlaiul +aguluiO' Ecosistemele forestiere ale Iării conIin ,.specii 0ătinae de copaci( 3# specii 0ătinae de ar0uti i ) specii native de lianear0oricole' Printre cele mai răsp1ndite specii native de plante lemnoase care seîntîlnesc în pădurile noastre sînt ste4arul comun +uercus ro)ur( gorunul +uercus

petraea( ste4arul pufos +uercus pu)escens( frasinul European +*ra.inuse.celsior( carpenul european +!arpinus )etulus( ulmul comun +&lmus laevis(arIarul sicomor +"cer pseudoplatanus( teiul comun +'ilia cordata( mesteacănuleuropean +(etula pendula i fagul european +*a#us sylvatica'

+auna epu0licii Moldova este relativ 0ogată i variată' =n Iară vieIuiesc peste #.(.mii specii de animale( inclusiv ,%# specii de verte0rate i peste #.'""" specii deneverte0rate' ?intre verte0rate se întîlnesc 2" specii de mamifere( !3# specii de

păsări( #, specii de reptile( #, specii de amfi0ieni i 3! specii de peti' &ele mairăspîndite specii native de mamifere sînt liliacul urecheat +Plecotus auritus( ariciulcomun +/rinaceus europaeus( cîrtiIa europeană +'alpa europaea( chiIcanulcomun +Sore. araneus( nictalul +Nyctalus noctula( veveriIa comună +Sciurusvul#aris( iepurele comun +Lepus europaeus( Iistarul european +!itellus citellus(Iistarul pătat +!itellus suslicus( oarecele domestic +Mus musculus( o0olanulsur +Rattus norve#icus( oarecele de pădure +"podemus sylvaticus( oarecele decîmp +"podemus 0lavicollis( vulpea comună +Vulpes vulpes( căprioara +!apreoluscapreolus( mistreIul+Sus scro0a( 0ursucul +Meles meles( 4derul de piatră +Martes

0oina( dihorele european +Mustela putorius i nevăstuica +Mustela nivalis'

=n epu0lica Moldova e9istă cinci rezervaIii tiinIifice cu suprafaIa totală de #7(,mii ha' ?ouă rezervaIii forestiere K N&odriiO i NPlaiul +aguluiO K se află în centrulMoldovei altele două K NPrutul de osO i NPădurea ?omneascăO K sînt amplasate învalea rîului Prut a cincea rezervaIie K N


11/37

/0iective turistice din zona Moldova

Statiunea Slanic Moldova( supranumita Perla Moldovei( este amplasata pe versantul

estic al &arpatilor /rientali( intr$o depresiune stra0atuta de raul Slanic' @re un climat

de tranzitie( intre climatul dealului si cel su0alpin( cu veri racoroase si ierni 0lande( cu

o temperatura medie anuala '@cesta este tiparul folosit de ma4oritatea celor care

promoveaza statiunea Slanic Moldova' *u este de mirare ca mult timp turistii au

intarziat sa apara' Lipsa unui marJeting adecvat si aparitia in presa a unor articole voit

nefavora0ile 8nedocumentate si neadevarate au facut ca o 0una perioada de timp

11


12/37

Slanic Moldova sa intre intr$un con de um0ra' ?in pacate nu se poate da vina doar pe

factorii e9terni' @u fost momente cand intr$adevar statiunea a intrat parca intr$o pasa

neagra' Spatiile de cazare erau vandute( revandute( retrocedate( lasate in paragina(

managament defectuos( orgolii si interese politice( fonduri 0locate( etc'

Statiunea a depasit toate aceste pro0lemeQ Prea putin conteaza care au fost cauzeleQ

&eea ce conteaza sunt politicile si strategiile prin care Slanic Molodova va reusi sa

devina un punct de atractie turistica nu numai pentru omania( ci si o statiune de

referinta pentru intreaga Europa'


13/37

Este o localitate in 4udetul Suceava( Bucovina( omania'

+undu Moldovei este o comuna reprezentativa pentru zona de munte a Bucovinei( ca

vatra etnofolclorica deose0it de interesanta( consemnata ca atare inca de la inceputul

secolului( cand a fost aleasa( la indemnul istoricului


14/37

comuna atrage prin elemente de arhitectura traditionala si de civilizatie a lemnului(

prin viata pastoreasca si prin celelalte ocupatii( prin mestesuguri( costum popular(

o0iceiuri( ceremeonialuri( prin diversitatea coregrafica a 4ocurilor populare( repertoriul

muzical( viata culturala in general '

+undu Moldovei este locul unde activeaza ansam0lul artistic A@rcanulA( una din cele

mai reprezentative formatii artistice din Bucovina( atat ca AperformanteA $ premii lafestivaluri din /landa(


15/37

Manastirea Suce%ita

este o manastire din omania( situata la #3 Jm de adauti 84udetul Suceava' Traditia

aseaza pe valea raului Sucevita( intre dealuri( o 0iserica din lemn si o schivnicie de pe

la inceputul veacului al >-


16/37

vremea domnitorului Petru Schiopul'Monumentul este in realitate ctitorie comuna a

familiilor Movilestilor 8mari 0oieri( carturari si chiar domnitori ai Moldovei si Tarii

omanesti( sec' >--


17/37

MRnRstirea este o construc ie de zid( in plan treflat( cu spaiul compartimentat in altar(ț

naos( camera mormintelor( pronaos( pridvor inchis' Biserica mai are i un pridvor

deschis: &atapeteasma( in lemn i auritR( dateazR din vremea lui Petru are' *aosul

primete lumina de la douR ferestre( aezate una la a0sida de sud( i cealaltR la a0sida

de nord' Pe naos se aflR o turlR aezatR pe o 0azR du0lR' Este luminatR de patru ferestre

i are in e9terior formR octogonalR' ?easupra 0olii circulare se aflR tainia' Bolta

pronaosului( cu douR sisteme de arcuri incruciate( este foarte frumoasR'


18/37

impRritR dupR regulilee prevRzute in erminie' Pe peretele din dreapta naosului se aflR

ta0loul votiv(in care este prezentat domnitorul Petru are cu soia sa Elena i fiii lor

-


19/37

a fost una din mRnRstirile in care a inflorit cultura 0isericeascR in veacurile >-$>-


20/37

Monument ;*ES&/( manRstirii Moldovia i s$a decernat premiul NMRrul de @urO(

acordat de +ederaia


21/37

Turismul gastronomic

Turismul gastronomic sau turismul culinar reprezintă e9perimentarea culinară a unei(regiuni geografice i este considerat o componentă importantă a turismului în generali a agroturismului în special' @lături de peisa4( cazare i climă K în funcIie de careturitii îi aleg destinaIiile( e9perienIa culinară a a4uns definitorie pentru cei care cautăsenzaIii gustative memora0ile( care au o cultură a m1ncării i a degustării unor 0ăuturi8vin( cogniac( Iuică( etc''-acanIele NgourmetO reprezintă cele mai 0une ocazii pentru descoperirea de noisortimente de vin sau feluri tradiIionale de m1ncare' SpaIiul analizat prezintă un mare

poten ial turistic gastronomic( reliefat de e9isten a unor m1ncăruri specifice apreciateț ț pe plan local i regional( alături de produse de carmangerie valorificare turisticăș

a produselor tradi ionaleț

80r1nzeturi( vinuri( trudli( nudli( p1ine ărănească( zacuscă(ș țetc' i aș preparatelor culinare cu specific local 0azate pe legume( fructe proaspete ișuscate( gemuri( carne de v1nat( mezeluri de casă( sucuri i siropuri naturale( ceaiuri(ș

produse apicole'Turismul intr$o tara deose0ita presupune a0ordarea gastronomiei locale' Pentrugurmanzi( aceasta este una dintre principalele placeri ale unei calatorii'


22/37

ai cum sa le ratezi' Bucataria franceza este( in esenta( despre cum sa alegiingredientele potrivite si cum sa le im0ini perfect' Gastronomia i0erica a devenit e9trem de populara in ultimii ani( in special datorita

acelor mici preparate pe care spaniolii le numesc tapas' @i putea manca tapas in valuri(fara sa mai ai nevoie de altceva' @ invata sa faci tapas e amuzant si( mai ales( teindreapta catre o zona gastronomica in care iti poti lasa imaginatia sa z0urde' @icigasesti cateva scoli gastronomice spaniole( cu precizarea ca( dincolo de tapas(

0ucataria acestei tari include multe retete delicioase( intre care si 0inecunoscutele paellas'

$

Turismul gastronomic in Mol"o%a/ m1ncare gustoasă lasă amintiri plăcute i sentimente pozitive K iată ce ar caracteriza

0ucătăria Moldovei'

@v1nd forma unui strugure( Moldovei i$a fost sortit să ai0ă i să se m1ndrească nunumai cu vinuri 0une i de calitate( dar i cu o cultură gastronomică deose0ită'

&a nicăieri altundeva 0ucătăria moldovenească înglo0ează specificul i 0ucatele maimultor 0ucătării' TradiIiile noastre gastronomice variază de la o regiune la alta( uneorichiar de la sat la sat i toate acestea se datorează poziIiei sale geografice( fiind un pod

dintre cultura Balcanilor i a @siei i cultura Europei( fiind la hotar cu o Iară slavă iuna europeană'

&ronologia Moldovei cuprinde incursiuni i perioade istorice prin care au trecut i autrăit pe acest teritoriu popoare ca: turci i tătari 8în timpul suzeranităIii


23/37


24/37

@livencile( plăcintele( înv1rtitele cu diverse umpluturi( pră4iturile dulci 8de o0icei( presărate cu zahăr tos sunt i ele reprezentative pentru tradiIiile noastre culinare' *icăieri altundeva nu veIi putea servi desertul tradiIional K prune uscate umplute cunuci sau asortiment din mere( gutui sau 0ostan copt' ?oar cu ocazia săr0ătorii de Pati

puteIi gusta din Pască( iar coliva 8terci din gr1u dulce se face doar la funeralii'/rice gospodină din Moldova se m1ndrete nu numai cu &asa Mare( unde se înt1lnesc(se primesc i se ospătează oaspeIii( dar i cu 0eciul care este o adevărată camară cu felde fel de 0unătăIuri unde se păstrează gustul( aromele i culorile verii K aici puteIigăsi conservate în fel i chip fructe 8magiunuri( dulceIuri( gemuri( compoturii legume 8murate( marinate( coapte( în ulei( asortate i delicioase'

?upă do01ndirea independenIei( în Moldova se resimte tot mai mult suflul 0ucătărieieuropene( îndeose0i al culinăriei franceze 8salate franceze( clătitele i pră4iturile

franceze( supe creme( 4uliene( al celei italiene 8pastele i sosurile italiene( pizzaitaliană( lasagna( i grecească 8salată grecească( SpanaJopita( sos TzatziJi 'a'

?in 0ăuturi puteIi savura izvarul( vinul 8inclusiv cel de casă( sucurile naturale icompoturile( cruonul( ceaiurile din ier0uri i flori'

Mnc$ruri "in Mol"o%a

24


25/37

Puiul mol"o%enesc cu smantana

Puiul moldovenesc cu smantana este o reteta delicioasa( usor de preparat si foartesavuroasa' Puiul moldovenesc cu smantana nu necesita un timp indelungat de

preparare'

-orsul "e lo!o"a

Borsul de lo0oda este o reteta cu specific moldovenesc' Borsul de lo0oda este destulde usor de preparat si foarte racoros'

25

http://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/puiul-moldovenesc-cu-smantana.htmlhttp://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/borsul-de-loboda.htmlhttp://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/borsul-de-loboda.htmlhttp://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/puiul-moldovenesc-cu-smantana.html


26/37

Mucenicii mol"o%enesti

Mucenicii moldovenesti sunt o reteta delicioasa care se prepara in data de 7 martie afiecarui an' Mucenicii moldovenesti necesita putina migala din partea gospodinelor([\]

Mamaliga cu !ur"u(

Mamaliga cu 0urduf si Jaiser este o reteta destul de gustoasa si usoara( putand fiservita seara' Mamaliga cu 0urduf este usor de preparat'

Coltunasii rupti

Coltunasii rupti (ac parte "in categoria retetelor "e comple.itate re"usa# (iin"

e.trem "e "eliciosi& Reteta "e coltunasi ruptieste originara "in Mol"o%a&

Ingre"iente* /00g (aina 1 oua

26

http://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/mucenicii-moldovenesti.htmlhttp://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/mamaliga-cu-burduf.htmlhttp://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/coltunasii-rupti.htmlhttp://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/mucenicii-moldovenesti.htmlhttp://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/mamaliga-cu-burduf.htmlhttp://traditiidinromania.ro/retete/retete-din-moldova/coltunasii-rupti.html


27/37

Capitolul III

CIRCUIT TURISTIC IN MOLDOVA

In acest circuit turistic in Mol"o%a turi tilor nostri le %om arat$ !uc$t$riaș

speci(ic$ Mol"o%eneasc$ si %or gusta "in preparatele noastre &

-uc$t$ria mol"o%eneasc$

O (ar(urie "e sarmale cu m$m$lig

27


28/37

Sticle cu %in 2n !eciurile %in$riei Crico%o

-uc$t$ria mol"o%eneasc$ este "enumirea su! care este cunoscut$ "e str$ini

totalitatea tra"i iilor# o!iceiurilor i gusturilor gastronomice "in Repu!licaț ș

Mol"o%a& A" litteram# ca sens primar# sintagma 3!uc$t$ria

mol"o%eneasc$4 ar putea "e(ini i ansam!lul "e tra"i ii culinare "in spa iulș ț ț

regiunii geogra(ico5istorice Mol"o%a& Totu i# acestea nu sunt in"i%i"ualizateș

i "i(eren iate su(icient "e mult (a $ "e !uc$t$ria romneasc$ perș ț ț

ansam!lu&-uc$t$ria mol"o%eneasc$

este compus$ 2n principal "in alimente tra"i ionale europene# cum ar (iț

carne "e %it$# carne "e porc# carto(i# %arz$ i o %arietate "e cereale&ș

Cel mai cunoscut (el "e mncare "in !uc$t$ria mol"o%eneasc$# precum iș

cea romneasc$ per ansam!lu# este m$m$liga& Aceasta este o (ie"e ($in$ "e

28


29/37

porum!# ser%it$ a"esea ca un acompaniament pentru toc$ni e i preparateț ș

"in carne sau cu !rnz$ "e %aci# smntn$ i orici "e porc& Vinurile localeș ș

nu lipsesc "e pe cele mai multe mese&

Tra"i ional$ pentru !uc$t$ria !asara!ean$ sunt (eluri "e mncare careț

com!in$ "i%erse legume# cum ar (i ro ii# ar"ei gras# %inete# %arz$# (asole#ș

ceap$# usturoi# praz i altele& Legumele sunt (olosite 2n salate i sosuri# eleș ș

sunt coapte# a!urite# murate# s$rate sau marinate&

Pro"usele "in carne "e in un loc special# mai ales ca primul curs iț ș

aperiti%$& Supa "in carne "e pui# cunoscut$ su! numele "e !or 6cior!$7ș

este (oarte popular$& 8riptura "e porc la gr$tar i c9i(telele "in carne "eș

%it$ i miel sunt comune& Carnea "e pe te este "e multe ori marinat$ i apoiș ș ș

pus$ la gr$tar&

8eluri "e mncare "e s$r!$toare tra"i ionale inclu" sarmale umplute cuț

carne tocat$# pila( 6un (el "e mncare "e orez7# )eleu# (i"ea# carne "e pui#

altele& Masa "e s$r!$toare este# "e o!icei# "ecorat$ cu elemente "e patiserie#

29


30/37

cum ar (i pro"use "e patiserie pr$)ituri# role# c9i(le i o %arietate "eș

umpluturi 6!rnz$# (ructe# legume# nuci# etc7&

Viua #

Bucuresti K Targu *eamt

*e vom cază la hotelul ;nde te cazezi in zona Targu *eamt'

Pensiunea O&asa


31/37

-om vizita din T1rgu *eamt &asa memoriala @le9andru -lahu ă casa memoriala inț

care s$a nascut si a copilarit scriitorul @le9andru -lahuta este situata in satul

manastiresc din com @gapia( langa manastirea cu acelasi nume' &u ocazia sar0atoririi

centenarului nasterii scriitorului( in anul #7.3( casa a fost amena4ata si inaugurata ca

muzeu memorial' Muzeul memorial @le9andru -lahuta a fost amena4at in cele cateva

camere ale casei si s$a incercat reconstituirea atmosferei specifice epocii in care a trait

scriitorul' E9pozitia cuprinde mo0ilierul original( carti din 0i0lioteca proprie( o0iecte

personale( reviste ale vremii( scrisori si manuscrise care au apartinut scriitorului'

&onstructia casei este prevazuta cu un pridvor spaIios in care aveau loc cenacluri

literare'

Mai departe( a4ungi la Marasesti( unde poti sa vizitezi mausoleul' Mausoleul de la

Marasesti este unul dintre cele mai impresionante monumente de acest fel din Europa'

Si este tot in Moldova' ?edicat eroilor Primului az0oi Mondial( a fost inaugurat in

31


32/37

anul #7)3 pe locul in care a avut loc 0atalia glorioasa de la Marasesti din #7#2' @stazi(

locul cu pricina se afla la Jilometrul !"!( pe drumul national dintre +ocsani si @d4ud'

@poi( de la @d4ud la Targu *eamt mai ai de parcurs #.. de Jilometri( pe care poti sa$i

faci linistit in doua ore'?upa vizitarea lor ne vom retrage in hotel unde vom lua cina la

restaura'

Viua !

Targu *eamt K -atra ?orne'

*e vom caza in -atra ?ornei la Pensiunea Beatrice^^^ amplasata la doar zece minute

de mers pe 4os de centrul statiunii si renumitul parc cu veverite( dar si de telescaunul

care urca la cota #)""( de unde poti admira intreaga depresiune a ?ornelor( pensiunea

are 3 camere 8du0le si triple' Toate sunt dotate cu 0aie proprie( 0alcon( T- ca0lu' La

parter e9ista un living( o 0ucatarie utilata si ! 0ai de serviciu' &urtea este amena4ata cu

doua foisoare si 0ar0eWue'

Tarif^: #"" de lei_noapte camera du0la 8fara mic de4un

32


33/37


34/37


35/37

Transilvania si Moldova' ?rumul care le stra0ate este ametitor( plin de serpentine( dar

peisa4ul este inegala0il'

IMAGINI CU O-I+CTIV+ TURISTIC+ DIN MOLDOVA

35


36/37

MANASTIR+A MOLDOVITA

&6E


37/37

-i!liogra(ie*

9ttp*::m&in(oturism&ro

9ttp*::m&in(oturism&ro
http://m.infoturism.ro/http://m.infoturism.ro/http://m.infoturism.ro/http://m.infoturism.ro/

Documents

atestat - - recuperat - recuperatttttt