https://www.libris.ro/atlasul-mondial-al-vinului-hugh-johnson-jancis-lit978-606-741-580-3.html

Hugh Johnson Jancis Robinson

ATLASL]L MOI\TDIA-AL

The warld Atlas of Wine

Hugh Johrson, Jancis Robinson

CoplTight O OctopDs Publishing Crcup Ltd 197r, t97Z1985,19942001, 2007,2013

Text coplright O Hugh JoiDson r97I, 1977, 1985, 1994;Hugh Johnson, Jancis Robinson 20ol" 2007, 2013

Publicat pentru prima dati in Marea Britanie in r97rde Mitchel Beazley,u impint al Octopus Pubtishing croup Ltd

Directo. artistic Jonathan ChistieConcepi design Peter Dawsor! Louise Evars,GEde DesignDesignen Lizzie Ballarttne, Peter Dawson,

Ediror cetoeraffe Alison ErvingtonLisH de nume proprii Andrew JohnsonIndice Jan€ PdkerCercetare tconograficl Ernma O'NeilC,dografe clyde Suweys Ltd ti Cosmographics(peniru revizii fi aduceli la zi)

N. red. Hdrijle variaza desulde mulr in privinlJ sldii.nivelul detaliilor dephzand de complexitatea suprafeleireprezentate. Interralele cu$elor de nivel variazi de lahade h hani si sunt prezentaie in legenda fiecirei hi4i.Termenii tre@}i pe haftn .u najuscule (ex. MEURSAULT)rdj.e denumiri si locuri leBalF de yin: cci lrecudcu ninuscute (ex. [.4eursautt) prezinte, de obicei, alteinfonnalii. Fiecare pagini cu hart! are un caroiaj, cu litelepe verticale $i cifre pe orizontau marginal. Pentru a localizaun domeni\ o crami etc., ceutati denwirea in lista derume propdi (pp. 385-399), care indici num;ml paginiil]nat de coodonatele de pe lurti.Atagem atenlia cititonlui ci deodece prezenta carteeste o coedilie inte.naiionau, hn4ile nu au putut fiadaptate normelor romanelti de scriere a toponimelor,ca atee ele umeazd un tipar internalional.

O.P.53.C.P,212, sector 4. Bucurcsti. Rom6niatel.:o2l3r9 63 goj 03r425 16 8,67i25483?2e hail; concnzi@liiera.ro

At lasul mondial ql li nuluiHugh Johnsoh, Jancis RobinsonCoprright O 2015. 2019 crup Media Literapentuvereiune.intinba ronanaToate dreptudle rezervate

Traduceie din linba englezn:

BefereDtdespecialitatepentluediliainronenn:

ce.donde .dito.ial t llies Cempedunedacttre Georgirn a Ha rAhel, Mariana MitrciCorectua: ceo.giana EnacheCoperu:vladinirZmee!,1'1adPanfilovTehno.edactdesilrepress:Marin?opa

Descrie.ea CIPa Bibliotecii Nationale aRomanieiJOHNSON,HUGH

Atlaul nondial al\.inuluj / lIugh Johrson,Jdcis Robinson j trad.: Grel Soft.- Bucuregti: Litera, 20 t 5

lsBN 978-606-741-580-3

ii. Graal Soft (Bucuregti) (trad.)

663.2

Prefati 6

Introducere 8Antichitatea si Evul Mediu lOEvolutia moderni 12Vila-de-vie 14Soiud internationale 16Soiuri regionale 18Vinul si stareavremii 20Terroir 22Producerea vinului in podgorie 24Producerea vinului in cmm; 26Stetarul si utilizirile lui 30Dopuireavinului 3lStructuta unei crame 32Vinul ti timpul S6Servirea vinului 38DegJrstarea si comentarea vinului 4OLumeavinului 42

Fralta 44Burgundia 48C6te d'Or 5oC6te de Beaune: Santenay 53C6te de Beaune: Meursault 54C6te de Beaune: Beaune 56Cdte de Nuits:

Nuits-St-Georges 58C6te de Nuits:

Gevrey-Chambertin 6oC6te Chalonnaise 62Maconnais 63Pouilly-Fuiss6 65Bearjolais 66Crus de Beaujolais 68Chablis 69Inima regiunii Chablis 70Champagne 72Inima regiunii Champagle 74Bordeaux 76Bordeaux: facto i calititii 78Mddoc de No ao

St-EstCphe a2Pauillac 84St-Julien 86M6doc Central 88Margaux si M6doc de Sud 90Gmves si Entre-Deux-Mers 92Pessac-L60gnan 94Sauternes si Barsac 96Malul Drept 98Pomerol IOOSt-6milion lO2Vinuri din sud-vest 106Dordogne lO9Valea Loarei IIOAnjou u2Saumur ll3Chinon si Bouryueil U4Vouvray si Montlouis-sur-Loire ll5Sancene si Pouilly 116Alsacia u8InimaA.lsaciei l20Ronul de Nord 122C6te-Rdtie si Cond eu 124Hermitage 126Ronul de Sud 128Inima Ronului de Sud l3OChat€auneuf du Pape 132Languedoc de Vest 134Languedoc de Est 136Roussillon 138Provence l4OBandol 142Corsica 143Jura I44Savoia 145

Italia 146Nord-vestul Italiei l5oPiemont 152Barbaresco 154Barolo 156Nod-estul Italiei 158

ii!

Paqina anierioarS: Crama fuiurist5 0. Fournier,f,lendoza, Argentina

Dreaptar Vie iarna, podgoria Fanagoria,peninsuta Taman, Rusia

--./ ': ..

til k

Rheingau de Vest 23ORheilgau de Est 232Rheinhessen 234Pfalz 236Baden 234Franken 24o

Anglia si Tara Galilor 243

Elvetia 244Valais, Vaud si Geneva 246

Austria 248Wachau 25oKremstal si Kamptal 252Burgenland 254

Ungaria 256Tokaji 258

Republica Cehi si Slovacia260

Balcanii de Vest 26ICroatia 262Slovenia 264Bulgaria 266Romania 264Regiunea Mirii Nege 27OGeorgia 272Grecia 274

Pelopones 276Tr.rtcia 277Mefiterala de Est 278

America de Nord 28OCanada 284Ontario, Canada 285Pacificul de Nord-Vest 286Valea Willamette 288Washington 29OCalifomia 2saMendocino si Lal

1O rrrtctrrr-rrr.rA sl rJ\,.LrL NrEDru

Antichitateasi Evul Mediu,

Vinul este mult mai vechi decet istoriaconsemnati in cronici. El a apirut odaticu civiuzatia insisi, in Orientul Apropiat.Dovezile gisite in papirusuri, tibnte si mor-minte egiptene pot umple volume intregi.Omenirea apare pe scena istoriei cu adutorultului urcior cu vin. Vinul faraon ilor e prea in-depdrtatintimp spre aaveaun sens mentionarealui aici. Epocavinului, cu I5dicini identificabile.incepe pentru noi odati cu fenicienii si gTeciicare au colonizat Mediterana, p mii in jurulsnului I lO0 i.Hr., cei din urrna 3S0 dp ani maitarziu. Abia apoi vinul a inceput si ajungi in lo-curile ce aveau sddevindpatrialui: Italia, Frantasi Spania. Grecii numeau Italia ,,tala amcilorde vie" (vezi p. t48), asa cum vikingii au numit,{merica Vinland, pentru abundenta soiurilor dei'ie gisite aici injurul anului tooo d.Hr.

GREcta ANTtci\_inurile greccstj. mulia vreme nu prea apreciate in epoca moderni, au fost sllvite de poetiiantici. Exista chiar un joc la modi in AteDa,constand in arulcarea, dupd masi, a u]timelorgud de vin din cupi citre o fadurie aflati inechilibru precar, pe ull par. Tinedi de familie

buni se antrenau chiar ill pncticarea acestuijoc numit ftoftdbos. Dar un astlel de tratamentaplicat vinului, ca si cunoasterea faptului ciel era aproape invar.iabil biut dintr o ,,cupi..unde se mai amestecau ierburi, mirodenii simiere, si apoi diluat cu api (uneori chiar apide mare) par si puni sub semnul intrebdriicalitdtile native ale vinului gtecesc. Vinuilede pe diferitele insule din Marea Egee erauindiscutabil foalte apreciate pentru caracterullor apa rle. Mai 3les Chios era un fu rnizor vesnicciutat. Nu putem sti daci aceasti licoare ne-armei alrage astazi. dar lermenul grec symposiumdat conversatiilor la un pahar de vin sugereazicet era de apr'eciat pe atunci.

Grecii aufdcut din producereavinului o indus-t e in sudul Italiei, etruscii au procedat la fel,in Toscana, iar romanii le-au urmat exemplul.S-a scris atat de mult despre vin si viDificatie inRoma an Lic5 tncal eposibiLa chiar alcdluirea uneih6rti a vinurilor la inceputul Imperidui Roman(vezi pagina din dreapta). Cei mai ilustri sc ito ,pani si Vergiliu, au dat sfatud cultivatorilor devili de-vie. O maximi a lui - ,,Vinul iubeste oculme deschisi" - e poate cea maibuni sugestiecepoate fi ofedti unuiviticultor.Altiiaufostmai

inclinati spre calcule, discutAnd cat poate munciun sclav si cu cet de putili hrani si somn, firia sipierde condil ia lizic6. Viticu] lura romana erade anvergurd, iarcalculele de afaceri - esentiale.Ea s-a rispandit in impedu, astfel incet Romaa ajuns in cele din urml si aduci nenumdratetransporturi navale de amfore din coloniiledin Spani4 Africa de Nord !i din intregul bazinmediteraneean. Cum Pompeii era o statiuneturistici fi un uda$ antrepozit al comeltului cuvin, conservarea remarcabili a orasului ne oferidetalii elocvente ill acest sens.

Dar cet de bun era vilul roman? Unele seconservau e\celent. ceea cc lugereaza ci craubine preparate. Mustul era frecvent concentratprin incilzire, iar vinul era depozitat deasupravetrelor, pentr-u a fi expus Iafum si aobline astfelgustul unuivin de Madeira, probabil.

MARILE RECOLTE ROMANEIl4arile recol(e oblinule in Roma anlica eraudiscutate, iar vinu le respective consunatepe perioade neverosimil de lungi; renumitulOpimian - din recolta culeasi in anDl consula-tului lui Opimius, 121i.Hr. - em inci biut cindaveaovechime de 125 de ani.

Romanii aveau cele necesate pentru invechi-Iea vinului, desi nu foloseau mate alele actuale.Sticla, bundoari, nu era folositi pentru imbu-teliere. Butoaiele de lemn erau utilizate doarin Callia (caIe jncludea Germania). Ca sigrecii.romanii foloseau amlore din lut ars, cu unvolumde circa 35 de lifri

Majoritatea italienilor de acum 2 OOO deani beau probabil vinul asa cum o lac si uniidintre mai putin rafinatii lor urmasi de azi:tenir, prelucrat in mod brut, viguros sau tare,rn functie de recolta. Chiar si meioda romanede cultivare avilei in copaci, cu acele ghirlandecare au devenit frize pe clidirile clasice, a fostpracticati pAnd de cur^Dd in sudul Italiei gi iDnordul Portugaliei.

crecii au dus vila-de-vie in sudul Galliei, iarromanii au aciimatizat o aici. in momentulretrage i lor de pe tedtoriul actual al Frantei,in secolul Vd.Hr., romanii puseseribazele uno-ra dintre cele mai vestite podgorii din EuropamodeInS.

Vele_ari oi^ a-mata ro.rlan; stabrt L lE Meridd,'r Errem"dLra lveslut Sp"n eiJ,,n 25 r.Hr. s-a.rgrdbit s; exptoateze pentru viticuttur; conditilteprielnr.e a.e .egiu^,i. Acesl moza c oe seco. I o.lr.prezintb zdrobirea cu mult entuziasm a sh ugu-rltor intr-un jq hea b de piatrS.

-.tFrN"

Ap;rutE in Caucaz sau Mesopotamia 1 probabltin 6000 i.Hr, vita-de-vie era cuLtivatd in Egiptsi feflcra 2 pe .a 3000 .Hr. P- n 2000 ..Hr. vraa aju'ls i- G-eci" 3 si Ld -e- 000 i. r. n ltai a.Sic ilia

12 rvo lu rr,r N'loDBRN,{

Evolutia modernS",

PAni la inceputul secolului XVII, vinul s-aaflat in postura bizari de a ff unica licoar.esalubri si - pAni la un punct - depozitabilifArA a-si pierde catititite. Acesta nu avea lival.In mod normal, apa nu era potabili, cel putinin orage. Berca fabricati fere hamei se stdcarapid. Nu existau biutud spirtoase ti nici celecofeinizate care par astizi esentiale.

Europenii beau vin la o scari greu de ima-ginat; strdmosii noitri trebuie si Ii fost per-manent chercheliti. E greu si avem increderein descrierile vinului ficute inainte de 17OO.Cu exceptia m€ntiunii griitoare ficute deShakespearp in Hearic 1y. actul TT. ..un vin gro-zav de iscoditor ce-nmiresmeazi sangele cat aispune ", descierile tind si se referela recomanded regale sau la cure miraculoase,nu la gust si stil.

in secolul X\rlI, toate acestea s-au schimbat,gratie mai intei ciocolatei aduse din ArnericaCentral5, cafelei venite din Arabia s,i ceaiuluiadus din China. Simultan, olandezii au dezvoltatcomertul si arta distildrii, transformend pirliimportante din vestul Franlei in furnizori devin alb ieftin pentru alambicurile lor; hameiula transformat berea intr-o licoarc mai stabil5 simarile orase au inceput si canalizeze apa potabi-ld. cum nu se mai intalnpla.e din epoca romanii.Industria vinului era amenintati cu dezastrul,dacA nu gisea idei noi.

Nu este o coincidenti ci datim aparitia ma-jo titii vinu lor considemte clasice in a douajumdtate a secolului XVII. Dar aceste evolutiin-ar fi reusit firi inventarea recipientelor din

sticli pentr-uvin. De pe timpul romanilor, vinulfusese depozitat in butoaie. Sliclele sau, maidegrabi, urcioare, de obicei din lut ars sau dinpiele, elau folosite doar pentru servirea lui lamasi. La inceputul secolului XVII s-au produstransformiriin tehnologia de fabricare a sticlei,permitald aparilia unor recipiente rnai solidesi mai ieftine. Cam ilr aceeasi pedoadi, un inte-lept anonim a adus alituri sticl4 dopul de pluti;itirbqonul

Pulin cate pulin a devenit evident ci vinulIinut intr-o sticli cu dop se pistra mai mult de-cet vinul din butoi, care se trezea rapid dupi ceacesta era desfdcut. TotodatS, vinul se invecheaintr-un mod diferit, dobandind ,,buchet". A fostcleat vin de garde gi, odati cu el, sansa de a dublasau t pla pretul vinudlor capabile s5 se innobi-leze prin invechire.

Prcpdetarul Chateau Haut-B on a venit cuideea asa-numitelor ,,vinu de rezervi": selec-tionate, proveni[d din strugud culesi telziu,maivigproase, produse cu $iji si maturate. Prin1660 el a deschis primul restaumnt la Londr4sub propriul siu nume. Poniac s Head. spre a-siface publicitate produsului.

La inceputul secolului XVIII, 9i vinul bur-gund gi-aschimbat caracterul. Cele mai delicatevinud, Volnay gi Savignt erau cdndva si celemai la modi. Acum, aceste vrns de primeut attinceput si faci loc unor tot mai cerute ylns degorde, inchise laculoare si fermentate indelung,provenind cu precidere din C6te de Nuits. Celputin in Brrgundia, soiul suvemn, Pinot Noir,fusese identificat si considerat obligatodu.

Si Champagne a adoptat, cupdnsi de emulatie,Pi[ot Noir. Cele mai bune podgorii germaneau fost rcplantate cu Riesling. Dar majoritateacelorlalte regiuni inci experimentau.

Vinul care a beneficiat cel mai mult de peurma aparitiei sticlei a fost infocatul Podope care englezii incepuseri si-l consume lafi nelesecolului XVII - nu din convingere, ci pentru cila-\ele pe vinul lor lrancez preleral crescuserdla niveluri prohibitive din cauza unei stii derizboi aproape continue. Initial, ei l-au privit cususpiciune, dar pe misuri ce secolul si licoarease invecheau. pdrerea lor despre Porto.-a im-bundtitit considerabil. Tendinla este ilustratiedificator de frodul in care sticlele si-au schim-bat forma ln decurs de un secol, de la o sferi cugat lung la un fel de cilindru.

in 1866, Ardr6 Jullien a publicat cifrele tirieialcoolice a diferitelor biutu . Dupi standarde-le de azi, vinurile burgunde sunt formidabile:Corton 1858, 15,67o, Montrachet Ia58,14,3Eo,Volnay 1859, 14,9%, Richebourg Ia59, 14,370.Dimpotriv6, vinudle Bordeaux din aceiasi doiani erau intre la 11,3% (St.-Emilion Sup6 eur)gi doar 8,9% (Chateau Lafite).

Conlinutul redus de alcool al vinurilor deBotdeaux explicd ceea ce pare azi u n obiceicu ri-os al vechiului negot cu vinuri. Pini la mijloculsecoluluiXlX. vinurile pentru AngLia majori-tatea fiind cele mai bune feluri de Bordeaux -erau supuse unei operatiuni numite le frovdil dl'dngldlse. O reteti impunea adiugarea a 30 delitd de vin spaniol (Alicante sau Benicarlo), doilitridemust alb nefermentat si o sticliderachiudevinlafiecarebutoi devinrosu sec. lnvaraulte-rioari recoltirii,vinul elapus iarlafermentat, cuacesti adifivi. apoi era iralat ca si celelalte vinurisi pistrat cetiva ani in butoaie de lemn inainte deafltrunsportatpe coribii. Rezulta un vin tare, cuo aromi plicutd, dar,,ametitor si deloc pot vitpentru toate stomacurile". Dar se vindea maiscump decet vinul natural.

Preocuparea actuali pentru autenticitate,chiar in dauna cal iielii. face sa para abuzive acestepractici. Dar eracasicum cineva ar fi dezviluitdrept pmctici gocanti addugarea de rachiu invinul de Porto. Ne place vinul Douro combinatcu rachiu de vin! strimosii noit apreciau vinulLafite amestecat cu Alicante. (Iar gustu le seschimbS: astizi, indrigim la fel de mult vinulDouro Fi ffui ruchiu de vitr)

in secolulXlX. samparia era maidulce si maiplini in pdvinta gustului si a culorii. Porto siXeres fuseseri imbunitilite. Existau mai multevinuri dulci si putemice: Mdlaga si Marsala eraula apogeu. Vladeira. Conslani ia si Tokay { cu m eranumit pe atunci) emu la fel de pretuite ca vinulgerman Trockenbeerenauslesen.

Rezultatul este fascinant c6nd compar;rn cLasifica-rea celor mai bu ne vlnLrr , f;cut; de A.luttien in 1866,cu p;rerite de azl. in lucrarcaluTopographie de TousLesVignabLes Connus eIa enumerat podgori le

Frezentatein aceastE haftE (cu q.afia tororiqinat;1.

Guoigniare

in 1888, cend s-a deschis crama Seppetisfleld'in A!stratia, care functiona pe baza princip itorq dv la_,e , era rea rai ."tdre st ^1d Toderr;de acest tlp din [ume. A fost construit; pe o pant;a v;ii Barossa, pe o serje de terase.

Comertul cu vinuri em in expansiune. in ti-rile viticole, un prccent de-a dreptul nesinitosal economiei se baza pe vin: in ltalia, in 18B0,circa 80% din populalie depindea de aceastiindustrie. Atat Italia (in Toscana si Piemont),cit Si Spania (in Rioja) creau primele vinuri dinepoca moderni peniru exporl. Calilornia eracuprinsi de goana dupi vin. Aceasta era lumealovitesubitdefiloxeri(vezip. 15). Lamomentulrespectiv, aceastl insecti a provocat distrugereavitei-de-vie aproape in tolalilate si parea ce ve-nise sfarsitul vinului.

Privind retrospectiv, rationalizarea sididlor,introducerea altoiului si selectionarea fortati acelor mai bune soiuri de strugud au contdbuitla un nou si promititorinceput, initiat leDt si si-nuos, cu tot felul de obstacole, precum fraudele,prohibitia, c za economici. rizboiul mondialsi vremea vitregi. in 40 de ani (dacd luhm vinulde BordeaDx drept exemplu), doar 11 recolteai putea 1l considerate bune. Pe acest fudaldeprimanl. guveenul frcncez a facut primiipa$i citre regularizarea proaspit introdusuluiregim al Appellations d'Origine Contr6l6es(\,ezi p.46). Notiuneade ter r ir a fost codilicatipentru prima oari.

gTINTA 9r TNDUSTRtEin secolul XX s-au produs doui revolutii inlumea vinului: prima stiintillci, a doua iDdustriali. Inci de la inceput, semnificatiapractici adescoperidlorld Pasteur a fost rapid absorbiti:fermentatia nu mai era un mistet, ci un procesce putea fi co[trolat. Univemitateadin Bordeauxdeschisese pdmul departament academic dedicat enologiei si concomitent la Montpellier,Geisenheim, UC Davis, in California, si Rose-lrrorthy, in Australia, s-au inaugurat catedrepentru studiul viticulturii. Lumea traditionalSa vinulti avea destule probleme de rezolvatjcea noud trebuia si ia toate deciziile incepAndcu alegerea soiurilor pentru plantat.

Dar sbis prin anii 1050. pe cand America sezbSiea se scape de moslenirea l)aofic,r a pro-hibitiei, iar Eurcpa incepea si-si revind din alDoilea Rizboi Mondial, prospe tatea a rcvenitin podgoriile si domeniile viticole.

Pentru tirile cu climi caldi din LumeaNou5, adevirata rcvolutie s a produs odati curcfrigemrea si posibilitatea de a rici mustul carefermenta. Aqadar, din nordul Europei au venitaprcapedoarvinu de masi aromate, echilibratesi apte pentru maturare. De indati ce lheata afostsparti, California s-a orientat spre vinu le mo-nocepageca spre oreligie. Soiurile nu erau multe:Zinfandel avea propriul strugure din Califomia,dar Chardonnay era ,,unica sursi de vin bur-gund alb franfuzesc", iar Cabemet ,,principalulstrugure rosu din regiunea francezi Bordeaux".Denumidle lor au devenit incantalii, vinu le

lor sodimente indispensabile oricirei crame.Austmlia, ai cirei primi colonifti plantaseriShiraz, Semillon ;i Riesling, a trebuit si cultive.lrug!rii pe care lumea incepea sa-i doreasca.

Lumea moderni a vinului a inceput in anii1960, odaticu aparitia aproape simultanide noicrame cu mad ambitii in California si Australia,si poate, lnai semniflcativ, cu lansarea de cdtreE & JGallo aunorvinuri ieftine, darbunelagust,pentru a aproviziona un public complet nou.

STEJARU L CA FATADAinarma{i cu gtiinfa lentru a imbundtiti calita-tea, fi cu tehnologia, pentN a veni in intempi-narea cererii. arnbitiosii producalori de vinuriatl simtit ci nu existd culni inaccesibile. Mareadescopedre a anilor 196O a fost aceeacdbutoaiele fraDtuzesti din stejar,foiosite chibzuit, puteauda vinudlor din zone cu conditii pedoctimaticefoarte diferite mai mult decat o aseminare vagicu,,clasicele"vinu dinFranta.Niciunaltfactorn-a contribuit mai mult lainchiderea pIepastieidintre vinurile frantuzetti $i imitatorii lor'.

Din picate, a fost un truc care a scepat rapidde sub control, novicii confundand gustul destejar cu gustul unui vin bun. Folosirea excesivaa stejarului ca aromatizant, pentru producereade vinuTicare nu reconforleaza pe nirnen i, e inL do problend larg rispdnditi nu doar ln LumeaNoui. ci si in rindul produca(orilor lrancezi,italieniFi spanioli.

Secolul XXI a inceput cu o supraoferti po-tential stanjenitoare de vin bun din mai multesurse decat cunoscuse vreodati lumea. Adiugattuturor progreselor gtiinlilice gi tehnologice,marele salt de la sfArsitul secolului XX s-a ficutin domeniui comunicatiilor, fapt care a generato competilie globalS.

Astdzi, existi putine secrete intr-o lume obis-nuiti candva cu secret ol]irania. Flying winemekerC,vinificator-ul zbul5tor') a fost o inventie din anii1980r un profesionist cu tehnologie de vArf; deobicei rlrsrralian. inilial arrgajaL .,r facA vin euro-pean in iarna australiani, ajungea siproduci maimdtetipu devinsimr tan,petotmapamondul.

Viticr torii par uneori intr-o continue destei-luire, relevAnd fiecare detaliu al muncii lor peelichetele cliclclor. De.igur. pe'icolul \.psn;.prezent al unui sat global este ca marketingdsi se impund in det mentul producetorilor-Specialislii in rnarkeiing actioneaza la siguf.Slatu le lor vor duce la suprasaturarea pieteicu vinul care s-a vAndut anul trecut, mai curanddcci{ cu cea mai buna recolta a unei podgorii.

Pericoh monotoniei a fost bine mediatizat_Trebuie spus insi ci majoritatea consumatorilornu vid nici un pedcol. Biuto i de vin obisnuitformeazimajo tatea,iareidoresccontinuitate.cici va etatea inseamni confuzie si pierdereaincrederii. Pentru anglo-saxoni, prezenta lini-(titoare a etichetelor scdse in englezi a fost unalt factor important al succesului vinurilor dinLumeaNoui.

Pe de altdpalte, consumatoriidevin de pe globdevin mai selectivi si mai interesati de ce beau.Vinul de calitate cagtigi teren o tendinti pecare un surplus viitor la toate catego ile nu raface decat s-o accelereze.

Au apus zilele cand, de pildS,vinulChardonna]se putea strecura pe o piatipe baza pretuluircdussi a reclamelof. Pe mdsure ce consumatorii aiimai multe despre vin si despre propdile lor !ius-tud, ei sunt pregititi si si cheltuiasci mai mult.A devenit tot mai clar ci zilele vinu lor obscuresunt numirate. Podgodile din Midi care produ-ceaD cendva urn ordlndlre sunt acum patria \iinde Pays (IGP). Putini renunti iaprodusele de calitate, iar srlccesul ii incurajeazdpe producdtori.

Exi.li mullp moii\e.a credem in suprarie-lu irl"a varietit ii - ba ch iar in renasterea pi. caciambil iosii viticultoridjn Lumea Noua inlocuiescCabeuretul si Merlotul cu Sangiovese, Nebbiolo.Tempranillo, Tou ga Nacional si mari suprafe-!e de Symh sar, lnai degmbi gratie influenteiAusltaliei. cu Shiraz. Dar sunI semne incurajatoare ci vinificatoii sunt din nou interesati deceea ce numai ei au de oferit unui consumatortot mai avizat si lnai pretentios, indiferent ce evorba de conditii locale speciale sau de un soidestrugud autohton, aproape dispirut.

26 t'nooucrnD-\ \rrNUr.ur iN cRr[r,r

vinului in cram5.Producerea

Daci in privinla podgoriilor natura areultimul cuvent, in crame el revine omului.Producerea vinului constd intr-o serie dedecizii dictate de struguri si de starea lor,dar 9i de stilul vinului pe care l-a ales vi-nificatorul. Diagramele din urmitoarele douipagini prezinti pasii necesa pentru realizareaunuivin alb, nematuratinbutoide stejar, relativieftin, si a unui vin rosu, maturat la butoi siobtinutin mod tmditional.

CU LESUL STRUGURILORPrima si probabil cea mai importanti decizie avinificatorului este momentul culesului. El tre-buie si fi monitodzat in siptdminile ce precedculesul nivelu le de zahir qi acid in boabe ;istare a generali de sinState a acestora, aspectulsi aroma.

Decizia asupra datei culesului trebuie si fieluatd tinand cont de prognoza meteo. Daci, depildd, strugr.rrii nu sunt copti indeajuns, dar seanuntd ploi, vinificatorul va decide daci si lasestrugu i pe vitd si si spere ci ulterior va fi suficient de cald ca ei si se coacd deplin. Unelesoiurisunt mult mai sensibile. Merlot, de exemplu,poate pierde usor din prospetime daci e lisatprea mult pp vitA. In limp ce Cabernel Sauvignoneste mult mai tolerantlacateva zilein pll.ls. Dacistruglrii suferi deja de o boali fungici (vezip. l5). ploaia o va agrava. dcci p mai bine.a scculeagd strugurii mai pulin copli. Vinul alb emult mai putin sensibil la cetiva ciorchini afectafiputregai decet cel rosu, care-si pierde rapid cu-loarea. prinzand si un EU5t neplacut de mucegai.

Vinificator-ui trebuie sd decidi li momentulzilei de cules. in climatele calde, stNgu i suntculesi noaptea sau dimineata foarte deweme,pentrua-itransportalacramicAtmaireci, de obi-cei in cosuri joase, dal incipdtoare, ca struguriisi nu se zdrobeasci. Toti strugurii pentlumarilevinud din lume sunt culesi inc; manuat, indife-rent cAt de scumpi ar fi mina de lucru, fiindcioamenii pot lua ciorchinii cu totul (masinile doarscuturiboabele), dar pot lua ii decizii iDteligentein p vinta strugudlor ce trcbuie culesi.

De indati ce strugu i au ajuns la crami, ei potfirdciti deliberat - unele crame din zonele caldeau camere fi'igo fice unde strugurii sunt linulicAteva ore sau zile (in cazud rure fi shptdmAni),pandeste disponibilio cuvi de fermentarc. Multmai probabil, in cramele de czliiaie din oriceclimat strugu i vor mai fi supusi unei seiectii.Una dintre cele mai remarcabile iDovajii din anii1990 a fost instalarea de mese de sortare deobicei o bandi cuviteziredusipe care strugurii

sunt virsati pentru a fl minulios examinaliinainte de a ajunge la desciorchinitor si/sauzdrobitor'. Zdrobirea mecanici eliberea?i sucul, care are 70 8070 api gi inlocuielte picioruluman - inci folosit pentru unele vinu de Portode calilale .uperioari. Ultima Lehnologie careeconomiseste timp fi e o entati spre calitateeste un sortator optic cu cameri computerizatiplusjeturide aer, care sufld gunoaiele gi boabelenecoapte dupi desciorehinare.

PREGATIREA PE NTRU VIN ALBMaioritatea strugurilor pentru vin alb suntdesciorchinati inainte de a fi zdlobiti, deoarececodilelc pol fi aslrinBl"nle si vor slrica un vinlejer ;i aromat. insd pentru unele vinuri albecorpolente si pentm majoritatea vinurilor albespumante gi dulcidecalitate,producitorulpoatealege si pund in presi ciorchinii intregi. Aceastadeoarece coditele pot facilita drenajul - ;i,oricum, doar sucul care se scurge din struguriineinle de presare (ravac) poale fi folosil.

Pentru vinu le albe, vinificatorii trebuie sidecidi dacivor proteja sucul cit de mult posibilde oxigen, pistrAnd fiecare gram de ftuct aromat

;i proaspit (impiedicind oxidarea si dnend ladistaDl! drojdiile ambientale, inci de la inceput,prin adiugare de dioxid de sulf, prin desciorchinare completi, asigurarea unor temperaturi.cizule elc.). sau voradopla deliberal tehr)icioxidative, expunend strugtrrii la oxigen in speranlaobtineriiunor arcme secundare, mai complexe.

Rie.ling. Seurigron Blanc si alic soiuri aronate tind si fie vinificate p n protectie, pe candcele mai reputate vinuri Chardonnay, inclusivburgundul alb, sunt expuse oxidirii. Efectuareaoxidirii poate include o perioadd de contactintentionat cu pielita, timp de cateva ore fie inpresi, inainte ca aceasta sd fle pomiti, fie iDtr-ocuvd de colectare, perioadi in care alte aromese vor acumula in must din pielila strugu lor.Dacd sucul inL ri in contac( prea mull timp cu pie-lita,vinudle albe autendinlade a deve astrin-gente - iati de ce strugurii pentru majo tateavinurilor albe, spre deosebire de vint le ro$ii,ale citor pielile sunt necesare pentru culoare!i taninu , sunt presali inainte de fermentare.Totuii, vinudle fermentate cu tot cu pielile inamfore de luL ars sau in aceJe quevrr' georgiene.ingropate in pdmAnt, necesiti u]l contact prelungit cu pielile in timpul ;i dupi fermentare,pentru a produce ,,vinuri portocalii", deliberatastringente si deosebit de distincte.

De-a lungul anilor, presele folosite pentrunajoritatea vinu lor albe au fost prciectate cu

tot mai multi ingeniozitate, pentru a stoarcesucul cAt mai delicat cu putinti, firi a zdrobisambDrii sau a ertrage astringenla din coajaboabelor. Presele pneumatice, unele dintre elecomplet izolate de contactul cuoxigenul, pentrua proteja sucul, sunt cele mai fine 5i mai des in-talnite.Vinifi calorii sunl lol mai alenl i sa separediferitele transe de suc dinprcs5, ravacul fiind sicel mai pulin astdngent.

in aceasti faz5, vinurile albe atentprotejate deoxidare pot Ii limpezite, adici total curifate demicile lragmente de boabe inci in suspen.ie.de obicei prin sedimentarea lor pe fundul cuveide colectare si apoi plin scurgereasuculuilimpe-de in cuva de fermentare. E important in aceastietapi ci fermentarea inci n a inceput, motivpentrucaretemperaturile joase giadaosul de sulfsunt decisive. Vinu le albe supuse oxidirii s[nttmtate mai degmbi similar celor rosii.

Strugurii pentru vinrri ro$ii sunt de obiceidesciorchinali fi zdrobi!i. defi vinificalorii ex-pedmenteazi tot mai mult fermentarea ciorchi-nilor intregi, ata cum eratradilia in Burgundia.Aceasti metodA funclioneazi doar in clinatelecu sezoane devegetalie sulicient de lungipentrumaturizarea boabelor, dar gi a codilelor, altfelcodilele vor da vinului un gust neplicut. UDiioroduc5tori trateazi intenlionat struEiLrrii cusulf gi ii ricesc pani la o siptimani, pentlua rnlirzia fermenlalia. exlrdgend culoarca tiaromele originale ale fructului.

PROC ESU L DE FERMENTATIEVinificatorul trcbuie si decidi apoi in privintafermentirii, miraculoasa transformare a suculuidulce de ctrugure intr-un vin muli mai sec si cuarome mai complexe. DacA drojdia (prezentinatural sau adiugati) intrdin contactcu zaharu-rile dinboabe,le transfonniin alcool, cilduri sidioxid de carbon. Cu cdl sunl mai copti sh ugurjj.cu atat mai rnare e nivelul de zahir si mai tarevinul rezultat. Cuvele de fennentare se incilzescnatural pe rnisurafermentirii, deci in zonele maicalde ele pot ar ea ne\ oie de invelis de rdcire saude elemente de ricire interne, pentru amenlinemustul sub tenperatura la care pref ioasele com-ponente aromatice ar putea fierbe. Gazul genemtpoate transforma crama lntr-un loc ametitorsi periculos - la wemea recoltei, cend mirosulreprezinti rezultatul unei combinatii toxice dedioxid de carbon, strugud si alcool, mai ales dacicuvele de fermentare sunt deschise lapartea su-perioari, ca in cazul multorvinuri rosii produsetradilional. Deiivinurile albe sunt f ermentate incuve etan€e, pentru aprcteja mustul de oxidaresi aevita schimbareaculoriilui, qi o cuvi plnicumust trebuie si aibi o protectie pelicula sublirede pielile ce plutette la supmfali.

Dilema primordialS a producitorului tine dealegerea folosirii drojdiilor special selectate sipreparate, asa-numitele,,drojdii de culturI", saubazareape speciile de drodiie care existiinmodnatulal in atmosfera podgoriilor ti a cramelor.

In regiuniviticole noi, s-ar putea si nu existeposibilitateade aalege: droidiiledevinnecesiti

ll Sre.a, veirmprrqes.ruqu.liiar-u- de.. io (hindror4zorobro,-oesu rp-asarioer,lno 5l -quri:-ntapoi desciorchlnal de un cit ndru rotativ c! orificil suficientd" r "' sDrea pernrr-sr Lgu tor sd tredc;. o.r ^u (f runzetor sau lragment€lor de semburi poi€nljal astringente.

t Srruour sunt culesiI a" .".;n .p". ul"

si inc:rcali in camioan€,care selntorc ia cram;

inc:rcare clr ciorchini 9i,de oblcei, sl cu I'l0c[alle maleriat€ organice,

, SucLrtde struou.i acumO ma,c,,rat, esf pompatln cuve de fermentare din otetnoxidabit, la iemperaturE

contrctaiE. in suc suntlntrod!s€ drojdii de cuttur:special seteciate. Temperaturae menlinut; sdzut;, de oblc€iinire 12 17"C, spre a pestraaroma proasp;tE, fructat:.Dar cLr cat lemperat!ra e mairidlcatS, cu atat e mai rapidEfermer'rtati. sicu at6i mairepede po€ie fifolosil; cuvade fermentare peniru o alt:lnc;rc:tur: de suc. D!rataferment;rii poaie varla de tacatevE zile ta o tur'r;, dioxidutde carbon fiind etlmlnaiprinir-o vatvE.

tr 'r .u,e F oe seo -enra. e, ,ucLt poa e t acoper rrrJ ' r o p"rur" oe qoze rner .e. p-"cum o oadul op !dr bon,spre a impiedic€ oxidarca. Se pot ad:uga enzime sp€cialepentru a slimuta Lrnete sedimente sol de sE se depunepe f!ndul tichiduLui, dLrp; clrca 24 de ore de stat in cuve.

6

*

.|::'...)...tr .,..: i ", \.

,,:.a.

t: t,

,,'.t)t:' l:f,,,,,,.:.,t t', :. t,,:,, . t ,: ,',.

'',, ,.., :i,

i

17 Vrnut este separat de drordli, deven nd, mai Limpede. s pus intr-o cuvS decotectar€, terii de oxigen. Vinut este apoistocat ta tem pe rat! r; joasd pan; lacomerci.tizare, pentrLr a fl mentinul cat maproasp:i. Et poai€ necesita amesteca.eacu alie vin!ri, fiind apoisiabiLiz.t prlnfrlg - r;cit ta aproape OoC, peniru apreciplia cristatete tartrice - gifinisat.

t Amestec!tde struqurt) s putp; r€zuttat poate fipompat printr-uf Ehimb;torde c:Ldur;. pentru a lirdcit.Acesta lncetineFte procesut deoxldare, impiedicand pierdereaarcmetor 9i inceperea preadevreme a lermeni;riiDln acetagi motiv, se €daLrg;deseori dioxid de suLf.

t Puloa este imDinsa in oresa4 "".,-"r .,i .i-"-t,,- .l. -,-,,'.se umft: usor, presend pLrtpa d€ strugur€de ciLindruL pedorat din olel, dar p;str6nds6mburii intreqi, ca s5 nu-s eLlberez€uteiurite amare. Suculest€ coLeciatintr ocuv5 inferioar:, de !nde este pompat incuvele de sedimentare din olel inoxidabit,invetite in mantale de rScire

O v nut. sir;tucitor ca o stea,t este dpolimbutelia|n sticte

9i etichetat cu ajutorut unei Liniide m.re vitezEinalnte de fitransportat, mentinend costuritede depozitare scEzute.

Q roate vinunte comerc ate sunt apoil, lltt.ate pentru a indeparia or cebacierie potentiat dEun;toare. ELe pot fipompate printr-un fittru sau printl-omembran:, spre a elimlna orice particutar;mas; in suspensie.

48 r'n.'r.r'1.,1

BurgundiaDaci Parisul este capul Frantei, iar Cham-pagle e inima, atunci Burgundia (Bourgogne)este stomacul ei. Este o regiune a meselor lungi,pline cu cele mai bune produse (viti Charclaisdinvest, pui Bresse din est Sibranzeturi cremoa-se precum Chaoiuce !i Epoisses). Afost cel maibogat dintrcvechile ducate ale Franlei. Darchiarinainte ca Franla si devini crestini, eravestitdpentru vinurile ei.

Bu-gundia nu esle o singura podgorie mare. cidenumirea unei provincii care cup nde catevaregiuniviticole distincte si alese. Cea maibogatdsi mai importanti e C6te d'Or, inima Burgundieisi vatra ancestrala a vinurilor Chardonnay 9iPinotNoir, compusidinCdte de Beaunein sudsi c6te de Nuits iD nord. in o ce alt context,vinurile Chardonnay din chablis, cele rofiiii albe din c6te Chalonnaise si cele albe din

Maconnais (toate din Burgundia) vor fivedete.chiar la sud de MAconnais este Beaujolais,cu totul difedt de Burgundiaca dimensiuni, stil,sol si soiu de struguri (vezi pp.66 68).

ln ciuda bogiliilor qi gloriei sale strivechi,Burgundia pare inci simpli fi r-ustici. Cu greugisesti o casi impozanti de la un capit la altulal C6te d Or - nu existi nici unul din eleganteledomenii de Iad care fac din M6doc o crcalie abogilieiiitimpuluiliberdinsecoleleXVTTT XIX.Multe din pulinele domenii mad din finut, celeale Bisericii, au fost destrdmate de Napoleon.Burgundia e inci una dintre cele mai fragmen-tate regiuni viticole importante ale Frantei.Un domnine mediu, cum sul1t numite terenurilevilicole ale unui vilicullor. poale fi mai maredecet unul obignuit, darnudepeseste 7,5 ha.

FraSmentarea Burgundiei e cauza singu-rului neajuns al vinului ei: imprevizibilitatea.Din punctul de vedere al geografului, factoruluman nu poate fi cartografiat si in Burgundia,maimult decit in cele mai multe locuri, trebuieevidenliat. Cici, chiar daci legdm un vin de un

Asc!nse dupS deatut Corton, strugurii u nor podgoriiorientate spre r5s5rit. in stenga satutui Pernand-Vergelesses ldeasupral, se coceau greu cindva. Darcregterea temperaturilor a fost de bLrn augur pentrum!Lie comune cu cllmat r6coros din Burgundia.

anumit climof (lot de vii), intr-o anumiti comuni, int!-un anumit an, el poate fi produs, inmulte cazu , de oricale din cei sase sau sapteoamenicare poseda parcele micide lpren sivi-nificat in o care din cele sase sau sapte crame.Monopolurile sau podgoii intregi in miinileunui singur propdetar sunt exceplii (vezip.53).

PAni qi cel mai mirunt cultivator are parcelein doui sau trei podgo i. Cei mai bogali potdeline untotal de 20-4o ha, rispandite inlotudmici, intr-o sede de podgodi din C6te d'Or.Cele 50 ha din Clos de Vougeot sunt impirtiteintre nu mai pulin de 80 de viticulto .

Din acest motiv, circa 6070 din vinul burgundeste cumpirat, proaspit, incidinbutoaie, directde la producitor, de citre ndgociants, care-lamesreci cu alte vinuri cu aceeasi denumire

pentru a obtine cantitili comercializabile de\.in staldarcl- Acesla c vindut in ]umc nu caplodusul unui anumit viticultor, a cirui recoltidin acel vin poate si m depiseasci un bltoisau doui, ci drept vin al unui anumit district(uneori specificendu se Llodgoria din calc provine, alteori, mai vag, doar satul), dlevd - literal,,crescut" de citre colnerciantulimbuteliator.

Rcputatia unor nlgocidnts nlAi importanti dcvinurivariazi enorm, dar Bouchard Pdre et Fils,Joseph Drouhin, Faiveley, Louis Jadot si LouisLatorr (pentru vinur.i albe excelerlte) au o tr.aditie indelungati, in vreme ce Bichot, Boissct,Charsoi ii Pierle Andld si au irnbunitititfoarte mult seNiciile in ultima vremc Fi surrlproprietari importanti de podgolii. La finele secoluluiXX auapirut o selie de tined nlgocldntsambifio;i, care produc unele din cele mai bunevinuri burgunde, Dominique Laurent li Vergetfiird rrr '_lrr)rer rlrsarrrerrrrrl.li ri rrrr'or losi..Icspcctiv albc. ,{stizi, toL mai lnulli viticrltorirespectali au ii activitate de ndgocianr.

Apetatiunite vinuritor burgundein Brrtsrn.iil.l existir aproate l0O dc \inuriAOC. Majoritatea se referA la zone geograflcc

!i apar. detaliate inpagi11i]e urnitoare. Pe bazaacestor denumiri geografice e constr[iti oclasificarc calilariv.i. pracli. en rnsasi o opcrirde arli lexplicnli 3minun.il in u.52r. Insilurmitoarele apelatiuni pot fi aplicate vinuluiprodus din strugud crescuti in otice pade aBurgundiei, inclusiv in podgorii din cadrulunor comune renumite cu sol ii pozilie me-dio, rer Borrrgogne helltrL P llol Noir 5irChardonnay), ircluzADd unclc miniapelatiuniobscu rc ca Bou rgogne Vdzelay. spi cillca ur ru'singur sat de la sud dc Chablis, binecuvintatdc Bisedci, dar si de gastronomiei BourgognePassetoutgrains (pentru un rnestec deGamay cu cel pulin o treime dc I'inot Noir)si Bourgogne Aligotd (pcniru vinul alb Ie-lativ acid prodrs din celilalt soi de strugurialbi ai Bulgundiei). Apelatitnea C6teauxBourguignons 2011 cuprinde toate podgoriilecaltografiate aici, plus vinr.rri Beaujolais ;i/saucupaje declasilicate in acest moment.

BURGUNDIA: DIJ0N

Lai iud ne/ALt tlrd ne ta 5M47027 1291m

Tempe.at!r; med ein sezonulde v€getat€ ta Sl'/15,70c

Prec p tal med anLratetaS[4761 mm

Preclp lalilin Una recoLL;r La5[4Septembrie: 65 mm

Pr ncipale perlcole penlrLr v Lic!itur:inghe!, boLi ['in speciaL mucegai],ptoide toamna

Pr nc p.le so Lrrlde strugurPinot Noir, Chardonnay, Gamay, Atigot6

riI n(; ( \rr \ l. lt\\l.\ riy

VINURILE REGIUNII BURGUNDIAIBOU RGOGN EIq. 0 d. 5"0 p" ""B""ro"o "' lq. B l.1ao I a, . oraqr I !o 0,.ce[e pataL] so ua de sLrLqLrri5trin5'n.La .

r.janLrali in podgor e t in cram:)

r r 000 0c0

OTE D'OR

.SI

Chablis

Ii;"IiI! ctrao s cran'r s cicn,cr crrI crao s

C6le de Nuits

F, ..= cot" o" ruu t.I Haltes c.tes.le NL ts

Cote de Beaune

lr., rJJ c,,t" r" n"",n"ffjE, 7l H;utes cotes de e-"aL ne

C6te Chalonnaise

Couchois

- BoLrrsosne Cotesn a,n'.hn q

Y.--,4ffi1

f lL- l

Zoni..rLogralata a o scar:imal nare pe p.e n: nd catj

Stat e nreteo (SM)

Beaujolais

l--_ -J aeauloa: v asesf J eea'rro: s

r/':3"" comlfa vitcoa pr fc pa a

-so-lv

Dombeso c..c,.-^,.

l - v.;i.r .'

,t-i3Jt.t ./-

\."(.s..i-- ' ,=

1..-,.

72 pnrx r'.q

ChampagneSpre a ff sarnpanie, un vin nu trebuie doar sifaci bule. El trebuie si provini din regiuneaChampagne, din nord-estul Franlei. E unprincipiu de bazi allegii vinuluiin Fmnla.

Ar fi exagemt si pretiDdem ci toate vinudledin Champagne sunt mai bune decet or.icare altvin spurnallt, Dar cea mai bund sampanie are ocombinatie de prospelime, bogilie, delicatete sivioiciun.. si o nuanla tonici delica l6 pe carp n iciun !in spu mani din alia parte u a atins-o incd.

Oparte dinsecretulregiunii Champagne stiincombinatia dintre latitudine si pozitioDare precisA. Latitudine4 in caseta cu informatii-cheiedin pagina r lit urati. e msi ridiccla dpcat oricarealti rcgiune viticoli din acest atlas (cu exceptiaAngliei desi cele mai bune vinuri spumanteenglezesti sunt doar copii ale lampaniei). Chiarinainte ca incilzirca global5 sd adud o sciderenu intotdeauna bineveniti a aciditdlii medii,apropierea de mare a regiuliiChampcgne c aju-tat iEtotdeauna la coacerea strugurilor, atat dedeparte de ecuator.

Blanc de blancs gampanie fEcutS exctusivdin Chardonnay

Btanc de noirs gampanie fScut: exclusivdin struguri negri

Cuv6e un cupajf6cut in principat dingarnpanie

Non-vintage (NVl sampanie care continevinuridin ma mul,tianiR6serve termen des iotosit. f6r: un sensprecis

Vintage vin obtinut din recotta un ui singur an

GRAD DE,,DULCE"lcu niveluri de zah;r reziduaL in g/tl

Brut naturatsau dozaj zero:

t r \\ ,\(;\lt Itlt \\ I \ 73

tusese un vin agreabil. dar foarte lejer, se rmbunititea considcrabil. dobindind putere sicaracter in doi ani sau n1ai mull. Mai presus deolico. .rcpui,ahil.le hr l. rli,l.a.r licor.. vio'. irr-nea miraculoasi. Astizi, zahirul si drojdi:r suDtadiugate vinului sec pe deplin fe nentat,pcntrucri dirrl!. fe- llrerIt.rlc ir Jba lot ur stirh

Di'c|crrru rrrr u|a J rtf, t,tir, ile de )Jmprniec Jrri de , r,r ep. curr p r'rrI ril t L.pn. ul dc r inu |iseci conune. Totul dcpinde de experienta inan' :lr'r'ar-a r inurilot l:l.ere .arcl reot;(irliti profunzime pdn adirugarea unei dozc de vinrnaivechi, de tip rdseT'ye si de cet de pregititi ecJs3 nrolUcil"?rr -;, helluie pe ntrl, riipri ,.aj'lJleir s crr.,clerul podgo iili,r \irr'i:rzi.or-siderabil, chiar ii in irlima regiunii Chalnp:rgne.

UD alt ingredicnt cr[cial pentru ca]itateasampaniei e pe oada cit prod[citon lasirvinu]pe drojdiile celeide a douattrmcnL!ri, in sticlir.Cu cit mai n]ulL, crl atlt mai bine si ideal ar ji capelioada si depiseasci rrrinimul obligatoriu dc15 l[rri pentlu sampania non vintage si de treiani pentru cca ob!inLrt:i dintr-o silrguri rccolti.cici contactul vinului cu sedinentul d5, maiInull (l.cir .ri, c. r|o rr .u ,lila I ::rrr lrrr irRcnrrlrLi: uno" casc d( r|a' ri- "c hlzeJ"r L'evirruril. l, r ll"n \'_.Jep rrjo ilJlLr , li,js.incit diferente Du e observabilide la an la an.

Industrializalcl senrpaniei s a plodus gratieviduvei Clicquot, la inceputul secolului XIX.Realizarea ei a fost o mctodd de curitare avjDulLli de sedimente fdri pierdcrca bulelor,c. irrplic: /r r,.r./y.. .rd.ci rqi..rInr cu n_:r:r.pentru depuncr.cascdimenteiorpe dop, in sticleridicate treptat cu getul injos. Astizi, procesLrle rcelizat lnecanic, pe paleti mar'i, controlati decornputer. GAtul sticlei e apoi inghclat, cindsLicla sc desl'ace e eliminat un dop de gheatimurdar5, l5sind vi[u] perfect curat, spre a fiarnestecat cu vinuri cu difcrilc clozajc dc dulceati. Astirzi, terldiDta in regiune e de a adiugavinuri cu dozrj scirzut sau chiarfiri dulceat5.

ARDENNES

Se.M:r.te,_: -

SEINE ETMARNE

HAUIE.

ir*,-*"' ->

f ,5__lY

Linr E ae departameit

L r U deapcat!f. Clrair.:eieZone de proC!.erea !r! rLZona c.rtngrrlr:, :, r scadrff mar... F;rE na L:rl.etaStat ir.:.. (Slt4 )

CHAMPAGNE: RE]IVS

APELATIUNEA CHAMPAGNECo.tr.!;LLrId nlrc I n] tele apelat Lrn i Charnpagnes zon. cLrlt vrLJ ir mod .(]rent arat: ce pcs b I t:lLeoret a-. -.x sl: pentr! extinderea prel osLrILrdreJrL de a del ne Lr rc[c d n-tre ce[e ma! scLrrfpeLe.enu. v I .o[e drn L! me n finat. pe I st:i ar pLrte:fl ad;Lrqaie;pronpc 40 de 5a te.

A parte vitald a pracesuLuide producere a tampanieie delicatetea cu care sucul e slars dtn struguri, depreferatintr un teasc tradilional, din lemn. Sucul,paL ti n ep;tat nrc i mdcar de pi e lile le sl ru g u ri larnegri, se scurge printre stjnghiiin cuva de dedesubt

Lat lld n./Ati tud ne L:i S[,]49031 /91 m

empclatlr; medlein sezonLrtde.r.:.r.: : :'14,74c

Pre. prt.t m,"d anLri[E li 5f,1628 mm

Pre.i! t.i lN l!na recotlir i. Sl,jSeptembrie: 49 mm

Pr n. paie p3rl.o[e pentrL] ! t .!h!r;lngheturi de ia rn;, botifungice

Pr n,, pate v.n.t:i dc !irJqurPinot Noir, Pinot 14eunier, Chardonnay

B \l