How to Lwe a Duke inTen Days

Kerrigan Byrne

Copyright @ 2019 Kerigar B)rmeEd{ie publicati prin lalelegere cu St. Martin's Publishing Group.

Toate drepturile rez€rvate

Ilustratia copertei: Chris Cocozza

. -*:4*l\rr\.A,tna,

Alrna este marce hnegistratd a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021319 63 93; 0752107777

Totul e pemis in dragoste

Kerrigan Byrne

Copyright @ 2019 Grup Media Literapentm versiunea in limba romdnl

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu gi 6iiRedactor: Mira Velcea

Corector: Peunila Ana

CoperG: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepre$s: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiBYRNE, KERRIGANTotul e permis in dragoste / Kerrigan Byinetrad.: Graal Soft - Bucuregti: Litera, 2019

rsBN 978-606-33-4596-8

I. Barbu, Oana(trad.)

82L.71L

KERRIGAN BYRNE

frfrrf"lerub iro[aarca/-/

Traducere din limba englezdOana Barbu

2019

https://www.libris.ro/totul-e-permis-in-dragoste-kerrigan-byrne-LIT978-606-33-4596-8--p20473246.html

'Cdpitotut 1

Maynemouth, D evonshire, 1 890

Zece ani mai tArziu

Alexanden

Acceptd invitalia la castelul Redmayne.Sunt tn pericol. Am nevoie de tine

hrank

Alexandra Lane iqi petrecu toata celStoria cu trenul de la Londra

la Devonshire analizAnd meticulos cele cat€va cuvinte, din douimotive diferite.

in primul rAnd, nu putu sa nu se imPacienteze din cauza Frances-

cdi, care avea tendinla de a da mai multe detalii. Biletul scwt, vagpe care i1 ginea Alexandra acum era el insugi un avertisment mai dar

decAt mesajul pe care il conlinea.in al doilea rind nu-gi mai Putea permite locuri la clasa intai,

aga ci, ln ultimele cateva ore, fusese nevoitd se imParti comparti-mentul cu un berbat cu trasatud dure, scund 9i gras, cu umeri ficutipentru munci.

Singuri.La inceput, acesta incercase o conversa$e politicoasi, pe care ea

o refuzase cu aceeagi politefe, Prefacandu-se interesati de corespon-denfa. Acum hs5, amandoi erau conqtienli cd nu avea nevoie de pa-

tru stafji pentru a citi doui bilete.

$tia ci era teribil de nepoliticoasi. Tot timpul strAnsese in pumnpoqeta, cu exceptia momentelor ir:t care palma ei bAibiise pe fundu1

acesteia pentru a atinge pistolul mic pe care il purta cu ea mereu.Zgomotul produs de ceilal$ pasageri in compartimentele aleturatenu o ficea si se simta mai in siguranfa.

$tia insa ca acegtia aveau si-i auda fipetele, iar asta o mai liniq-tea oarecum.

Kerrigan EYrne

-Pentru o femeie care-gi petrecuse mare parte din ultimii zece

ani in compania barbafilor, ar fi zis cd aceste momente dureroaseo pirdsiserd.

Dar, vai, devenise experti in manipularea situaliilor, asa ci, desifu nevoiti sd indure compania birbatilor fdrd insotitoare de gen fe-minin, nu era vorba numai despre berbati. in cercurile pe care tindea si le frecventeze, oamenii se comportau cuviincios atunci candaveau companie.

Pana acum, functionase.Alexandra se pregiti in momentul cand trenul incetini, ingAnAnd

usurati o rugiciune atunci cAnd, in cele din urmd, ajunserd. Fuseseingtozfte ce, daci avea si il priveasci micar o dati pe insotitorul einedorit, avea si fie obligat5 si converseze cu el.

Ploaia se prelingea pe geamul trisurii, iar umbrele lacrimilor pictau gerpigori macabri pe documentele confuze din mAinile ei. Unul, oinvitatie la nunt5. Al doilea, biletul alarmant al Francescii.

in urmi cu o luni, ar fi pus la bdtaie toati averea ei ci FrancescaCavendish avea si fie prima dintre Haimanalele Rogii care si capitu-leze in fala cisitoriei.

in urmi cu o luni, presupusese ci avea o avere pe care si o punela betaie.

Micutul lor gtup piruse a fi destinat si pistreze promisiunea pecare si-o fecuseri ca tinere deziluzionate aceea cA nu se vor cisi-tori niciodati.

Asta pana cand invitatia la o farsi de logodnii - organizati deducele de Redmayne - ajunsese in aceeasi zi cu biletul criptic si ingriiordtor al prietenei ei.

Invitatia fusese Ia fel de ambigui, mentionind ci viitoarea duceside Redmayne urma a fi anuntati labal. in plicul primit de Alexandrase afla si o cerere de a participa in calitate de domnisoari de onoare.

Rugimintea care urmase din partea Francescei , Frank - ajun-sese intr-un plic micut cu pecetea Haimanalelor Rogii, pe care o co-mandaseri in urmi cu celiva ani.

Alexandra nici nu stiuse ci Francesca se intorsese din calitoriileei pe continent. Ultima oari cAnd auzise despre ea, contesa se afla inMaroc, intr-un soi de recunoastere. Niciieri in scrisorile ei nu vorbeadespre weun petitor. Cel pufin, nu despre unul cu intentii serioase.Cu atat mai putin un duce.

Cotu( e Termis in f,ragoste

Francesca avea o inclinalie pentru trisnei gi tendinla de a inter-preta pericolul ca pe o simpli aventurS.

Agadar, ce anume ar fi putut-o speria pe prietena ei neinfricate?

,,Cesitoria, desigur," Alexandra se gdndi la asta cu un zambetafectat. O aventuri dscanta, fera indoiala,

$i periculoasi.Alexandra igi aranji hainele de cdlitorie, a ciror stofi de lind de

venea de la an la an mai uzate gi mai ponositiA:r fi trebuit sa aibe grijd de ea. Nu ar fi trebuit se ia de bun faptul

ci tatil ei avea si ii poati cumpira mereu haine noi.Trenul se opri pe peronul Ma1'nemouth cu o serie de zdruncini-

turi, ficind valiza birbatului si cadi de pe scaunul de lAnge el. Ateri-zase la picioarele ei inainte si alunece jumdtate sub fusta ei.

-Vi cer scuze, doamni, spuse el intr-o englezi continentali cuaccent puternic, in timp ce se apleci spre poala ei, pentru a ridicavaliza de sub ea. Eu doar voi...

Alexandra se ridici, indreptAndu-se spre uga compartimentului.Didu buzna in holul ingust, sprijinindu-se de lemnul negru al lambriului in timp ce trecea pe langa cilitorii mai prudenli care aqteptau ca trenul si se opreasce de tot inainte si coboare.

Oare s-ar fi putut comporta mai absurd de atit?Da. $i o facuse, de foarte mulle ori.Se prinse de o bari de lAngi uge pana cand trenul se opri 9i, de

indatd ce hamalul deschise uga, sari imediat in furtuna din Devon.in timp ce ciuta adapost sub o strea;ine cat aftepta bagaiele, i9i

reaminti ce avea sA uite aceasta interacliune. Mereu uita. Stanjenea

la nu era nimic comparativ cu siguranla.O jumitate de ori mai tdrziu, Alexandra iEi mugca nervoasi buza

in timp ce statea pe peron, pierduta intr un nor de abur gi in pAclamerii, gata sa se indrepte spre respingatorul castel Redmal'ne.

Dacd Cecelia ar fi ajuns...Vizitiul ar fi trebuit sa o intalneasca un sfert de ora mai tarziu,

dar Alexandra qtia ci draga 9i dezorientata ei prietene avea sa intar-zie. Degi femeia se descurca foarte bine cu numerele, un concept atat

de simplu precum timpul o descumpinea. Astfel, Cecelia funclionamereu cu o jumitate de ori in urma restului lumii.

-Aveli o insolitoare, domnigoari? Hamalul garmant gi noduros,cu o mustala subflre, o privea impertinent. Smythe, asta scria peecusonul lui lucios. Ar trebui sa imi ved de treabe, gti1i, dar nu imi

29

Kerrigan Eyrne

--place sa vi las singuri. Alergim ca sobolanii cu toti stabii care vin lanunta cea mare. Si... nu vreau sijignesc, domnisoari, dar mama meaeste bolnavd, si ag prefera si nu pierd cistigul stAnd degeaba.

Stand hngi o fat; betrani sareciti, dar nu spuse asta.Nu trebuia.

Desigur! Alexandra nu se mai obosi si-i explice cA era una dintredomnisoarele de onoare la nunta cea mare despre care vorbise. Nicinu il informi ci era una dintre ,,stabii" la care se referise el. Ar fi fostdreptul ei, ca fiicd de conte, sA-i ceare sa i se adreseze cu,,lady" inloc de ,,domnisoari".

in schimb, scoase o iumdtate pretioasa de penny din poqetape care o cumpdrase din Cairo si o puse in palma inminugatia tandrului.

-Va veni cineva dupa mine in scurt timp. Mullumesc!Se simti usurati cAnd hamalul pleci in cdutarea unor nobili.

intr-adevir, avea se g;seasci mulli coborind din tren.Era siguri de asta, cdci ea ii evitase cat de mult putuse.in caz cd o vdzuseri la clasa a doua.in caz ci aflaseri despre recentele circumstanle stramtorate ale

familiei ei si simteau nevoia si comenteze la adresa fiicei necisitori-te care acum era prea b:tranA si prea degteapti pentru a pune mdnape un sot.

Daci ar gti adevirul. Ce-ar mai spune atunci?Fusese foarte greu sd poarte cu ea timp de o decadi o rusine zdro

bitoare. Subestimase efectul pe care un al doilea scandal l-ar aveaasupra ei.

Presupunea ins5 ce totul avea si se termine in curind. Vestiledespre ruinarea financiari a familiei ei nu aveau sa rimane multtimp un secret. Si, dupi ce aveau si se termine gi ultimii binuli, scd-parea ei din trecut avea si iasi la iveald drept consecinli.

Daca nu mai putea pliti facturile, cu atat mai putin putea pletiun fantajist.

Era mai bine ca Francesca si se mirite acum gi si devini ducesiinainLe ca scandalul sd izbucneasce

Iar Cecelia, draga 9i blinda Cecelia, nu avea responsabilitateaunui titlu, dar nici proteclia asigurate de acesta. Pentru ea, reputatianu era foarte importante, in mare parte pentru ca era o femeie maidegrabi necunoscute, cu exceplia cercului ei academic apropiat.

30

fotu( e yermrs in dragoste

Reputalia nu avea insi nimic de-a face cu spanzuretoarea... qi eletoate ar putea fi in acest pericol.

Apisindu-gi mAna pe stomacul in care simli un ghem de groaze,Alexandra se ascunse dupi grdmada insuficienti de bagaje. O gri-madi, deoarece, prin comparalie, stivele de valize, de cutii cu pdld-rii, pachetele cu rochii care erau date jos din tren formau adeviralimunli care se ridicau din cea1d.

Contele gi contesa Bevelstoke trecura in grabi, ghemuili in bld-nurile gi pelerinele 1or, in timp ce o armati de servitori gi de hamali -inclusiv Smythe - le cira lucrurile in direclia in care se afla trisuralor opulenti.

Lord gi Lady Bevelstoke se aflaseri cindva in cercul apropiat alpdrinlilor ei.

PAna de curdnd.Din fericire, trenul emand un alt nor de abur, ascunzind-o pri-

vrrrl lor.

-Alexandra? Lady Alexandra Lane? Oare este posibil?Alexandra tresiri auzindu-si numele, dar zAmbi sincer vdzind

cine se afla in spatele ei.Julia? Julia Throckmorton?

Se imbrdligari cu entuziasmul unor pdetene care nu se mai vi-zuseri de mult gi se indepertare pentru a analiza cum trecuseri aniipeste ele. Cu Julia fuseseri mai bldnzi decdt cu ea, avind in vedereci vechea ei colegi era impodobiti cu mai multe perle gi safire decdtse aflau intr-o truse de cdlitorie.

- CAt de mult a trecut? intrebi Alexandra.Julia igi indesd un cArlionf auriu rebel sub boneta la modi, tugu

indu-9i buzele.

-$ase ani, celpufn, igi aminti ea. Am beut ultima cafea in Bostonin vara in care solul meu ne a dus intr-un tur prin New Englandlnainte de dsla a fost Ia Chardonne. Iti vine se crezi ca au trecutzece ani?

-Nu, rispunse ea sincer. Mi se pare ci a fost ieri, dar, in acelagitimp, acum o viali. Unde este Lord Throckmorton? Presupun ce alivenit amAndoi la nunte, nu?

Ochii scanteietori ai Juliei se mai stinserd, la fel ca zAmbetul ei.

- Desigur, nu ai auzit. Acum doi ani, cdnd solul meu a decedat,erai in Grecia.

Alexandra ii strinse mAna.

3l

Kerr'igan Byrne

-- O, Julia! imi pare atit de riul Nu am auzit, si, cAnd sunt pe te-

ren, niciodati nu citesc ziarele. Sunt un caz pierdut in ale corespon-denlei. Iarti-md ca nu ti-am scris.

Nu te gAndi la asta. Zdmbetul Juliei fu mai retinut acum. Stiu cAai qi aqa multe pe cap, biata de tine!

O bitu pe Alexandra pe mani aproape condescendent, ca gi cumi-ar fi amintit de situatia ei dif,cili fira se fie atat de stangace incatsi o exprime.

O, da, de aceea Julia, in mod normal considerata pdeteni, nufusese niciodatd inclusd in Haimanalele Rogii, Nu era vorba desprelipsa nuanlei ro;iatice a pdrului, ci despre tendinla ei de a fi caminfumurati. Nu avea nici un motiv se se simte superioare, cici sem;ritase cu Lord Walther Throckmorton, viconte de Leighton - unbirbat cu douizeci de ani mai mare si aproape de doue ori mai grasdin cauza consumului excesiv de alcool.

- iti vine sd crezi, vdduvd la vArsta mea? Degi Lord Throckmortonmi-a ldsat o avere indecenti, gopti Julia, nuanlAnd mlgaritatea doarmentionand-o. Acum, md bucur si cilatoresc prin toate lumea creEtine in trisura aldturi de Lord Ei Lady Bevelstoke.

-Ce drigul!Alexandra sperd sa fi p)rut sincerA.Daca Julia observase, nu fdcu nici o remarca.

Ce misterios este acest duce de Redmayne. Am auzit ci estegroaznic. Ai idee cu cine s-a logodit?

Nu ag putea spune. Alexandra ofti, deia situli de bArfe. Deqitrebuia si recunoasce faptul ce avea sA samreze uluirea Juliei cAnddceasla avea se descopere cA Frances(a era mireasa.

Nu se inleleseser6 niciodati bine.- Lady Throckmorton, strigd Lady Bevelstoke din trdsuri, prin

furtuna care se intefea. Chiar ar trebui si plecim. Sosirea noastraeste asteptati de p ercoane foarte importante.

Alexandra nu rate emfaza discrete cu care aceasta rostise ulti-mul cuvint.

- Hai si ne intilnim! Julia o siruti pe ambii obraji si se infofoliin bland in timp ce un valet ii tinu umbrela in drum spre trisuri.Au revoir!

Lovirea biciului trimise trisura familiei Bevelstoke spre una dintre cele mai vechi gi, poate, cele mai impozante fortirele care existaupe pimdntul britanic.

32

') otul e oerm6 rn draaosteJ(J

Castelul Redmayne.Alexandra analizi furtuna intrebindu-se daci marea sau castelul

erau vizibile de aici in timpul unei zile senine. Vremea era ciudatd ;inefavorabili. intunericul serii se lisa mai devreme decAt de obicei.Norii aspri erau atAt de grei, incat pe alocuri pdreau negri. Furtunaera insufletite de fulgere, 9i, totuqi, ceala etericd plana la sol, refu-zind sd se lase risipiti de ploaie. Era intrerupti numai de picioarelegr;bite ale ciletorilor, care se invArteau 9i se agitau, ddnd o oarecareeleganla forfotei.

Sdtucul Maynemouth se afla in apropiere. La mici distanli desine se aflau strAzi cochete, flancate de clidiri administrative. Gri-dinile atractive, vilele tradi;ionale si conacele sclipeau pe deal in sus,astfel incat zarva trenului gi forfota industriald nu deranjau linigteaindecenti sudici.

O rafala bruscd Lrimitea picituri asculite de ploaie. in timp ceAlexandra gi lucrurile ei fusesera abandonate pe marginea marchi-zei, furtuna gi scurgerea i9i combinau eforturile cu vintul pentru a-iuda leoar, ; I rusa de calatorie uzat;.

,,Grabegte-te, Cecelia!" indemna ea, deschizindu-gi umbrelapentru a se apdra de asaltulploii, care incetila fel de repede precumse pornise.

Fulgerele despirleau norii de deasupra, cobordnd spre tren cu unpocnet strdlucitor, haotic.

Ca prin farmec, pre! de o clipi, toate persoanele din stalie pdruriinghelate in timp, aqteptAad respectuoase tresnetul inainte de a-girelua activititile.

Obligatoriu, tunetul precedi bubuitura atat de iute, incat Alexandra fu convinsi ci, daci marchiza nu avea si suslinA cerul, toli aveause fie martorii unei coliziuni de nori suficient de violente pentru aprovoca un astfel de vuiet.

Acum, cd cei mai mul1i pasageri se indreptau deja spre destinaliilelor, un grup de comercianli uzi leoarci 9i muncitorii lor se indreptauspre tren ca un val la reflux. Ugile vagonului de marfi se deschise-ri pe ginele ruginite gi voci necivilizate dddeau ordine gi injurau inacelagi ritm cu dansul mirfii urcate 9i coborAte pe podea, sub pero-nul pasagerilor.

O rampi fusese ridicati pe un vehicul cu animale vii gi un grup demuncitori impinseri patru cai pursange de capdstru pe planul incli-nat, pan;la treswa care a$tepta.

33

Kerrigan Eyrne

Prin tumult se auzi o voce, ordonAnd aceeagi atenlie fascinantibirbaflor necioplili precum o fdcuse tresnetul.

Alexandra arunci o privire pe peron, admirAnd caii 9i sperAnd sdidentifice cirui birbat aparfinea vocea aceea masculini distinctivd.Era un soi aparte de rezonanla in ea. Ceva sonor gi autoritar. Produ-sese in ea aceeasi vibratie precum clopotele vechii catedrale.

Este prea nelinigtit, strige vocea din interiorul mirfarului intimp ce doui frAie furd aruncate din intunedc. Voi doi, de acolo,lineli frdnghia intinsi pdnd cAnd reugesc si-l inham.

Odati mica nobilime plecati cu exceplia Alexandrei -, Smythese strecuriprintre ciletorii rima$i, indreptandu-se spre vehiculul cuanimale ca gi cum iniuntrul acestuia s-ar fi aflat weo comoari.

Ce ii provoca o astfel de curiozitate? Bestia sau barbatul?Smythe luii fringhia gi o infiquri cu griji pdni cind se termini.

in ciuda staturii lui mici, pdrea destul de hotirat in timp ce infiqurafringhia de mai multe ori in jurul bratului si al incheieturii, inaintese o strange in mani.

Alexandra stitea prea departe pentru a I putea preveni de nebu-nia acliunii sale 9i spera din inimisi fie careva suficient de perspicaceincat se o facd.

Nu alu noroc.Un valet robust se apleca pentru a apuca frAnghia din partea opu-

si a platformei, da(, inainte sA o poati prinde, un alt fulger ii orbi.Un strigat inuman rasuna in furtune inainte ca un armasar mai

mare decat oricare pe care il vizuse Alexandra weodati sii sari dinvehicul, peste rampe, cu un salt grafios.

in momentul in care copitele lui intAlniri solul, siri gi lovi cu oviteza si o gratie ingrijoritoare. Se iscd haosul in timp ce murgul ne-gru se cabra, lovind pe oricine era suficient de ghinionist incit si iiasi in cale.

Mai multi berbali coborird. Totul se intample atat de repede, in-cat nu isl didu seama dace acegtia cizuseri, fuseseri impingi sau purqi simplu coborAseri.

in usa mirfarului apdru o alte silueti, un birbat inalt care se potrivea cu vocea asurzitoare care le ordona tuturor se se intoarce.

La auzul strigdtului birbatului, armisarul inceti si mai dea dinpicioare, pironindu-se pur 9i simplu. Nu spre depou sau spre drum,ci spre peronul inci lipsit de pasageri care se afla h caliva pagi

3+

Cotu( e yermis in [ragosre

-distanli. Smythe strigi in timp ce fu aruncat in aer, 9i probabil ci seauzi trosnitura umirului siiu dislocat.

Asta daci era norocos.Alexandra privi in urma ei pentru a se asigura ce mai ramiseseri

pasageri, tr;gand cu ochiul la cuplul in varste care se indrepta cufervoare spre garderoba. Lengi ei, o mami cu pdvirea inceloqate 5echinuia si ridice o valizi gi sA impingi cu cirucior' O fati de weocinci ani se linea de fusta ei, aritdnd spre armisarul care se apropiacu un nechezat. Mama se intoarse pentru a-gi dojeni fiica, dar cuvintele ei disparuri atunci cand dadu cu ochii de armasar. inlemni unmoment prelios, inainte de a da drumul bagajului si a face ceea ceputea pentru a lua din calea lui cei doi copii.

intorcdndu se, Alexandra observi cu uimire cit de mult inaintasearmisarul in cAteva secunde.

Bietul Smythe! Prins in fringhia pe care gi-o infdgurase pe bra!,fu tarat ca un sac cu graunle prin mocirli. Capul lui eviti cu greucopitele agitate ale calului. Se striduia din risputeri si se desprindd,dar ea nu putu sa gi dea seama daci reugise.

Alexandra privi in jurul ei pentru ajutor, innebuniti. Pe peronnu fu gisit nici un birbat, fie el conductor, polilist, muncitor sauorice altceva.

De ce se mai obosea se caute? Cand ii venise weodati weun bir-bat in ajutor?

Cuplul septuagenar aproape ci se tari in siguranla aproximativda garderobei, dar rnama nu avu nici o sansa.

in timp ce bubuitul unui tunet didu pinteni creaturii, Alexandreiii veni o idee.

Mainile ii transpiraseri in manusi.Timpul incetini cdnd armisarul igi incordi mugchii pentru saltul

mic de pe sol pe peron.Metalul potcoavelor se auzi precum ciocanul pe scAnduri. Trecu

in grabd pe ldngi Alexandra si-gi indrepte trupul spre mamaingrozi-te si spre cei caliva pasageri panicali de lAngi ea.

Alexandra arunci umbrela gi siri spre una dintre funiile lungicare atarnau in spatele animalului-

PrinzAnd-o cu mAinile inminuqate, se propti 9i se apleci, folo-sindu-gi propria greutate pentru a smuci calul 9i aJ determina sise intoarca.

Kerrigan Eyrne

Armisarul isi intoarse capul gi, cu un nechezat recalcitrant, tru-pu1 lui monstruos il urmi.

Nu era timp de gAndire.Trebuia si I stepaneascd pAni cind furia din ochii armisarului

avea si dispari. Se indrepta spre el, apropiindu-si trupul de mijlocullui lung in timp ce strAngea frdiele cu forti, obligAndu-l si se invarte.

Observd cu inlirziere ci celilalt capdstru era liber. Cumva, insalt, armisarul il aruncase pe Smythe.

AruncAnd o privire fugari, il zari pe tanarul hamal in mocirli,nemiqcat.

Bestia gdfAi 9i igi lisi capul pe spate, dar, dupi cdteva cercuri, seopri din tropair. ceea ce ea lu5 drept o victorie.

igi dddu seama, simtind panica incolfnd, ca nu avea nici ceamai mici idee ce se faci mai departe. Birbatul cu vocea baritonaldmentionase ceva despre niste ochelari pentru cal. Cand se invartiiar, ea insfaci gi deschise umbrela ei neagrd, reusind cumva se aco-pere capul ei si pe cel al animalului, reducind lntregul sens al lumiila existenla lor.

Alexandra nu si lui ochii de la creatura care te lesa fer; aer,aburii respiratiei ei pAstrand ritmul cu gifAitul adAnc al nerilorlui umflafe-

-Asa, fredond ea, continuand si se invarti, dar mai lent. Nici mienu imi plac furtunile. Sau multimile zgomotoase. Nu e de mirare cdte-ai comportat necuviincios.

Bestia pufni nemulpmiti.-Sunt de acord. Ai tot dreptul si fii nemultumit, spuse ea cu com

pasiune. Nu tu ai wut sa fii adus cu forta intr-un tren rece gi aglomerat. Ai nevoie de un padoc uscat, de fAn proaspit gi de un terci caldcat astepti si treaca furtuna. Nu-i asa cd suni bine?

Oricat pirea de mullumiti de conversatia ei unilaterali, Alexan-dra igi dorea si vini cineva, oricine, si o elibereze de animal. Acum,ce mama gi copiii erau in siguranta, simli brusc o slibiciune in ge-nunchi care prevestea un colaps iminent. Daca s-ar fi oprit, sigur s-arfi topit intr-o balta de nervi tremurAnzi.

Atat ea, cat ti creatura se incordati cand in jurul lor straluci ostrifulgerare de lumind, dar umbrela il $nu pe loc in timp ce conti-nuau acel du te vino aleatoriu.

Risuflii gi continua sa ii sopteasca armesarului politelud feresens. Micul gi ciudatul lor univers fu penetrat de sunete slabe

36

') otul e 0ermrs tn drddjsle)U

de afari. Haosul provocat de berbalii de sub peron. Pl6nsetul bebelu-qului. Loviturile din ce in ce mai puternice ale ploii pe acoperi$ul de

Iigli. Bocanci care pegeau cu mesuri pe scirile platformei.- Tan;re domnisoare, puteli urma sunetul vocii mele?Simli pe qira spin;rii un fior rece care nu avea nimic de a face cu

hainele imbibate cu api sau cu ploaia de hngd ea. Nu era frici. Vigi-lenti. Fiecare fir de pir de pe trupul ei se indrepte in direclia vocii.

TAniri domnigoari? Nu mai era nici tandri, nici domnisoari.Oare il putea urma? Daci SfAntul Patrick ar fi avut o voce ca ace-

ea, nu ar mai fi trebuit si alunge gerpii din lrlanda. Acegtia I ar fiurmat de bundvoie.

L-ar fi urma spre pieire.Era evident ci nu era vocea unui sfant sau a cuiva din ceruri.

Timbrul cavernos continea prea multe umbre. Dar nu erau genul sinistru, respingator.

Erau genul care ademenea. Care tenta. Acele umbre care ascundeau fapte criminale qi teinuiau dorinle.

Cele mai periculoase umbre dintre toate.Genul de umbre pe care inv6lase si Ie evite in cel mai violent mod

poslbil.iqi didu seama ci nu raspunsese intrebarii lui.

- Eu.., eu nu pot.- Este in reguld. Voi veni Ia tine gi voi prelua friiele. Va trebui

si-mi dai umbrela.El presupuse ce ezitarea ei era cauzati de calul imprevizibil, 9i

adevirul e ca ar fi trebuit si fie. Daci ar fi fost o altd femeie, cu oricealt fel de trecut, un cal de noud sute de kilograme ar fi fost, intr-ade-

var, mai ingrozitor decat un barbat de noudzeci de kilograme.Adevarul era ci prefera se-gi asume riscul cu o bestie cabalini

neascultitoare decat se se apropie de un b;rbat care aparlinea furieitradate de profunzimile vocii lui.

O furie imperceptjbili altora, dar nu sj ei.Nu avea si mai fie niciodati luati pe nepregdtite. Timp de zece

ani, invelase se asculte. Si gaseasci ameninlarea vibraliilor ascunsede politeluri qi de platitudini conventionale.

Sub indicaliile lui blajine se ascundeau o intunecime de neima-ginat... qi o ferocitate inmagazinata care i ar pirli hainele ude 9i i-ararde pielea.