2
Psihoterapeutul îndeplineşte mai multe funcţii : Diagnostic psihologic şi evaluare clinică - se referă la identificare factorilor psihologici implicaţi în problema în care se cere intervenţie psihoterapeutică; Consiliere psihologică şi intervenţie psihoterapeutică - se referă la controlul factorilor psihologici în boală şi în optimizarea subiecţilor umani sănătoşi; Cercetare - se referă la investigarea rolului factorilor psihologici în sănătate şi boală; Educaţie – se referă la popularizarea relaţiei dintre factorii psihologici şi boală şi sănătate; metode de control. Formarea psihoterapeutului se face conform unor norme bine precizate de către Consiliul Mondial al Psihoterapiei prin Declaraţia de la Strasbourg, 1992. Formarea presupune: (1). O pregătire teoretică. Această pregătire teoretică este asigurată de curricula universitara a facultăţilor de psihologie. Pentru cei care nu sunt psihologi aceste cursuri pot fi oferite în regim de învăţământ la distanţă. (2). Formare într-o formă specifică de psihoterapie. Profesori care fac formarea trebuie să fie psihoterapeuţi formatori acreditaţi în acea formă de psihoterapie. (3). Practică cu caz. Cursanţi trebuie să fie angajaţi într-o instituţie a Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale sau în organizaţii guvernamentale sau nonguvernamentale unde oferă servicii de consiliere psihologică şi psihoterapie. (4). Supervizare. Supervizarea se face de psihoterapeuţi acreditaţi în acea formă de psihoterapie. Această schemă generală de formare în psihoterapie ia o formă specifică în funcţie de programul de formarea al fiecărei şcoli de psihoterapie Echilibru interior – capacitaea de a regla intensitatea trairilor interioare si capacitatea de a controla reactiile emotionale, la rabdarea, disponibilitate de a veni in contact cu problematica suferintei umane Grad ridicat de autoacceptare – un aspect important pentru acceptarea altora, pentru respectul fata de client si increderea pe care i-o conferi. Freud a propus autoanaliza

Atributiile Si Calitatile Terapeutului

Embed Size (px)

DESCRIPTION

psihoterapie

Citation preview

Psihoterapeutul ndeplinete mai multe funcii : Diagnostic psihologic i evaluare clinic - se refer la identificare factorilor psihologici implicai n problema n care se cere intervenie psihoterapeutic; Consiliere psihologic i intervenie psihoterapeutic - se refer la controlul factorilor psihologici n boal i n optimizarea subiecilor umani sntoi; Cercetare - se refer la investigarea rolului factorilor psihologici n sntate i boal; Educaie se refer la popularizarea relaiei dintre factorii psihologici i boal i sntate; metode de control.

Formarea psihoterapeutului se face conform unor norme bine precizate de ctre Consiliul Mondial al Psihoterapiei prin Declaraia de la Strasbourg, 1992. Formarea presupune:(1). O pregtire teoretic. Aceast pregtire teoretic este asigurat de curricula universitara a facultilor de psihologie. Pentru cei care nu sunt psihologi aceste cursuri pot fi oferite n regim de nvmnt la distan.(2). Formare ntr-o form specific de psihoterapie. Profesori care fac formarea trebuie s fie psihoterapeui formatori acreditai n acea form de psihoterapie.(3). Practic cu caz. Cursani trebuie s fie angajai ntr-o instituie a Ministerului Sntii, Ministerului Educaiei Naionale sau n organizaii guvernamentale sau nonguvernamentale unde ofer servicii de consiliere psihologic i psihoterapie.(4). Supervizare. Supervizarea se face de psihoterapeui acreditai n acea form de psihoterapie.Aceast schem general de formare n psihoterapie ia o form specific n funcie de programul de formarea al fiecrei coli de psihoterapie

Echilibru interior capacitaea de a regla intensitatea trairilor interioare si capacitatea de a controla reactiile emotionale, la rabdarea, disponibilitate de a veni in contact cu problematica suferintei umaneGrad ridicat de autoacceptare un aspect important pentru acceptarea altora, pentru respectul fata de client si increderea pe care i-o conferi. Freud a propus autoanaliza didactica pentru terapeuti pentru dezvoltarea constiintei de sine.Caldura, in sensul de a fi deschis si abordabil fata de persoanele care necesita terapie. Componentele acesteia sunt: interes, absenta criticii, a apararii fata de reactiile clientului si contactul psihologic strans cu acesta. Naturaletea, si prin acest aspect insemnand: sa nu supraevaluezi, sa fi spontan, dar nu necontrolat, sa ramana deschis si nedefensiv cand se simte amentintat, consistent, evita discrepantele, manifesta tact, dispus sa impartaseasca experiente personale daca pot fi de folos. Empatia si privirea neconditionat pozitiva, amandoua fiind calitati importante, referindu-se la a vedea lumea asa cum o vede celalalt si capacitatea de a transmite aceasta perceptie si, cea de-a doua referindu-se la capacitatea psihoterapeutului de a accepta clientul asa cum este, fara a judeca. Sa nu uitam si de atitudinea etica de buna calitate conforma cu rigorile codului hipocratic si profesional cu referire la garantarea neconditionata a integritaii fizice, sexuale, sociale, psihologice, a deminitatiisi a respectului clientilor in timpul procesului terapeutic si pastrarea confidentialitatii asupra tuturor informatiilor care i-au devenit cunoscute.A fi psihoterapeut inseamna mai mult decat sa obtii cateva deprinderi, ci un nou mod de a fi si a trai care se va reflecta in autenticitatea si capacitatea de a merge impreuna cu cei pe care ii ajuta (C. Rogers)C. Enchescu (1998) remarc existena unor trsturi particulare i anume: Curiozitate i pasiune deosebit de dezvoltat pentru problemele vieii sufleteti, fenomenele psihologice etc., domenii crora le consacr energia i timpul lor; Dorina de a nelege, explica i manipula procesele psihiceTendina de consacrare profesional, dedicarea problemelor de studiu i tiinifice;Neglijarea propriilor interese, printre care se noteaz i cstoria la o vrst mai naintat n raport cu cea obinuit; Identificarea cu profesiunea aleas, dorina de a cunoate i de a nainta n cunoatere, de a descoperi i de a se remarca prin propriul su Eu, fapte care adesea i pot condamna la izolare.