Audit Financiar

CUPRINS INTRODUCERE

MODULUL I PRINCIPII SI REGULI GENERALE PRIVIND AUDITUL

1. Concepte privind auditul, auditul financiar si auditul satutar, delimitari fata de alte activitati de control sau verificariTerminologia folosita in audit

2. Tipuri de audit si auditori

3. Auditul extern, auditul intern si controlul intern

4. Rolul si obiectul auditului statutar, asteptarile publicului

5. Planificarea in auditul statutar, determinarea pragului de semnificatie

6. Conceptul de imagine fidela in audit

2. MODULUL II- METODOLOGIA AUDITULUI STATUTAR

1. Acceptarea mandatului si contractului auditului

2. Orientarea si planificarea auditului, domenii, sisteme si conturi semnificative

3. Evaluarea controlului intern al entitatii client

4. Controlul conturilor, obtinerea elementelor probante

5. Examenul situatiilor financiare

6. Evenimente posterioare inchiderii exercitiului

7. Utilizarea lucrarilor altor specialisti

8. Alte lucrari necesare inchiderii misiunii de audit

9. Raportul de audit

10 Documentarea lucrarilor de audit 3. MODULUL III- AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE ALE UNEI ENTITATI

1. Auditul imobilizarilor

2. Auditul stocurilor

3. Auditulestimarilor contabile

4. Auditul conturilor de furnizori-cumparari

5. Auditul conturilor de clienti-vanzari

6. Auditul conturilor de plati personal

7. Auditul conturilor de trezorerie

8. Elaborarea raportului de audit

9. Documentarea lucrarilor de audit

4. MODULUL IV- ALTE MISIUNI DE AUDIT SI CERTIFICARE

1. Misiuni de examinare

2. Misiuni de certificare

3. Servicii conexe

5. MODULUL V- STANDARDE SI REGLEMANTARI IN AUDIT

1. Standarde si norme internationale de audit

2. Standarde si norme internationale de examinare3. Standarde si norme internationale pentru servicii conexe

4. Supravegherea publica in activitatea de audit statutar

6. MODULUL VI- ETICA IN AUDIT

1. Principii fundamentale ale eticii in audit

2. Independenta auditorului

3. Rotatia auditorului

4. Responsabilitatea auditorului

INTRODUCERE

Notiunea de audit, in generalTermen de origine latina- a asculta- auditul a fost transformat de practica anglo-saxona si desemneaza astazi, in sensul strict, revizia conturilor, adica verificarea lor de catre experti independenti, in vederea exprimarii unei opinii asupra conformitatii lor cu regulile si asupra sinceritatii lor.Metodele de control s-au perfectionat pe masura cresterii complexitatii tranzactiilor si implicit a sistemilui contabil utilizat. Daca tehnicile si si instrumentele contabile s-au dezvoltat ca raspuns la necesitatile practice pe care contextual socio-economic le-a ridicat intr-un moment sau altul de timp, in aceeasi masura disciplinele conexe, care s-au creat in timp, au impus ritmul impus de contabilitate.

Plecand de la aceeasi premiza, auditul financiar, care utilizeaza cu predilectie informatiile produse de contabilitate, a urmat aceeasi linie de dezvoltare impusa de necesitatile practice. In aceasta ideie se poate considera o periodizare a evolutiei auditului. ( sursa: Collins, L.,Valin., Audit et control intern, Editura Dalloz, Paris, 1992)Perioada Ordonatori de auditAuditoriObictivele auditului

Pana in 1700Regi, imparati, biserici, stateOameni ai bisericii si scribiPedepsirea hotilor pentrudeturnarea fondurilor

Protejarea patrimoniului

1700-1850State, tribunale, comercianti si

actionariContabiliReprimarea fraudelor si

Pedepsirea autorilorProtejarea patrimoniului

1850-1900State si actionariProfesionisti contabilisau juristiEvitarea fraudelor si fiabilitatiibilantului

1900-1940State si actionariProfesionisti in auditsi contabilitateEvitarea fraudelor si erorilor si

Atestarea fiabilitatii situatiilor

Financiare istorice

1940-1970State, banci si actionariProfesionisti in audit

si contabilitateAtestarea sinceritatii si

Regularitatii datelor financiareistorice

1970-1990State, terti si actionariProfesionisti in audit, ccontabilitate si

consiliereAtestarea calitatii controlului

Intern si respectarea normelorContabile si de audit

Dupa 1990State, terti si actionariProfesionisti in audit, c

si consiliereAtestarea imaginii fidele a

conturilor si calitatea controlu-

lui intern in respectarea

normelor. Protectia impotriva

fraudelor internationale

MODULUL I PRINCIPII SI REGULI GENERALE PRIVIND AUDITUL

1. Concepte privind auditul, auditul financiar si auditul satutar, delimitari fata de alte activitati de control sau verificari

1.1 Scopul auditului extern

Scopul auditului extern este de a promova ncrederea n informaiile financiare.

Definiie

Auditul extern se definete ca examinarea independent a situaiilor financiare ale unei entiti i exprimarea opiniei asupra acestora.

Rolul principal al auditului extern este de a raporta caracterul fidel i corect al situaiilor financiare ale unei entiti n numele proprietarilor acesteia, acionarii .

Auditorul i exprim opinia dac situaiile financiare:

Au fost sau nu elaborate n conformitate cu cadrul de raportare financiar acceptabil, de ex. IFRs

Respect sau nu cerinele statutare specifice, precum inerea registrelor contabile adecvate.Majoritatea legislaiilor naionale prevd ca administratorii tuturor societilor comerciale s prezinte situaii financiare acionarilor. Acest lucru reprezint recunoaterea divizunii dintre cei care dein societatea comercial acionarii, i cei care conduc activitatea zilnic a acesteia administratorii.

Auditul extern reprezint o alt cerin juridic pentru entitile constituite ca societate, cu toate c multe entiti mai mici sunt scutite de la aceast obligaie. Situaiile elaborate de administrator trebuie s fie verificate de un expert independent, auditorul, care trebuie s i exprime opinia n ceea ce privete caracterul lor fidel i corect.

Opinia auditorului mrete credibilitatea situaiilor financiare furniznd o asigurare rezonabil dintr-o surs independent, c situaiile financiare luate ca ntreg nu conin denaturri semnificative.Acest lucru ridic i mai multe probleme legate de ncredere. Un factor principal l constituie aici importana pe care o dau acionarii independenei auditorilor fa de administratori. Auditorii sunt puternic stimulai s i pstreze independena i s i protejeze reputaia pentru a avea i a obine cit mai multe lucrri de audit. De asemenea, profesia impune anumite reguli legate de independen. 1.2.Auditul statutar

Procesul de aderare la Uniunea Europeana a tarilor din Europa Centrala si de Est, a presupus armonizarea cadrului legal national al acestora cu prevederile din acquisul comunitar. Domeniul auditului finanaciar a avut un loc important in premizele de integrare la Uniunea Europeana.

Aceste preocupari au avut drept scop armonizarea ligislatiei nationale si a normelor proprii de audit financiar la standardele si cele mai bune practici de audit finanaciar, acceptate la nivel international.

Directiva a VIII-a a Comunitatii Economice Europene din 10 aprilie 1984 a constituit un veritabil cadru general de masuri in domeniul auditului financiar care s-a impus a fi adoptate de catre toate tarile membre ale Uniunii Europene. Aceste masuri vizeaza gradul de calificare al specialistilor ce efectueaza auditul statutar al documentelor contabile.

Aceasta directiva stabileste conditiile minimale obligatorii in care statele membre, prin asociatii profesionale autorizate, pot sa autorizeze atat personae fizice, cat si firme de audit, care pot fi atat personae juridice, cat si alte tipuri de societatii sau asociatii. Conditiile esentiale sunt legate de competenta si independenta.

Regulile si normele stabilite in directiva nu au un caracter restrictiv. Se cere aplicarea lor in functie de posibilitatile juridice si de structura economica a fiecarei tari, fara a se tulbura echilibrul legislativ existent.

In martie 2004 Comisia a emis propunerea pentru o noua Directiva a 8-a (COM/2004/177) privind auditul statutar al conturilor anuale si al celor consolidate pentru a asigura investitorii si alte parti interesate de acuratetea conturilor auditate.

Aceasta noua abordare a continutului directivei a aparut ca o necesitate, in urma scandalurilor ca cel Parmalat, Enron, Ahold s.a, dar nu a fost o reactie mecanica, acest mecanism reprezentand o suita logica de reorientari inceputa din 1996 prin politica UE in ceea ce priveste controlul legal al conturilor si responsabilitatea auditorilor in UE.

Directiva a avut drept scop sa intareasca functia auditorului in UE si in acelasi timp de a-l sprijini concomitent cu sustinerea increderii in functionarea pietei de capital eurepene.

Fata de folozofia vechii Directive a VIII-a care trata, in esenta autorizarea auditorilor si a firmelor de audit, in vederea clarificarii misiunii auditorilor legali si problemei independentei lor si eticii profesionale, prin noua forma a directivei s-a introdus obligativitatea existentei unui sistem extern de asigurare a calitatii, realizand totodata si o supervizare publica riguroasa asupra profesiei. Acest sistem are si rolul de a media colaborarea intre organismele de supraveghere in cadrul UE.

Propunerea prevede respectarea ISA pentru toate activitatile de audit statutar desfasurate in UE si creeaza baza pentru o cooperare eficienta si echilibrata in materie de reglementari cu legiuitori din terte tari, precum Comisia de Supraveghere a Societatilor Publice din SUA

Avnd n vedere ncheierea procesului de adoptare i publicare a noii directive a VIII-a a CEE, care a devenit Directiva Parlamentului European i a Consiliului nr. 2006/43 /EC din 17 mai 2006, privind auditul statutar al conturilor anuale i al conturilor consolidate, care modific Directivele Consiliului 78/660/EEC i 3/348/CEE, care va intra n vigoare n mai 2008, pentru tarile membre UE este necesar stabilirea etapelor de creare a componentei privind supravegherea public a auditului statutar astfel ncit activitatea respectiv s poat deveni efectiv n termenul prevazut de directiva.1.3.Tipurile de asigurare. Angajamentul de asigurare este un angajament prin care un profesionist exprim o concluzie menit s sporeasc gradul de ncredere a utilizatorilor vizai, care nu sunt aceiai cu partea responsabil, cu privire la rezultatele evalurii sau ale msurrii unui subiect n funcie de nite criterii.

[Cadrul Internaional pentru Angajamentele de Asigurare]

Angajamentele de asigurare sunt n general voluntare, ns ele pot fi impuse entitii de ctre o alt parte.

Exemple de angajamente de asigurare:

Auditul anual extern al situaiilor financiare (asigurare statutar)

Verificarea semestrial a rezultatelor

Verificarea continuitii activitii

Verificarea eficacitii sistemului IT al unei entiti

Verificarea respectrii cerinelor de guvernare corporatist

Raportul de asigurare furnizeaz urmtoarele avantaje celor care utilizeaz informaiile financiare:

O opinie independent dintr-o surs extern care mrete credibilitatea informaiilor

Prtinirea managementului este redus

Opinia modificat atrage atenia asupra riscului

Relevana informaiilor poate fi mbuntit prin expertiza i cunotinele firmei de asigurare.

Toate angajamentele de asigurare, indiferent dac sunt sau nu reglementate prin lege, precum auditul statutar sau un aranjament contractual, trebuie derulate ntr-un mod similar:

Convenirea asupra sferei de aplicabilitate a lucrrilor care urmeaz s fie realizate

Stabilirea n mod formal a tuturor condiiilor angajamentului n cadrul unui contract (scrisoare de angajament)

Planificarea lucrrilor. Nivelul lucrrilor trebuie s se bazeze pe risc i pe nivelul de asigurare dorit.

Obinerea de probe adecvate suficiente pe care s se fundamenteze concluzia

Realizarea verificrii generale i formarea opiniei

Emiterea raportului ctre client.

Obiectivul oricrei sarcini de asigurare este de a produce o concluzie sub forma unui raport.

1.4 Comunicarea cu diferitele pri interesateRaportul emis dup auditul statutar este adresat acionarilor. Destinatarii celorlalte rapoarte de asigurare variaz de la o sarcin la alta, n funcie de natura subiectului i de scopul raportului.Auditorii pot furniza doar asigurri rezonabile, datorit limitelor inerente ale auditului statutar.Prin modificarile aduse legislatiei in domeniu (Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale) s-au adus noi precizari in ceea ce priveste obligativitatea numirii cenzorilor in cadrul societatilor pe actiuni. Aceasta numire este optionala pentru societatile ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financia, potrivit legii sau optiunii, hotararea apartinand adunarii generale a actionarilor.2. Terminologia folosita in audit

Audutul extern- Reprezinta o apreciere independenta sau o functie de monitorizare. Este responsabil de furnizarea unei opinii asupra faptului daca situatiile financiare sunt complete si precise si daca operatiunile sunt legale si regulamentare. Desfasoara adeseori si audituri ale performantei (privind economicitatea, eficienta si eficacitatea cu care entitatile isi utilizeaza resursele). Este diferit de auditul intern prin aceea ca este efectuat de o institutie de audit din afara entitatii.

Auditul financiar- Auditul care are ca scop sa furnizeze o opinie asupra faptului daca situatiile financiare sunt complete si precise si daca operatiunile sunt legale si regulamentare ( sunt conformr cu legile si reglementarule relevante). Auditul conformitatii activitatii entitatii cu legile si reglementarile face parte din auditul financiar.

Asigurare rezonabila- Nivel de asigurare pe care auditorul il poate furniza asupra situatiilor financiare in sensul ca acestea nu contin erori materiale. Auditorul nu poate furniza o asigurare absoluta deoarece pentru determinarea acesteia se utilizeaza rationamentul profesional, esantionarea, precum si constatarile controalelor interne care prezinta unele limitari inerente.Asertiunile de audit- Reprezentarile/expunerile facute de catre management ce sunt cuprinse in situatiile financiare. Obiecvele auditului au rolul de a verifica aceste asertiuni.

Controlul intern- Controlul stabilit de conducerea entitatii pentru a oferi o asigurare rezonabila privind eficienta si eficacitatea operatiunilor, soliditatea informatiilor financiare si conformitatea cu legile si reglementarile in vigoare. Cuprinde controlul financiar, mediul de control so procedurile de control.

Controlul financiar- Controalele interne destinate sa sprijine entitatile sa-si minimizeze probabilitatea expunerii la riscuri financiare evitabile si sa asigure ca informatiile financiare sunt solide. Controalele financiare includ proceduri de control menite sa ajute entitatea sa tina evidente contabile corecte, sa protejeze bunurile si sa previna si sa detecteze frauda. Controlul financiar cuprinde si auditul intern.

Documente de lucru- Documente pregatite de auditor pentru a inregistra activitatea pe care a desfasurat-o si concluziile sale. Ele sunt incluse in dosarul curent si uneori in dosarul permanent.

Dosarul curent- Cuprinde toate documentele de lucru aplicabile auditului anului curent.

Dosarul permanent- Cuprinde informatii de interes permanent si relevante de la an la an in ceea ce priveste entitatea auditata.

Esantion aleatoriu simplu- Metoda de esantionare a operatiunilor in vederea aplicarii procedurilor directe de fond sau a testelor dec control prin care toate operatiunile au sansr egale de a fi incluse in esantion.

Esantion pe baza de unitati monetare- - Metoda de esantionare a operatiunilor in vederea aplicarii procedurilor directe de fond prin care un articol de valoare relativ ridicata are o probabilitate mai mare sa apara in esantion decat unul cu o valoare mai redusa.

Esantionare statistica- Orice abordare a esantionarii unde articolele populatiei sunt selectate aleator si unde teoria probabilitatii este folosita la evaluarea rezultatelor esantionarii, inclusiv la cuantificarea riscului de esantionare.

Esantionarea in audit- In cazul in care auditorul aplica procedurile de audit la mai putin de 100% din operatiunile din cadrul unei populatii. Poate permite auditorului si sa evalueze probele de audit pentru a sprijiniformularea unor concluzii referitoare la populatia in cauza.

Material- O problema este materiala daca cunoasterea sa poate sa influenteze utilizatorul situatii8lor financiare.

Nivelul materialitatii- O valoare sau un prag fata de care auditorul judeca semnificatia rezultatelor auditului.

Opinia de audit- Reprezinta o exprimare clara, in scris, a concluziilor auditorului asupra faptului ca situatiile financiare in ansamblu ofera o imagine reala si fidela (sau daca sunt prezentate fidel sub toate aspectele materiale), in conformitate cu cadrul dec raportare financiara identificat.

Populatia- Setul de date din care auditorul selecteaza un esantion asupra caruia doreste sa traga concluzii.Proceduri de fond- Testele efectuate de catre auditori pentru a obtine probe de audit. Aceste sunt de doua tipuri: proceduri directe de fond si proceduri analitice.

Proceduri de audit- Reprezinta metodele prin care auditorul obtine probele si cuprind procedurile directe de fond, procedurile analitice.Riscul de audit- Riscul ca un auditor sa exprime o opinie de audit necorespunzatoare in cazul in care situatiile financiare sunt material eronate. Risul de audit are trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de nededectare.

Riscul inerent- Susceptibilitatea unei arii de control de a contine erori ce pot fi materiale, individual sau agregat cu erori din alte arii ale contului, presupunand ca nu exista controalele interne aferente.

Riscul de control- Riscul ca o eroare care ar putea sa apara intr-o arie a controlului sin care poate fi materiala, individual sau agregat cu erori din alte arii ale controlului, sa nu poata fi prevenita sau corectata operativ de catre controalele interne.

Riscul de nededectare- Riscul ca procedurile auditorului sa nu detecteze erorile dintr-o arie a contului, risc ce poate fi material, individual sau agregat cu erori din alte arii ale contului.3 Tipuri de audit si auditori, auditul extern, auditul internCriteriile de clasificare a auditului cel mai frecvent utilizate sunt urmatoarele:

1 - in functie de obiectivul urmarit si

2 - in functie de afilierea auditorilor.1. In functie de obiectivul urmarit, auditul se poate clasifica in:

a) audit financiar- statutar (sau auditul situatiilor financiare);

b) audit de conformitate;c) audit operational.a) Auditul situatiilor financiare consta in colectarea probelor care privesc situatiile financiare ale unei nentitati patrimoniale si in utilizarea acestor probe pentru evaluarea conformitatii elaborarii, prezentarii si publicarii acestor situatii cu normele nationale sau internationale de contabilitate sau cu orice alt criteriu prestabilit.Asa cum s-a aratat mai sus, auditul situatiilor financiare implica notiunea de atestare, adica de comunicare a unei opinii de catre o persoana (fizica sau juridica) independenta, competenta si care sa aiba autoritatea necesara de a emite o astfel de opinie. Aceasta opinie trebuie sa fie bazata pe probe sificient de persuasive.b) Auditul de conformitate. Scopul acestui audit este acela de a determina daca o persoana fizica sau o entitate patrimoniala a respectat anumite politici sau norme legale. Asemenea auditului financiar, auditul de conformitate are drept scop stabilirea gradului de corespondenta cu anumite criterii prestabilite, dar criteriile care sunt urmarite in cadrul aceluiasi tip de audit sunt mult mai specifice si pot consta fie dintr-o directive a conducerii companiei (ex politica de personal), fie dintr-un cod de legi sau un set de reglementari (ex fiscale).

Auditul de conformitate poate fi integrat in auditul financiar atata timp cat o politica adoptata de companie, o lege sau o reglementare care trebuie urmate de acesta au un impact semnificativ asupra situatiilor financiare. Ex.un contract de imprumut pe termen lung in care, prin incalcarea unr termeni contractuali, datoria pe termen lung s-ar putea transforma in datorie pe termen scurt prin rambursarea imediata, anticipate a intregului credit.c) Auditul operational mai poarta si numele de audit al performantei. Auditul operational consta in emiterea unei opinii privindconformitatea cu un anumit set de criterii prestabilite, dar, spre deosebire de celelalte tipuri de audit, criteruule de comparative difera. Din acest punct de vedere auditul operational poate fi definit ca o revizuire sistematica a activitatilor unei organizatii (sau a unui segment al acestora) in corelatie cu anumite obiective stabilite de management, in scopul de a evalua performantele, de a identifica posibilitatile de imbunatatire a acestor activitati.

O expunere sintetica a tipurilor de audit clasificate, in functie de obiectivul urmarit, este prezentat, comparativ, astfel:

Tip de auditExaminareaCriteriul consta inRaportul contine

Auditul situatiilor

financiareinformatiilor din

situatiile financiare

Normele nationale

sau internationale de

contabilitate

exprimarea unei opinii cu privire la prezentarea unei imagini fidele aacestor situatii, conform cu criteriulm stabilit

Auditul de

conformitateactiunile unei

personae fizice

sau juridicepolitici contabile.

coduri, norme, re-

glementari etc.conformitate cu criteriul stabilit

Auditul operationalactivitatile uneientitati sau doar o parte a acestoradiferite obiective ale entitatiirecomandari de imbunatatire a a activitatilor auditate

2. Clasificarea auditului in functie de afilierea auditorilor.Din acest punct de vedere se disting urmatoarele tipuri de audit:

a) audit extern;

b) audit intern;

c) audit guvernamental.

Aceasta clasificare intersecteaza tipurile de audit prezentate anterior.In functie de tipul de audit efectuat si misiunea oe care o au de indeplinit auditorii sunt externi si interni.

Auditul extern are ca obiectiv in cadrul misiunii si evaluarea auditului intern iar de gradul de organizare si functionare a acestuia va influenta procedurile de audit financiar.

Prin modificarile aduse legislatiei care reglementeaza auditul financiar (OG 75/1999 privind activitatea de audit) se impune ca entitatile economice ale caroro situatii financiare anuale sunt supuse audituilui financiar sunt obligate sa organizeze si sa asigure exercitarea activitatii profesuionale de audit intern. Aceeasi oibligativitate sec rwegaseste si in Legea 31/1990 privind societatile comerciale.

Privind comparativ cele doua calitati de auditor,in functie de statut, obiective se pot prezenta schematic astfel:

Auditor extern Auditor internObiectivei exprim opinia n ceea ce privete fidelitatea i corectitudinea

Indic dac se pstreaz registre contabile adecvateDiferite niveluri, ajungnd pn la angajatori, dar pot include:

Verificarea sistemelor de contabilitate i control intern

Examinarea informaiilor financiare / operaionale

Verificri ale raportului costuri avantaje

Verificarea aplicrii politicilor corporatiste, a legilor i reglementrilor

Investigaii speciale, de ex. suspiciunea de fraud

Verificri n ceea ce privete achiziiile, marketingul, trezoreria i resursele umane

RaporteazAcionarilor / asociailorConducerii / administratorilor

StatutulIndependent / din afara companieiAngajat al companiei / n relaie contractual cu compania (externalizare)

Calificare Calificat / membru al unui organism de supraveghere recunoscutNu sunt necesare calificri formale

Ambele categorii profgesionale au in vedere prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor dar raspunderea si procedurile aplicate difera.

4. Auditul extern, auditul intern si controlul interna) Auditul extern. Denumit si audit independent, este efectuat pe o baza contractuala de catre auditori independenti, persone fizice sau juridice care nu sunt angajati permanenti ai entitatilor. Raportul de audit este adresat tuturor utilizatorilor interesati si in mod special actionarilor firmei.b) Auditul intern. Aditul intern este descries ca fiind o functie independenta, stabilita in cadrul structurii de control intern al unei companii, in scopul examinarii si evaluarii permanente a activitatilor si serviciilor acesteia. Auditorii interni sunt angajati permanenti ai companiei sau institutiei respective . Pentru ca functia de auditor intern sa fie eficienta se recomanda adoptarea masurilor necesare pentru ca auditorilor interni sa li se asigure un grad de independenta cat mai mare in cadrul organizatiei din care fac parte.c) Auditul guvernamental este efectuat de angajatii institutiilor publice specializate (cum ar fi Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor Publice, primariile)

Tipurile de audit clasificate in functie de apartenenta auditorilor pot fi prezentate, comparative, astfel:Tip de auditEfectuat de .Poate include.

Audit externAuditori independenti, pe

baza de contract (liber profesionisti,

societati)diverse tipuri de audit n principal auditul situatiilor financiare

Auditul internAngajati permanenti ai entitatii

respectiveauditul de conformitate si auditul operational

Audit

guvernamentalAngajati ai institutiilor publice

specializateauditul de conformitate si auditul operational

Auditul internAuditul intern contribuie la o bun guvernare corporatist

Auditul intern este o activitate independent, obiectiv, de asigurare i consultare, conceput pentru a aduga valoare i pentru a mbunti operaiunile organizaiei. Acesta ajut la ndeplinirea obiectivelor organizaiei printr-o abordare sistematic, disciplinat, pentru evaluarea i creterea eficacitii proceselor de gestionare a riscului, a controlului i a guvernrii.

Auditul intern este o verificare a sistemelor de contabilitate i de control intern din cadrul companiei, pentru a veni n ajutorul conducerii. Acestea pot fi:Auditul intern financiar

Auditul intern operaional

Auditul intern i guvernarea corporatist

Auditul tehnologiei informaiei

Auditurile operaionale sunt audituri ale procesului operaional al organizaiei. Obiectivul lor principal const n monitorizarea activitilor conducerii, verificarea respectrii politicii companiei. Ele mai sunt denumite i audituri de gestiune sau audituri de eficien.

Auditurile raportului costuri beneficii

Auditurile trebuie planificate pstrnd o atitudine de scepticism profesional

Controlul internDefiniie: Controlul intern este procesul conceput i efectuat de ctre cei responsabili de guvernare, de conducere i de alte categorii de personal, n vederea obinerii unei asigurri rezonabile cu privire la realizarea obiectivelor entitii n ceea ce privete sigurana raportrii financiare, eficacitatea i eficiena operaiunilor i respectarea legilor i reglementrilor n domeniu.

Componentele sistemului de control intern

Mediul de controlFunciile de guvernare i management

Atitudinile i contientizarea i aciunile conducerii

D tonul

Comunicarea i aplicarea integritii i valorilor deontologice

Procesul de evaluare a riscurilor desfurat de entitateModul n care conducerea identific riscurile i stabilete aciunile de gestionare a acestora.

Sistemul de informaiiEste alctuit din infrastructur, software, oameni, proceduri i date

Pentru obiectivele de raportare financiar, procedurile i registrele care iniiaz, nregistreaz, proceseaz i raporteaz tranzaciile i menin rspunderea pentru active, pasive i aciuni

Activitile de controlPoliticile i procedurile care ajut la asigurarea ndeplinirii directivelor conducerii

Categoriile cele mai relevante pentru audit:

Verificrile de performan

Procesarea informaiilor

Controalele fizice

Diviziunea sarcinilor

Monitorizarea controalelorEvaluarea conceperii i funcionrii controalelor n timp

Monitorizarea continu face parte din activitatea normal de management

Auditorii interni pot realiza o monitorizare separat.

Folosirea sistemelor de control intern de ctre auditori

ISA 315 nelegerea entitii i a mediului su prevede c auditorul trebuie s neleag controlul intern relevant pentru audit. Acest lucru este necesar pentru:

- Identificarea tipurilor de greeli posibile

- Analizarea factorilor care influeneaz riscurile de denaturri semnificative

- Conceperea naturii, timpului i dimensiunii procedurilor de audit urmtoare.

- Rspunsurile la riscurile evaluate

Limitele controlului internAuditorul nu se poate baza niciodat exclusiv pe testele de controale, datorit limitelor inerente ale oricrui sistem de control intern, adic:- Decizii proaste

- Eroare uman

- Ocolirea deliberat a proceselor de ctre angajai i alte persoane

- nclcarea controalelor de ctre conducere i

- Apariia unor situaii neprevzute.

Activitile de controlConducerea concepe i aplic activitile de control pentru prevenirea riscurilor care amenin ndeplinirea obiectivelor entitii.

Auditorul trebuie s neleag activitile de control relevante pentru evaluarea riscurilor de deturnri semnificative la nivel de afirmaie.

Comunicrile privind controlul intern

Auditorul nu are obligaia de a raporta acionarilor deficienele sistemelor de control intern, ns ISA 260 Comunicarea problemelor legate de audit celor responsabili cu guvernana prevede ca auditorul extern s comunice problemele de audit care prezint interes pentru guvernan celor responsabili de guvernarea entitii.

Printre problemele care trebuie communicate sunt i:

Abordarea i sfera de aplicare a auditului

Selectarea sau modificrile politicilor contabile

Ajustrile auditului care ar putea avea un efect semnificativ asupra situaiilor financiare ale entitii

Aspectele nesigure importante care ar putea arunca o umbr de ndoial n privina capacitii entitii de a i continua activitatea.

Deficienele semnificative din controlul intern

Chestiunile referitoare la integritatea conducerii i cazurile de fraud n care este implicat conducerea.

Procedurile

Aceste comunicri ar trebui s constituie o baz suficient de prompt pentru a le permite celor responsabili cu guvernana s ia msurile corespunztoare. Toate comunicrile se vor face nainte de finalizarea situaiilor financiare.

Forma comunicrilor i adresele la care vor fi trimise acestea trebuie stabilite ntr-o etap primar n cadrul procesului de audit (adic n cadrul planificrii).

nainte de raportarea chestiunilor consiliului de administraie, auditorii trebuie s discute mai nti chestiunile respective cu conducerea. Acest lucru d posibilitatea conducerii de a furniza mai multe informaii sau explicaii.

Dac acest lucru este posibil, problemele trebuie trimise comitetului de audit sau consiliului de administraie, n cazul n care nu exist comitet de audit.

Uneori, cei responsabili cu guvernana pot dori s furnizeze unor teri, precum bncile sau anumitor autoriti de reglementare, copii ale comunicrilor scrise primite de la auditori. Este necesar s se ia msuri pentru asigurarea nelegerii de ctre terii care citesc comunicrile a faptului c acestea nu au fost ntocmite pentru teri.

Acest raport a fost ntocmit spre a fi folosit exclusiv de entitate i, acolo unde este cazul, de compania mam i de auditorii acesteia.

Acesta nu trebuie transmis terilor, nu trebuie s fie citat sau s se fac vreo referin la el fr acordul scris al auditorilor i

Auditorii nu i asum nicio responsabilitate fa de nicio alt persoan.

Exemple de paragrafe din seciunea privind deficienele a unui raport ctre conducere

1 Achiziiile procedurile de comand

Sistemul actual

n cursul activitii noastre, am descoperit c magazinele obinuiesc s comande anumite bunuri de la X Limited fr a ntocmi o cerere de achiziie sau o comand de achiziie.

Implicaiile

Prin urmare, exist posibilitatea crerii unor obligaii legate de elementele neautorizate i a efecturii unor achiziii la preuri necompetitive.

Recomandri

Recomandm informarea personalului din magazine n privina faptului c nu are voie s fac comenzi, n cadrul unei edine de departament. Procedura corect de realizare a unei cereri prin departamentul de achiziii trebuie explicat i trebuie asigurat formare pentru realizarea unei cereri de achiziie. Departamentul de audit intern trebuie s realizeze verificri pe teren n urmtoarele ase luni n vederea monitorizrii respectrii regulilor.

Reconcilierea registrelor de achiziii

Sistemul prezent

Cu toate c procedura dumneavoastr prevede reconcilierea registrului de achiziii cu contul general din registrul nominal la sfritul fiecrei luni, aceasta nu a fost efectuat pentru lunile decembrie i ianuarie.

Implicaiile

Soldul din registrul datoriilor a fost mai mic cu 2.120 USD fa de soldul contului general din registrul nominal la 31 decembrie 2003 i nu s-a putut oferi nicio explicaie pentru aceasta. Acest lucru implic o ruptur serioas n procedurile de tratare pe lot i de nscriere n carea mare a facturilor de achiziie i / sau a plilor n numerar.

Recomandri

Pe viitor, este important ca aceast reconciliere s fie efectuat cu regularitate de ctre un funcionar responsabil, independent de responsabilul cu registrul achiziiilor zilnice, de casier i de responsabilul cu registrul nominal. Recomandm semnarea unei fie de control de ctre supraveghetorul registrului de achiziii (sau de controlorul financiar, n absena acestuia).

Note suplimentare

2. Casa i banca

Obiective

nregistrarea tuturor sumelor de bani primite

Depunerea la banc a tuturor sumelor de bani primite

Protejarea numerarului i cecurilor mpotriva pierderilor sau furturilor

Autorizarea tuturor plilor, efectuarea lor ctre destinatarii coreci i nregistrarea lor.

Neplata aceleiai obligaii de dou ori.

Controalele

Diviziunea sarcinilor doi oameni deschid nregistrarea iar un altul face depunerea la banc.

Realizarea listelor de ncasri i compararea lor cu jurnalul de cas, foaia de vrsmnt i extrasul de cont

Efectuarea cu regularitate a reconcilierilor bancare i verificarea lor de ctre un responsabil.

Pstrarea ncasrilor nedepuse la banc ntr-un seif ncuiat.

Ridicarea i verificarea cecurilor de ctre conducere prin comparaia cu documentele justificative nainte de plat.

Verificarea cu regularitate a datelor privind situaia furnizorilor, pentru a se asigura de corectitudinea datelor beneficiarului.

Efectuarea i verificarea de ctre conducere a reconcilierilor situaiilor furnizorilor pentru detectarea plilor nenregistrate

Registrul de datorii reconciliat cu contul general din registrul datoriilor

Facturi tampilate la plat

Facturi de achiziie numerotate n ordine sistemul informatic identific facturile nregistrate anterior ca fiind pltite

Carnete de cecuri pstrate de responsabil i inute ntr-un loc sigur.

3. Tipurile de control computerizat (ISA 315)

Ca parte a procesului de evaluare a riscurilor, auditorul trebuie s neleag modul n care entitatea a rezolvat riscurile legate de partea de IT.

Controalele pe care un auditor le poate gsi pot fi ncadrate n dou categorii:

Controale generale de IT: politicile i procedurile legate de multe aplicaii i care sprijin funcionarea eficace a controalelor aplicaiilor ajutnd la asigurarea funcionrii adecvate fr ntreruperi a sistemelor informatice.

Controalele aplicaiilor: proceduri manuale sau automatice care, de obicei, funcioneaz la nivelul procesului de activitate. Controalele aplicaiilor pot fi preventive sau de detectare i sunt concepute pentru a asigura integritatea registrelor contabile. Drept urmare, controalele aplicaiilor se refer la procedurile folosite pentru iniierea, nregistrarea, tratarea i raportarea tranzaciilor sau a altor date financiare.

Controalele aplicaiilor i controalele generale sunt inter-relaionate. Controalele generale puternice contribuie la asigurarea care poate fi obinut de ctre un auditor cu privire la controalele aplicaiilor. Existena unor controale generale nesatisfctoare poate submina existena unor controale generale puternice.

4 Controale generale de IT

Controalele generale de IT care menin integritatea informaiilor i securitatea datelor, includ, de obicei, urmtoarele:

ControlulExemple

Controalele centrului de date i ale operaiunilor de reeaPolitici i proceduri

Registre de operaiuni care arat cnd au accesat utilizatorii sistemul i fiierele folosite de acetia.

Aranjamente de standby fie cu utilizatorii de sisteme similare, fie cu o firm de calculatoare

Efectuarea de rezerve i asigurarea stocrii fiierelor cu regularitate

Protecia mpotriva viruilor / firewall-uri

Achiziia, modifcarea i ntreinerea software-ului de sistemAutorizarea, aprobarea, testarea, aplicarea i documentaia noilor sisteme de software

Schimbarea conducerii

Accesul restricionat la software-ul de sistem i la documentaie

Contracte de ntreinere

Securitatea accesuluiRestricionarea accesului la date i programe folosind parole;

Terminale speciale;

Programarea activitilor n aa fel nct s se permit controlul central asupra accesului utilizatorilor.

Achiziia, dezvoltarea i ntreinerea sistemului de aplicaiiTestarea noilor sisteme

Autorizarea, aprobarea i testarea modificrilor aduse sistemelor de aplicaii

Folosirea de pachete de standarde

Verificarea regulat a modificrilor neautorizate i a coruperii software-ului de sisteme de aplicaii

Acces restricionat la documentaia sistemelor de aplicaiii

5. Controalele aplicaiilor

- Controalele aplicate intrrilor

Controalele loturilor (batch controls), acolo unde datele introduse n sistem sunt, mai nti, tratate manual pentru a se prestabili rezultatele, iar datele de intrare vor fi acceptate de sistem numai dac ndeplinesc totalurile prestabilite. De obicei, informaiile verificate sunt urmtoarele:

Numrul de documente

Suma net

Suma brut

Totalurile de control pentru datele scadente i coduri.

(b) Verificrile gamei / limitei, care specific valorile maxime i minime estimate (de ex. ntr-un sistem de salarii, un raport de excepie poate fi realizat pentru angajaii care primesc un salariu net de maxim 3.000 USD pe lun, pentru a permite conducerii s urmreasc i s investigheze nainte de efectuarea plii).

(c) Verificrile existenei, care vor permite introducerea datelor numai pentru coduri de conturi valide. Acest lucru este util ntr-un sistem de vnzri sau de achiziii.

(d) Cifrele de verificare, care dau codurilor un model matematic iar datele nu sunt acceptate pentru codurile care nu respect modelul. Acestea sunt folosite pentru prevenirea erorilor de transpunere.

(e) Verificrile secvenelor, care scot n eviden lipsurile de date att n cadrul loturilor, ct i ntre acestea.

Controalele procesrii i fiierelor de date informatizate

Tehnicile de control folosite pentru intrri pot fi, de asemenea, folosite pentru a se asigura exhaustivitatea i exactitatea procesrii, cu condiia aplicrii lor rezultatelor procesrii, de ex. o reconciliere de loturi produs dup procesare.

- Controalele ieirilor

Acestea sunt concepute pentru a furniza o asigurare rezonabil c procesarea este corect, c ieirile sunt permise numai personalului autorizat i c accesul este asigurat la timp. Printre exemple sunt urmtoarele:

Verificrile de testare aplicate ieirilor

Aprobarea plilor generate de calculator

Reconcilierea totalurilor din rapoarte cu conturile din registrul general

Folosirea de proceduri de control programate

6. Controalele datelor master

Modificrile aduse datelor master trebuie fcute numai de ctre persoane autorizate

Acest lucru poate fi realizat fie prin parole, fie prin formulare prenumerotate

Versiuni imprimate ale datelor trebuie trebuie obinute i verificate cu regularitate de cineva responsabil

Calculatorul poate fi programat s furnizeze o list a tuturor modificrilor, adugirilor i tergerilor, zilnic sau sptmnal. Acestea pot fi apoi verificate pentru a se asigura autorizarea corespunztoare a tuturor schimbrilor.

Rezumatul celor prezentate se concretizeaza in urmatoarele:

Un sistem de control intern cuprinde:

mediul de control

procesul de evaluare a riscurilor entitii

sistemul informatic

activitile de control

monitorizarea controalelor

Auditorul trebuie s ajung s neleag controlul intern pentru a:

identifica tipurile posibilelor denaturri

evalua riscurile

concepe proceduri de audit adecvate

Orice sistem de control intern are limitele sale inerente

ISA 260 prevede ca auditorul s comunice deficienele semnificative din controlul intern celor responsabili cu guvernana.Testele de controaleAtunci cnd evaluarea fcut de auditor asupra riscurilor de denaturri semnificative la nivelul afirmaiilor include i estimarea c controalele funcioneaz eficient, auditorul trebuie s obin probe de audit adecvate suficiente pentru funcionarea eficient a controalelor la momentele respective din cadrul perioadei supuse auditului.[ISA 330]

Acest lucru implic realizarea de teste de controale

n cazul n care evaluarea de ctre auditor a riscului de denaturri semnificative nu include estimarea c controalele funcioenaz eficient, auditorul va trece direct la conceperea i realizarea de proceduri de validare asupra claselor de tranzacii i solduri de conturi i la raportarea deficienelor ctre conducere.

Testele controalelor sunt realizate pentru a se obine probe de audit cu privire la eficaictatea funcionrii controalelor n prevenirea sau detectarea i corectarea denaturrilor semnificative la nivelul afirmaiilor.

Acestea verific dac controlul:

Este conceput n mod adecvat

Exist

A funcionat pe ntreaga perioad.

Abaterile trebuie nregistrate i investigate indiferent de suma implicat.

Auditorul evalueaz dac abaterile sunt izolate sau dac indic existena unor erori n registrele contabile.

n cazul n care rezultatele sunt nesatisfctoare, evaluarea preliminar a riscului de control este nefundamentat. Audiorul trebuie s verifice natura, timpul i extinderea procedurilor de validare planificate.

Testele de controale includ interogarea combinat cu alte proceduri de audit, de exemplu:

Observarea procedurilor entitii

Inspectarea documentelor controalelor de fundamentare sau a evenimentelor pentru a se obine probe de audit c controalele funcioneaz cu eficacitate.

Examinarea probelor din verificrile fcute de conducere, de ex. procesul verbal al edinei consiliului de administraie.

Refacerea aplicrii unui control n vederea verificrii funcionrii sale corecte.

Testarea activitilor de control realizate de un calculator, eventual prin folosirea de tehnici de audit asistate de calculator.Importana controlului intern i a gestionrii riscurilor

(a) Un sistem fiabil de control intern contribuie la protejarea investiiei acionarului i a activelor companiei.

Un sistem de control intern:

Faciliteaz eficacitatea i eficiena operaiunilor

Ajut la asigurarea fiabilitii raportrii interne i externe

Ajut la respectarea legilor i reglementrilor.

(b) Riscurile care amenin o companie sunt n continu schimbare. Un sistem fiabil de control intern depinde, prin urmare, de evaluarea temeinic i regulat a naturii i dimensiunii riscurilor la care este expus compania. ntruct profiturile reprezint, parial, recompensa pentru asumarea cu succes a riscurilor, scopul controlului intern este de a ajuta la gestionarea i controlarea corespunztoare a riscurilor, nu de a le elimina. Responsabilitile conducerii i ale auditorilor

ISA 260: Comunicarea chestiunilor de audit ctre cei responsabili de guvernare

ISA 260 prevede c auditorul extern trebuie s comunice chestiunile de audit cu interes pentru guvernare celor responsabili de guvernarea entitii.

Cei responsabili de guvernare nseamn cei care se ocup de supravegherea, controlul i conducerea unei entiti i care ar include, astfel, comitetul de audit i administratorii ne-executivi. Acetia includ conducerea numai n cazurile n care aceasta are astfel de funcii.

Aceste comunicri trebuie s constituie o baz suficient de prompt pentru a le permite celor responsabili de guvernare s ia msurile corespunztoare. Toate comunicrile se vor face nainte de finalizarea situaiilor financiare.

Forma comunicrilor i destinatarul acestora trebuie stabilii ntr-o etap primar n cadrul procesului de audit (adic, planificarea).

nainte de raportarea chestiunilor consiliului de administraie, auditorii trebuie mai nti s discute aceste chestiuni cu conducerea. Acest lucru confer posibilitatea conducerii de a furniza mai multe informaii sau explicaii.

Dac este posibil, chestiunile trebuie adresate comitetului de audit sau consiliului de administraie, dac nu exist niciun comitet de audit.

Uneori, cei responsabili de guvernare doresc s le furnizez terilor, de exemplu oficialilor de la bnci sau unor autoriti de reglementare, copii ale comunicrilor scrise de la auditori. Este necesar s se ia msuri pentru asigurarea nelegerii de ctre terii care citesc comunicrile c acestea nu au fost ntocmite pentru teri.

Acest raport a fost ntocmit spre a fi folosit exclusiv de entitate i, acolo unde este cazul, de orice companiei mam i de auditorii acesteia.

Acesta nu trebuie transmis terilor, nu trebuie s fie citat sau s se fac vreo referin la el fr acordul scris al auditorilor i

Auditorii nu i asum nicio responsabilitate fa de nicio alt persoan.5 AUDITURILE STATUTAREContextul de lucruCa reacie la eecurile rsuntoare ale auditurilor precum cel din cazul Enron, profesia de auditor este foarte bine reglementat. n acelai timp, exist o larg dezbatere privind valoarea auditului statutar pentru entitile mai mici.

Auditul statutar a fost reglementat prin Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 mai 2006 .Prezentare generalDirectiva defineste auditul statutar ca un audit al conturilor anuale sau al conturilor consolidate astfel cum este prevazut de legislatia cominitara iar auditorul statutar inseamna o persoana fizica care este autorizata in conformitate cu dispozitiile directivei de catre autoritatile competente ale unui stat membru sa efectueze audituri statutare.

Cadrul de reglementareProfesia de auditor este reglementat de mai multe surse

Legislaia naional

Reglementarea i stabilirea standardelor la nivel naional

Stabilirea standardelor la nivel internaional

Organisme profesionale, precum CAFR.

1.1 De obicei, prin legislaie se stabilesc:

Drepturile i ndatoririle auditorilor

Eligibilitatea pentru profesia de auditor

Drepturile i ndatoririle auditorilor

Accesul la registrele i evidenele companiei

Informaii i explicaii

Primirea de convocri /participarea la adunrile generale

Cuvntul n adunrile generale Fidelitatea i corectitudinea nregistrrilor contabile

nregistrrile contabile ntocmite n mod adecvat

Cerine statutare suplimentare

Registre contabile adecvate

Declaraii de la filiale

Corespondena dintre nregistrrile contabile i registrele contabile

Declararea retribuiilor administratorilor

Informaii i explicaii primite

Eligibilitatea

Majoritatea cadrelor juridice prevd c auditorii trebuie s fie membri ai unui organism profesional corespunztor, precum CAFR,ACCA.Federaia Internaional a Contabililor (International Federation of Accountants - IFAC)IFAC a fost nfiinat ca urmare a iniiativelor formulate n 1973 i aprobate n mod formal n cadrul Congresului internaional al contabililor din Munich din 1977.

Aceasta este o organizaie non-profit, neguvernamental, apolitic, internaional, a organismelor de contabilitate.

MisiuneaMisiunea IFAC este de a servi interesului public, de a ntri profesia contabil global i de a contribui la dezvoltarea unor economii internaionale puternice prin stabilirea i promovarea aderrii la standarde profesionale de nalt calitate, prin promovarea convergenei internaionale a acestor standarde i prin exprimarea chestiunilor ce in de interesul public acolo unde expertiza profesional este cea mai relevant.

Reglementarea pe profesie

Organismele precum CAFR, ACCA joac un rol n reglementarea profesiei.

Rolul Educarea i formarea auditorilorCa membru al IFAC, ACCA trebuie s respecte standardele internaionale i regulile IFAC privind:

- educaia i formarea la nivel de pre-calificare

- educaia profesional continu

Punerea n aplicare a cerinelor deontologiceOrganismele membre ale IFAC precum ACCA trebui s elaboreze cerine deontologice pe baza InternationalCode of Ethics for Professional Accountants (Codul internaional de deontologie pentru contabilii profesioniti) al IFAC.

Organismele membre trebuie s prevad standarde nalte de comportament profesional i s asigure respectarea cerinelor deontologice. n urmtoarelesituaii trebuie s se ia msuri disciplinare:

- Nerespectarea standardului prevzut de diligen, aptitudine sau competen profesional.

- Nerespectarea regulilor deontologice sau

- Comportamentul compromitor sau dezonorant.

Autoritatea de a lua msuri disciplinare trebuie prevzute prin legislaie sau prin statutul organismului profesional.

Numirea, demiterea i demisia auditorilor

Capitolul 1 a artat ct este de important ca auditorul s fie independent i s acioneze ca agent al acionarilor.

n majoritatea jurisdiciilor, acest lucru este prevzut n legea referitoare la numirea, demiterea i demisia auditorilor.

Prezentarea reglementrilorNumirea- De obicei, sunt numii pe o perioad de un an

- Prin hotrrea acionarilor

- n anumite situaii, de ex. la numirea primilor auditori sau n cazul existenei unor posturi neocupate, administratorii pot numi auditorii.

Demiterea- Hotrrea acionarilor / asociailor

- Auditorii au dreptul:

S le fie notificat hotrrea

S fac declaraii scrise

S ia cuvntul n cadrul adunrilor acionarilor /asociailor, pn la expirarea mandatului lor.

Demisia- Auditorii i pot da demisia n orice moment

- Pot da preaviz scris la sediul social al companiei

- Pot trimite o declaraie a circumstanelor tuturor celor care au dreptul s primeasc copii ale nregistrrilor contabile.

Opinia de audit statutar

Dup cum s-a artat n capitolul 1, exist dou aspecte principale ale opiniei care trebuie raportate n mod explicit:

Dac situaiile financiare sunt fidele i corecte Dac situaiile financiare au fost ntocmite n mod corespunztor, n conformitate cu cerinele juridice n domeniu. Domenii suplimentare

Ale reglementri, precum codurile juridice i corporative locale, pot prevedea ca auditorul s analizeze alte aspecte i s le raporteze fie n mod pozitiv, fie prin excepie.

Obiectivele i activitile auditului statutar

Obiectivele

Obiectivul auditului statutar este emiterea unei opinii corespunztoare cerinelor statutare, dup cum se arat n seciunea 7.

n termeni mai generali, obiectivul poate fi definit drept acordarea de asigurri utilizatorilor, cu privire la situaiile financiare.

ActivitileDiagrama de mai jos prezint pe scurt domeniile principale.

Limitele auditului statutar

Auditorii pot furniza doar asigurri rezonabile, datorit limitelor inerente ale auditului statutar.6. Planificarea in auditul statutar, determinarea pragului de semnificatie.Planificarea si documentarea auditurilorObiectivul auditorului este s planifice auditul astfel nct acesta s fie efectuat ntr-o

manier ct mai eficient.

n stabilirea strategiei generale de audit , auditorul va ntreprinde:a) Identificarea caracteristicilor misiunii care definesc aria sa de acoperire;b) Evaluarea obiectivelor de raportare ale misiunii pentru a planifica perioada de desfurare a auditului i natura comunicrilor cerute;c) Luarea n considerare a factorilor care, n baza raionamentului profesional al auditorului, sunt semnificative pentru direcionarea eficient a eforturilor echipei misiunii;d) Luarea n considerare a rezultatelor activitilor preliminare misiunii i, acolo unde sunt aplicabile, dac cunotinele acumulate cu ocazia altor misiuni efectuate de partenerul de misiune sunt relevante pentru entitate;e) Stabilirea naturii, perioadei i magnitudinii resurselor necesare pentru

efectuarea misiunii

Auditorul va dezvolta un plan care va include descrierea urmtoarelor:

a) Natura, perioada i ntinderea procedurilor de evaluare a riscului planificate, aa cum se determin n Standardul Internaional de Audit 315 (reformulat),

Identificarea i evaluarea riscurilor unor denaturri semnificative prin nelegerea entitii i a mediului su.;b) Natura, perioada i ntinderea procedurilor de audit planificate ulterioare la nivel de afirmaii aa cum se determin n Standardul Internaional de Audit 330 ( reformulat), Rspunsurile auditorului la riscurile evaluate;c) Alte proceduri de audit planificate care este necesar s fie efectuate astfel nct misiunea s fie n conformitate cu standardele internaionale de audit .

Auditorul va actualiza i va modifica strategia general de audit precum i planul de audit dup cum va fi necesar pe parcursul auditului.Auditorul va planifica natura, perioada i ntinderea i supravegherea membrilor echipei misiunii i revizuirea activitii acestora.

Documentaia

Auditorul va documenta:

a) Strategia general de audit ;

b) Planul de audit; i

c) Orice modificri semnificative efectuate pe parcursul misiunii de audit la nivelul strategiei generale de audit sau al planului de audit, precum i motivele efecturii modificrilor respective.

Consideraii suplimentare n misiunile de audit iniiale

Auditorul va ntreprinde urmtoarele aciuni nainte de nceperea unui audit iniial:

a) Procedurile de efectuare cerute de Standardul Internaional de Audit 220 cu privire la acceptarea relaiei clientului i la misiunea de audit specific; i

b) Comunicarea cu auditorul predecesor , atunci cnd a avut loc o nlocuire a auditorilor, n conformitate cu cerinele de etic relevante.

Rolul i momentul planificrii

Planificarea auditului presupune stabilirea strategiei generale de audit pentru misiunea respectiv precum i dezvoltarea unui plan de audit. Planificarea adecvat ofer auditului situaiilor financiare numeroase avantaje, inclusiv urmtoarele avantaje :

l ajut pe auditor s dedice atenia cuvenit ariilor mai importante ale auditului

l ajut pe auditor s identifice i s rezolve eventualele probleme n timp util.

l ajut pe auditor s organizeze n mod adecvat i s conduc misiunea astfel nct aceasta s fie efectuat ntr-o manier eficient i efectiv.

Ajut la selectarea membrilor echipei misiunii avnd nivele adecvate de competene i aptitudinile necesare pentru a face fa riscurilor anticipate precum i la desemnarea adecvat a sarcinilor acestora.

Faciliteaz conducerea i supravegherea membrilor echipei misiunii precum i revizuirea activitii acestora.

Ajut, acolo unde este posibil, la coordonarea activitii efectuate de auditorii anumitor componente i de experi .

Natura i ntinderea activitilor de planificare vor varia n funcie de mrimea i complexitatea entitii, de experiena anterioar a membrilor cheie ai misiunii de audit cu privire la entitatea respectiv i de schimbrile circumstanelor care apar pe parcursul misiunii de audit Planificarea nu este o etap izolat a unui audit , ci mai degrab un proces continuu i repetitiv care adesea ncepe la scurt timp dup (sau n corelaie cu) terminarea misiunii de audit precedente i continu pn la finalizarea misiunii de audit curente . Planificarea include, n orice caz, luarea n considerare a momentului n care se vor fi effectuate anumite activiti i proceduri de audit care trebuie s fie finalizate nainte de efectuarea altor proceduri de audit ulterioare. Spre exemplu, planificarea include necesitatea de a

lua n considerare, nainte de identificarea i evaluarea de ctre auditor a riscurilor unor denaturri Semnificative , a unor aspecte precum :

Procedurile analitice care urmeaz s fie aplicate ca proceduri de evaluare a riscului .

Obinerea unei nelegeri generale a cadrului juridic i de reglementare aplicabil pentru entitatea respectiv i a modului n care entitatea respect cadrul respectiv

Determinarea pragului de semnificaie

Implicarea experilor

Efectuarea procedurilor de evaluare a riscurilor

Auditorul poate decide s discute despre elementele planificrii cu conducerea entitii cu scopul de a facilita conducerea i managementul misiunii de audit (spre exemplu, pentru a coordona unele dintre procedurile planificate de audit cu activitatea personalului entitii). Cu toate c aceste discuii apar adesea, strategia general i planul de audit rmn responsabilitatea auditorului. Atunci cnd se discut problemele incluse n strategia global de audit sau n planul de audit, se cere atenie pentru a nu compromite eficacitatea auditului. Spre exemplu, discutarea naturii i planificrii procedurilor de audit detaliate cu conducerea poate compromite eficacitatea auditului prin aceea c face ca procedurile de audit s devin uor de prevzut.

Planificarea activitilor

Strategia general de auditProcesul stabilirii strategiei generale de audit l ajut pe auditor s determine, cu condiia finalizrii procedurilor auditorului de evaluare a riscului , o serie de aspecte precum:

Resursele care trebuie angajate n anumite domenii specifice ale auditului , cum ar fi folosirea unor membri cu experien din cadrul echipei pentru domeniile cu risc nalt sau implicarea experilor n chestiunile complexe

Totalul resurselor alocate domeniilor specifice ale auditului, cum ar fi numrul de membri ai echipei desemnai s participe la inventarierile efectuate n locaiile semnificative, gradul de revizuire a activitii altor auditori n cazul auditurilor grupurilor sau bugetul de audit n ore alocat domeniilor cu grad ridicat de risc

Cnd urmeaz s fie desfurate aceste resurse, spre exemplu dac acest lucru intervine ntr-o etap intermediar a auditului sau la date bine stabilite i

Cum sunt administrate, direcionate i supravegheate aceste resurse, cum ar fi spre exemplu, cnd se ateapt s aib loc edinele de informare sau de discutare a aspectelor identificate cu membrii echipei, cum se ateapt s se desfoare revizuirile managerului i partenerului misiunii (spre exemplu la faa locului, sau ntr-o alt locaie) i dac revizuirile de controlul calitii misiunilor vor fi finalizate.

Odat ce a fost stabilit strategia general de audit , se poate elabora un plan de audit pentru a aborda diversele aspecte identificate n strategia general de audit , innd cont de nevoia de a atinge obiectivele auditului prin folosirea eficient a resurselor auditorului. Stabilirea strategiei generale de audit i a planului detailat de audit nu sunt neaprat procese separate sau secveniale, dar sunt ntr-o corelaie strns.Planul de audit este mult mai detailat dect strategia general de audit n care sunt incluse natura, stabilirea perioadei, gradul procedurilor de audit care urmeaz s fie efectuate de membrii echipei misiunii. Planificarea acestor proceduri de audit are loc pe parcursul auditului pe msur ce se dezvolt planul de audit pentru misiunea respectiv. Spre exemplu, planificarea de ctre auditor a procedurilor de evaluare a riscului apare la nceputul procesului de audit. Totui, planificarea naturii, datei la care aceasta are loc, i

a ntinderii procedurilor specifice de audit ulterioare depinde de rezultatul acelor proceduri de evaluare a riscului . n plus, auditorul poate ncepe efectuarea altor proceduri de audit pentru anumite clase de tranzacii, solduri ale conturilor i ale altor evidenieri nainte de planificarea tuturor procedurilor de audit care au mai rmas de efectuat.

Schimbri aduse Deciziilor de Planificare pe parcursul auditului (Ref :Para.8)

Ca un rezultat al unor evenimente neprevzute, schimbare a condiiilor, sau a probelor de audit obinute din rezultatele procedurilor de audit, auditorul poate avea nevoie s modifice strategia general de audit i planul de audit, i n consecin se modific i natura, momentul i ntinderea procedurilor de audit ulterioare rezultante planificate pe baza consideraiilor revizuite cu privire la riscurile evaluate. Acesta poate fi cazul atunci cnd n atenia auditorului apar informaii care difer n mod semnificativ de informaiile

pe care le-a avut la dispoziie auditorul atunci cnd a planificat procedurile de audit. Spre exemplu, probele de audit obinute prin efectuarea procedurilor de fond pot contrazice dovezile probele de audit obinute prin teste ale controalelor .

Determinarea pragului de semnificatie

Pragul de semnificatie este definit in Cadrul grneral pentru intcmirea si prezentarea situatiilor financiare emis de Consisliul pentru Standardele Iinternationale de Contabilitate, in urmatorii termini:Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau denaturarea lor ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de dimensiunea elementului sau erorii, judecat in imprejurarile specifice ale omisiunii sau denaturarii, Astfel, pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o insusure calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utilaObiectivul unui audit al situatiilor vfinanciare este de a permite unui auditor exprimarea unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru de raportare financiara aplicabil. Evaluarea a ceea ce este semnificativ este un aspect ce tine de utilizarea rationamentului professional.

In eleborarea planului de audit, auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel ibcat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ denataurarile semnificative.Totusi, pe langa valoare (cantitate) trebuie avuta in vedere si natura (calitatea) denaturarilore ce trebuie luate in considerare.

Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand:

a) Se determina natura, momentul si aria de cuprindere a procedurilor de audit si

b) Se evalueaza efectele denaturarilor

Relatia dintre pragul de semnificatie si riscul de audit

Exista o relatie inverse intre pragul dec semnificatie si nuvelul riscului de audit si anume, cu cat este mai inalt nuvelul pragului de semnificatie cu atat este mai scazut riscul de audit si invers.Auditorul ia in considerare relatia inverse dintre pragul de semnificatie si riscul de audit atunci cand determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit. Evaluarea pragului de semnificatie si a riscului de audit la momentul initial al planificarii misiunii poate sa fie diferita de cea din momentul evaluarii rewzultatelor procedurilor de audit. De aceea atunci cand planifica auditorul poate sa stabileasca, in mod intentionat, nivelul acceptabil al pragului de semnificatie la un nivel mai scazut decat acela ce se intentioneaza a fi utilizat la evaluarea rezultatelor auditului. Acest lucru se face cu scopul de a reduce probabilitatea de a nu descoperi denaturari semnificative si de a oferi auditorului o marja de siguranta cand se evalueaza efectul denaturarilor descoperite pe parcursul auditului.Pragul de semnificatie se poate stabili astfel:

ntre i 1% din venituri

ntre 1 i 2% din activele totale sau

ntre 5 i 10% din profitul nainte de impozitare. 7 Prezentarea fidel i corect / prezentarea corect

(a) Auditorul este obligat s raporteze dac situaiile financiare prezint fidel i corect (sau prezint corect n toate aspectele relevante) poziia financiar, rezultatele i fluxurile de trezorerie ale companiei respective.

(b) International Federation of Accountants (Federaia internaional a contabililor) (IFAC) nu definete ceea ce nseamn fidel i corect, deoarece aceti termeni depind de cadrul de raportare financiar folosit.

De exemplu, n baza IFRS, n IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, se d urmtoarea definiie:

Prezentarea fidel impune reprezentarea cu fidelitate a efectelor tranzaciilor, a altor evenimente i a condiiilor n conformitate cu definiiile i criteriile de recunoatere a activelor, datoriilor, veniturilor i cheltuielilor stabilite n Cadrul de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare. Se presupune c aplicarea IFRS cu informaii suplimentare acolo unde este necesar, va avea drept rezultat situaii financiare care realizeaz o prezentare fidel.

(c) este posibil ca sensul expresiei fidel i corect s trebuiasc s fie decis de ctre instana creia i-a fost naintat litigiul. Instanele vor considera c respectarea cadrului de raportare financiar identificat reprezint o dovad prima facie c situaiile financiare sunt fidele i corecte.MODULUL II - METODOLOGIA AUDITULUI STATUTAR

1. Acceptarea mandatului si contractului auditului

O misiune de audit debuteaza cu o prima etapa, denumita acceptarea misiunii. Aceasta etapa presupune urmatoarele actiuni (pezentate deja partial in paragrafele precedente):- stabilirea contactelor intre cabinetul de audit si client;

- obtinerea (sau actualizarea) si documentarea informatiilor despre client;

- evaluarea preliminara a mediului de afaceri, respective a riscurilor associate (riscuri inerente si de control), inclusive aplicarea anumitor teste de control pe baza carora se elaboreaza proiectul planului de misiune, bugetul financiar si fondul de timp previzionat;

- stabilirea componentei echipei de audit;

- stabilirea planului misiunii de audit;

elaborarea si semnarea scrisorii de acceptare a misiunii.Diagrama procesului de audit

Principalele

Etapa procesuluiProcesul de colectare aObiective ale

de auditProbelorProcesului de

Audit

1. StabilireaObtinerea unei imagini deStabilirea contractelor cu

Termenilor deAnsamblu asupraConducerea companiei;

ReferintaCompaniei si a conduceriiDefinirea responsabilitatilor

SaleAuditorului si ale conducerii.

2. Studiul mediuluiColectarea informatiilor cuIdentificarea factorilor

De afaceri alPrivire la sectorul deExterni principali care au

Companiei; viziuneActivitate si pozitiaImpact asupra companiei si

Preliminara asupraCompaniei in cadrulAfacerilor sale; stabilirea

Riscurilor inerenteAcestuia; formarea unuiContextului pentru

Punct de vedere preliminarImaginea fidela.

EtapeCu privire la riscurile

Sectoriale inerente

Preliminare3. Studiul mediuluiObtinerea de informatii cuPregatirea scenei pentru

Intern al companiei;Privire la: expertizaRevizuirea sistemelor si a

Evaluarea continuaPersonalului cheie/ Tranzactiilor/ cifrelor, in

A riscurilor inerente;Structura de baza a puterii;Special prin intelegerea

Prima evaluareSistemele de control si Riscurilor inerente si de

Preliminara a Contabilitate; reactiaControl. Sprijina activitatea de

ControluluiConducerii la provocarile Planidicare a lucrarilor

Mediului de afaceri; primaDe audit

Revizuire analitica

4. Planificarea globalaEtapa importanta pentruImplementarea unui proces

A procesului de audit; Procesul de colectare a De audit intr-o maniera

Analiza riscurilorProbelor; determina manieraEeficienta si eficace

De obtinere ulterioara a

Probelor; identifica

Domeniile de risc

5. Prezentarea unui In aceasta etapa, auditorulInformarea conducerii

Raport preliminarIdentifica problemele careCu privire la

Feed-backConduceriiPot impiedica/ afectaPlanificarea initiala

Procesul de colectare a A procesului de audit,

PlanificareProbelor si raportarile deEstimarea tarifelor si alte

AuditProbleme de interes

Pentru conducere.

6. Stabilirea obiectivelorCorelata cu etapa a 4-a, darDirectioneaza lucrarile

Sistemelor deMult mai detaliata. De audit pe obiective

FunctionareaContabilitate siColectarea probelor esteSpecifice

controluluiRestransa la obiectivelePredeterminate

SistemelorSpecifice stabilite. Stabilirea

Obiectivelor este facuta in

Contextul revizuirii analitice

(vezi etapa 16)

7. InregistrareaDiscutii cu personalul

Referire laCaracteristicilorCompaniei; testarea unuiEtapele 6, 7, 8 si 9 se

ConcluziileSistemelor de Volum limitat de docu-Concentreaza pe sistemele

AsupraContabilitate si Mente; aplicarea proce-De contabilitate si

FunctionariiControl existenteDurilor specifice pentruControl ale

SistemelorIn companieEvaluarea sistemelor folo-Companiei.

(etapa 9)Site, inclusiv descrierea lor;Obiectivul de audit

Inregistrarea acestor aspecteIn cadrul acestor

In foile de lucruEtape consta in

Modificarea8. ConfirmareaAuditorul testeaza sistemul Evaluarea eficientei

InregistrarilorFaptului ca sistemeleDe control pentru a se asiguraSistemelor aplicate de

PrivindDe contabilitate siCa a inteles si inregistrat co-Companie in ceea ce

CaracteristicileControl utilizateRect informatiile respectivePriveste procesarea

Sistemului (dacaFunctioneaza potrivitIn foile sale de lucru. Aplica-Tranzactiilor, siguranta

Este necesar)CaracteristicilorRea testelor privind eficienta/Activelor etc.,

IdentificateEficacitatea sistemelor.Determinarea

9. Evaluarea siste-Revizuirea observatiilor dinMasurii in care aceste

Mului folosit deFoile de lucru cu privire laSisteme pot oferi o baza

Revenire laCompanie, formulareaSistemele de control si De incredere pentru auditor,

ObiectiveConcluziilor si Contabilitate si a rezultatelorPrecum si a riscului de

(etapa 6)Stabilirea niveluluiTestelor aplicate in etapacontrol.

Riscului de control8 pentru formularea

Concluziilor

Principalele

Etapa procesuluiProcesul de colectare aObiective ale

de auditProbelorProcesului de

Audit

10. Determinarea Auditorul decide asupra

Testareavolumului tranzactiilorProbelor necesare a fi

Ce vor fi verificateColectate pentru a se asigura

TranzactiilorCa tranzactiile sunt

Inregistrate adecvat.

Revizuirea analitica este

De asemenea utila in

Aceasta etapa

11 Extinderea/In aceasta etapa, auditorul

Limitarea testelorVerifica probele obtinute

Asupra tranzactiilorPe baza unor proceduri

Pe parcursulAdaptate fiecarei

Auditului interimerCompanii in parte.

12. Formularea Concluziile formulate deScopul acestei etape

Concluziilor cu privireAuditor trebuie sustinute in Consta in asigurarea

La modul de Fiecare caz de probe solideRezonabila a auditorului cu

Inregistrare aCu privire la corectitudineaPrivire la faptul ca registrele

TranzactiilorSi integralitatea De contabilitate si

Inregistrarilor pivind Inregistrarile contabile prezinta

Tranzactiile analizateO baza de incredere pentru

Intocmirea situatiilor

Financiare

13. Elaborarea unuiAuditorul sintetizeazaIn principal, exista doua

Raport adresat Probele obtinute cu privireObiective majore:

Conducerii companieiLa functionarea sistemului (1) informarea conducerii

Cu privire laSi a altor aspecteCu privire la obligatiile sale;

Sistemele de controlConsiderate de interes pentru(2) evidentierea problemelor

Si contabilitateConducere si transmite un Care ar putea afecta

Raport oficial continandProcesul de audit si

Comentarii si recomandari.Nivelul tarifelor.

Pregatirea14. Pregatirea pentru Auditorul elaboreaza planulRedefinirea riscurilor pentru

PentruExaminarea finala Pentru examinarea finala pe A directiona eforturile de

EtapaA cifrelor prezentate Baza tuturor probelor stranseAudit si atentia companiei

FinalaIn situatiilePana la acel moment, a Catre acestea. Planul de

FinanciareCunostintelor privindAudit este revizuit si

Problemele majore din Reevaluat.

Domeniu. Obiectivele de

Audit sunt revizuite si

Reevaluate.

15. Aplicarea Aplicarea procedurilor Obtinerea

Procedurilor Specifice acestei etape fieProbelor

Specifice de La data bilantului, fie cu Disponibile

Inchidere aPutin timp inainte deNumai la

Exercitiului Inchiderea exercitiului Sfarsitul

financiareFinanciar. Exemple: Exercitiului

EtapaInventar, confirmarifinanciare

Bancare etc.

16. AplicareaRevizuirea analitica este oFocalizarea lucrarilor de audit

Finalaprocedurilor Procedura de audit extremAsupra cifrelor din conturi

Analitice de revizuireDe importanta in toateCare nu au sens din

A conturilorEtapele procesului de audit, Punctul de vedere al

Insa ea capata un rol si maiInformatiilor cunoscute

Mare in contextulDespre companie.

Lucrarilor finale.

17. Aplicarea testelor Aceasta procedura includeCorelarea rezultatelor

De verificare aTeste de verificare Lucrarilor de audit

Cifrelor prezentate in Incrucisate, transmiterea/ Interimare cu

ConturiSolicitarea de confirmari, Cifrele prezentate

Corelarea cu rezultatele In conturi.

Lucrarilor interimare si,

In general, pregatirea

scenei pentru

Confirmarea imaginii

Fidele.

Ca si in etapa 11, auditorulAplicarea unui numar suficient

Verifica probele obtinuteDe teste asupra cifrelor

Pe baza unor proceduriPentru a satisface

Adaptate fiecarei companiiAuditorul cu privire la

In parte. Scopul acestorRealitatea, corectitudinea si

Proceduri consta inIntegralitatea cifrelor

Verificarea informatiilorPrezentate in situatiile

Prezentate in situatiile Financiare

Financiare

18. Revizuirea probelor

Colectate si sintetizarea

Rezultatelor

19. Elaborarea

Concluziilor finale

Asupra probelor

Colectate si intocmirea

Raportului de audit

6. ISA 560 Evenimentele ulterioare

Auditorul trebuie s analizeze efectul evenimentelor ulterioare asupra situaiilor financiare i asupra raportului auditorilor.

Evenimentele care au loc pn la data raportului auditorului

Auditorul trebuie s realizeze procedurile de audit concepute pentru a furniza probe de audit suficiente c toate evenimentele semnificative ulterioare pn la data raportului auditorului, care ar putea necesita modificarea sau completarea situaiilor financiare au fost identificate, explicate n mod corespunztor sau prezentate n mod adecvat.

Faptele descoperite dup data raportului auditorului dar nainte de emiterea situaiilor financiare

Dac, dup data raportului auditorului, dar nainte de emiterea situaiilor financiare, auditorul afl un lucru care ar putea afecta n mod semnificativ situaiile financiare, auditorul trebuie s analizeze dac situaiile financiare necesit modificri, s discute aceste aspecte cu conducerea i s ia msurile adecvate situaiei.

n cazul n care conducerea nu modific situaiile financiare acolo unde auditorul consider c acestea trebuie modificate (iar raportul de audit nu a fost emis entitii), auditorul trebuie s exprime o opinie calificat sau negativ.

Lucrurile descoperite dup emiterea situaiilor financiare

Dac, dup emiterea situaiilor financiare, auditorul afl un lucru care exista la data raportului auditorului i care, dac ar fi fost cunoscut la acea dat, ar fi putut duce la modificarea de ctre auditor a raportului su, acesta trebuie s verifice dac situaiile financiare trebuie revizuite, s discute aspectul respectiv cu conducerea i s ia msurile potrivite pentru situaia respectiv.

Noul raport al auditorul trebuie s includ o observaie referitoare la o not din situaiile financiare care prezint mai pe larg motivul revizuirii situaiilor financiare emise anterior i la raportul anterior emis de auditor.

Proceduri de audit pentru identificarea evenimentelor ulterioare

(a) Verificarea procedurilor stabilite de conducere pentru a asigura identificarea evenimentelor ulterioare

(b) Citirea proceselor verbale ale adunrilor acionarilor, ale celor responsabili cu guvernana, inclusiv a comitetelor existente, precum comitetul executiv n domeniu i comitetul de audit, desfurate dup data situaiilor financiare i adresarea de ntrebri referitoare la chestiunile discutate n cadrul adunrilor pentru care nu exist procese verbale.

(c) Citirea ultimelor situaii financiare intermediare disponibile ale entitii i, dac se consider necesar i adecvat, a bugetelor, a estimrilor fluxurilor de numerar i a altor rapoarte de management.

(d) Interogarea sau extinderea interogrilor anterioare verbale sau scrise, ale consultanilor juridici ale entitii, cu privire la litigii i reclamaii.

(e) Interogarea conducerii cu privire la apariia altor evenimente ulterioare care ar putea afecta situaiile financiare.

ISA 570 Continuitatea activitii

Atunci cnd se planific i se realizeaz procedurile de audit i n evaluarea rezultatelor acestuia, auditorul trebuie s ia n considerare dac conducerea a folosit n mod corespunztor presupoziia continuitii activitii care st la baza situaiilor financiare.

n baza presupoziiei privind continuitatea activitii, se consider, de obicei, c entitatea i va continua activitatea n viitorul previzibil, fr intenia sau necesitatea lichidrii, ncheierii activitii sau a obinerii de protecie mpotriva creditorilor n baza legilor sau a reglementrilor.

Evaluarea de ctre conducere a capacitii entitii de a-i continua activitatea trebuie s acopere o perioad de cel puin 12 luni de la nchiderea perioadei.

Pentru a ajunge s neleag entitatea, auditorul trebuie s analizeze dac exist evenimente sau condiii i riscuri aferente pentru activitate, care ar putea pune la ndoial capacitatea entitii de a-i continua activitatea.

Pe baza probelor de audit obinute, auditorul trebuie s stabileasc dac, dup opinia sa, exist o nesiguran semnificativ cu privire la evenimentele sau condiiile care, luate individual sau mpreun, ar putea pune la ndoial capacitatea entitii de a-i continua activitatea.

Exemple de astfel de condiii care ar putea pune la ndoial presupoziia de continuitate a activitii sunt:

Financiare

Datoriile nete sau datoriile nete pe termen scurt

mprumuturile cu termen fix care se apropie de scaden fr posibiliti realiste de rennoire sau rambursare, sau folosirea excesiv de mprumuturi pe termen scurt pentru finanarea de active imobilizate.

Indicaii privind retragerea suportului financiar de ctre debitori i ali creditori.

Fluxuri de trezorerie negative indicate de situaii financiare din trecut sau prospective.

Indicatori financiari principali negativi

Pierderi operaionale importante sau deteriorarea semnificativ a valorii activelor folosite pentru generarea de fluxuri de numerar

Restane sau ntreruperea dividendelor

Incapacitatea de a plti creditorii la scaden

Incapacitatea respectrii clauzelor din contractele de mprumut

Trecerea de la tranzaciile pe credit la cele cu plata la livrare cu furnizorii

Incapacitatea obinerii de finanare pentru dezvoltarea de produse noi eseniale sau de alte investiii eseniale

Operaionale

Pierderea de personal de baz fr nlocuire

Pierderea de piee majore, francize, licene sau furnizori principali

Dificulti legate de fora de munc sau lipsuri de materii importante.

Altele

Nerespectarea cerinelor privind capitalul sau a altor cerine statutare

Aciuni n instan sau de reglementare n curs mpotriva entitii care ar putea duce la cereri imposibil de satisfcut.

Schimbri n legislaie sau n politica guvernamental care poate afecta negativ entitatea.

Procedurile relevante de audit includ:

(a) Analizarea i discutarea fluxului de numerar, a profitului i a altor estimri relevante cu conducerea

(b) Analizarea i discutarea ultimelor situaii financiare intermediare disponibile ale entitii

(c) Verificarea clauzelor obligaiunilor i ale contractelor de mprumut i stabilirea dac acestea au fost nclcate sau nu

(d) Citirea proceselor verbale ale adunrilor acionarilor, ale celor responsabili cu guvernarea i ale comitetelor relevante pentru a vedea dificultile financiare

(e) Interogarea avocailor entitii cu privire la existena de dispute i reclamaii i la caracterul rezonabil al evalurilor fcute de conducere cu privire la rezultatul lor i estimarea implicaiilor financiare.

(f) Confirmarea existenei, legalitii i a posibilitii de aplicare a aranjamentelor de furnizare sau meninere a suportului financiar ncheiate cu terii i evaluarea capacitii financiare a acestor pri de a furniza fonduri suplimentare.

(g) Analizarea planurilor entitii de a trata comenzile de la clieni n portofoliu.

(h) Verificarea evenimentelor de dup nchiderea perioadei pentru a le identifica pe cele care fie mpiedic fie afecteaz n alt fel capacitatea entitii de a-i continua activitatea.

Dac analiza fluxului de trezorerie este un factor important pentru analizarea rezultatului de viitor al evenimentelor sau condiiilor, auditorul ia n calcul:

Sigurana sistemului de informaii al entitii pentru generarea acestor informaii

Dac exist suportul adecvat pentru presupoziiile care au stat la baza estimrii.

De asemenea, auditorul compar:

Informaiile financiare prospective pentru perioadele recente cu rezultate istorice i

Informaiile financiare prospective pentru perioada curent cu rezultatele realizate pn la acea dat.

Auditorul i formeaz opinia privind statutul continuitii activitii companiei pe baza rezultatului aciunilor de mai sus. 7. Utilizarea lucrarilor altor specialisti

Utilizarea serviciilor altor persoane

Cu toate c auditorii au urmat cursuri de formare, este posibil ca, n realizarea unui audit, s ntmpine aspecte care ies din sfera lor de expertiz, precum evaluarea cldirilor.

De asemenea, companiile i externealizeaz din ce n ce mai mult anumite funcii, precum statele de plat, ctre organizaii de servicii care dispun de mai mult expertiz dect entitatea.

Drept urmare, auditorul trebuie s analizeze disponibilitatea i sigurana probelor furnizate de aceti experi i de lucrrile organizaiei de servicii.

De asemenea, n unele cazuri, auditorii externi pot dori s foloseasc munca auditului intern.

ISA 620 Uitilizarea serviciilor unui expert

Expertul este o persoan sau o firm care dispune de abiliti, cunotine i experien speciale ntr-un anumit domeniu, altul dect contabilitatea i auditul. Atunci cnd se folosesc serviciile unui expert, auditorul trebuie s obin probe de audit adecvate suficiente c serviciile respective sunt adecvate scopului auditului.

Atunci cnd planific folosirea serviciilor unui expert, auditorul trebuie s evalueze obiectivitatea i competena profesional a expertului prin analizarea:

(a) Acreditrii sau autorizaiei profesionale a expertului emis de un organism profesional corespunztor sau apartenena acestuia la un astfel de organism.

(b) Experienei i reputaiei expertului n domeniul n care auditorul dorete s obin probe.

Auditorul trebuie s evalueze adecvarea serviciilor expertului ca probe de audit. Acest lucru implic determinarea dac concluziile expertului sunt reflectate corespunztor n situaiile financiare sau sprijin afirmaiile, precum i analizarea:

Datelor surs

Presupoziiilor i metodelor folosite i a corespunderii lor cu perioadele precedente.

Rezultatelor obinute de expert n lumina cunotinelor generale ale auditorului cu privire la activitate i a rezultatelor altor proceduri de audit.

Probele de audit obinute de la un expert pot fi sub form de:

(i) Evaluri de terenuri i cldiri

(ii) Determinare a cantitilor sau a strii fizice a stocurilor;

(iii) Opinii juridice privind interpretrile contractelor, statutelor i reglementrilor sau privind rezultatul litigiilor sau al disputelor.

La emiterea unui raport de audit nemodificat, auditorul nu trebuie s se refere la serviciile unui expert.

ISA 420: Consideraii de audit privind entitile care apeleaz la organizaii de servicii

Organizaiile de servicii furnizeaz o mare varietate de servicii companiilor, precum:

Pstrarea registrelor contabile

Statele de plat

Controlul creditelor

Procesarea datelor introduse / a informaiilor

Auditorul trebuie:

S evalueze importana activitilor organizaiei de servicii pentru entitate i audit.

S evalueze riscul de denaturri semnificative referitor la tranzaciile, activele i pasivele de care se ocup organizaia de servicii.

S evalueze dimensiunea riscului de control asociat organizaiei de servicii (controalele exercitate de contitate i controalele prezente la organizaia de servicii) (rapoarte de la auditorii interni / externi ai organizaiei de servicii sau de ctre ageniile de relgementare pot furniza probe utile privind funcionarea i eficacitatea sistemelor de contabilitate i de control intern).

S analizeze dac informaiile deinute de entitate sunt suficiente pentru furniza auditorului probe de audit adecvate i, dac este necesar, pentru a concepe alte proceduri de audit n urma riscului evaluat.

Dac este necesar, s solicite auditorului organizaiei de servicii s realizeze proceduri suplimentare sau s viziteze organizaia pentru realizarea de teste de controale.

S analizeze toate implicaiile pentru raportul auditorului.

Folosirea activitii auditorului intern pentru auditul extern

n cursul planificrii, auditorii externi trebuie s fac o evaluare a funciei de audit intern n cazul n care consider c poate fi posibil i de dorit s foloseasc serviciile de audit intern. n cazul n care auditorul extern se poate baza pe serviciile realizate de auditorul intern, volumul lucrrilor detaliate ntreprinse de auditorul extern poate fi redus.

ISA 610 Luarea n consideraie a activitii de audit intern stabilete criteriile pe care auditorii trebuie s le foloseasc atunci cnd trebuie s neleag i s fac o evaluare a funciei de audit intern.

Evaluarea general include:

(a) statutul organizaional, adic gradul de independen

(b) sfera de aplicare a funciei

(c) competena tehnic

(d) diligena profesional.Evaluarea activitii de audit intern

Atunci cnd auditorul extern intenioneaz s foloseasc activitile de audit intern, trebuie s evalueze i s realizeze proceduri de audit asupra activitilor respective, pentru a confirma adecvarea lor cu scopurile auditorului extern.

Printre factorii care trebuie avui n vedere sunt:

(a) adecvarea formrii tehnice i a competenei profesionale

(b) dac activitatea asistenilor este supravegheat, verificat i fundamentat pe documente n mod corespunztor

(c) dac exist probe de audit suficiente i adecvate pentru a putea trage concluzii rezonabile

(d) dac concluziile sunt adecvate i dac rapoartele corespund lucrrilor realizate.

(e) Dac eventualele excepii sau aspecte neobinuite declarate sunt rezolvate n mod adecvat.

Planificarea, controlul i nregistrarea

Auditorul extern trebuie s pstreze o legtur strns cu auditorul intern n toate etapele.

Acesta trebuie s compare rezultatele obinute de auditul intern cu cele produse de personalul su i, dac este necesar, s verifice din nou tranzaciile i soldurile.

Raportul ctre conducere

Auditorul extern trebuie s analizeze dac trebuie s raporteze conducerii separat deficienele / neregularitile descoperite de auditul intern.

Raportul auditorului

Auditorul extern nu poate face referire la activitile realizate de auditorul intern n raportul su de audit.

7. Alte lucrari necesare inchiderii misiunii de auditISA 580 Declaraiile conducerii

Auditorul trebuie s obin declaraii adecvate c conducerea i asum responsabilitatea colectiv asupra prezentrii corecte a situaiilor financiare n conformitate cu cadrul de raportare financiar aplicabil i ca a aprobat situaiile financiare.

Auditorul trebuie s obin declaraii scrise din partea conducerii cu privire la aspectele importante pentru situaiile financiare, atunci cnd nu se estimeaz c exist alte probe de audit adecvate suficiente.

Probele de audit

Declaraiile trebuie s se refere la chestiuni atunci cnd acestea sunt esen