Auditul Intern Al Salariilor

LUCRARE DE DESERTATIE

SUCEAVA

IULIE 2008

AUDITUL INTERN AL SALARIILORCUPRINS

ABSTRACT.................................1

CAPITOLUL 1 - NOŢIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND AUDITUL INTERN

1.1..Istoricul aparitiei auditului intern

1.2..Definirea conceptului de audit intern

1.3..Trasaturile auditului intern

1.4..Auditul intern si controlul intern

1.5..Reglementarea si coordonarea auditului intern în România

1.5.1..Contextul general

1.5.2..Obiectivele si sfera de activitate a auditului public intern

1.5.3..Organizarea auditului intern

1.5.4..Desfasurarea auditului intern

1.6. Organizarea internationala a auditului intern

1.7. Standarde de audit intern

1.7.1. Codul privind conduita etica a auditorului intern

1.7.2. Standarde de calificare

1.7.3. Standarde de functionare

1.7.4. Standarde de implementare

http://www.scritub.com/economie/contabilitate/LUCRARE-DE-DESERTATIE-AUDITUL-522018214.php#__RefHeading___Toc198542682
















1.8. Responsabilitatea auditorului internCAPITOLUL 2 - METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT

2.1. Planificarea misiunii de audit

2.2. Pregatirea misiunii de audit intern

2.3. Interventia la fata locului

2.4. Raportul de audit intern

2.5. Urmarirea recomandarilorCAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ : "AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL LA SC TERMICA SA

3.1. Emiterea ordinului de serviciu

3.2. Declararea independentei

3.3. Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern

3.4. Colectarea si prelucrarea informatiilor

3.5. Analiza riscurilor

3.6. Întocmirea programului de audit

3.7. Întocmirea programului preliminar al interventiei la fata locului

3.8. sedinta de deschidere


3.10. Constituirea dosarelor de audit intern

3.11. Revizuirea documentelor de lucru

3.12. sedinta de închidere

3.13. Elaborarea proiectului de raport de audit intern

3.14. Transmiterea proiectului de raport de audit intern

3.15. Reuniunea de conciliere


3.17. Difuzarea raportului de audit intern


























3.18. Urmarirea recomandarilorCONCLUZII sI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE.............................




ABSTRACT

The Department of public intern audit is under the direct subordination of the management of public entity and, through its duties must not be involved in the carrying out of the intern control procedures and in the development of the activities subdued to the public intern audit.

The intern audit is an independent and objective functional activity that offers counselling and insurance to the management over the fact that the systems of intern control exist and function efficiently.

The public intern audit is carried on all the activities developed in a public institution regarding the formation and use of the public funds, and also the administration of the public heritage.

In the present, the public audit focuses on counselling, not on checking and inspections, but the deficiency of the new law of the public intern audit consists in the fact that it does not stipulate as main objective the balance certification and the execution account as it was established by the old settlement.

For a total transparency of the information regarding the way in which the public money is used, it should be promoted the independent audit of the financial situations and that of the budgetary execution, and for a correct information of the public opinion of the way in which the public funds are administrated it is necessary the publication of the financial situations of the public institutions.

A major problem of putting into practice the position of internal audit, which is the subject of the paper, represents the fact that the planning, preparation and the development of the missions must be carried out more and moreon the basis of the analysis and evaluation of the risks associated with the activities developed inside the entities and less on the managers, auditors and controllers' intuition.

The main purpose of the intern auditor's activity is formed by the responsibility of the management for accomplishing the desired targets and of all the other performers from inside the entity, aspect that can be reached only through following the existence, formalization and systematic updating of the intern procedures and the way of putting them into practice, insisting on a series of specific elements for the development of the mission of intern audit and that is:

- the analysis and evaluation of risks associated with the activities

- the risk management

- the added value of the intern audit's work

- the growth of the intern audit's preventive role in the culture of entities

- the total comprehension and putting into practice of the intern audit standards

- the necessity for applying very well known sound and good practices in the field of activity.

The intern audit's professional abilities produce benefits for the entity, through a systematic evaluation, on the basis of the audit standards and the best practices, policies, procedures and operations carried out by the entity.

The intern audit's role is to ensure the management over the functionality of the internal control, its sufficiency and insufficiency.

The intern audit helps the entity to reach its objectives through a methodic and systematic organization, getting involved in improving the internal control and the leading processes, that refer to policies and administration.

The intern audit reports represent "real visit cards of the entity", that will be taken into consideration, analyzed, studied by the representatives of the Audit Court, the financial international organisms, European Commissions. For these reasons, the quality of the audit reports has great importance and it depends on the intern audits' ability and professionalism, on their relationship with the general management, the management of the structural levels and executors.

Therefore, the intern audit is a special position, very useful for leading entities, no matter the level of responsibility, and that explains its development in the last two decades, including the expansion of the field of action over the efficiency and performance, beyond the simple regularity.

CAPITOLUL 1 - NOŢIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND AUDITUL INTERN

1.1..Istoricul aparitiei auditului intern

Auditul a fost cunoscut la începuturile secolului al XVIII-lea, fara a fi precizata data exacta sau localizarea geografica într-un stat.

Istoria economica delimiteaza mai multe etape ale auditului, diferentiate în functie de categoria sociala care ordona auditul, numiti ordonatori de audit, în functie de auditori si de obiectivele auditului. Pâna la începutul secolului al XVIII-lea, auditul era ordonat de regi, împarati, biserica si stat cu un singur obiectiv: cel de pedepsire a hotilor pentru frauda si prevenirea unor astfel de fapte cu scopul de a proteja patrimoniul propriu al acelei entitati.

Auditorii erau numiti din rândul preotilor si primau calitatile morale ale acestora. Framântata istorie a sec. al XVIII-lea pâna la jumatatea sec. al XIX-lea a produs schimbari si în rândul ordonatorilor de audit. Statele, tribunalele jurisdictionale si actionarii au luat locul vechilor clase sociale, iar auditorii erau preferati din categoria celor mai buni contabili. Auditul îsi extinde obiectivele asupra reprimarii fraudelor, a pedepsirii celor care le produceau si a cautarii solutiilor, pentru pastrarea integritatii patrimoniului. Sfârsitul secolului al XIX-lea contureaza relatia între auditati si auditori alesi din rândul profesionistilor contabili sau juristi. Obiectivul lor: atestarea realitatii situatiilor financiare, cu scopul de a evita erorile si frauda.[1]

http://www.scritub.com/economie/contabilitate/LUCRARE-DE-DESERTATIE-AUDITUL-522018214.php#_ftn1

Primele patru decenii ale secolului XX, auditul este realizat de profesionisti specializati în audit alaturi de contabili. Lucrarile erau comandate de stat si de actionari.

Perioada anilor 1940-1970, când comertul international se dezvolta, este dominata de schimburi între state cu bunuri si servicii, ordonatorii de audit îsi largesc sfera în rândul bancilor, patronatului si al institutiilor financiare datorita pietelor de capital. Executarea auditului era realizat de profesionisti de audit si contabilitate, iar obiectivele cunosc o forma elevata de atestare a sinceritatii si regularitatii situatiilor financiare. În aceasta perioada, datorita dezvoltarii profesiei contabile si a influentelor asupra cadrului contabil conceptual, anglo-saxonii dezvolta activitatea de audit pe continentul european.

Doua decenii mai târziu (1970-1990), obiectivele auditului sunt orientate spre atestarea controlului intern, respectarea cadrului conceptual contabil (postulate, principii si reguli de evaluare) si a normelor de audit.

În România, introducerea auditului intern este de data relativ recenta si se încadreaza în efortul general de modernizare a managementului financiar, atât în sectorul privat, cât si în cel public.

Întreprinderile au început sa-si organizeze propriile compartimente de audit intern, în special pentru reducerea cheltuielilor, prin preluarea efectuarii lucrarilor pregatitoare din interiorul entitatii, iar pentru realizarea activitatii de certificare au apelat în continuare la cabinete de audit extern, care aveau dreptul la o supervizare a activitatii întreprinderilor. Pentru a se distinge între auditorii cabinetelor de audit extern si cei ai organizatiei supuse auditului, primii au fost numiti auditori externi, iar cei din urma au fost numiti auditori interni, deoarece faceau parte din întreprindere.

Aceste schimbari au fost benefice, deoarece auditorii externi nu îsi mai încep activitatea de la zero si pornesc de la rapoartele auditorilor interni, la care se adauga noi constatari rezultate prin aplicarea procedurilor specifice si apoi efectueaza certificarea conturilor organizatiei auditate.

Rolul si necesitatea auditorilor interni au crescut continuu si au fost unanim acceptate, motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza si de a-si standardiza activitatile practice. Astfel, în anul 1941 s-a creat în Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor Interni -IIA, care a fost recunoscut international. Ulterior a aderat Marea Britanie, iar in 1951, Suedia, Norvegia, Danemarca si alte state. În prezent la acest institute s-au afiliat peste 90 de institute nationale ale auditorilor interni si membri din peste 120 de tari, în urma obtinerii calitatii CIA -auditor intern certificat, acordate de IIA pe baza unor examene profesionale.

Functia de audit intern s-a instituit în Anglia si Franta la începutul anilor '60, fiind puternic marcata de originile sale de control financiar-contabil. Abia dupa anii '80-'90 functia de audit intern începe sa se contureze în activitatea entitatilor, iar evolutia ei continua si în prezent.

În România, auditul intern a fost adoptat ca un termen la moda în domeniul controlului financiar, însa cu timpul s-a reusit decantarea conceptelor de control intern si audit intern.

1.2..Definirea conceptului de audit intern

Functia de audit intern a cunoscut transformari succesive pana la stabilizarea definirii conceptului. Aceste abordari progresive au scos în evidenta o serie de elemente, care trebuie retinute pentru conturarea cadrului în care se înscrie auditul intern.

Din analiza evolutiei functiei auditului intern pâna în prezent putem aprecia urmatoarele elemente de implicare în viata entitatii auditate :

- consilierea acordata managerului ;

- ajutorul acordat salariatilor fara a-i judeca ;

- independenta si obiectivitatea totala a auditorilor.

a) Consilierea acordata managerului

Auditul intern reprezinta o functie de asistenta a managerului, pentru a-i permite sa-si administreze mai bine activitatile. Componenta de asistenta, de consiliere atasata auditului intern îl distinge categoric de orice actiune de control sau inspectie si este unanim recunoscuta ca având tendinte de evolutie în continuare.

Profesionalismul auditorului intern consta în arta si maniera de a emite o judecata de valoare asupra instrumentelor si tehnicilor folosite, cum ar fi : reguli, proceduri, instructiuni, sisteme informatice, tipuri de organizare s.a., care reprezinta ansamblul activitatilor de control utilizate de managerul institutiei sau responsabilul unui loc de munca, recunoscut de specialisti drept control intern.

Rolul auditorului intern este acela de a-l consilia pe manager pentru abordarile practice succesive deja elaborate prin analize si evaluari, de a da asigurari privind functionalitatea sistemului de control intern.

b) Ajutorul acordat salariatilor fara a-i judeca

Într-o entitate în care auditul intern face parte din cultura organizatiei, acesta este acceptat cu interes, dar într-o entitate care se confrunta cu riscuri potentiale importante, cu absenta conformitatii cu reglementarile de baza, cu o eficacitate scazuta si o fragilitate externa a acesteia, din cauza deturnarilor de fonduri, disparitiei activelor sau fraudei, este evident ca managerul respectiv va fi judecat, apreciat, considerat în functie de constatarile auditorului intern[2].

Într-un caz standard, misiunea de audit intern poate sa evidentieze ineficacitate, redundanta în sistem sau posibilitati de îmbunatatire a activitatilor ori actiunilor, dar exista mai multe motive pentru care managementul nu trebuie sa fie pus direct în discutie :

Obiectivele auditului intern au în vedere un control asupra activitatilor care sa conduca la îmbunatatirea performantei existente, si nu la judecarea acestuia, asa cum specialistul în fiscalitate ajuta la o mai buna aplicare a regimului fiscal.

Realizarile auditului intern nu trebuie puse în discutie de cel auditat, iar daca totusi acest lucru este facut, sa se efectueze într-o maniera pozitiva.


Responsabilitatile auditorului intern trebuie sa aiba în vedere faptul ca, adesea, analiza cauzelor unei nereguli scoate la iveala existenta unor puncte slabe care îsi au originea în insuficiente asupra carora responsabilul nu are un bun control. Cu aceasta ocazie se observa ca solutiile trebuie sa vina pe cale ierarhica sau chiar de la nivelul organizatiei, daca sunt probleme de dimensiune culturala, de formare profesionala, de buget, de organizare, de natura informatica s.a.

c) Independenta totala a auditorilor interni

Functia de audit intern nu trebuie sa suporte influente si presiuni care ar putea fi contrare obiectivelor fixate. Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independentei sub doua aspecte :

- independenta compartimentului în cadrul organizatiei, de aceea el trebuie sa functioneze subordonat celui mai înalt nivel ierarhic ;

- independenta auditorilor interni, ceea ce le va asigura obiectivitatea în activitatea pe care o vor desfasura.

Independenta si obiectivitatea sunt abateri de la functia de audit intern, care dauneaza eficacitatii si rigorii muncii de audit. Spre exemplu, trebuie sa avem în vedere ca nu putem fi medic si pacient în acelasi timp, fara sa stabilim un diagnostic cel putin subiectiv.

Respectarea standardului privind independenta presupune unele reguli:

- auditul intern nu trebuie sa aiba în subordine vreun serviciu operational ;

- auditorul intern trebuie sa poata avea acces în orice moment la persoanele de la toate nivelurile ierarhice, la bunuri, la informatii, la sistemele electronice de calcul ;

- recomandarile pe care le formuleaza trebuie sa nu constituie în nici un caz masuri obligatorii pentru management.

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva, care da unei organizatii o asigurare în ceea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor, o îndruma pentru a-i îmbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.

Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa-si atinga obiectivele, evaluând, printr-o abordare sistematica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control si de conducere a întreprinderii si facând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.[3]

1.3..Trasaturile auditului intern

Organizarea functiei de audit intern în cadrul entitatilor impune luarea în consideratie a urmatoarelor trasaturi :

- universalitatea;

- independenta;


- periodicitatea.

a) Universalitatea functiei de audit intern trebuie înteleasa în raport cu aria de aplicabilitate, scopul, rolul si profesionalismul persoanelor implicate în realizarea acestei functii.

Auditul intern exista si functioneaza în toate organizatiile, oricare ar fi domeniul de activitate a acestora. Initial el s-a nascut din practica întreprinderilor multinationale, apoi a fost transferat celor nationale, dupa care a fost asimilat în administratie. În România, auditul intern este impus institutiilor publice si structurilor asimilate acestora si recomandat entitatilor din sistemul privat.

Auditul financiar are ca obiect activitatile din domeniul financiar si contabil, pe când auditul intern are o arie mai extinsa, cuprinde toate activitatile desfasurate în cadrul entitatii, de aici universalitatea functiei de audit intern. Din practica a rezultat ca activitatile financiar-contabile reprezinta 20-25% din activitatile care fac obiectul auditului intern.

Putem afirma ca, acolo unde exista control intern, exista ai audit intern, deoarece "materia prima" a auditului intern este controlul intern. Datorita faptului ca auditul intern are scopul de a evalua controlul intern, iar controlul intern este universal, putem afirma ca si auditul intern este universal.

Functia de audit intern a devenit o functie de asistenta manageriala prin care auditorii interni îi ajuta pe managerii de la orice nivel sa stapâneasca bine celelalte functii si toate activitatile. Având în vedere ca managerii exista peste tot, si asistenta s-a extins în toate domeniile si se refera la toate activitatile.

Standardele internationale precizeaza ca auditorul intern nu trebuie sa cunoasca toate meseriile din lume. Oricât s-ar stradui, acesta nu poate sa fie la fel de bun ca cel care face zilnic aceeasi lucrare.

Specialitatea auditorului intern este sistemul de control intern. Însa pentru a-si putea exercita specialitatea, acesta trebuie sa aiba o buna cunoastere a mediului pe care-l auditeaza, sa înteleaga cadrul legislativ si normativ si sa-si însuseasca cultura organizatiei.

Într-un compartiment de audit intern nu exista oameni priceputi la toate. Aici vom gasi specialisti care au însusite cultura manageriala, cultura financiar-contabila, cultura informatica si alte culturi care sunt necesare într-o entitate.

b) Independenta auditorului intern semnifica faptul ca acesta trebuie sa aiba o gândire neîncorsetata, fara idei preconcepute, ca de exemplu ''totul merge foarte bine sau totul merge foarte prost''.

Auditorul intern nu poate fi controlor, pentru ca, atunci când va audita, va face control financiar de gestiune, si nici inspector, pentru ca în acest caz se va comporta ca un inspector fiscal. Auditorul intern nu poate fi nici altceva, respectiv nu poate fi manager sau o persoana care realizeaza procesul de achizitii.

Auditul intern este o activitate independenta, de asigurare a îndeplinirii obiectivelor si de consultanta, conceputa în scopul de a adauga valoare si de a îmbunatati activitatile unei organizatii. Astfel functia de audit intern, cu ocazia evaluarii controlului intern, stabileste :

- daca controlorul intern a depistat toate riscurile,

- daca pentru toate riscurile identificate a gasit procedurile cele mai adecvate,

- daca lipsesc controalele în anumite activitati,

- daca exista controale redundante,

apoi transforma în recomandari toate aceste constatari si concluzii asupra controlului intern prin raportul de audit pe care îl va înainta managerului. Auditul intern ofera departamentelor din organizatie, consiliului director, consiliului de administratie o opinie independenta si obiectiva asupra managementului riscului, controlului si guvernarii, masurând si evaluând eficacitatea acestora în atingerea obiectivelor stabilite ale organizatiei.

Auditul intern are trei principale preocupari:

raporteaza managerului la cel mai înalt nivel, pentru ca acesta este cel care poate lua decizii, respectiv directorului executivului sau consiliului de administratie ;

evalueaza si supervizeaza sistemul de control intern ;

ofera consiliere pentru îmbunatatirea managementului pe baza analizei riscurilor asociate activitatilor auditabile.

Auditul intern intra în cultura organizatiei atunci când managerul apeleaza la auditori. În aceste fel auditul intern devine o functie responsabila, caracterizata prin independenta.

Auditul intern este o functie si auditorul intern este o persoana care are obligatii, si acestea nu sunt minore.

c) Periodicitatea auditului intern este o functie stabila în cadrul entitatii si este si o functie

ciclica pentru cei auditati. Frecventa auditurilor va fi determinata de activitatea de evaluare a riscurilor. Astfel auditorii interni pot audita o entitate 8-12 saptamâni si apoi sa revina dupa o perioada de 2-3 ani, în functie de evolutia riscurilor.

În acest sens trebuie sa dispunem de un sistem de masurare a riscurilor. Acesta este planul de audit, care se realizeaza pe perioade strategice, de regula de 5 ani, structurat anual si care cuprinde toate activitatile. Diferenta este ca unele activitati vor fi auditate o data, iar altele de mai multe ori, în functie de evaluarea riscurilor. Pe baza planului de audit se stabileste si numarul 20220s1821u de auditori, si în functie de acestia se aleg riscurile care vor fi tratate si cele la care se va renunta pentru moment.

Periodicitatea auditului intern nu înseamna jumatate de norma, ci reprezinta faptul ca auditorul intern poate reveni oricând acolo unde considera ca este nevoie.

Auditul intern este o functie periodica deoarece se realizeaza conform unui plan si pe baza unor programe de activitate comunicate si aprobate anticipat.

Auditul intern ajuta entitatile sa-si atinga obiectivele, ceea ce se realizeaza printr-o organizare metodica si sistematica a procesului de audit, îndreptata spre îmbunatatirea controlului si proceselor de conducere la diferite perioade. Auditul intern trebuie sa urmareasca obiectivele generale, dar si alte elemente, ca[4]:

- existenta unor disensiuni între diferite niveluri ale organizatiei ;

- existenta anumitor lucruri care-i descurajeaza pe oameni sa lucreze mai bine s.a.

recomandarile si concluziile auditului intern sunt utile managementului de la toate nivelurile, în special cu privire la îmbunatatirile potentiale în procesul de management al riscului, pe care auditorul le va evalua din nou cu ocazia revenirii sale, ceea ce va asigura un plus de valoare organizatiei.

Auditorii nu auditeaza persoane, ci sisteme, entitati, programe, activitati s.a. în aceste sens rapoartele de audit nu contin nume si fapte. Aceasta nu înseamna ca auditul intern nu are implicatii asupra persoanelor. Daca descopera disfunctionalitati, nereguli, fraude, atunci responsabilii activitatilor respective vor avea probleme. Persoanele sunt inspectate de compartimentul de inspectie si astfel vom stabili daca s-au încalcat legile si regulamentele.

1.4..Auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre specialisti.

Controlul intern nu se organizeaza ca un compartiment distinct în cadrul entitatii, el regasindu-se în structura fiecarei functii a managementului, a fiecarei activitati si este în responsabilitatea fiecarui angajat. Fiecare raspunde de controlul sau intern. Managementului de linie, respectiv sefilor de compartimente, în afara propriului control intern, îi mai revin si alte atributii de control pe care poate sa le diminueze sau sa le dezvolte în functie de evolutia riscurilor în entitatea pe care o conduce. Auditul intern, spre deosebire de controlul intern, se organizeaza ca structura distincta în subordinea managerului general al entitatii.[5]

Sistemul de control intern din entitati cuprinde mai multe controale, asa cum am mai precizat, si anume : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, controlul partenerial, controale de calitate si controlul financiar preventiv, inventarierea patrimoniului, controlul contabil, controlul financiar, inspectii s.a. aceste controale pot fi grupate astfel :

- controale ex-ante : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic si controlul financiar preventiv ;

- controale ex-post : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, inventarierea patrimoniului, controlul casieriei, controlul contabil, controlul financiar, controalele de calitate, inspectia s.a.

Toate aceste controale enumerate nu se organizeaza în compartimente de sine statatoare, ci se regasesc pe fluxul de operatii între fazele unui lant procedural, fiind exercitate de fiecare post de lucru, la fiecare nivel de responsabilitate sau prin delegare de competenta si fiind atasate intrinsec activitatilor curente.



Datorita acestei organizari, atunci când auditorul intern stabileste inexistenta procedurilor, inadaptabilitatea sau neactualizarea sistematica a acestora, în functie de evolutia riscurilor, neimplementarea recomandarilor s.a.

Acest sistem este specific României, care a implementat auditul intern în sectorul public începând cu 1 ianuarie 2003.

Având în vedere atât particularitatile sistemului anglo-saxon, cât si specificul sistemului de control intern românesc, consideram necesara instituirea unei structuri de control intern în cadrul entitatilor publice în subordinea managerului general care sa aiba ca principale atributii urmatoarele:

- implicarea în crearea procedurilor acolo unde nu exista;

- supravegherea actualizarii sistematice a procedurilor în functie de schimbarile legislative si de evolutia riscurilor;

- coordonarea sistemului de control intern al entitatii si realizarea evaluarii riscurilor;

- sprijinirea managementului pentru implementarea recomandarilor auditorilor interni;

- asigurarea consultantei solicitate de management.

Structura de control intern, organizata numai la nivelul ordonatorilor principali, trebuie

dimensionata de analiza evaluarii riscurilor asociate activitatilor si nu este potrivit sa depaseasca jumatate din numarul auditorilor.

1.5..Reglementarea si coordonarea auditului intern în România

1.5.1..Contextul general

Prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern[6] si Ordonanta Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern[7] a fost reglementat auditul intern la entitatile publice, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public, ca activitate functional independenta si obiectiva. Legea include urmatoarele categorii de entitati publice: autoritatea publica, institutia publica, regia autonoma, compania sau societatea nationala, societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar si care are personalitate juridica.

1.5.2..Obiectivele si sfera de activitate a auditului public intern

Obiectivele auditului public intern, conform articolului 3 din lege, sunt :

a) asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa îmbunatateasca sistemele si activitatile entitatii publice;

b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se îmbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.



Sfera auditului public intern cuprinde :

a) Activitati financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor pâna la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;

b) Constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la încasarea acestora;

c) Administrarea patrimoniului public, precum si vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat sau public al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) Sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele informatice aferente.

Obiectivele specifice ale auditului intern pentru entitatile economice din sectorul sau domeniul public vor avea la baza un cadru comun elaborat de Ministerul Finantelor Publice si Camera Auditorilor Financiari din România.

1.5.3..Organizarea auditului intern

Din punct de vedere structural, auditul intern este organizat astfel :

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) ;

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) ;

c) Compartimentele de audit public intern din entitatile publice.

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) functioneaza pe lânga unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) si este un organism cu caracter consultativ, având rolul de a actiona în vederea definirii strategiei si a îmbunatatirii activitatii de audit intern în sectorul public.

CAPI a fost constituit din 11 membri alesi pe viata, în urma unui proces de selectie pe baza ordinului ministrului finantelor publice[8], având urmatoarea structura :

- Presedintele Camerei Auditorilor financiari din România ;

- Profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului intern-doua personae;

- Specialisti cu înalta calificare în domeniul auditului intern-trei persoane;

- Directorul general al UCAAPI;

- Experti din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publica, juridic, sisteme informatice -patru persoane.


CAPI este condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre membrii comitetului pentru o perioada de trei ani, care convoaca întâlnirile CAPI.

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) s-a înfiintat în cadrul Ministerului Finantelor Publice, în subordinea directa a ministrului, si este structurata pe departamente de specialitate.

UCAAPI este condusa de un director general, numit de ministrul finantelor publice cu avizul CAPI.

Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o înalta calificare profesionala în domeniul financiar-contabil sau al auditului, o competenta profesionala corespunzatoare si sa îndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului intern.

c) Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel :

Conducatorul institutiei publice sau, în cazul altor entitati publice, organul de conducere colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit public intern ;

La institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul public intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de audit public intern al Ministerului Finantelor Publice.

Conducatorul entitatii publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entitati publice, stabileste si mentine un compartiment functional de audit public intern, cu acordul entitatii publice superioare; daca acest acord nu se da, auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice care a decis aceasta[9].

Compartimentul de audit public intern se constituie în subordinea directa a conducerii entitatii publice si, prin atributiile sale, nu trebuie sa fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern si în desfasurarea activitatilor supuse auditului public intern.


1.5.4..Desfasurarea auditului intern

Auditul intern la entitatile publice se efectueaza de catre compartimentul de audit public intern, care evalueaza daca sistemele de management si de control intern sunt transparente si conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate.

Auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate într-o entitate publica, inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si la administrarea patrimoniului public.

Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel putin o data la trei ani, fara a se limita la acestea, urmatoarele :

a) angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata, inclusiv din fondurile comunitare;

b) platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la încasarea acestora;

f) alocarea creditelor bugetare;

g) sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare al deciziilor;

i) sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j) sistemele informatice.

Misiunile de audit public intern pot avea ca obiective principale :

asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele, regulamentele si legile -auditul de regularitate;

evaluarea de profunzime a sistemelor de conducere si de control intern în scopul înlaturarii eventualelor nereguli si deficiente din cadrul entitatii publice -auditul de sistem;

examinarea impactului efectiv al atingerii obiectivelor si calitatii dorite stabilite de entitatea publica în conditiile utilizarii criteriilor de economicitate, eficienta si eficacitate -auditul performantei.

1.6. Organizarea internationala a auditului intern

Auditul intern desfasurat în cadrul organizatiilor este o functie, si aceasta se exercita în baza unor standarde profesionale acceptate pe plan international. În acest sens, auditorii interni se supun unor reguli comune pe care si le-au impus si care au, totusi, un caracter relativ, în functie de cultura specifica organizatiei si cultura nationala[10].

Organizatia internationala a activitatii de audit intern a fost initiata prin fondarea Institutului Auditorilor Interni (The Institute of Internal Auditors) - I.I.A., în anul 1941, în S.U.A., cu sediul în Orlando, Florida. Începuturile au fost marcate puternic de originile sale anglo-saxone, dar internationalizarea s-a realizat progresiv pe masura afilierii si a altor institute nationale si chiar membrii individuali.

I.I.A are o bogata activitate în domeniul pregatirii profesionale, de cercetare si de publicistica, concretizata în[11]:

organizarea anuala a examinarilor profesionale pentru obtinerea calitatii internationale de C.I.A, prin rotatie, în diferite orase ale lumii;

stabilirea si actualizarea sistematica, pe baza cercetarilor proprii si a practicii internationale, pentru toti membrii sai, a standardelor internationale în domeniu;

redactarea revistei "Auditorul intern" (The Internal Auditor);

elaborarea si actualizarea periodica a "normelor de buna practica internationala" sau a "normelor de practica sanatoasa în domeniu";

organizarea de conferinte si colocvii pentru dezbateri de specialitate la nivel international, prin rotatie, în diverse zone geografice.

Elaborarea standardelor de catre I.I.A. a fost un proces în timp, realizat prin parcurgerea sistematica mai multor etape, astfel:

în anul 1947, s-a redactat "Declaratia responsabilitatilor" care a definit obiectivele si domeniul de actiune ale auditului intern;

în anii 1981, 1991 si 1995, datorita evolutiei functiei de audit intern, în întreaga lume au fost revizuite standardele de audit intern;

în anul 1999, Comitetul de Directie al I.I.A. a creat un grup de lucru pentru a vedea daca exista diferente privind modul de aplicare al standardelor în lume, daca standardele pot fi îmbunatatite si cum se poate realiza aceasta,

în anul 2002, pe baza studiului, s-au actualizat standardele si normele profesionale, varianta în vigoare în prezent.



Studiul realizat de grupul de lucru a fost coordonat de Australa care a implicat peste 800 de persoane, la nivel international, respectiv profesori, auditori, cercetatori si studenti, pornind de la cadrul de competenta al auditului intern din 1998 si studiile realizate de diferite universitati.

Concluziile studiilor realizate au facut referiri, în principal, la[12]:

auditul intern se bazeaza pe evaluarea riscurilor;

profesionalismul trebuie sa fie global;

profesia se schimba, astfel a evoluat si sloganul/paradigma auditului intern, de la o activitate de detectare catre una de prevenire a riscurilor;

rolul auditorului intern a suferit o metamorfoza, respectiv de la o persoana care informa actionarii, la o persoana care urmareste schimbarea pozitiva a organizatiei;

s-a stabilit structura Ghidului auditorului intern, care ar trebui sa fie:

nivelul 1 - Codul etic si Standarde de audit intern;

nivelul 2 - Consultanta practica;

nivelul 3 - Dezvoltarea de practici, cercetari fundamentale, publicatii profesionale, seminarii si conferinte.

nivelurile 1 si 2 se compun din ghiduri care sunt obligatorii, iar nivelul 3 contine ghiduri cu caracter facultativ, ala cum rezulta din Figura nr.4 - Ghidul auditorului intern;

se contureaza tot mai pregnant rolul preventiv al auditorului intern;

intereseaza sa se stie cuantumul plusvalorii adaugate organizatiei de catre auditorii interni;

managerii care au urmarit rezultatele studiilor au considerat prea extinse atributiile auditorilor interni si au întrebat daca nu cumva acestia au senzatia ca ei conduc organizatiile.

Studiul international, realizat de grupul de lucru al universitatilor sub coordonarea Australiei, prin aceste concluzii, a contribuit la actualizarea Standardelor profesionale, respectiv a bunei practici în domeniu, care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2002.

ACTIVITĂŢI DE

CODUL DEONTOLOGIC

NORME DE


DEFINIREA AUDITULUI INTERN

ACTIVITĂŢI DE

ASIGURARE

CONSILIERE

APLICARE

STANDARDE DE CALIFICARE

STANDARDE DE REALIZARE

STANDARDE DE IMPLEMENTARE

GHIDURI PRACTICE DE ÎNDRUMARE

GHIDURI AJUTĂTOARE DE

DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

Figura 2.1. Ghidul auditorului intern[13]

Rezultatele acestui studiu au contribuit la o serie de schimbari referitoare la functia de audit intern, respectiv aceasta a devenit o parte a managementului riscului, în apropierea celor care se ocupa cu monitorizarea activitatilor si scopul auditului intern de detectare s-a transformat în unul de prevenire a aparitiei riscurilor majore.

De asemenea, mai exista o schimbare importanta, în sensul ca raspunderea auditorilor interni de a nu gresi în evaluarile pe care le efectueaza s-a transferat asupra managementului general, caruia îi revine sarcina implementarii obiectivelor stabilite[14].

1.7. Standarde de audit intern

Auditul intern se efectueaza în diferite entitati, deci în medii culturale si juridice eterogene, având marimi, structuri si obiective diverse, precum si specialisti care, la rândul lor, sunt formati de scoli diferite, cu practici diferite. Toate aceste particularitati pot influenta într-o masura mai mare sau mai mica practica auditului intern din fiecare mediu.

Având în vedere aceste aspecte, pe plan international au aparut standarde de practica profesionala a auditului intern care sunt recomandate auditorilor interni indiferent de mediul în care-si desfasoara activitatea si pe baza carora acestia trebuie sa-si realizeze propriile standarde de aplicare a auditului intern.

Standardele profesionale ale auditorilor interni cuprind mai multe componente, legate logic într-un tot unitar, care ghideaza activitatea acestora, recunoscute de practicieni în domeniu, si anume[15]:

Codul privind conduita etica a auditorului intern;

Standardele de atribut - seria 1000 - denumire si Standarde de calificare;




Standardele de realizare - seria 2000 - denumite si Standarde de functionare;

Standarde de palicare practica - seria AP 1000 si AP 2000 - care sunt Standarde de implementare în cadrul misiunilor specifice.

În practica, Standardele internationale de audit intern sunt în permanenta actualizate pentru îmbunatatirea practicii în domeniu si minimizarea posibilelor conflicte de interese.

1.7.1. Codul privind conduita etica a auditorului intern

Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezinta un ansamblu de principii si reguli de conduita care trebuie sa guverneze activitatea auditorilor interni.

Prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern se aplica salariatilor care ocupa functia de auditor intern în cadrul entitatilor publice care au obligatia de a organiza structuri de audit public intern conform prevederilor Legii nr.672/2002 privind auditul public intern.

Scopul Codului privind conduita etica a auditorului intern este crearea cadrului etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel încât acesta sa îsi îndeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si în mod constiincios îndatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii institutiei sau autoritatii publice în care îsi desfasoara activitatea.

Realizarea scopului Codului privind conduita etica a auditorului intern presupune îndeplinirea urmatoarelor obiective[16]:

Performanta - profesia de auditor intern presupune desfasurarea unei activitati la cei mai ridicati parametri, în scopul îndeplinirii cerintelor interesului public, în conditii de economicitate, eficacitate si eficienta;

Profesionalismul - profesia de auditor intern presupune existenta unor capacitati intelectuale si experiente dobândite prin pregatire si educatie si printr-un cod de valori si conduita comun tuturor auditorilor interni;

Calitatea serviciilor - consta în competenta auditorilor interni de a-si realiza sarcinile ce le revin cu obiectivitate, responsabilitate, sârguinta si onestitate;

Încrederea - în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, auditorii interni trebuie sa promoveze cooperarea si bunele relatii cu ceilalti auditori interni si în cadrul profesiunii, iar sprijinul si cooperarea profesionala, echilibrul si corectitudinea sunt elemente esentiale ale profesiei de auditor intern, deoarece încrederea publica si respectul de care se bucura un auditor intern reprezinta rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni;

Conduita - auditorii interni trebuie sa aiba o conduita ireprosabila atât pe plan profesional, cât si personal;

Credibilitatea - informatiile furnizate de rapoartele si opiniile auditorilor interni trebuie sa fie fidele realitatii si de încredere.


Codul privind conduita etica a auditorului intern este structurat în doua componente esentiale:

- principiile fundamentale pentru profesia si practica de audit public intern;

- regulile de conduita care impun normele de comportament pentru auditorii interni.

Principii fundamentale[17]

În desfasurarea activitatii auditorii interni sunt obligati sa respecte urmatoarele principii fundamentale:

A. Integritatea - conform acestui principiu, auditorul intern trebuie sa fie corect, onest si incoruptibil, integritatea fiind suportul încrederii si credibilitatii acordate rationamentului auditorului intern.

B. Independenta si obiectivitatea. Independenta, independenta fata de entitatea auditata si oricare alte grupuri de interese este indispensabila; auditorii interni trebuie sa depuna toate eforturile pentru a fi independenti în tratarea problemelor aflate în analiza; auditorii interni trebuie sa fie independenti si impartiali atât în teorie, cât si în practica; în toate probleme legale de munca de audit independenta auditorilor interni nu trebuie sa fie afectata de interese personale sau exterioare; auditorii interni au obligatia de a nu se implica în acele activitati în care au un interes legitim.

Obiectivitatea.[18] În activitatea lor auditorii interni trebuie sa manifeste obiectivitate si impartialitate în redactarea rapoartelor, care trebuie sa fie precise si obiective; concluziile si opiniile formulate în rapoarte trebuie sa se bazeze exclusiv pe documentele obtinute si analizate conform standardelor de audit; auditorii interni trebuie sa foloseasca toate informatiile utile primite de la entitatea auditata si din alte surse. De aceste informatii trebuie sa se tina seama în opiniile exprimate de auditorii interni în mod impartial. Auditorii interni trebuie sa analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditata si, în functie de pertinenta acestora, sa formuleze opiniile si recomandarile proprii; auditorii interni trebuie sa faca o evaluare echilibrata a tuturor circumstantelor relevante si sa nu fie influentati de propriile interese sau de interesele altora în formarea propriei opinii.

C. Confidentialitatea. Auditorii interni sunt obligati sa pastreze confidentialitatea în legatura cu faptele, informatiile sau documentele despre care iau cunostinta în exercitarea atributiilor lor; este interzis ca auditorii interni sa utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui tert informatiile dobândite în exercitarea atributiilor de serviciu.

În cazuri exceptionale auditorii interni pot furniza aceste informatii numai în conditiile expre prevazute de normele legale în vigoare.

D. Competenta profesionala. Auditorii interni sunt obligati sa îsi îndeplineasca atributiile de serviciu cu profesionalism, competenta, impartialitate si la standarde internationale, aplicând cunostintele, aptitudinile si experienta dobândite.

E. Neutralitatea politica. Auditorii interni trebuie sa fie neutri din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în mod impartial a activitatilor; în acest sens ei trebuie sa îsi mentina



independenta fata de orice influente politice. Auditorii au obligatia ca în exercitarea atributiilor ce le revin sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

Reguli de conduita[19]

Regulile de conduita sunt norme de comportament pentru auditorii interni si reprezinta un ajutor pentru interpretarea principiilor si aplicarea lor în practica, având rolul sa îndrume din punct de vedere etic auditorii interni.

1. Integritatea:

a) exercitarea profesiei cu onestitate, buna-credinta si responsabilitate;

b) respectarea legii si actionarea în conformitate cu cerintele profesiei;

c) respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entitatii;

d) se interzice auditorilor interni sa ia parte cu buna stiinta la activitati ilegale si angajamente care discrediteaza profesia de auditor intern sau entitatea publica din care fac parte.

2. Independenta si obiectivitatea:

a) se interzice implicarea auditorilor interni în activitati sau în relatii care ar putea sa fie în conflict cu interesele entitatii publice si care ar putea afecta o evaluare obiectiva;

b) se interzice auditorilor interni sa asigure unei entitati auditate alte servicii decât cele de audit si consultanta;

c) se interzice auditorilor interni, în timpul misiunii lor, sa primeasca din partea celui auditat avantaje de natura materiala sau personala care ar putea sa afecteze obiectivitatea evaluarii lor;

d) auditorii interni sunt obligati sa prezinte în rapoartele lor orice documente sau fapte cunoscute de ei, care în caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate.

3. Confidentialitatea: se interzice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute în cursul activitatii lor în scop personal sau într-o maniera care poate fi contrara legii ori în detrimentul obiectivelor legitime si etice ale entitatii auditate.

4. Competenta:

a) auditorii interni trebuie sa se comporte într-o maniera profesionala în toate activitatile pe care le desfasoara, sa aplice standarde si norme profesionale si sa manifeste impartialitate în îndeplinirea atributiilor de serviciu;

b) auditorii interni trebuie sa se angajeze numai în acele misiuni pentru care au cunostintele, aptitudinile si experienta necesare;


c) auditorii interni trebuie sa utilizeze metode si practici de cea mai buna calitate în activitatile pe care le realizeaza; în desfasurarea auditului si în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de baza si la standardele de audit general acceptate.

d) auditorii interni trebuie sa îsi îmbunatateasca în mod continuu cunostintele, eficienta si calitatea activitatii lor; seful compartimentului de audit public intern, respectiv conducatorul entitatii publice, trebuie sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale a auditorilor interni, perioada alocata în acest scop fiind de minimum 15 zile lucratoare pe an;

e) auditorii interni trebuie sa aiba un nivel corespunzator de studii de specialitate, pregatire si experienta profesionale elocvente;

f) auditorii interni trebuie sa cunoasca legislatia de specialitate si sa se preocupe în mod continuu de cresterea nivelului de pregatire, conform standardelor internationale;

g) se interzice auditorilor interni sa îsi depaseasca atributiile de serviciu.

Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern/organul ierarhic superior verifica respectarea prevederilor Codului privind conduita etica a auditorului intern.

1.7.2. Standarde de calificare

Standardele de atribut sau de calificare enunta caracteristicile structurilor de audit si persoanele individuale implicate în efectuarea activitatilor de audit intern si se compun din patru standarde principale (1000, 1100, 1200, 1300) cu mai multe standarde subsidiare, denumite si standarde de implementare practica, prezentate în anexa Standardele de audit intern[20].

1.7.3. Standarde de functionare

Standardele de functionare sau de realizarea descriu activitatile de audit intern, definesc criteriile de calitate pentru masurarea acestora si se compun din sapte standarde principale (2000, 2100, 2200, 2300, 2400, 2500, 2600) si din mai multe standarde subsidiare, denumite si standarde de implementare practica, prezentate în anexa Standarde de audit intern.

1.7.4. Standarde de implementare

Standardele subsidiare, de aplicare practica sau de implementare reprezinta transpunerea în practica a Standardelor de calificare si a Standardelor de realizare pentru misiuni specifice, cum ar fi: realizarea unui audit de regularitate, inspectarea unei fraude s.a.În anexa Standardele de audit intern sunt prezentate si comentate cele doua categorii de standarde, si anume Standardele de calificare si Standardele de functionare, fiecare fiind completate cu Standardele de implementare, notate cu literele A (asigurare) si C (consiliere).Standardele constituie Biblia auditorului intern si trebuie sa fie implementate si aplicate pas cu pas, conducând astfel la rezultatele asteptate.În concluzie standardele exista pentru[21]:- ghidarea muncii auditorului intern;

- contributia continua la activitatea de analiza si evaluare a riscurilor;

- orientarea catre servicii cu valoare adaugata;

- evaluarea performantei muncii de audit intern.

Ţintele de mai sus vor putea fi atinse numai daca, în activitatea concreta de audit intern, vom aplica linia standardelor internationale si a standardelor proprii, buna practica recunoscuta în



domeniu, daca vom avea preocupari pentru perfectionarea continua a modului de abordarea a auditului si vom fi critici cu noi însine.

În România, în baza Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, au fost elaborate Normele generale privind exercitarea auditului public intern, care reprezinta manualul de audit intern, si în baza acestora entitatile publice si-au elaborat norme specifice, proprii, de exercitare a auditului intern.

1.8. Responsabilitatea auditorului intern

Auditorii interni care sunt functionari publici sunt selectati si au drepturile, obligatiile si incompatibilitatile prevazute de Statutul functionarilor publici.

Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de catre conducatorul entitatii publice, respectiv de catre organul colectiv de conducere, cu avizul conducatorului compartimentului de audit public intern.

Auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzator ierarhiei acestei functii în cadrul sistemului de salarizarea a functionarilor publici; totodata auditorii interni beneficiaza de un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salarul de baza brut lunar.

Pentru auditorii interni care nu sunt functionari publici selectarea, stabilirea drepturilor si obligatiilor se fac în concordanta cu regulamentele proprii de functionare a entitatii publice.

Auditorii interni trebuie sa îsi îndeplineasca atributiile în mod obiectiv si independent, cu profesionalism si integritate, conform prevederilor Legii 672/2002 privind auditul public intern si potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit public intern[22].

Pentru actiunile lor, întreprinse cu buna-credinta în exercitiul atributiilor si în limita acestora, auditorii interni nu pot fi sanctionati sau trecuti în alta functie. Auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situatii pe care le-au constatat în cursul ori în legatura cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern. Ei sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public intern desfasurat la o entitate publica. Raspunderea pentru masurile luate în urma analizarii recomandarilor prezentate în rapoartele de audit apartine conducerii entitatii publice.

Auditorii interni trebuie sa respecte prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern. Ei au obligatia perfectionarii cunostintelor profesionale; seful compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entitatii publice, va asigura conditiile necesare pregatirii profesionale, perioada destinata în acest scop fiind de minimum 15 zile pe an[23].

Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la o structura/entitate publica daca sunt soti, rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiva. Ei nu trebuie implicati în vreun fel în îndeplinirea activitatilor pe care în mod potential le pot audita si nici în elaborarea si implementarea sistemelor de control intern al entitatilor publice[24].




Auditorii interni care au responsabilitati în derularea programelor si proiectelor finantate integral sau partial de Uniunea Europeana nu trebuie implicati în auditarea acestor programe.

Auditorilor interni nu trebuie sa li se încredinteze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care acestia au detinut functii sau au fost implicati în alt mod; aceasta interdictie se poate ridica dupa trecerea unei perioade de 3 ani.

CAPITOLUL 2 - METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT

2.1. Planificarea misiunii de audit

Planul de audit intern se întocmeste de catre compartimentul de audit public intern. Selectarea misiunilor de audit public intern se face în functie de urmatoarele elemente de fundamentare:

a) Evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni;

b) Criteriile semnal/sugestiile conducatorului entitatii publice, respectiv: deficiente constatate anterior în rapoartele de audit public intern; deficiente constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspectiilor; deficiente consemnate în rapoartele Curtii de Conturi; alte informatii si indicii referitoare la disfunctionalitati sau abateri; aprecieri ale unor specialisti, experti etc. cu privire la structura si dinamica unor riscuri interne sau de sistem; analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale functionalitatii sistemului; evaluarea impactului unor modificari petrecute în mediul în care evolueaza sistemul auditat;

c) Temele defalcate din planul anual al UCAAPI. Conducatorii entitatilor publice sunt obligati sa ia toate masurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI sa fie introduse în planul anual de audit public intern al entitatii, realizate în bune conditii si raportate în termenul fixat;

d) Numarul entitatilor publice subordonate;

e) Respectarea periodicitatii în auditare, cel putin o data la 3 ani;

f) Tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate publica subordonata;

g) Recomandarile Curtii de Conturi.

Proiectul planului de audit public intern este întocmit pâna la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreaza.

Conducatorul entitatii publice aproba proiectul planului anual de audit public intern pâna la 20 decembrie a anului precedent. Planul anual de audit public intern reprezinta un document oficial. El este pastrat în arhiva institutiei publice împreuna cu referatul de justificare în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale.

Proiectul planului anual de audit public intern este însotit de un referat de justificare a modului în care sunt selectate misiunile de audit cuprinse în plan. Referatul de justificare trebuie sa cuprinda pentru fiecare misiune de audit public intern, rezultatele analizei riscului asociat (anexa la referatul de justificare), criteriile semnal si alte elemente de fundamentale, care au fost avute în vedere la selectarea misiunii respective.

Planul de audit public intern are urmatoarea structura:

- scopul actiunii de auditare;

- obiectivele actiunii de auditare;

- identificarea/descrierea activitatii/operatiunii supuse auditului public intern;

- identificarea/descrierea entitatii/entitatilor publice sau a structurilor organizatorice la care se va desfasura actiunea de auditare;

- durata actiunii de auditare;

- perioada supusa auditarii;

- numarul de auditori proprii antrenati în actiunea de auditare;

- precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunostinte de specialitate, precum si a numarului de specialisti cu care urmeaza sa se încheie contracte externe de servicii de expertiza/consultanta (daca este cazul);

- numarul de auditori care urmeaza sa fie atrasi în actiunile de audit public intern în cadrul structurilor descentralizate.

Actualizarea planului de audit public intern se face în functie de:

- modificarile legislative sau organizatorice, care schimba gradul de semnificatie a auditarii anumitor operatiuni, activitati sau actiuni ale sistemului;

- solicitarile UCAAPI / entitatea ierarhic imediat superioara de a introduce / înlocui / elimina unele misiuni din planul de audit public intern.

Actualizarea planului de audit public intern se realizeaza prin întocmirea unui Referat de modificare a planului de audit public intern, aprobat de conducatorul entitatii publice.

seful compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit public intern si trebuie sa asigure resursele necesare îndeplinirii planului de audit public intern în mod eficient[25].

Pentru stabilirea misiunii de audit intern ce urmeaza a se desfasura se analizeaza planul anual al compartimentului de audit public intern, unde pentru fiecare misiune sunt prezentate urmatoarele elemente: domeniul auditat, obiectivele, activitatile care urmeaza sa fie evaluate pentru identificarea riscurilor asociate, perioada supusa auditului, timpul afectat pentru realizarea misiunii si numarul de auditori.

În practica, în mod optional, se poate întocmi o informare-cadru privind misiunea de audit intern care urmeaza a se desfasura, cu scopul de a informa propria conducere despre perioada în care se va derula misiunea, obiectivele si auditorii interni implicati si obtinerea aprobarii acesteia pentru începerea misiunii.[26]

Activitatea de desfasurare a unei misiuni de audit intern este deosebit de laborioasa si de aceea si în informarea-cadru trebuie sa se mentioneze:

- entitatea publica;



- cadrul legal în baza caruia se va efectua misiunea;

- perioada supusa auditarii;

- perioada alocata desfasurarii misiunii;

- planificarea misiunii, având ca scop alocarea timpului si a auditorilor care vor efectua activitatile preliminare si presupunând: prelucrarea informatiilor, analiza riscurilor asociate si interventia la fata locului, întocmirea documentelor preliminare, elaborarea documentelor finale;

- activitatile care urmeaza sa fie auditate;

- instrumentele si tehnicile care vor fi utilizate;

- concluzii - prin care se fac recomandari în vederea îndeplinirii misiunii, cum ar fi de exemplu, respectarea termenelor planificate.[27]

Scopul notificarii este acela ca entitatea publica care urmeaza a fi auditata sa fie înstiintata asupra misiunii de si principalelor obiective care urmeaza a fi auditate, durata misiunii, interventiilor la fata locului si eventual sa efectueze o serie de pregatiri, si anume persoanele potentiale care urmeaza sa furnizeze informatiile necesare, materialele care se solicita prin aceasta, si daca este cazul si exista motive întemeiate, sa obtina o amânare.[28]

În practica, pe lânga misiunile de audit intern planificate, pot, în mod exceptional, sa mai fie realizate si misiuni ad-hoc.

Misiunile de audit ad-hoc (misiuni solicitate de conducerea entitatii publice) se desfasoara conform procedurilor prevazute în norme, însa termenul de notificare poate fi redus, dar nu mai putin de trei zile calendaristice.

Specific realizarii misiunilor de audit intern este faptul ca, în etapa de pregatire, notificarea se înainteaza de catre structura de audit intern entitatii publice auditate, însotita de carta auditorului intern, comunicându-se astfel drepturile si obligatiile auditorilor interni pe parcursul desfasurarii misiunii de audit.

Misiunile de audit intern se desfasoara conform normelor metodologice proprii activitatii de audit intern ale fiecarei entitati.

Misiunile de audit intern se realizeaza printr-o metodologie proprie si presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Pregatirea misiunii de audit intern;

2. Interventia la fata locului;

3. Raportul de audit intern;

4. Urmarirea recomandarilor.



Derularea misiunilor de audit intern conformelor etapelor prevazute presupune respectarea unor proceduri care se finalizeaza cu documente specifice acestora, conform normelor general privind exercitarea auditului public intern si normelor specifice elaborate de entitatile publice auditate, avizate de UCAAPI sau de organul ierarhic superior.

2.2. Pregatirea misiunii de audit intern

Etapa pregatirii misiunii de audit intern comporta urmatoarele proceduri:

1. Initierea auditului;

2. Colectarea si prelucrarea informatiilor;

3. Identificarea si analiza riscurilor;

4. Elaborarea programului de audit;

5. sedinta de deschidere.

1. Initierea auditului

Procedura de initiere a auditului presupune întocmirea unor documente care autorizeaza misiunea si creeaza independenta auditorilor fata de cel auditat[29].

Autorizarea efectuarii misiunii de audit intern se realizeaza prin întocmirea si transmiterea ordinului de serviciu echipei de auditori interni. Rolul acestui document este de repartiza sarcinile pe auditori pentru ca acestia sa poata demara misiunea de audit intern.

Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de structura de audit intern si se întocmeste de catre coordonatorul acesteia pe baza planului de audit intern si a informarii-cadru privind efectuarea misiunii de audit intern.

Practicienii mai utilizeaza ordinul de serviciu si pentru urmarirea implementarii recomandarilor în termenele prevazute, dar în acest caz ordinul precizeaza obiectul deplasarii la entitate pentru urmarirea modului de implementare a recomandarilor atunci când cei auditati nu respecta procedurile stabilite de norme cu privire la implementarea acestora.

În cadrul misiunilor ad-hoc, ordinul de serviciu trebuie sa fie aprobat si de conducatorul institutiei publice, având în vedere ca misiunea nu este cuprinsa în Planul anual de audit intern.

Asigurarea independentei auditorilor fata de entitatile publice auditate se realizeaza prin întocmirea declaratiei de independenta, al carui scop este verificarea incompatibilitatilor personale ale auditorilor interni fata de conducere si personalul entitatii auditate. Astfel un auditor nu va fi desemnat acolo unde exista incompatibilitati personale, decât daca repartizarea lui este imperios necesara, fiind furnizata în acest sens o justificare din partea conducatorului structurii de audit intern.

În situatia aparitiei unei incompatibilitati a auditorilor interni, acestia au obligatia sa raporteze conducatorului structurii de audit, care va lua masurile de eliminare a acestei


incompatibilitati. Un exemplu de solutionare a incompatibilitatilor se realizeaza prin schimbarea obiectivelor între auditori sau chiar prin schimbarea auditorului în cauza de la misiunea repartizata.

Daca în timpul efectuarii misiunii de audit apare o incompatibilitate reala sau presupusa, auditorii sunt obligati sa-l informeze de urgenta pe seful structurii de audit intern. Acesta va constata incompatibilitatile personale ale auditorilor interni si va proceda la diminuarea lor prin negociere sau transferul atributiilor între auditori.

2. Colectarea si prelucrarea informatiilor

Procedura de colectare si prelucrare este de fapt pregatirea informatiilor în vederea efectuarii analizei de risc si pentru identificarea informatiilor necesare, fiabile, pertinente si utile în vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit.

Cunoasterea domeniului auditabil îl ajuta pe auditor sa se familiarizeze cu entitatea (structura) auditata[30].

Colectarea informatiilor din etapa de pregatire a desfasurarii misiunii de audit intern faciliteaza realizarea procedurilor specifice si în mod deosebit procedura de analiza a riscurilor.

Concret, auditorii interni:

- porta discutii cu conducerea pentru a li se prezenta cadrul general de functionare a entitatii când se vor solicita principalele documente: organigrama (se comporta cu organigrama pe care o avem), regulamentul de organizare si functionare, fisele posturilor, regulamente interne;

- se deplaseaza la fiecare compartiment implicat în misiunea de audit, unde se desfasoara activitatile cuprinse în plan si se familiarizeaza cu activitatea ce va fi auditata si solicita:

- posturile cuprinse în schema;

- circulatia documentelor si situatia de la fata locului;

- modul de derulare a activitatii cu caracter general;

- procedurile, normele interne, circularele, iar daca nu au proceduri formalizate, retin aceasta problema pentru etapa urmatoare de analiza a riscurilor.

Realizarea procedurii de colectare si prelucrare a informatiilor presupune din partea auditorilor un dialog profesional cu cei auditati, carora trebuie sa le comunice ca sunt prezenti pentru a întelege specificul activitatii lor si a-i sprijini pentru îmbunatatirea acesteia.

Auditorii interni completeaza informatiile culese cu cadrul legal, respectiv legea de organizare si functionare a entitatii publice, normele metodologice de aplicare, instructiunile si alte acte care reglementeaza domeniul auditat, aflate de regula la sediul structurii de audit intern, materializat în documentul Colectarea informatiilor.

De asemenea, auditorii interni se mai informeaza de pe Internet, din mass-media, din rapoartele altor organe de control, din rapoartele auditorilor externi, daca este cazul.


Prelucrarea informatiilor, presupune analiza acestora cu scopul identificarii obiectelor auditabile.

Colectarea si prelucrarea informatiilor presupun:

è Identificarea principalelor elemente ale contextului institutional si socio-economic în care entitatea (structura) auditata îsi desfasoara activitatea;

è Analiza cadrului normativ ce reglementeaza activitatea entitatii (structurii) auditate;

è Analiza entitatii (structurii) auditate si activitatilor sale (organigramei, regulamentelor de functionare, fiselor posturilor, procedurilor scrise);

è Analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfasurare a misiunii de audit intern;

è Identificarea punctelor cheie ale functionarii entitatii (structurii) auditate si ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabila a punctelor tari si slabe;

è Identificarea constatarilor semnificative si recomandarilor din rapoartele de audit precedente, care ar putea sa afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit intern;

è Identificarea si evaluarea riscurilor cu incidenta semnificativa;

è Identificarea surselor potentiale de informatii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului si aprecierea validitatii si credibilitatii acestor informatii.

În aceasta faza se deschid si se completeaza Fisele de identificare si analiza a problemei (FIAP) pe baza discutiei în sedinta a riscurilor analizate, identificate si clasate, ceea ce presupune urmatoarea procedura:

- discutia cu seful structurii auditate a problemei constatate;

- întocmirea FIAP;

- avizarea la unitate pentru conformitate;

- supervizarea.

Din practica s-a constatat ca aceasta procedura elimina refacerea FIAP semnate pentru conformitate de reprezentantul entitatii auditate.

3. Identificarea si analiza riscurilor

Identificarea si analiza riscurilor reprezinta poate cea mai importanta procedura de pregatire a misiunilor de audit intern si se realizeaza în vederea elaborarii programului de audit.

Desfasurarea corecta a acestei proceduri, conform normelor metodologice, va contribui în mare masura la realizarea obiectivelor misiunii de audit intern.

Normele generale de aplicare a auditului public intern stabilesc o metodologie de evaluare a riscurilor care presupune parcurgerea urmatoarelor faze[31]:

a) identificarea operatiilor auditabile;

b) identificarea amenintarilor, a riscurilor inerente asociate operatiilor;

c) stabilirea criteriilor (factorilor) de analiza a riscurilor si a nivelurilor de apreciere a acestora;

d) stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere;

e) determinarea punctajului total al riscului;

f) clasarea operatiilor pe baza analizei riscurilor;

g) elaborarea tematicii în detaliu a obiectelor auditabile selectate.

a) Identificarea operatiilor auditabile se realizeaza astfel:

- detalierea fiecarei activitati în operatii succesive, prin descrierea procesului, de la initierea si pâna la realizarea lui. În practica auditului, operatiile auditabile se mai numesc si obiecte auditabile si sunt componente elementare ale unui domeniu auditat;

- identificarea, pentru fiecare operatie în parte, a controalelor interne specifice si a riscurilor aferente;

- determinarea modalitatilor de functionare a controalelor necesare pentru ca entitatea sa elimine riscul si sa-si atinga obiectivul.

Stabilirea operatiilor auditabile în practica se realizeaza prin analiza cadrului legislativ, respectiv a organigramei, ROF, normelor metodologice de aplicare a cadrului normativ care reglementeaza activitatea, fiselor posturilor, procedurilor, circuitelor documentelor (pistele de audit), deciziilor, instructiunilor s.a., în vederea identificarii tuturor operatiilor structurale componente ale activitatilor.

Etapa se concretizeaza în elaborarea listei centralizatoare a operatiilor auditabile, care cuprinde operatiile succesive pentru realizarea activitatii.

b) Identificarea amenintarilor, a riscurilor inerente asociate operatiilor prin determinarea impactului financiar al acestora.

Impactul reprezinta efectele riscului în cazul în care s-ar produce, si nivelul acestuia se poate exprima pe o scara valorica, spre exemplu, cu trei niveluri: scazut, moderat si ridicat.

Masurarea nivelului impactului unui risc reprezinta modurile de exprimare cele mai pertinente a consecintelor acestuia, materializate în termeni de costuri, calitate, imagine s.a. toate riscurile care apar trebuie sa fie legate de cel putin unul din termenii impactului mentionati, spre


exemplu de costuri, a carui posibila modificare arata nivelul impactului riscului, scazut, moderat sau ridicat.[32]

Identificarea riscurilor inerente se realizeaza prin analiza operatiilor cuprinse în lista centralizatoare a operatiilor auditabile, în scopul determinarii controalelor interne aferente operatiilor si a functionalitatii acestora.

Din practica au rezultat mai multe posibilitati, si anume:

è operatii la care nu se identifica nici un risc - sunt de regula operatiile la care nu se identifica controale interne;

è operatii la care se identifica mai multe riscuri - sunt de regula operatiile la care s-au identificat mai multe controale interne;

è grupuri de operatii care, pe lânga riscurile identificate pe operatii, mai pot genera în comun si alte riscuri.

În subetapa de identificare a riscurilor pot aparea mai multe situatii, în functie de care riscurile vor fi sau nu cuprinse în analiza, astfel:

è operatii la care controalele interne sunt stabilite si functioneaza, caz în care riscurile sunt minime, fiind chiar posibil sa nu fie avute în vedere la analiza;

è operatii la care controalele interne sunt stabilite, dar nu functioneaza, caz în care riscurile prezinta importanta si trebuie luate în analiza;

è operatii la care controalele interne nu sunt stabilite, dar functioneaza, caz în care se recomanda formalizarea lor prin proceduri de lucru;

è operatii la care controalele interne nu sunt stabilite si nici nu functioneaza, caz în care riscurile sunt majore si vor fi avute în vedere în mod obligatoriu în analiza riscurilor.

În practica putem întâlni operatii la care se pot identifica mai multe controale interne si operatii la care nu se identifica nici un control intern, spre exemplu:

- operatia de exercitare a vizei de control financiar preventiv presupune existenta mai multor controale interne pentru corecta înregistrare în contabilitate si în conturile anuale ale acestor operatii trebuie:

è sa fie contabilizate în perioada corespunzatoare, urmarindu-se respectarea independentei exercitiilor financiare (criteriul perioadei corecte);

è sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine determinate aritmetic, exacte, urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare (criteriul corectei evaluari);


è sa fie înregistrate în conturile corespunzatoare, conform planului de conturi pentru institutiile publice (principiul corectei imputari);

è sa fie corect totalizate, centralizate, astfel încât sa li se asigure o prezentare în conturile anuale conform regulilor în vigoare (criteriul corectei prezentari în conturile anuale).

- operatii la care se constata inexistenta controalelor interne, de regula pentru actualizarea unei proceduri, în situatia în care de la întocmirea acesteia si pâna la realizarea misiunii de audit intern nu au existat modificari de legislatie a reglementarilor interne.

Riscurile pot fi identificate atât la nivelul organizatiei, prin politica acesteia, cât si la nivelul proceselor si activitatilor strategice sau operationale, prin analize succesive[33].

Pentru realizarea acestui demers se poate pleca sau de la cel mai înalt nivel, sau de la nivelul de baza, procese sau executanti, catre nivelul managementului general.

Tehnicile cele mai utilizate pentru identificarea riscurilor sunt:

- intervievarea responsabililor strategici si operationali;

- sondajul si chestionarul;

- brainstorming-ul pe activitati sau compartimente;

- organizarea grupurilor focus - grupuri de dezbatere coordonate de un moderator specializat pentru atingerea unor obiective stabilite anticipat;

- comparatii, grupari, verificari s.a.

Auditorii interni finalizeaza aceasta etapa prin elaborarea listei Identificarea riscurilor.

Pentru identificarea în totalitate a riscurilor asociate operatiilor se poate utiliza chestionarul de control intern - CCI, din care auditorul intern, prin întrebarile formulate si raspunsurile primite, se asigura de existenta si functionalitatea controalelor interne.

Auditorii interni vor elabora chestionarul de control intern prin formularea de întrebari referitoare la exercitarea controalelor si functionalitatea acestora, la care cei auditati vor raspunde prin DA sau NU.

c) Stabilirea criteriilor (factorilor) de analiza a riscurilor si a nivelurilor de apreciere a acestora se realizeaza tinând cont de procedurile minimale din norme, unde se recomanda utilizarea criteriilor privind aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativa si aprecierea calitativa, la care se pot adauga criterii specifice activitatii auditate.

Criteriul de risc este elementul utilizat pentru a identifica probabilitatea ca evenimentele sa aiba efect negativ asupra unei operatii auditabile.


Nivelul criteriului de apreciere a riscului reprezinta modificarea produsa de impactul riscului asupra activitatii.

Etapa aceasta se concretizeaza în întocmirea situatiei Stabilirea criteriilor (factorilor) de analiza a riscurilor, care cuprinde pe coloana criteriile sau factorii de analiza a riscurilor, iar pe linie, nivelurile de apreciere a acestora.[34]

Ponderile atribuite factorilor de risc sunt stabilite în functie de importanta acestora pentru activitatea auditata, si însumate trebuie sa fie 100.

Precizam ca cei trei factori sunt stabiliti prin normele generale si sunt acoperitori pentru entitatea auditata, însa daca dorim sa evidentiem si alti factori, putem sa-i adaugam, dar suma acestora trebuie sa ramâna 100.

d) Stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere se efectueaza prin aplicarea la fiecare criteriu de analiza a riscurilor a nivelului de apreciere si a ponderii nivelului de apreciere.

e) Determinarea punctajului total al riscului se realizeaza prin înmultirea, pe fiecare risc identificat, a nivelului si ponderilor factorilor de risc si însumarea acestora pe baza formulei de calcul prezentate în normele generale, si anume:

unde:

Pt - punctaj total;

Pi - ponderea riscurilor pentru fiecare factor;

Ni - nivelul de apreciere a riscului pentru fiecare factor utilizat.

Pe baza informatiilor anterioare, etapa se concretizeaza în elaborarea situatiei Determinarea punctajului total si stabilirea importantei riscului în numarul total de riscuri conform punctajelor.

f) Clasificarea operatiilor pe baza analizei riscurilor se efectueaza având în vedere punctajele totale obtinute anterior, stabilite în ordinea impactului produs asupra activitatii si departajate pe o scara cu trei niveluri: mici, medii si mari.

Împartirea riscurilor pe cele trei niveluri se va realiza în functie de factorii de risc luati în analiza si de importanta acestora. În acest sens recomandam, spre exemplu, sa se procedeze la împartirea riscurilor în mici, medii si mari, având în vedere limitele inferioare pâna la care vor coborî riscurile, care vor fi diferite de la un obiectiv la altul.

g) Ierarhizarea operatiilor în functie de analiza riscurilor se realizeaza pe baza documentatiei efectuate în etapele anterioare si se concretizeaza în elaborarea tabelului punctelor tari si punctelor slabe, document care prezinta sintetic rezultatul fiecarei operatii analizate si permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientarii activitatii de audit si elaborarea programului de audit în detaliu.


Documentul contine opinia auditorului intern cu privire la nivelul impactului asupra riscului asupra activitatii auditate si la gradul de încredere în functionarea controlului intern, care conduce la minimizarea riscului, când gradul de încredere este mare, si la maximizarea aparitiei riscului, când gradul de încredere este mic.

h) Tematica în detaliu a obiectelor auditabile selectate cuprinde totalitatea domeniilor (obiectelor) de audit selectate si este semnata de seful structurii de audit intern, fiind adusa la cunostinta principalilor responsabili ai entitatii auditate în cadrul sedintei de deschidere.

Etapa se concretizeaza în elaborarea tematicii în detaliu a obiectelor auditabile selectate, care se realizeaza pe baza tabelului punctelor tari si punctelor slabe, ce va cuprinde numai obiectivele selectate de auditor pe baza calificativelor acordate (T/S). De regula, sunt avute în vedere toate obiectivele care au calificativul "slab", dar pot fi cuprinse si obiective cu calificativul "tare", daca gradul de încredere a auditorului în realizarea respectivului obiectiv este scazut.

4. Elaborarea programului de audit intern

Programul de audit intern se realizeaza pe baza datelor de identificare a misiunii de audit si a analizei riscurilor efectuate, cuprinde etapele si procedurile de pregatire a misiunii de audit, interventia la fata locului, raportarea activitatii de audit intern si urmarirea implementarii recomandarilor[35].

Programul de audit intern este un document intern de lucru al structurii de audit intern si cuprinde, pe fiecare obiectiv din tematica detaliata, actiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului auditat, precum si repartizarea acestora pe fiecare auditor.

Programul de audit intern are urmatoarele scopuri:

- îl asigura pe seful structurii de audit intern ca au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit intern;

- garanteaza repartizarea sarcinilor si planificarea activitatilor de catre supervizor.

Programul de audit, în faza initiala, cuprinde proceduri care au fost deja finalizate si alte proceduri care urmeaza a fi realizate de catre auditorii interni si pentru care se aloca timpul aferent. Pe parcursul desfasurarii misiunii de audit intern, programul de audit intern se mai poate modifica numai în conditiile în care, pentru anumite operatii, timpul de interventie la fata locului nu s-a putut aprecia corect, însa cu încadrarea în programul initial.

Pe baza programului de audit intern se elaboreaza programul de interventie la fata locului, care are ca scop prezentarea detaliata a lucrarilor pe care echipa de audit îsi propune sa le efectueze (studii, cuantificarea unor rezultate formate din mai multe componente, teste, validarea constatarilor cu materiale probante s.a.) si cuprinde:

- obiectivele;

- tipul testarii;


- locul testarii;

- durata testarii;

- auditorii.

5. sedinta de deschidere

sedinta de deschidere a interventiei la fata locului se deruleaza la unitatea auditata, cu participarea auditorilor interni, sefului compartimentului si a personalului entitatii (structurii) auditate.

Scopul sedintei de deschidere îl reprezinta întâlnirea cu reprezentantii entitatii (structurii) auditate pentru a discuta domeniul auditului, obiectivele urmarite si modalitatile de lucru privind misiunea de audit si aducerea la cunostinta a programului de interventie la fata locului.

Ordinea de zi a sedintei de deschidere ar trebui sa cuprinda:

- prezentarea auditorilor interni;

- prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern;

- stabilirea termenelor de prezentare la conducerea structurii (entitatii) auditate a stadiului verificarilor;

- prezentarea tematicii în detaliu;

- acceptarea calendarului întâlnirilor;

- comunicarea modului de realizare a interventiei la fata locului;

- asigurarea conditiilor materiale necesare derularii misiunii de audit public intern.

În vederea realizarii acestei proceduri, auditorii contacteaza entitatea auditata si stabilesc data organizarii sedintei de deschidere.

sedinta de deschidere se finalizeaza prin încheierea minutei sedintei de deschidere, care cuprinde data, participantii, aspectele importante discutate, semnaturile si care se va atasa în dosarul de audit intern.


Etapa interventiei la fata locului consta în colectarea documentelor, analiza si evaluarea activitatii si cuprinde urmatoarele proceduri:

1. Colectarea dovezilor

2. Constatarea si raportarea iregularitatilor

3. Revizuirea documentelor de lucru

4. sedinta de închidere.


Interventia la fata locului consta în colectarea documentelor, analiza si evaluarea acestora, care reprezinta procedura de colectare a dovezilor, începuta în faza de colectare si prelucrare a informatiilor, realizata în etapa de pregatire a misiunii de audit intern.

Scopul acestei proceduri îl constituie efectuarea testarilor stabilite prin programul de audit intern aprobat si obtinerea de probe (dovezi) de audit adecvate, suficiente si relevante pentru formularea constatarilor, concluziilor si recomandarilor.

La realizarea procedurii de colectare a dovezilor contribuie atât auditorii, cât si supervizorul, fiecare având atributii specifice, astfel:

- Auditorii:

è efectueaza testarile si procedurile prevazute prin program;

è apreciaza dovezile obtinute din punctul de vedere al adecvarii, suficientei si relevantei;

è colecteaza documentele si pentru celelalte obiective ale misiunii de audit;

è numeroteaza documentele;

è pregateste si finalizeaza FIAP;

è transmite FIAP spre avizare supervizorului;

è îndosariaza documentele utilizate în cadrul misiunii;

è eticheteaza, numeroteaza si îndosariaza testele si FIAP în dosarul permanent - sectiunea A.

- Supervizorul

è analizeaza si supervizeaza testele;

è revede si supervizeaza FIAP.

În practica, pregatirea si finalizarea FIAP se realizeaza de catre supervizor, prin parcurgerea mai multor pasi, cu scopul de a asigura îmbunatatirea calitatii si eliminarea situatiilor contradictorii între problema constatata si sustinerea justificarii acesteia de catre auditat, astfel:

- auditorii identifica si constata problema;

- prezinta verbal auditatului problema;

- analizeaza problema identificata cu supervizorul, o formuleaza si întocmeste FIAP;

- prezinta FIAP auditatului, o discuta si o semneaza pentru conformitate;

- înainteaza FIAP semnata spre avizare supervizorului;

- îndosariaza FIAP.

În situatia în care auditatul nu este de acord sa semneze FIAP, se poarta discutii, si daca elementele prezentate de acesta sunt de forma, auditorul opereaza respectivele modificari, iar daca acestea sunt de fond, auditorul le retine pentru rediscutarea acestora cu supervizorul.

În faza de interventie la fata locului se vor avea în vedere, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

a) cunoasterea activitatii (sistemului, procesului) suspus verificarii si studierea procedurilor aferente;

b) intervievarea personalului auditat;

c) verificarea înregistrarilor contabile;

d) analiza datelor si informatiilor;

e) evaluarea eficientei si eficacitatii controalelor interne;

f) realizarea de testari;

g) verificarea modului de îndeplinire a recomandarilor aprobate prin rapoartele de audit anterioare.

Pentru realizarea obiectivelor care îi stau în fata, în etapa interventiei pe teren, va apela la tehnicile si instrumentele specifice muncii de audit, si anume:

Verificarea - asigura validarea, confirmarea, acuratetea înregistrarilor, documentelor, declaratiilor, concordanta cu legile si regulamentele, precum si eficacitatea controalelor interne.

Tehnicile de verificare sunt:

a) comparatia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din doua sau mai multe surse diferite;

b) examinarea: presupune urmarirea în special a detectarii erorilor sau a iregularitatilor;

c) recalcularea: verificarea calculelor matematice;

d) confirmarea: solicitarea informatiei din doua sau mai multe surse independente (a treia parte) în scopul validarii acesteia;

e) punerea de acord: procesul de potrivire a doua categorii diferite de înregistrari;

f) garantarea: verificarea realitatii tranzactiilor înregistrare prin examinarea documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative;

g) urmarirea: reprezinta verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. Scopul urmaririi este de a verifica daca toate tranzactiile reale au fost înregistrate.

Observatia fizica - reprezinta o modalitate prin care auditorii interni îsi formeaza o parere proprie.

Interviul - se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditate (implicate) sau interesate. Informatiile primite trebuie confirmate cu documente sau chestionare.

Analiza - consta în descompunerea unei entitati (activitati) în elemente componente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate si masurate distinct.

Chestionarele si listele de verificare - sunt instrumente care cuprind întrebarile pe care le formuleaza auditorii interni si sunt de mai multe tipuri:

a) chestionarul de luare la cunostinta (CLC) - cuprinde întrebari referitoare la contextul socio-economic, organizarea interna, functionarea entitatii (structurii) auditate; se îndosariaza în dosarul permanent - sectiunea C si se utilizeaza în etapa de pregatire a misiunii de audit;

b) chestionarul de control intern (CIC) - îi ghideaza pe auditorii interni în activitatea de identificare obiectiva a disfunctiilor si cauzelor reale ale acestor disfunctii; se utilizeaza tot în etapa de pregatire a misiunii de audit, procedura de analiza a riscurilor;

c) lista de verificare (LV) - este utilizata pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le îndeplineasca fiecare domeniu auditabil si cuprinde un set de întrebari standard privind obiectivele definite, responsabilitatile si metodele folosite, mijloacele financiare, tehnice si de informare si resursele umane existente; se realizeaza în etapa interventiei la fata locului, procedura de colectare a dovezilor;

d) tabloul de prezentare a circuitului auditului (pistei de audit) - permite:

- stabilirea fluxurilor informatiilor, atributiilor si responsabilitatilor;

- stabilirea documentatiei justificative complete;

- reconstituirea operatiilor de la suma totala pâna la detalii individuale, si invers.

e) formularele constatarilor de audit intern - se utilizeaza pentru prezentarea fundamentala a constatarilor auditorilor si sunt:

- fisa de identificare si analiza a problemei - FIAP, care se întocmeste pentru fiecare disfunctionalitate (iregularitate) constatata. În cadrul lui sunt prezentate constatarile, cauzele, consecintele si recomandarile auditorilor. FIAP se supervizeaza si se aduce la cunostinta reprezentantilor entitatii (structurii) auditate;

- formularul de constatare si raportare a iregularitatilor - FCRI care se întocmeste în cazul în care auditorii interni constata abateri de la regulile procedurale si metodologice, respectiv de la prevederile legale aplicabile entitatii (structurii) auditate, care ar putea produce prejudicii pe seama fondurilor politice. Neregulile constatate se transmit imediat sefului structurii de audit, care-l va informa în termen de trei zile pe conducatorul entitatii auditate si structura de control abilitata pentru continuarea verificarilor.

2. Colectarea si raportarea iregularitatilor

În situatia descoperirii de iregularitati exista o procedura speciala de raportare a lor catre conducerea entitatii, din cauza gravitatii, dar si pentru stoparea rapida a efectelor negative pe care le pot produce pentru entitatea auditata. Astfel, când auditorii ajung la concluzia, bazata pe FIAP, ca s-a comis o iregularitate, ei sunt obligati sa raporteze, cel mai târziu a doua zi, conducatorului structurii de audit intern, prin transmiterea fisei de constatare si raportare a iregularitatilor - FCRI[36].

Procedura în acest caz presupune realizarea urmatorilor pasi de catre auditor si supervizor:

- Auditorul:

è raporteaza, cel târziu a doua zi, conducatorului structurii de audit intern iregularitatile constatate, care pot fi abateri de la regulile procedurale si metodologice, respectiv de la prevederile legale aplicabile entitatii (structurii, operatiunii) auditate si care ar putea produce prejudicii pe seama fondurilor (publice) prin netransmiterea FCRI.

- Supervizorul:

è îl informeaza în termen de trei zile pe conducatorul entitatii auditate si structura de control abilitata pentru continuarea verificarilor.

3. Revizuirea documentelor de lucru

Procedura de revizuire a documentelor de lucru este încadrata, respectiv precedata si apoi urmata, de alte proceduri, dupa cum urmeaza:

a) Constituirea dosarelor de audit intern

i) Dosarul permanent cuprinde urmatoarele sectiuni:


Sectiunea A - Raportul de audit public intern si anexele acestuia:

- ordinul de serviciu;

- declaratia de independenta;

- rapoarte (intermediar, final, sinteza raportului de audit public intern);

- teste;

- fisele de identificare si analiza a problemelor (FIAP);

- formularele de constatare si raportare a iregularitatilor (FCRI);

- programul interventiei la fata locului.

Sectiunea B, administrativa:

- notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern;

- minuta sedintei de deschidere;

- minuta reuniunii de conciliere;

- minuta sedintei de închidere;

- corespondenta cu entitatea (structura) auditata.

Sectiunea C - Documentatia misiunii de audit intern:

- strategii interne;

- reguli, regulamente si legi aplicabile;

- proceduri de lucru;

- materiale despre entitatea (structura) auditata (îndatoriri, responsabilitati, numar de angajati, fisele posturilor, graficul organizatiei, natura si locul înregistrarilor contabile);

- informatii financiare;

- rapoarte de audit intern anterioare si rapoarte de audit intern externe;

- informatii privind posturile-cheie sau fluxurile de operatii;

- documentatia analizei riscului;

- documentatia privind sistemul de control intern (aprobari, autorizari, separarea sarcinilor, supervizarea, reconcilierea, rapoarte, etc.)

Sectiunea D -Supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii de audit intern si a rezultatelor acesteia:

- lista de supervizare a documentelor.

ii) Dosarul documentelor de lucru cuprinde copii ale documentelor justificative, extrase din acestea, care trebuie sa confirme si sa sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere si cifre (E, F. G, H, I, ...) pentru fiecare sectiune sau obiectiv de audit din cadrul programului de audit intern. Indexarea trebuie sa fie simpla si usor de urmarit.

b) Revizuirea documentelor de lucru

Revizuirea se efectueaza de catre auditorii interni înainte de întocmirea proiectului raportului de audit intern, pentru a se asigura ca documentele de lucru sunt pregatite în mod corespunzator si ca acestea furnizeaza un sprijin adecvat pentru munca efectuata si pentru dovezile/probele adunate în timpul misiunii de audit[37].

În acest scop auditorii revad FIAP si documentele de lucru din punctul de vedere al formei si al continutului, asigurându-se ca dovezile de audit prezentate în actele dosarului pot trece testul de evidenta, si parcurg urmatoarele faze:

a) pe masura ce auditul progreseaza, eticheteaza si numeroteaza toate documentele;

b) apreciaza daca FIAP si documentele de lucru asigura un sprijin corespunzator pentru misiunea de audit public intern;

c) revizuiesc lucrarile din punctul de vedere al continutului si al formei si apreciaza daca FIAP si documentele de lucru pot trece testul de evidenta;

d) efectueaza modificarile necesare la documente;

e) întocmesc nota centralizatoare a documentelor de lucru;

f) îndosariaza nota centralizatoare a documentelor de lucru în dosarul permanent, sectiunea C.

c) Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit intern

Dosarele de audit intern sunt proprietatea entitatii publice si sunt confidentiale. Ele trebuie pastrate pâna la îndeplinirea recomandarilor din raportul de audit intern, dupa care se arhiveaza în concordanta cu reglementarile legale privind arhivarea.

4. sedinta de închidere


sedinta de închidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea opiniei auditorilor interni, a constatarilor si a recomandarilor preliminare, precum si discutarea unui plan de actiune, însotit de un calendar de implementare a acestora, ocazie cu care se întocmeste minuta sedintei de închidere.

În cadrul sedintei de închidere auditorii urmaresc sa se asigure ca recomandarile si constatarile sunt clare, obiective, fundamentale, relevante, usor de înteles si nu vor permite interpretari. Constatarile trebuie sa fie fundamentale pe documente doveditoare si sa faca trimitere la reglementarile nerespectate. De asemenea, aspectele semnalate trebuie sa ajute conducerea entitatii (structurii) auditate în luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea deficientelor constatate.[38]

În acest sens auditorii interni planifica sedinta de închidere cu acordul entitatii auditate si-i invita pe supervizorul si conducatorul entitatii (structurii) auditate.


Etapa consta în elaborarea, transmiterea si difuzarea raportului de audit intern prin parcurgerea urmatoarelor proceduri:

1. Elaborarea proiectului de raport de audit intern

2. Transmiterea proiectului de raport de audit intern

3. Întocmirea raportului de audit intern final

4. Difuzarea raportului de audit intern.

1. Elaborarea proiectului de raport de audit intern

Elaborarea proiectului raportului de audit intern, care mai poarta numele de raport intermediar, presupune respectarea urmatoarelor cerinte:

a) constatarile trebuie sa apartina domeniului (obiectivelor) misiunii de audit intern si sa fie sustinute prin documente justificative corespunzatoare;

b) recomandarile trebuie sa fie în concordanta cu constatarile si sa determine reducerea riscurilor potentiale;

c) raportul trebuie sa exprime opinia auditorului intern, bazata pe constatarile efectuate;

d) raportul se întocmeste pe baza FIAP si a celorlalte documente de lucru.


La redactarea proiectului raportului de audit intern trebuie sa fie respectate urmatoarele principii:

constatarile sa fie prezentate într-o maniera pertinenta si incontestabila

evitarea utilizarii expresiilor imprecise ("se pare", "în general", "uneori", "evident"), a stilului eliptic de exprimare si a limbajului abstract;

promovarea unui stil de exprimare concret si a unui limbaj cât mai uzual;

evitarea tonului polemic, jignitor, tendentios;

ierarhizarea constatarilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteza sau la concluzii);

evidentierea aspectelor pozitive si a îmbunatatirilor constatate de la ultima misiune de audit intern.

Scopul elaborarii proiectului raportului de audit intern este de a prezenta cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor interni. Pentru elaborarea acestuia auditorii au în vedere dovezile de audit raportate în FIAP, FCRI, daca este cazul, si în celelalte documente de lucru.

Procedura de realizarea a proiectului raportului presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

Auditorii:

- redacteaza proiectul raportului de audit intern;

- indica pentru fiecare constatare din proiect dovada corespunzatoare;

- transmite sefului structurii de audit intern proiectul, împreuna cu dovezile constatarilor.

Supervizorul:

- analizeaza proiectul raportului de audit intern si formuleaza propuneri de modificare, daca este cazul;

- stabileste daca proiectul în întregime sau doar parti din el trebuie sa fie transmise la compartimentul juridic pentru revizuire.

Auditorii:

- efectueaza schimbarile propuse de catre supervizor, pe care le-au acceptat;

- îndosariaza proiectul raportului de audit intern în dosarul permanent, sectiunea A.

2. Transmiterea proiectului de raport de audit intern

Proiectul raportului de audit intern se transmite la structura auditata, iar aceasta poate trimite în maximum 15 zile de la primire punctele sale de vedere. Punctele de vedere primite trebuie analizate de catre auditorii interni.[39]

Netransmiterea punctelor de vedere în termenul mentionat mai sus presupune acordul tacit al structurii auditate în legatura cu proiectul raportului de audit intern. În aceste conditii reuniunea de conciliere nu-si mai are obiectul.

Scopul transmiterii proiectului raportului de audit intern entitatii (structurii) auditate este de a-i da posibilitatea acesteia de a analiza si formula un punct de vedere la constatarile si recomandarile auditorilor.

Procedura de transmitere a proiectului raportului de audit intern parcurge urmatorii pasi:

- seful structurii de audit intern transmite proiectul raportului la entitatea (structura) auditata;

- entitatea (structura) auditata realizeaza mai multe activitati: analizeaza proiectul raportului de audit intern; solocita, daca este cazul, reuniunea de conciliere; transmite punctul de vedere asupra proiectului raportului de audit intern în termen de 15 zile de la primirea acestuia.

- auditorii si supervizorul revad raspunsurile de la entitatea (structura) auditata si pregatesc reuniunea de conciliere, daca este cazul;

- auditorii precizeaza în proiectul raportului de audit intern, aspectele retinute din punctul de vedere al entitatii (structurii) auditate, daca se impune, si îndosariaza punctul de vedere al entitatii (structurii) auditate în dosarul permanent, sectiunea A.

3. Reuniunea de conciliere

În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii interni organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata, în cadrul careia se analizeaza constatarile si concluziile, în vederea acceptarii recomandarilor formulate, ocazie cu care se întocmeste minuta reuniunii de conciliere.

Scopul reuniunii de conciliere îl constituie acceptarea constatarilor si recomandarilor formulate de catre auditori în proiectul raportului de audit intern si prezentarea calendarului de implementarea a recomandarilor.

Rolul pregatirii reuniunii de conciliere revine în totalitate auditorilor, care au în vedere urmatorii pasi:

- pregatesc întâlnirea de 10 zile de la primirea punctului de vedere al entitatii (structurii) auditate;

- informeaza entitatea (structura) auditata asupra locului si datei reuniunii, la care va participa si supervizorul;


- analizeaza constatarile si concluziile din proiectul raportului de audit intern în vederea acceptarii recomandarilor formulate;

- discuta situatia privind recomandarile ce urmeaza a fi implementate de serviciul contabilitate.

Auditorii întocmesc minuta reuniunii de conciliere si o îndosariaza în dosarul permanent, sectiunea B.

Procedura se concretizeaza în întocmirea si semnarea minutei reuniunii de conciliere.

4. Întocmirea raportului de audit intern

Raportul de audit intern trebuie sa includa modificarile discutate si convenite din cadrul reuniunii de conciliere. Raportul de audit intern va fi însotit de o sinteza a acestuia.

seful structurii de audit public intern trebuie sa informeze UCAAPI sau organul ierarhic imediat superior despre recomandarile care nu au fost avizate de conducatorul entitatii publice. Aceste recomandari vor fi însotite de documentatia de sustinere.[40]

Scopul acestei proceduri este prelucrarea proiectului raportului de audit intern în vederea redactarii finale dupa discutiile din cadrul reuniunii de conciliere, când el devine complet prin includerea punctului de vedere al entitatii (structurii) auditate.

În aceasta faza auditorii interni trebuie sa asigure o prezentare riguroasa a concluziilor si recomandarilor formulate pe baza unor probe de audit pertinente, corecte si complete.

Procedura de întocmire a raportului de audit intern este realizata de catre auditori, care:

- constata introducerea în raport a tuturor modificarilor aprobate în proiectul raportului de audit intern;

- finalizeaza raportul de audit intern;

- constata existenta unei liste complete si corecte pentru difuzarea raportului de audit intern;

- semneaza raportul de audit intern pe fiecare pagina.

Supervizorul are în vedere activitatile efectuate de catre auditori si semneaza raportul de audit intern pe ultima pagina.

2.5. Urmarirea recomandarilor

Obiectivul acestei etape este acela de a urmari si a formaliza modul de implementare a recomandarilor din raportul de audit intern.


Urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care se constata caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor întreprinse de catre conducerea entitatii (structurii) auditate pe baza recomandarilor din raportul de audit intern.[41]

Procedura de urmarire a recomandarilor se prezinta astfel:

- auditorii întocmesc fisa de urmarire a recomandarilor si verifica implementarea recomandarilor la termenele stabilite;

- entitatea (structura) auditata transmite auditorilor la termenele stabilite o nota de informare cu privire la stadiul implementarii recomandarilor din raportul de audit intern;

- seful structurii de audit intern transmite la UCAAPI sau la organul ierarhic superior stadiul progreselor înregistrate în implementare, informeaza conducerea entitatii publice.

- Auditorii îndosariaza nota de informare cu privire la stadiul implementarii recomandarilor în dosarul permanent, sectiunea B.

Responsabilitatea structurii auditate în aplicarea recomandarilor consta în:

- elaborarea unui plan de actiune, însotit de un calendar pentru implementarea recomandarilor;

- transmiterea la structura de audit a planului de actiunea si a calendarului privind îndeplinirea acestuia: stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare; punerea în practica a recomandarilor; comunicarea periodica a progreselor înregistrate.

- evaluarea rezultatelor obtinute.

Structura de audit intern verifica si raporteaza la UCAAPI/DAPI asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandarilor.

CAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ : "AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL LA SC TERMICA SA

Gestionarea resurselor umane într-o institutie publica reprezinta o functie suport importanta, fiind un domeniu de preferinta al activitatii auditorului intern, justificata în mare masura de multitudinea de procese care sunt derulate si în mod implicit de riscurile care le însotesc.[42]

Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.

Misiunea de audit intern "AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL LA S.C TERMICA S.A" este realizata în baza Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, a Normelor metodologice generale aprobate prin O.M F.P nr.38/2003 privind exercitarea activitatii de audit public intern si a Planului de audit public intern pentru anul 2007, la Serviciul Resurse Umane în perioada 08.01.2007-30.03.2007.

Desfasurarea misiunii de audit public intern presupune parcurgerea etapelor si procedurilor prevazute de normele metodologice generale.



3.1. Emiterea ordinului de serviciu

Autorizarea efectuarii misiunii de audit intern se realizeaza prin întocmirea si transmiterea Ordinului de serviciu auditorului intern.

Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de structura de audit intern si se întocmeste de catre seful acesteia pe baza Planului anual de audit intern .

Documentul nr. 1

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern

Nr. 1/08.01.2007

ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, a O.M.F.P. nr. 38/2003 de aprobare a normelor metodologice generale privind exercitarea activitatii de audit intern, a Ordinului managerului general nr. 12/2003 prin care s-au aprobat Normele proprii de exercitare a auditului intern în cadrul entitatii publice si a Planului de audit intern pentru anul 2007, se va efectua misiunea de audit intern la Serviciul Resurselor Umane în perioada 08.01.2007 - 30.03.2007.

Scopul misiunii de audit este de a da asigurari asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din entitatea publica si aconformitatii cu cadrul legislativ si normativ aplicabil.

Obiectivul misiunii de audit intern este:

Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului .

Mentionam ca se va efectua un audit de conformitate al modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din entitatea publica.

Misiunea de audit public intern va fi realizata de Pop Mircea. Supervizorul misiunii este seful structurii de audit public intern.

sef Compartiment Audit Intern

3.2. Declararea independentei

Crearea independentei auditorilor fata de entitatea auditata se realizeaza prin întocmirea Declaratiei de independenta, al carei scop este verificarea incompatibilitatii personale ale auditorilor interni fata de conducere si personalul entitatii auditate.

Documentul nr.2

S.C TERMICA S.A


Misiunea de audit intern: AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL

Incompatibilitati în legatura cu entitatea/structura auditataDa Nu

Ati avut/aveti vreo relatie oficiala, financiara sau personala cu cineva care ar putea sa va limiteze masura în care puteti sa va interesati, sa descoperiti sau sa constatati slabiciuni de audit în orice fel?

- X

Aveti idei preconcepute fata de persoane, grupuri, organizatii sau obiective care ar putea sa va influenteze în misiunea de audit? - X

Ati avut/aveti functii sau ati fost/sunteti implicat(a) în ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entitatii/structurii ce va fi auditata? - X

Aveti responsabilitati în derularea programelor si proiectelor privind gestiunea resurselor umane? - X

Ati fost implicat în elaborarea si implementarea sistemelor de control ale entitatii/structurii ce urmeaza a fi auditata? - X

Sunteti sot/sotie, ruda sau afin pâna la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorul entitatii/structurii ce va fi auditata sau cu membrii organului de conducere colectiva?

- X

Aveti vreo legatura politica, sociala care ar rezulta dintr-o fosta angajare sau primirea de redevente de la vreun grup anume, sau organizatie sau nivel guvernamental?

- X

Ati aprobat înainte facturi, ordine de plata si alte instrumente de plata pentru entitatea/structura ce va fi auditata? - X

Ati tinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditata? - XAveti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura ce va fi auditata? - X

Daca în timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personala, externa sau organizationala care ar putea sa va afecteze abilitatea dvs. de a lucra si a face rapoartele de audit impartiale, notificati seful Compartimentului Audit Public Intern de urgenta?

X -

Auditor, sef Compartiment Audit Intern,

Pop Mircea Radu Mihai

1.Incompatibilitati personale: A colaborat la elaborarea procedurilor din cadrul Serviciului Financiar privind salarizarea personalului. Pentru realizarea acestor proceduri a fost creata o echipa de specialisti din Directia Resurse Umane si din Serviciul Financiar, din care facea parte în anul 2002.

2.Pot fi eliminate incompatibilitatile: Da

Daca da, explicati cum anume: Participarea s-a limitat la procedurile realizate în cadrul Serviciului Financiar.

Data: 08.01.2007 Semnatura: Radu Mihai

3.3. Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern

Scopul notificarii este acela ca entitatea care urmeaza a fi auditata sa fie înstiintata asupra misiunii si a principalelor obiective care urmeaza a fi auditate, durata misiunii, interventiile la fata locului si eventual sa efectueze o serie de pregatiri, si anume: persoanele potentiale care urmeaza sa furnizeze informatiile necesare, materiale care se solicita prin aceasta si, daca este cazul si exista motive întemeiate, sa obtina o amânare.

Specific misiunilor de audit intern este faptul ca notificarea reprezinta o etapa premergatoare care se înainteaza entitatii auditate din partea structurii de audit intern, însotita de Carta auditorului intern, comunicându-se astfel drepturile si obligatiile auditorilor interni pe parcursul desfasurarii misiunii de audit intern.

Documentul nr.3

S.C TERMICA S.A


Nr. 1/08.01.2007

NOTIFICARE PRIVIND DECLANsAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Catre: Serviciul Resurse Umane

De la: seful Compartimentului Audit Intern

Referitor la misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Stimate domn George Ioan,

În conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2007, urmeaza ca în perioada 08.01.2007-30.03.2007 sa efectuam o misiune de audit intern cu tema Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Va vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord sedinta de deschidere în vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, cuprinzând:

- prezentarea auditorilor;

- scopul misiunii de audit intern;

- prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit intern;

- programul interventiei la fata locului;

- alte aspecte.

Pentru o mai buna întelegere a activitatii dumneavoastra, va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie necesara privind activitatea de gestiune a resurselor umane: legile si reglementarile ce se aplica activitatilor dumneavoastra, organigrama serviciului dumneavoastra, Regulamentul de organizare si functionare, fisele posturilor, procedurile scrise care descriu sarcinile ce trebuie realizate pe linia organizarii activitatii, un exemplar al rapoartelor de activitate, notelor, misiunilor de audit anterioare care se refera la aceasta tema.

Daca aveti unele întrebari privind desfasurarea misiunii, va rugam sa-l contactati pe domnul Pop Mircea - auditor sau pe seful structurii de audit intern.

Cu stima, Data: 08.01.2007

sef Compartiment Audit Intern

3.4. Colectarea si prelucrarea informatiilor

Procedura de colectare si prelucrare este, de fapt, pregatirea informatiilor în vederea efectuarii analizei de risc si pentru identificarea informatiilor necesare, fiabile, pertinente si utile în vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit.

Realizarea procedurii de Colectare si prelucrare a informatiilor presupune din partea auditorilor un dialog profesional cu cei auditati, completând informatiile culese cu cadrul legal, respectiv legea de organizare si functionare a entitatii, normele metodologice de aplicare, instructiunile si alte acte care reglementeaza domeniul auditat.

Documentul nr.4

S.C TERMICA S.A


COLECTAREA INFORMAŢIILOR

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006

Întocmit: Pop Mircea Data: 10.01.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

COLECTAREA INFORMATIILOR

SERVICIUL RESURSE UMANE DA NU Observatii

Identificarea legilor si regulamentelor aplicabile structurii auditate X -

Obtinerea organigramei X -

Obtinerea Regulamentului de organizare si functionare X -

Obtinerea fiselor posturilor X -

Obtinerea procedurilor scrise - X

Identificarea personalului responsabil X -

Obtinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior - X

Anterior nu au fost realizate misiuni de audit intern

3.5. Analiza riscurilor

Identificarea si analiza riscurilor este cea mai importanta procedura de pregatire a misiunii de audit intern si presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

a. identificarea operatiilor auditabile;

b. identificarea amenintarilor, riscurilor inerente, asociate operatiilor;

c. stabilirea criteriilor/factorilor de analiza a riscurilor si nivelurile de apreciere ale acestora;

d. stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere;

e. determinarea punctajului total al riscului;

f. clasarea operatiilor pe baza analizei riscurilor si ierarhizarea operatiilor în functie de analiza riscurilor;

g. elaborarea Tematicii în detaliu a obiectelor auditabile selectate.

Documentul nr.5

S.C TERMICA S.A


LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE





Nrcrt Obiective Obiecte auditabile Obs.

I. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului

1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale2. Salariul de baza3. Indemnizatii de conducere4. Sporul pentru conditii deosebite de munca5. Sporul de vechime în munca6. Sporul pentru munca suplimentara7. Sistemul de premiere

Documentul nr.6

S.C TERMICA S.A


IDENTIFICAREA RISCURILOR



Întocmit: Pop Mircea Data: 15.01.2007 Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Nr.crt. Obiective Obiecte auditabile Riscuri semnificative Obs.


1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale

Inexistenta procedurilor privind acordarea drepturilor salariale

2. Salariul de baza Stabilirea eronata a salariului de baza

3. Indemnizatii de conducere Acordarea unor indemnizatii de conducere necuvenite

4. Sporul pentru conditii deosebite de munca

Stabilirea eronata a unui spor pentru conditii deosebite de munca

5. Sporul de vechime în muncaStabilirea eronata a sporului de vechime în munca

6. Sporul pentru munca suplimentara

Stabilirea eronata a sporuluipentru orele lucrate pe timp de noapte

7. Sistemul de premiereSalariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare

Documentul nr.7

S.C TERMICA S.A


STABILIREA FACTORILOR DE RISC, A

PONDERILOR sIAPRECIEREA NIVELURILOR RISCURILOR





Factori de risc

(Fi)

Ponderea factorilor de risc

(Pi)

Nivelul de apreciere al riscului (Ni)

N 1 N 2 N 3

Aprecierea controlului intern F1

P1 - 50%Exista proceduri si se

aplicaExista proceduri, sunt

cunoscute, dar nu se aplica Nu exista proceduri

Aprecierea cantitativa

F2P2 - 30%

Impact financiar scazut Impact financiar mediu Impact financiar ridicat

Aprecierea calitativa

F3P3 - 20% Vulnerabilitate mica Vulnerabilitate medie Vulnerabilitate mare

Documentul nr.8

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit InternSTABILIREA NIVELULUI RISCULUI sI PUNCTAJULUI TOTAL AL RISCULUI





Nr.crt.

Obiectivele Obiectele auditabile

Riscuri identificate

N1

I. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului 1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale


3

2. Salariul de baza

Stabilirea eronata a salariului de baza

3

3. Indemnizatii de conducere

Acordarea unor indemnizatii de conducere necuvenite

3

Nr.crt.

Obiectivele Obiectele auditabile

Riscuri identificate

N1



2

5. Sporul de vechime în munca

Stabilirea eronata a sporului de vechime în munca

2


Stabilirea eronata a sporului pentru orele lucrate pe timp de noapte

2

7. Sistemul de premiere

Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare

2

NOTA:

Stabilirea nivelului riscului si a punctajului total al riscului este documentul din procedura de Analiza riscurilor în care auditorul evalueaza riscurile pe baza documentelor în posesia carora a intrat pâna în acest moment, dar si a expertizei personale în domeniu.

Auditorul intern a stabilit punctajul total pentru fiecare risc identificat pe baza analizei riscurilor, dar si în functie de resursele alocate misiunii (numar de persoane, timpul aferent s.a.) si pentru continuarea analizei, au împartit riscurile, în urmatoarele trei categorii.

Riscuri mici - 1,0 - 1,7 Riscuri medii - 1,8 - 2,2 Riscuri mari - 2,3 - 3,0

Documentul nr.9

S.C TERMICA.S.A


CLASAREA RISCURILOR PE BAZA PUNCTAJELOR TOTALE





Nr.

crt.Obiectivele Obiectele auditabile Riscuri identificate

I. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului 1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale


2. Salariul de baza Stabilirea eronata a salariului de baza









7. Sistemul de premiere

Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare

Documentul nr.10

S.C TERMICA S.A


TABELUL PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE





Nr.

Crt.Obiective Obiecte auditabile Riscuri

semnificativePunct

T/S

Consecinta

functionarii/

nefunctionarii

controlului intern




S Exista un sistem de control intern

ineficient

2. Salariul de bazaStabilirea eronata a salariului de baza


ineficient




ineficient




ineficient




ineficient

Nr.

Crt.Obiective Obiecte auditabile Riscuri

semnificativePunct

T/S

Consecinta

functionarii/

nefunctionarii

controlului intern




ineficient

7. Sistemul de premiereSalariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare


ineficient

Nota:

Operatiile identificate ca fiind puncte tari si riscurile asociate acestora au fost evaluate astfel urmare a unor controale interne functionale, pe baza documentelor transmise de entitate.

Documentul nr.11

S.C TERMICA S.A


TEMATICA ÎN DETALIU A MISIUNII DE AUDIT INTERN



Întocmit: Pop Mircea Data : 18.01.2007


Nrcrt Obiective Obiecte auditabile selectate Obs.


1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale2. Salariul de baza3. Indemnizatii de conducere4. Sporul pentru conditii deosebite de munca5. Sporul de vechime în munca6. Sporul pentru munca suplimentara7. Sistemul de premiere

3.6. Întocmirea programului de audit

Elaborarea Programului de audit intern se realizeaza pe baza datelor de identificare a misiunii de audit si a analizei riscurilor.

Programul de audit intern este un document intern de lucru al structurii de audit intern si cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliata actiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului auditat, precum si repartizarea acestora pe fiecare auditor.

Documentul nr.12

S.C TERMICA S.A


PROGRAM DE AUDIT INTERN

Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".




Etapele misiunii Domeniul Activitati Durata (h) Persoane

implicate

Tema: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal". 480

A.Pregatirea misiunii de audit

134

1. Întocmirea si aprobarea Ordinului de serviciu

2 sef Compartiment Audit Intern

2. Întocmirea si validarea Declaratiei de independenta

2 Auditor

3. Pregatirea si transmiterea Notificarii privind declansarea misiunii de audit intern catre partile interesate


Auditor

4. Colectarea si prelucrarea informatiilor

40 Auditor


implicate

5. Elaborarea Chestionarului de control intern

8 Auditor

6. Elaborarea Listelor de verificare

40 Auditor

7. Analiza riscurilor 16 Auditor

8. Întocmirea Programului de audit

4 Auditor

9. Întocmirea Programului preliminar al interventiei la fata locului

4 Auditor

10. Organizarea sedintei de deschidere cu compartimentul auditat


Auditor

Auditat

11. Redactarea Minutei sedintei de deschidere

4 Auditor

12. Organizarea sedintei de închidere cu compartimentul auditat.


Auditor

Auditat

13. Redactarea Minutei sedintei de închidere

4 Auditor

B. Interventia

Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului

271


implicate

la fata locului

1. Efectuarea testarilor (prezentare detaliata în Programul interventiei la fata locului)

88 Auditor

2. Discutarea constatarilor cu seful compartimentului


Auditor

3. Elaborarea FIAP-urilor

35 Auditor


121 Auditor

5. Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al continutului si al formei si întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru

20 Auditor

C. Raportul de audit public intern 71

14. Redactarea si revizuirea proiectului de Raport de audit public intern


Auditor

15. Transmiterea proiectului de Raport la structura auditata si solicitarea de raspuns în 15 zile

8 Auditor

16. Organizarea Reuniunii de conciliere, daca este cazul

8 Auditor

Auditat


implicate

17. Includerea în Raportul de audit public intern a punctului de vedere al structurii auditate, finalizarea si întocmirea sintezei raportului

2 Auditor

18. Obtinerea avizarii Raportului de conducerea structurii de audit

8 Auditor

19. Obtinerea aprobarii Raportului de audit de conducerea entitatii

8 Auditor

20. Transmiterea recomandarilor aprobate, catre structura auditata


D. Urmarirea recomandarilor 4

21.Înitierea procesului de urmarire a implementarii recomandarilor


3.7. Întocmirea programului preliminar al interventiei la fata locului

Pe baza Programului de audit intern se elaboreaza Programul interventiei la fata locului, care are ca scop prezentarea detaliata a lucrarilor si cuprinde : obiectivele, tipul testarii, locul testarii, durata testarii, auditorii.

Documentul nr.13

S.C TERMICA S.A


PROGRAMUL INTERVENŢIEI LA FAŢA LOCULUI





Nr.

crt. Obiecte auditabile Tipul testariiLocul testarii Durata

testarii (h)


Chestionarea managementului

Auditat 15

2.

Salariul de baza

Verificarea stabilirii drepturilor salariale înscrise în carnetul de munca si a statelor de plata

Auditat 70

3.

Indemnizatii de conducere

Verificarea modului de acordare a indemnizatiilor de conducere

Recalcularea indemnizatiilor

Auditat 35

4.Sporul pentru conditii deosebite de munca

Verificarea modului de acordare a sporurilor

Recalcularea sporurilor

Auditat 75

5.Sporul de vechime în munca



Auditat 34

6.Sporul pentru munca suplimentara



Auditat 24

Nr.

crt. Obiecte auditabile Tipul testariiLocul testarii Durata

testarii (h)

7.

Sistemul de premiere

Verificarea modului de acordare a premiilor

Recalcularea premiilor acordate

Analiza dispozitiilor de sanctionare

Auditat 18

3.8. sedinta de deschidere

sedinta de deschidere a interventiei la fata locului se deruleaza la unitatea auditata, cu participarea auditorilor interni si a personalului structurii auditate.

Scopul sedintei de deschidere îl reprezinta întâlnirea cu reprezentantii structurii auditate pentru a discuta domeniul auditului, obiectivele urmarite si modalitatile de lucru privind misiunea de audit.

sedinta de deschidere se finalizeaza prin încheierea Minutei sedintei de deschidere.

Documentul nr.14

S.C TERMICA S.A


MINUTA sEDINŢEI DE DESCHIDERE





Lista participantilor:

Numele Functia/Directia/Serviciul

Nr. telefon E-mail Semnatura

Radu Mihai sef Compartiment Audit Public Intern

676767

Pop Mircea Auditor 676767George Ioan sef Serviciu Resurse Umane 676768Georgescu Elena Inspector Serviciul Resurse

Umane676768

Voinea Lucia Inspector Serviciul Resurse Umane

676768

Barbu Marcel Inspector Serviciul Resurse Umane

676768

B. Stenograma sedintei

În cadrul sedintei de deschidere s-a procedat la:

- Prezentarea auditorului care urmeaza sa efectueze misiunea de audit;

- Prezentarea functiei de audit intern de catre seful Compartimentului Audit Intern, în special a obiectivelor generale ale auditului intern, semnificatia auditului intern;

- Prezentarea Programului interventiei la fata locului, obiectivele auditabile care se intentioneaza a fi realizate, dupa analizele de risc efectuate.

În urma discutiilor care au avut loc cu privire la obiectivele misiunii de audit reprezentantii structurii auditate au prezentat o parte din problemele cu care se confrunta si anume:

- Activitatea privind gestiunea resurselor umane reprezinta o zona cu risc;

- Complexitatea activitatii Serviciului Resurse Umane si neatractivitatea nivelului salariului pentru atragerea personalului specializat;

- Fluctuatia mare a personalului implicat în activitatea de gestiune a resurselor umane;

- Neacoperirea pe perioade mari de timp a posturilor, ceea ce a dus la supraîncarcarea personalului existent;

De asemenea, s-au stabilit:

- persoanele pe care auditorul le poate contacta în vederea colectarii informatiilor, efectuarii de teste asupra muncii lor si pentru a lua interviuri, programul întâlnirilor si timpul necesar pentru realizarea acestor proceduri;

- conditiile minime pe care auditatul trebuie sa le asigure în vederea realizarii misiunii de audit (spatiu de lucru, calculatoare, posibilitate de editare etc.)

- aspectele procedurale, respectiv eventualitatea unor sedinte intermediare în cursul misiunii, informarea sistematica asupra constatarilor;

- data sedintei de închidere, inclusiv a participantilor;

- modalitatea redactarii Raportului de audit intern (când, cum si cui va fi distribuit). Recomandarile formulate, ca urmare a eventualelor disfunctionalitati constatate, vor fi discutate si analizate cu structura auditata, inclusiv a Planului de actiune si a calendarului implementarii si persoanelor raspunzatoare cu implementarea recomandarilor.


Interventia la fata locului consta în colectarea documentelor, analiza si evaluarea acestora.

Scopul acestei proceduri îl constituie efectuarea testarilor stabilite prin Programul de audit intern aprobat si obtinerea de probe de audit adecvate, suficiente si relevante, pentru formularea constatarilor, concluziilor si recomandarilor.

Pentru realizarea obiectivelor care îi stau în fata, auditorul, în etapa Interventiei pe teren, va apela la tehnicile si instrumentele specifice muncii de audit, si anume:

verificarea-asigura validarea, confirmarea, acuratetea înregistrarilor, documentelor, declaratiilor, concordanta cu legile si regulamentele, precum si eficacitatea controalelor interne.

Tehnicile de verificare sunt:

a) comparatia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din doua sau mai multe surse diferite.

b) examinarea: presupune urmarirea în special a detectarii erorilor sau a iregularitatilor.

c) recalcularea: verificarea calculelor matematice.

d) confirmarea: solicitarea informatiei din doua sau mai multe surse independente în scopul validarii acesteia.

e) punerea de acord: procesul de potrivire a doua categorii diferite de înregistrari.

f) garantarea: verificarea realitatii tranzactiilor înregistrate prin examinarea documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative.

g) urmarirea: reprezinta verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat.

observarea fizica reprezinta o modalitate prin care auditorii interni îsi formeaza o parere proprie.

interviul se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditate/implicate/interesate. Informatiile primite trebuie confirmate cu documente sau chestionare.

analiza consta în descompunerea unei entitati în elementele componente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate si masurate distinct.

chestionarele si listele de verificare sunt instrumente care cuprind întrebarile pe care le formuleaza auditorii interni si sunt de mai multe tipuri:

a) chestionarul de luare la cunostinta-cuprinde întrebari referitoare la contextul socio-economic, organizarea interna, functionarea structurii auditate;

b) chestionarul de control intern-ghideaza auditorii interni în activitatea de identificare obiectiva a disfunctiilor si cauzelor reale ale acestor disfunctii;

c) lista de verificare-utilizata pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le îndeplineasca fiecare domeniu auditabil si cuprinde un set de întrebari standard privind obiectivele definite, responsabilitatile si metodele folosite, mijloacele financiare, tehnice si de informare si resursele umane existente;

d) tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit)-permite:

-stabilirea fluxurilor informationale, atributiilor si responsabilitatilor;

-stabilirea documentatiei justificative complete;

-reconstruirea operatiunilor de la suma totala pâna la detalii individuale si invers.

e) formularele constatarilor de audit intern-se utilizeaza pentru prezentarea fundamentata a constatarilor auditorului si sunt:

-formularul de identificare si analiza a problemei-FIAP, care se întocmeste pentru fiecare disfunctionalitate/iregularitate constatata. În cadrul lui sunt prezentate constatarile, cauzele, consecintele si recomandarile auditorului.

-formularul de constatare si raportare a iregularitatilor-FCRI, care se întocmeste în cazul în care auditorul intern constata abateri de la regulile procedurale si metodologice, respectiv de la prevederile legale aplicabile structurii auditate si care ar putea produce prejudicii pe seama fondurilor publice. Neregulile constatate se transmit imediat sefului structurii de audit, care îl va informa, în termen de 3 zile, pe conducatorul entitatii auditate si structura de control abilitata pentru continuarea verificarilor.

Documentul nr.15

S.C TERMICA S.A


CHESTIONARUL DE CONTROL INTERN




Avizat: sef Compartiment Audit Intern Data: 08.02.2007

Obiectivul: STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

Activitatea de audit Da Nu Obs.- exista un sistem de proceduri pentru stabilirea elementelor de

natura salariala? X

- daca "da", va rugam sa ne furnizati un exemplar. X- exista stabilita persoana responsabila pentru elaborarea si

actualizarea procedurilor? X

- exista lista activitatilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului? X

Activitatea de audit Da Nu Obs.- daca "da", va rog sa ne furnizati un exemplar. X- va rugam sa ne furnizati cerintele privind experienta si

pregatirea profesionala necesare postului? X

- daca "da", va rugam sa ne furnizati fisa postului. X Fisa postului

Documentul nr.16

LISTA DE VERIFICARE NR. 1

Obiectivul : STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

Nr. crt. ACTIVITATEA DE AUDIT DA NU OBS.

1. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului1.1. Examinarea procedurii privind stabilirea drepturilor

salariale cuvenite personalului:1.1.1. Verificarea gradului de acoperire prin procedura a

activitatilor aferente stabilirii drepturilor salariale cuvenite personalului:

- -

a) aprobarea procedurii de catre persoanele competente;

- -

b) precizarea modalitatilor de acordare a drepturilor salariale;

- -

c) verificarea existentei listei activitatilor pentru realizarea obiectivului/subobiectivului;

- -

d) cuprinderea modalitatii de calcul a drepturilor salariale;

- -

e) oferirea unor exemple în acest sens; - -f) existenta componentei de actualizare a

procedurii.- -

1.1.2. Înglobarea activitatilor de control intern în punctele cheie ale procesului; - -

1.1.3. Respectarea principiului dublei semnaturi; - -1.1.4. Atribuirea responsabilitatilor privind stabilirea

drepturilor salariale în fazele de întocmire, avizare, aprobare si ale termenelor aferente fiecarei faze;

- -

1.1.5. Asigurarea transpunerii prelucrarilor într-un sistem informatizat, respectiv realizarea codificarii modelelor de formulare si informatiile activitatilor, algoritm de prelucrare s.a.

- -

1.1.6. Modalitatea arhivarii documentelor. - -1.2. Compararea atributiilor din procedura cu fisele posturilor - -1.3. Examinarea cunoasterii procedurilor de catre persoanele

cu responsabilitati în stabilirea drepturilor salariale - -

Nr. crt. ACTIVITATEA DE AUDIT DA NU OBS.

1.4. Aprecierea calitatii procedurii de catre responsabilii acestora:

a) considera procedura corespunzatoare? - -b) au constatat disfunctionalitati în timpul aplicarii practice?

- -

c) au propuneri de perfectionare a procedurii? - -1.5. Verificarea stabilirii drepturilor salariale, respectiv a: TEST

a) salariului de bazaX -

b) indemnizatiei de conducereX -

c) sporului pentru conditii deosebite de muncaX -

d) sporului de vechime în muncaX -

e) sporul pentru munca suplimentara - Xf) sistemul de premiere X -

1.6. Analiza modalitatilor de arhivare a documentelor - -

Data: 12.02.2007 Auditor intern,

Pop Mircea

Documentul nr.17

LISTA DE VERIFICARE NR.1.1

Obiectivul : STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

Nr. crt. Activitatea de audit DA NU OBS.

1. Sporul pentru munca suplimentara1.1. Examinarea procedurii privind salarizarea muncii peste programul

normal de lucru:

1.1.1. Verificarea gradului de acoperire prin procedura a activitatilor aferente fundamentarii si evidentierii muncii prestate peste programul normal de lucru:

a) aprobarea procedurii de catre persoanele competente; - -

b) stabilirea modalitatii de evidentiere a muncii peste programul normal de lucru;

- -


c) verificarea existentei listei activitatilor pentru realizarea obiectivului;

- -

d) precizarea modalitatii recuperarii în bani sau timp echivalent a muncii efectuate peste programul normal de lucru;

- -

e) cuprinderea modalitatii de calcul a drepturilor salariale realizate peste program;

- -

f) cuprinderea modalitatii de calcul a timpului ce va fi recuperat;

- -

g) oferirea unor exemple în acest sens. - -

h) existenta componentei de actualizare a procedurii. - -

1.1.2. Înglobarea activitatilor de control intern în punctele cheie ale procesului;

- -

1.1.3. Respectarea principiului dublei semnaturi; - -

1.1.4. Atribuirea responsabilitatilor privind fundamentarea si evidentierea timpului prestat peste programul normal de lucru, în fazele de întocmire, avizare, aprobare si ale termenelor aferente fiecarei faze;

- -

1.1.5. Asigurarea transpunerii prelucrarilor într-un sistem informatizat, respectiv realizarea codificarii modelelor de formulare si informatiile activitatilor, algoritm de prelucrare s.a.

- -

1.1.6. Modalitatea arhivarii. - -1.2. Compararea atributiilor din procedura cu fisele posturilor - -1.3. Examinarea cunoasterii procedurilor de catre persoanele cu

responsabilitati în fundamentarea si evidentierea timpului prestat peste programul normal de lucru

- -

1.4. Aprecierea calitatii procedurii de catre responsabilii acestora:

a) considera procedura corespunzatoare? - -

b) constata disfunctionalitati în timpul aplicarii practice? - -

c) exista propuneri de perfectionare a procedurii? - -1.5. Aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru X Test1.6. Existenta Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor

prestate peste programul normal de lucru prin care angajatorul tine evidenta acestuia pentru fiecare salariat

X

1.7. Verificarea completarii sistematice a Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru X


1.8. Analiza stabilirii compensarii muncii efectuate peste programul normal de lucru, respectiv: X Test

a) compensarea prin timp liber echivalent a muncii suplimentare în urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia

X

b) compensarea orelor de munca suplimentara prin adaugarea unui spor la salariu când compensarea cu timp liber echivalent nu este posibila

X

c) acordarea unui spor pentru munca suplimentara, care sa nu fie mai mic de 75% din salariul de baza

X

1.9. Depasirea duratei maxime legale a timpului de munca, de 48 de ore pe saptamâna, inclusiv orele suplimentare - -

1.10. Analiza modalitatii de arhivare a documentelor - -

Data: 12.02.2007 Auditor intern,

Pop Mircea

Documentul nr.18

S.C TERMICA S.A


TEST





Obiectul testului: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului

Obiectivul testului: Sporul pentru munca suplimentara

Descrierea testului:

Esantionul a fost constituit în mod aleator din trei servicii ale entitatii, respectiv a Serviciului Administrativ, Serviciul Financiar Contabilitate, Serviciul Resurse Umane, din totalul celor 12 servicii existente, reprezentând în cifre relative, o pondere de 25,0 %.

La fiecare serviciu a fost testat sistemul privind evidenta muncii prestate peste programul normal de lucru prin utilizarea tehnicilor si instrumentelor de control stabilite în Lista de verificare :

- aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru;

- existenta Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru prin care angajatorul tine evidenta acestuia pentru fiecare salariat;

- completarea sistematica a Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru pentru fiecare salariat;

- compensarea orelor de munca suplimentara prin timp liber echivalent în urmatoarele 30 de zile;

- compensarea orelor de munca suplimentara prin adaugarea unui spor la salariu când compensarea cu timp liber echivalent nu este posibila;

- acordarea unui spor pentru munca suplimentara, care sa nu fie mai mic de 75% din salariul de baza.

Constatari

Pe baza testului efectuat s-au constatat urmatoarele:

- efectuarea orelor suplimentare nu a fost aprobata în scris de seful ierarhic superior;

- nu este organizata evidenta orelor de munca prestate suplimentar de catre personal prin înfiintarea si completarea Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru;

- orele suplimentare efectuate au fost platite prin adaugarea unui spor la salariu neurmarindu-se posibilitatea compensarii în timp echivalent în urmatoarele 30 de zile;

Concluzii

În baza acestui test s-a întocmit FIAP.

Data: 20.02.2005

Supervizor, Auditor intern,

Pop Mircea Radu Mihai

Documentul nr.19

S.C TERMICA S.A


FIsA DE IDENTIFICARE sI ANALIZĂ A PROBLEMEI





PROBLEMA :

Inexistenta unui sistem privind evidenta orelor de munca prestate suplimentar de catre personal si a modului de compensare a acestora.

CONSTATĂRI:

- Inexistenta unui sistem pentru organizarea modului de evidenta a orelor suplimentare si de recuperare a acestora de catre salariatii entitatii, care implica utilizarea Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru;

- Efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispusa în scris de seful ierarhic superior, desi în actul normativ acest lucru era stipulat în sens imperativ;

- Din documentele analizate nu a reiesit ca nu ar fi fost posibila compensarea muncii prestate peste programul normal de lucru cu timp liber corespunzator în urmatoarele 30 de zile, si abia dupa aceea sa poata fi aplicata compensarea în bani.

CAUZE:

- Neutilizarea Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru;

- Lipsa personalului specializat si existenta unei fluctuatii însemnate de personal;

- Inexistenta unei proceduri si a unei documentatii aferente evidentei operative si a modalitatilor de compensare a muncii suplimentare efectuate peste program.

CONSECINŢE:

Stabilirea eronata a orelor suplimentare efectuate peste program si compensarea în timp sau în bani, fara a se urmari realizarea în timp echivalent corespunzator muncii prestate suplimentar.

RECOMANDĂRI:

- Efectuarea unei reverificari privind sistemul de evidenta a timpului suplimentar peste programul normal de lucru si modul de compensare al acestuia pentru depistarea tuturor situatiilor de nerespectare a cadrului normativ si informarea sefului compartimentului de audit intern asupra rezultatelor obtinute;

- Elaborarea unei proceduri pentru gestionarea timpului efectuat peste programul normal de lucru în vederea compensarii în timp sau în bani si implementarea în cadrul acestuia a activitatilor de control si a responsabilitatilor adecvate;

- Asigurarea unei pregatiri profesionale de specialitate a personalului si evaluarea sistematica a acestuia.

Întocmit, Supervizat, Pentru conformitate,

Pop Mircea Radu Mihai George Ioan

3.10. Constituirea dosarelor de audit intern

Dupa finalizarea interventiei la fata locului, se constituie Dosarele de audit intern în vederea asigurarii unei legaturi între obiectivele stabilite prin programul de audit, interventia la fata locului si raportul de audit intern. Documentele culese si/sau întocmite pe timpul misiunii de audit se constituie în urmatoarele dosare:

A. Dosarul permanent, care cuprinde:

a) Sectiunea A-Raportul de audit intern si anexele acestuia:

Ordinul de serviciu;

Declaratia de independenta;

Rapoartele de audit intern (intermediar, final, sinteza Raportului de audit intern);

Teste

Fisele de identificare si analiza a problemelor;

Formularele de constatare a iregularitatilor;

Programul interventiei la fata locului.

b) Sectiunea B-administrativa:

Notificarea privind declansarea misiunii de audit;

Minuta sedintei de deschidere;

Minuta reuniunii de conciliere;

Minuta sedintei de închidere;

Corespondenta cu structura auditata.

c) Sectiunea C-documentatia misiunii de audit intern:

Strategii interne;

Reguli, regulamente si legi aplicabile;

Proceduri de lucru;

Materiale despre structura auditata;

Rapoarte de audit intern anterioare;

Documentatia analizei riscului;

Documentatia privind sistemul de control intern.

d) Sectiunea D-supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii si a rezultatelor acesteia

si cuprinde Lista de supervizare a documentelor.

B. Dosarul documentelor de lucru cuprinde copii xerox ale documentelor justificative, care confirma si sprijina concluziile.

3.11. Revizuirea documentelor de lucru

Revizuirea se efectueaza de catre auditorul intern înainte de întocmirea proiectului Raportului de audit intern pentru a se asigura ca documentele de lucru sunt pregatite în mod corespunzator si ca acestea furnizeaza un sprijin adecvat pentru munca efectuata si pentru dovezile/probele adunate în timpul misiunii de audit intern.

Procedura de revizuire se concretizeaza prin elaborarea Notei centralizatoare a documentelor de lucru.

Documentul nr.20

S.C TERMICA S.A


NOTĂ CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU





Constatarea Document justificativExista

DA NU

Inexistenta unui sistem pentru organizarea modului de evidenta a orelor suplimentare si de recuperare a acestora de catre salariatii entitatii

- Evidenta orelor suplimentare pentru perioada ianuarie-decembrie 2006 ale Serviciului Administrativ, Serviciului Financiar Contabilitate, Serviciului Resurse Umane

X

3.12. sedinta de închidere

sedinta de închidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea opniei auditorului intern, a constatarilor si a recomandarilor preliminare, precum si discutarea unui plan de actiune,

însotit de un calendar de implementare a acestora, ocazie cu care se întocmeste Minuta sedintei de închidere.

Documentul nr.21

S.C TERMICA S.A


MINUTA sEDINŢEI DE ÎNCHIDERE

A. Mentiuni generale:





Lista participantilor:

Numele Functia/Directia/Serviciul

Nr. telefon E-mail Semnatura

Radu Mihai sef Compartiment Audit Public Intern

676767

Pop Mircea Auditor 676767George Ioan sef Serviciu Resurse Umane 676768Georgescu Elena Inspector Serviciul Resurse

Umane676768

Voinea Lucia Inspector Serviciul Resurse Umane

676768

Barbu Marcel Inspector Serviciul Resurse Umane

676768

B. Concluzii:

În cadrul sedintei au fost prezentate obiectivele auditate si constatarile pentru fiecare obiect auditat. De asemenea, au fost discutate deficientele, au fost analizate cauzele care au contribuit la realizarea disfunctionalitatilor si au fost comentate recomandarile care urmeaza a fi implementate pentru eliminarea deficientelor constatate.

Pentru constatarile/deficientele prezentate nu au fost formulate obiectii, fiind însusite în totalitate. În final, s-au desemnat persoanele responsabile cu implementarea recomandarilor si datele de realizare ale acestora.

În consecinta, proiectul Raportului de audit intern devine Raport de audit intern.

3.13. Elaborarea proiectului de raport de audit intern

Elaborarea proiectului Raportului de audit intern presupune respectarea urmatoarelor cerinte:

a) constatarile trebuie sa apartina domeniului/obiectivului misiunii de audit intern si sa fie sustinute prin documente justificative corespunzatoare;

b) recomandarile trebuie sa fie în concordanta cu constatarile si sa determine reducerea riscurilor potentiale;

c) raportul trebuie sa exprime opinia auditorului intern, bazata pe constatarile efectuate;

d) raportul se întocmeste pe baza FIAP-urilor si a celorlalte documente de lucru.

Scopul elaborarii proiectului Raportului de audit intern este de a prezenta cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor interni. Pentru elaborarea acestuia auditorii au în vedere dovezile de audit raportate în FIAP-uri, FCRI-uri, daca este cazul, si în celelalte documente de lucru.

3.14. Transmiterea proiectului de raport de audit intern

Proiectul Raportului de audit public intern se prezinta structurii auditate care poate raspunde în termen de 15 zile de la primirea raportului.

Scopul înaintarii proiectului este de a da posibilitate entitatii auditate sa analizeze proiectul si sa formuleze un punct de vedere asupra constatarilor si recomandarilor auditului.

3.15. Reuniunea de conciliere

În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii interni organizeaza Reuniunea de conciliere cu structura auditata, în cadrul careia se analizeaza constatarile si concluziile, în vederea acceptarii recomandarilor formulate. Cu aceasta ocazie se întocmeste Minuta reuniunii de conciliere.

Scopul Reuniunii de conciliere este acceptarea constatarilor si recomandarilor formulate de catre auditori în proiectul Raportului de audit intern si prezentarea Calendarului de implementare a recomandarilor.


Raportul de audit intern trebuie sa includa modificarile discutate si convenite din cadrul Reuniunii de conciliere. Raportul de audit intern va fi însotit de o prezentare în sinteza a acestuia.

seful structurii de audit intern trebuie sa informeze organul ierarhic superior despre recomandarile care nu au fost avizate de conducatorul entitatii. Aceste recomandari vor fi însotite de documentatia de sustinere.

Rolul auditorului în aceasta procedura este asigurarea prezentarii unei înalte tinute a concluziilor si recomandarilor, a corectitudinii si completitudinii informatiilor continute.

Documentul nr.22

S.C TERMICA S.A


RAPORT DE AUDIT INTERN

STRUCTURA AUDITATĂ: SERVICIUL RESURSE UMANE

MISIUNEA DE AUDIT INTERN:

Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

SUCEAVA

2007

I. INTRODUCERE

Auditor: Pop Mircea -auditor în cadrul Compartimentului Audit Intern

Ordinul de efectuare a misiunii de audit - auditarea activitatilor cuprinse în Planul de audit intern pe anul 2007, s-a facut în baza Ordinului de serviciu nr.1/08.01.2007.

Baza legala a actiunii de auditare:

Planul de audit intern pentru anul 2007, aprobat de conducerea entitatii;

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificarile si completarile ulterioare;

OMFP nr. 38/15.01.2003 prin care se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr.672/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

Dispozitia prin care se aproba Normele proprii de exercitare a auditului intern în cadrul entitatii.

Durata actiunii de auditare - 08.01.2007-30.03.2007.

Perioada supusa auditarii - 01.01.2006 - 31.12.2006.

Scopul actiunii de auditare - consta în: a da asigurari asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din entitatea publicasi a conformitatii cu cadrul legislativ si normativ aplicabil.

Obiectivul actiunii de audit intern este: stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului .

Tipul de auditare: Audit de conformitate/regularitate.

Tehnici utilizate:

a) verificarea în vederea asigurarii validarii, realitatii si acuratetei înregistrarilor în carnetele de munca.

Tehnici de verificare utilizate:

- comparatia: pentru deciziile de numire si datele înscrise în carnetele de munca si în bazele de date;

- examinarea: pentru detectarea erorilor în completarea carnetelor de munca, proceselor verbale etc.;

- garantarea: pentru verificarea realitatii datelor din documentele ce au stat la baza justificarii înregistrarilor;

- urmarirea: pentru a se constata daca toate operatiunile au fost real efectuate.

b) esantionarea pentru analiza modului de întocmire al documentelor;

c) observarea fizica în vederea formarii unei pareri proprii privind modul de întocmire si emitere a documentelor.

Instrumente de audit:

- chestionarul;

- liste de verificare pentru a stabili conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca fiecare obiectiv auditabil.

Documente si materiale examinate în cadrul Serviciului Resurse Umane: Verificarea la fata locului a vizat urmatoarele documente întocmite si completate pentru perioada 01.01.2006 - 31.12.2006:

- decizii de numire, promovare, modificare a drepturilor salariale;

- carnete de munca, dosare personale, fise de post, Regulamentul de Organizare si Functionare;

- foile colective de prezenta;

- cererile de concedii de odihna, fara plata etc.;

- Registrul de evidenta a salariatilor;

- alte documente.

Materiale întocmite pe timpul auditarii:

- liste de verificare pe obiective (LV);

- fise de identificare si analiza a problemelor constatate (FIAP);

- Tabel puncte tari si puncte slabe, Tematica în detaliu ;

- programul de audit, programul interventiei la fata locului;

- Chestionarul de control intern (CCI);

- minutele sedintelor de deschidere, de închidere etc.

Organizarea Serviciului Resurse Umane. Serviciul a functionat în perioada supusa auditarii cu un numar de 7 salariati, dintre care un post de sef de serviciu. Organizarea si functionarea serviciului a fost în conformitate cu organigrama si Regulamentul de organizare si functionare.

Pentru toti salariatii sunt întocmite fise ale posturilor prin care sunt stabilite relatiile ierarhice si sarcinile de serviciu.

Activitati desfasurate în cadrul Serviciului Resurse Umane:

- întocmirea statelor de functii pe care le supune spre avizare conducerii;

- raspunderea privind aplicarea corecta a reglementarilor legale în domeniul salarizarii personalului, precum salariul de baza, sporul de vechime, indemnizatiile, alte sporuri;

- fundamentarea corecta si acordarea premiilor;

- aplicarea corecta a prevederilor legale privind efectuarea si salarizarea muncii peste programul normal de lucru;

- verificarea foilor colective de prezenta privind operarea corecta a timpului lucrat si nelucrat;

- organizarea concursurilor de recrutare, promovare si avansare a personalului;

- întocmirea si actualizarea carnetelor de munca;

- pregatirea si perfectionarea profesionala continua a salariatilor.

Auditorul prin lucrarile specifice derularii misiunii de audit a avut ca obiective principale activitatile care se desfasoara în cadrul serviciului, stabilite prin ROF.

II. CONSTATĂRI SI RECOMANDĂRI

Obiectivul: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului

La S.C TERMICA S.A elementele de natura salariala se stabilesc în baza capitolului IV « Salarizarea » din Contractul colectiv de munca si a Regulamentului privind acordarea sporurilor pentru conditii deosebite de munca, a altor sporuri si drepturi de salarizare si de alta natura.

Din efectuarea Testului, referitor la stabilirea drepturilor cuvenite personalului am constatat urmatoarele :

-elementele de natura salariala sunt înscrise în contractele individuale de munca;-salariile de baza s-au stabilit cu respectarea limitelor minime si maxime corespunzatoare functiilor si meseriilor prevazute în Nomenclatorul unic de functii si meserii de la S.C TERMICA S.A ;

-sporurile si indemnizatiile, cuantumurile si conditiile de acordare a acestora s-au stabilit în conformitate cu prevederile Codului muncii, regulamentul de sporuri si a Contractului colectiv de munca pe unitate ;

-cresterea salariilor de baza s-a facut în baza protocolului nr.273/01.01.2006;

-ajutoarele si premiile s-au acordat cu respectarea cadrului legislativ si normative si în baza unor documente justificative (hotarâri ale AGA sau CA, referate/cereri aprobate de conducerea societatii, însotite de copii ale unor documente etc.).

Un element important al activitatii de evidenta a efectuarii muncii peste programul normal de lucru, consta în fundamentarea acestuia în vederea compensarii în timp liber echivalent sau în bani.

Din analiza Testului, care a utilizat elementele cuprinse în Lista de verificare, s-a constatat ca nu exista organizat un sistem de evidenta si de recuperare a timpului peste programul normal de lucru. De asemenea, s-a constatat ca efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispusa în scris de seful ierarhic, desi aceste lucruri sunt stipulate în cadrul normativ.

Din aceasta cauza, în practica nici nu s-a mai urmarit compensarea în timp liber corespunzator, în urmatoarele 30 de zile, ci au fost direct compensate în bani, ceea ce a reprezentat o cheltuiala semnificativa pentru entitate care putea fi evitata.

Auditorul recomanda utilizarea Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru, realizarea procedurilor scrise privind compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzator în urmatoarele 30 de zile, dupa efectuarea acesteia, precum si pentru plata orelor suplimentare, în cazul în care compensarea nu a fost posibila. De asemenea, se recomanda si desemnarea unei comisii pentru reverificarea evidentei timpului suplimentar peste programul normal de lucru si a modului de compensare a acestuia pentru depistarea tuturor situatiilor de nerespectare a cadrului normativ.

III. CONCLUZII

Auditorul pe baza testarilor si analizelor efectuate evalueaza activitatea Serviciului Resurse Umane privind stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului conform grilei:

NR. CRT. OBIECTIVUL

APRECIERE

FUNCŢIONAL DE ÎMBUNĂTĂŢIT CRITIC

1. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului X

Precizam, faptul ca toate constatarile prezentate au la baza probe de audit obtinute pe baza testului efectuat consemnate în documentele de lucru întocmite de catre auditor si însusite de catre factorii de management ai entitatii. Aceste evaluari au la baza discutiile care au avut loc cu privire la recomandarile auditorului în sedinta de închidere a misiunii, apreciate de catre participantii la aceasta sedinta, ca fiind realiste si fezabile, si materializate în minuta sedintei de închidere.

Auditor,

Pop Mircea

3.17. Difuzarea raportului de audit intern

seful structurii de audit intern transmite Raportul de audit intern, finalizat, împreuna cu rezultatele concilierii si punctul de vedere al structurii auditate conducatorului entitatii care a aprobat misiunea, pentru analiza si avizare. Dupa avizare, Raportul de audit intern, în copie, va fi comunicat structurii auditate.

3.18. Urmarirea recomandarilor

Obiectivul acestei etape este de a urmari si formaliza modul de implementare a recomandarilor din Raportul de audit intern.

Urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care se constata caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor întreprinse de catre conducerea structurii auditate pe baza recomandarilor din Raportul de audit intern.

Procedura de urmarire a recomandarilor se finalizeaza cu documentul Fisa de urmarire a recomandarilor.

Documentul nr.23

S.C TERMICA S.A


FIsA DE URMĂRIRE A RECOMANDĂRILOR

S.C TERMICA S.ACompartimentul Audit Intern

Data:

30.03.2007Misiunea de audit ntern:

Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".Raport de audit nr. X/ 2007

Rec.Nr. Recomandarea

ImplementatPartial implementat Neimplementat

Data planificata/Data

implementarii

1. Efectuarea unei reverificari privind sistemul de evidenta a timpului suplimentar peste programul normal de lucru si modul de compensare al acestuia pentru depistarea tuturor situatiilor de nerespectare a cadrului normativ si informarea sefului compartimentului de audit intern asupra rezultatelor obtinute;

X

30.05.2007/30.05.2007

2.Elaborarea unei proceduri pentru

X30.06.2007/30.06.2007

S.C TERMICA S.ACompartimentul Audit Intern

Data:

30.03.2007Misiunea de audit ntern:

Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".Raport de audit nr. X/ 2007

Rec.Nr. Recomandarea

ImplementatPartial implementat Neimplementat

Data planificata/Data

implementarii

gestionarea timpului efectuat peste programul normal de lucru în vederea compensarii în timp sau în bani si implementarea în cadrul acestuia a activitatilor de control si a responsabilitatilor adecvate;

3.Asigurarea unei pregatiri profesionale de specialitate a personalului si evaluarea sistematica a acestuia.

X

permanent

Instructiuni

1. Introduceti recomandarile de audit dupa cum sunt prezentate în Raportul de audit

2.Verificati coloana corespunzatoare: implementat, partial implementat, neimplementat

3.Introduceti data planificata pentru implementare în Raportul de audit si data implementarii

Entitatea/structura auditata:

S.C. TERMICA S.A/ Serviciul Resurse Umane

Data si semnatura conducatorului:

30.03.2007 George Ioan

Auditor:

Data si semnatura:

30.03.2007 Radu Mihai

CONCLUZII sI PROPUNERI

Introducerea auditului intern în sectorul public nu înseamna adaptarea la particularitatile economiei românesti a acquis-ului comunitar, pentru simplul motiv ca în domeniul auditului intern acesta nu exista. În acelasi timp nu înseamna nici adaptarea cadrului normativ si procedural specific auditului intern din una din tarile membre, dat fiind faptul ca nici acesta nu corespunde conceptelor actuale ale auditului intern si controlului intern. În mod concret Comisia Europeana a considerat ca tarile candidate reprezinta un teren fertil pentru a dezvolta aceste concepte si a dezvoltat împreuna cu acestea o constructie institutionala adecvata implementarii în practica a acestora.

si România s-a înscris în procesul implementarii auditului intern, initial prin elaborarea OG nr.119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, care cu toate ca nu a corespuns pe deplin cerintelor noului concept de audit intern a reprezentat un pas important[43].

A urmat o perioada de studiu a modului de abordare a problematicii de celelalte tari candidate, de cerintele Comisiei Europene, de buna practica a unor tari membre si a evolutiei conceptului de audit intern pe plan international.

S-a reusit definirea conceptului de audit intern - definitie acceptata de mediul international al auditorilor interni, de întelegerea raportului de complementaritate între auditul intern si controlul intern, organizarea, rolul si plusul de valoarea pe care auditul intern trebuie sa-l aduca organizatiei[44].

Aparitia Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, în baza careia entitatile publice îsi organizeaza activitatea de audit intern, reglementeaza toate aceste aspecte, România având un cadru normativ adecvat, acceptat de Comisia Europeana si armonizat cu sistemele din tarile candidate.

Pentru ca un departament de audit intern sa aiba succes, independenta este un element de maxima importanta. În România standardele profesiunii au fost definite de Camera Auditorilor Financiari, care au la baza instructiunile inter nationale emise de Institutul Auditorilor Interni. Instructiunile subliniaza obligatia auditorilor interni de a-si desfasura activitatea în mod obiectiv, stabilind în acelasi timp reguli pentru prevenirea aparitiei conflictelor de interese.

Auditul intern a devenit o componenta esentiala în structura unei companii moderne. Auditul intern asigura o mai mare eficienta printr-o utilizare mai adecvata a resurselor umane si materiale, precum si o mai buna coordonare între diferitele departamente ale unei companii. Garantând ca firma respecta standardele de guvernanta corporatista, auditul intern contribuie la construirea unei reputatii de integritate, care la rândul sau va ajuta la dezvoltarea relatiilor în afaceri pe baza de încredere. De asemenea, auditul intern va oferi premisele necesare astfel încât firma sa joace un rol pozitiv în comunitate, asigurându-i o imagine publica si consolidându-i imaginea de seriozitate[45].

Directiile de perfectionare a activitatii de audit public intern în România, vizeaza în primul rând continutul cadrului procedural, orientarea acestei activitati catre domeniile cu risc major, cresterea calitatii rapoartelor de audit intern, cât si dezvoltarea unor legaturi mai bune si a schimburilor profesionale între auditorii interni, controlori, directori financiari si contabili.

a) Perfectionarea cadrului normativ în vederea:




. simplificarii procedurilor de audit prin reducerea gradului de formalizare si rigiditate a acestora, care sa ofere flexibilitatea necesara exercitarii judecatii profesionale a auditorilor interni în functie de circumstante si contextul derularii misiunilor;

. asigurarii independentei reale a auditorilor interni, care sa permita desfasurarea misiunilor de audit în conditii de maxima obiectivitate si fara ingerinte manageriale;

. îmbunatatirii arhitecturii sistemului de audit prin definirea unor criterii de functionare care sa permita organizarea activitatii de audit la un nivel optim al resurselor utilizate pentru satisfacerea nevoilor managementului, în special la institutiile publice mici.

b) Orientarea activitatii de audit intern catre domeniile cu risc major, prin actiuni privind:

. cartografierea zonelor cu risc ridicat din cadrul fiecarei institutii publice care va fi utilizata ca baza pentru planificarea strategica a auditului;

armonizarea planurilor de audit intern la nivelul ordonatorilor principali de credite care sa permita efectuarea misiunilor de audit intern atât în plan transversal - la diferite niveluri teritoriale, cât si în plan orizontal - la acelasi nivel teritorial, dar în zone geografice diferite pentru o mai buna corelare si crearea unei imagini de ansamblu a domeniilor auditate, in vederea generalizarii recomandarilor formulate.

c) Cresterea calitatii muncii de audit intern si a contributiei acesteia la buna gestionare a banului public, prin:

. continuarea procesului de evaluare, a unitatilor de audit care trebuie sa se concentreze nu numai asupra verificarii conformitatii utilizarii procedurilor de audit ci si asupra calitatii profesionale a activitatii desfasurate de auditorii interni;

. organizarea unor examinari dintr-o perspectiva "colegiala" prin utilizarea de personal experimentat în auditul intern din cadrul ministerelor care sa actioneze în calitate de evaluatori ai organizarii si practicii activitatii de audit din cadrul institutiilor publice similare;

. constientizarea permanenta a managerilor pentru întelegerea corecta a activitatii de audit intern, atât în ceea ce priveste regulile dupa care aceasta se desfasoara, dar si modul în care se fructifica cel mai bine aceasta noua functie.

d) Dezvoltarea coordonarii si cooperarii în domeniul auditului public intern prin:

. dezvoltarea unei functii în cadrul UCAAPI care sa faciliteze informarea, dialogul si acordarea de asistenta a auditorilor publici interni pe linia utilizarii instrumentelor si practicilor de audit;

. crearea unui site cu facilitati pentru întrebari si raspunsuri în vederea generalizarii experientei si bunei practici în domeniul auditului intern, inclusiv sistem de raportare a activitatii de audit intern in sistem informatizat;

. organizarea de workshop-uri cu caracter lucrativ, pe domenii de activitate: executie bugetara, achizitii publice, resurse umane, sistemul contabil, cu scopul dezvoltarii instrumentarului metodologic adecvat (ghiduri, piste de audit, modele de analiza a riscului) în derularea misiunilor de audit;

. organizarea de conferinte anuale privind auditul public intern;

. întarirea rolului structurilor teritoriale UCAAPI în coordonarea, îndrumarea si schimbul de informatii la nivelul judetului.

e) Extinderea cooperarii între auditul intern si auditul extern (Curtea de Conturi, Camera Auditorilor Financiari) prin încheierea de protocoale care sa prevada:

. formarea comuna a auditorilor interni si celor externi;

. metodologii compatibile;

. armonizarea planurilor si programelor de audit in vederea realizarii complementaritatii intre activitatile de audit intern si audit extern;

. acces reciproc si nerestrictionat la rapoartele de audit.

O problema dificila pentru entitatile publice ramâne aceea a identificarii si recrutarii personalului adecvat si al mentinerii celor formati prin cursurile de pregatire profesionala în sistemul public.

Consider ca aceasta situatie se va ameliora pe masura progreselor înregistrate în reforma administratiei din sectorul public, având în vedere ca majoritatea auditorilor interni sunt si functionari publici.

De asemenea, lipsa functiei de conducere la un numar însemnat al structurilor de audit constituite la nivelul administratiei publice centrale, diminueaza considerabil posibilitatile auditorilor de a-si manifesta contributia la îmbunatatirea activitatii institutiei din care face parte.

Dezvoltarea procedurilor de control intern ca parte componenta a sistemului de management si dezvoltarea unui sistem de audit public intern eficace nu este problema unei singure institutii, aceasta trebuie sa fie preocuparea comuna a tuturor institutiilor din administratia publica.

Procedurile detaliate pentru toate activitatile sunt esentiale pentru ca ele furnizeaza tuturor factorilor implicati in procesul de management informatii concrete referitoare la functionarea optima a activitatilor. Elaborarea si implementarea corespunzatoare a acestor proceduri vor avea un impact pozitiv asupra atingerii obiectivelor entitatii publice.

BIBLIOGRAFIE

1. Boulescu Mircea, Barnea Corneliu "Control financiar intern si audit intern la entitatile publice", Editura Economica, Bucuresti 2004

2. Boulescu Mircea, Ghita Marcel, Mares Valerica

"Fundamentele auditului", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2001

3. Boulescu Mircea, Ghita Marcel, Mares Valerica

"Control fiscal si auditul financiar", Editura CECCAR, Bucuresti 2003

4. Brezeanu Petre "Audit si control financiar", Editura ASE, Bcuresti 2001

5. Brezeanu Petre, Brasoveanu Iulian "Auditul financiar contabil", Editura ASE, Bucuresti 2005

6. Craciun stefan "Auditul intern - Evaluare, conciliere", Editura Economica, Bucuresti 2006

7. Craciun stefan "Auditul financiar si auditul intern, controlul financiar si expertiza contabila", Editura Economica, Bucuresti 2004

8. Ghita Marcel "Auditul intern", Editura Economica, Bucuresti 2004

9. Ghita Marcel, Mares Valerica "Auditul performantei finantelor publice", Editura CECCAR, Bucuresti 2002

10. Ghita Marcel, Sprânceana Mihai "Auditul intern al institutiilor publice", Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2004

11. Ghita Marcel, Sprânceana Mihai "Auditul intern în sistemul public", Tribuna Economica, 2006

12. Gisberto-Chitu Alberta coord., Pitulice Mihai

"Studii de caz privind auditul public intern", Editura CECCAR, 2005

13. Gisberto-Chitu Alberta, Ioanas Corina

"Auditul în institutiile publice", Editura CECCAR, Bucuresti 2005

14. Greceanu - Cocos Virginia "Practica auditului la institutiile publice si legislatia utila", Societatea Adevarul SA, 2000

15. Grigorescu stefan Iulian "Auditul institutiilor publice", InfoMega, 2005

16. Munteanu Victor coord., Zuca Marilena, Tinta Alice Emilia

"Control si audit financiar contabil", Editura Lumina Lex, Bucuresti 2003

17. Scutaru Dumitru "Auditul financiar contabil", Editura Economica, Bucuresti 1997

18. Stoian Ana "Auditul financiar contabil", Editura ASE, Bucuresti 2004

19. Stoian Ana, Turlea Eugen "Auditul financiar contabil", Editura Economica, Bucuresti 2001

20. *** "Auditul financiar si auditul intern - Legislatie", Editura Lumina Lex, Bucuresti 2005

21. *** Legea 672 din 19.12.2002 privind auditul public intern

22. *** Ordinul nr.252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern

23. *** Norme generale privind exercitarea activitatii de audit public intern 15.01.2003

24. *** Norme minimale de audit

25. *** Norme nationale de audit

26. *** www.audit-financiar.com

27. *** www.cafr.ro

28. *** www.ceccar.ro

29. *** www.mfinante.ro

30. *** www.mie.ro

31. *** www.tribunaeconomica.ro

32. *** http://www.chambermedia.ro/business-digest/Finante-13/Auditul-intern-un-element-esential-pentru-succesul-unei-companii-60,5.html

33. *** http://aair.ro/new/afiliere.htm

34. Alvin A. Arens, James K. Laebbecke

"Audit. O abordare integrata", Editura ARC 2003, editia a-VIII-a, Traducere de Rodica Levitchi

http://www.tribunaeconomica.ro/

http://www.mie.ro/

http://www.mfinante.ro/

http://www.ceccar.ro/

http://www.cafr.ro/

http://www.audit-financiar.com/

35. Collins Lionel, Valin Gérard "Audit et contrôle intern", 4e edition, Editura Dalloz, Paris 1992

36. Renard J. "Theorie et practique de l'audit interne", Editions d'Organisation, Paris, France, 2002

[1] Stoian Ana, Turlea Eugen, - "Auditul financiar si auditul intern - Legislatie", pag 11

[2] Brezeanu Petre - "Audit si control financiar", pag 65

[3] Boulescu Mirecea, Barnea Corneliu, "Control financiar intern si audit intern la entitatile publice", pag 32

[4] Ghita Marcel, Sprânceana Mihai, - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 12

[5] Ghita Marcel, Sprânceana Mihai, - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 25

[6] Publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 953, din 24 decembrie 2002

[7] Publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 91, din 31 ianuarie 2004

[8] OMFP nr. 939/25.07.2003 pentru aprobarea listei membrilor CAPI

[9] Ghita Marcel, Sprânceana Mihai - "Auditul intern în sistemul public", pag 96

[10] www.mie.ro

[11] Ghita Marcel, Sprânceana Mihai - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 75

[12] Ghita Marcel, Sprânceana Mihai - "Auditul intern în sistemul public", pag 65


[14] Stoian Ana, Turlea Eugen - "Auditul financiar si auditul intern", pag 82

[15] Ghita Marcel - "Auditul intern", pag 104


[17] Ordinul nr.252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern, Monitorul Oficial nr.128/12.02.2004

[18] Stoian Ana - "Auditul financiar contabil", pg.56

[19] Munteanu Victor coord., Zuca Marilena, Tinta Alice Emilia - "Control si audit financiar contabil", pag 124

[20] Norme nationale de audit


http://www.scritub.com/economie/contabilitate/LUCRARE-DE-DESERTATIE-AUDITUL-522018214.php#_ftnref21











http://www.mie.ro/











[22] Scutaru Dumitru - "Auditul financiar contabil", pag 89

[23] Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr.953/24.12.2002

[24] Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr.953/24.12.2002

[25] Norme din 15 ianuarie 2003 Generale privind exercitarea activitatii de audit public intern

[26] Norme generale privind exercitarea activitatii de audit public intern 15.01.2003

[27] Norme nationale de audit, Corpul Expertilor Contabili si Contabilili Autorizati, CECCAR, 1999

[28] Norme minimale de audit, pag 45

[29] www.audit-financiar.com

[30] www.mie.ro

[31] Marcel Ghita, - "Auditul intern", pag 182

[32] Craciun stefan, - "Auditul intern - Evaluare, conciliere", pag 88

[33] Brezeanu Petre - "Audit si control financiar", pag 58

[34] Ghita Marcel, Mares Valerica, - "Auditul performantei finantelor publice", pag 39

[35] Ghita Marcel - "Auditul intern", pag 98

[36] Marcel Ghita, - "Auditul intern", pag 56

[37] www.tribunaeconomica.ro

[38] Grigorescu stefan Iulian, - "Auditul institutiilor publice", 2005, pag 59

[39] www.mfinante.ro

[40] Grigorescu stefan Iulian, - "Auditul institutiilor publice", pag 121

[41] Boulescu Mirecea, Barnea Corneliu, - "Control financiar intern si audit intern la entitatile publice", pag 89

[42] Gisberto-Chitu Alberta coord, Pitulice Mihai, - "Studii de caz privind auditul public intern", pag 59

[43] Munteanu Victor coord., Zuca Marilena, Tinta Alice Emilia - "Control si audit financiar contabil", pag 45

[44] www.audit-financiar.com

[45] http://www.chambermedia.ro/business-digest/Finante-13/Auditul-intern-un-element-esential-pentru-succesul-unei-companii-60,5.html








http://www.mfinante.ro/



http://www.tribunaeconomica.ro/








http://www.mie.ro/











Documents

Auditul Intern Al Salariilor