Blo

Aurel Ardeleon

Gheorghe fflohqn

0gl0

aaaaoaaaaaaaaeaaaaaaoa

Capitolul 1. fesuturi vegetale qi1.1. f,esuturile vegetale / 61.2. fesuturile antmale / 10

Teste de evaluare f 15

Capitolul 2. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vti / 172.1. Functiile de nutrtfie / 18

A. Nutrilia / 18

Nutrilia autotrofd / 18

- Fotosinteza / 21

- lnfluenla factorilor externi asupra fotosintezei / 22

- Chemosinteza / 23

Nutrilia heterotrofit I 27

- Nutrilia saprofitd / 2B

- NutriJia parazitd I 28

- Nutrilia simbiotrofd / 30

- Nutrilia mixotrofd / 30

- Digestia la animale / 32

- particularitlJile structurale ;i funclionale ale sistemului digestiv la vertebrate / 33

- Digestia ;i absorblia la om / 36

- Boli ale sistemului digestiv la om / 38

- Prevenirea ;i combaterea bolilor digestive / 39

B. Respiralia / 40

Respiralia aerobd / 40

- Respiralia la Plante / 40

- lnfluenJa factorilor de mediu asupra intensitS]ii respirafiei / 40

Respiralia anaerobd / 41

- FermentaJiile / 42

Respiralia la animale / 44

- particularitSlile structurale ;l funcJionale ale sistemului respirator la vertebrate / 44

Respiralia la om / 48

- Boli ale sistemului respirator la om / 50

- Prevenirea ;i combaterea bolilor respiratoril / 51

C. Circulalia / 52

Circulalia la plante / 53

- Structura primard a ridScinii ;i tulpinii la angiosperme / 53

- lnfluenla factorilor de mediu asupra absorbliei ;i circulaliei sevelor / 55

Circulalia la animale / 59

- Mediul intern la mamifere / 59

- Particularite]ile structurale pi funclionale ale sistemului circulator la vertebrate / 60

- Factorii care regleazd ;i influenleazd circulalia s6ngelui / 62

Circulalia la om / 63

- Boli ale sistemului circulator la om / 65

aaa

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaoaaaaaaaoaooaaaaaa

D. Excrelia / 66Excretia la plante / 66

- Transpiralia ;i gutalia / 66

- lnfluenla factorilor de mediu asupra transpiraliei / 66

Excrelia la animale / 69

- ParticularitSlile structurale ;i funclionale ale sistemului excretor la vertebrate / 69

Sintezd / 74Excrelia la om 175- Boli ale sistemului excretor la om I 76

2.2. rtnc{tfle derclgte | 77Mipcarea ;i sensibilitatea la plante / 77Sensibilitatea la animale./ 81

- ParticularitSjile structurale ;i funclionale ale organelor de sim! la vertebrate / 81

- Deficienle senzoriale la om / 91

- ParticularitSlile structurale ;i funclionale ale sistemului nervos central (SNC) la vertebrate / 92

- Boli ale sistemului nervos central la om / 98Locomolia la animale / 99

- ParticularitSlile structurale ;i funcJionale ale locomofiei la vertebrate / 99

2.3. func.tia de lcproduccre / 1O3Reproducerea la plante/ 103

= Reproducerea asexuatS vegetativS / 103

- Reproducerea asexuatS vegetativS artificialS / 104

- Reproducerea asexuatl prin germeni specializali / 108

- Reproducerea sexuati la Angiosperme / 108

Reproducerea la animale/ 118

- ParticularitSlile structurale ;i funclionale ale sistemului de reproducere la vertebrate / 118

Reproducerea laom I 123Sintezd / '125

- Boli cu transmitere sexualS / 126

- Ciclul de vialit I 128

T6tedeanluarc/ 129

Capitolul 3. Dezechilibre ecologice / Lgl- Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune / 132

- Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice / 132

- Deteriorarea prin construclii de canale ;i barale / 137

- Deteriorarea prin poluare / 137

- Poluarea atmosfericd / 138

- Poluarea awaticd I 141

- Poluarea edaficd / 141

- Poluarea radioactivd / 141

- Efectele polulrii asupra organismului uman I 142* Rolul omului in menlinerea echilibrului ecologic / 142

*T6'te de *aluarc / 14 p!p, .*,' -t

4 .r.

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

7.L. TESUTURII,E

Tesutul reprezintd o grupare de celule,

strans unite intre ele, care au aceeaSi forma

5i structurd, indeplinind aceea;i funclie.in dezvoltarea individualS a unei plante se

succed dou5 etape:

* prima etapdincepe cu celula-ou (zigot)

care, prin numeroase diviziuni mitotice suc-

cesive, dd nattere embrionului, format din

lesuturi embrionare (meristematice);

* a doua etapd constS in transformarea

lesuturilor embrionare in urma unui proces

de diferenliere, specializ6ndu-se in indeplini-rea unor functii determinate, deci formarea

lesutu ri lo r defi nitive (ad u lte).

Tesuturile vegetale se clasific5 dupS:

a. forma celulelor: lesuturi parenchima-

tice, din celule izodiametrice (care au cele treidimensiuni egale sau aproape egale - Fig. 1)

1i lesuturi prozenchimatice, din celule hete-

rodiametrice (la care diametrul longitudinaleste mai mare decSt cel orizontal - Fig.2);

b. gradul de diferenfiere: lesuturi embri-

onare 1i lesuturi definitive (adulte);

c. funclie: de apdrare, fundamentale (paren-

ch i m u ri le), co nd u cdtoa re, meca nice, secretoa re.

Tesuturile embrionare (meristeme). Aces-

tea sunt formate din celule mici, cu perelii

subtiri si nucleul voluminos. Ele au rol incretterea plantelor ;i pot fi primare sau

secundare.

Meristemeb primare au o pozilie apicald(se gSsesc in v6rful rdddcinilor, tulpinilor ;imugurilor) si o pozitie intercalard (la nivelul

nodurilor tulpinilor articulate ale gramineelor

6 ...

- Fig. 5). Ele asigur5 cre;terea in lungime a

organelor plantei.

Meristemele secundare, numite si laterale,

determinS cre;terea secundarS, in grosime, a

plantelor perene, mai ales a arborilor ;i ar-

bugtilor. Sunt generate de zona subero-felo-

dermicd* sau felogenuldin scoar!5 1i de zona

libero-lemnoasS* sau cambiul din cilindrul

central. Ele sunt formate din celule care i;irecapdtd proprietatea de a se divide mitotic.

Jesuturile definitive. Sunt prezente la plan-

ta adultS ;i provin din meristemele primare.

Dintre tesuturile definitive amintim:

a. lesuturile de apdrare formeazi inveli;ul

extern care protejeazd organele plantelor ;isunt alcdtuite din celule cu pereli subliri;

dupd originea lor sunt:

* primare, care iau nagtere din meriste-

mele apicale; ex. epiderma cu stomate(Fig, a) si peri, exoderma* $ endoderma*;

* secundare, care iau nattere din meris-

temele laterale sau secundare (ex. suberul*care se formeazd din felogen);

b. tesuturile fundamentale (parenchimu-

n/e) sunt formate din celule parenchimatice,

cu perelii subtiri ;i o cantitate mare de cito-

plasmS, prezentand spafii intercelulare; au

diferite funclii:

* de hrdnire (parenchim asimilator - Fig. 5)

prezent in frunzS;

* in depozitarea substanlelor de rezerv5

(parenchim de depozitare), prezentin rizomi,

bulbi, tuberculi (Fig. 6);

t t t a l I t a a t a a t t a t r a a o a a'I t f a t a t o a o a a a a t o t a o t a a o a t I

i in depozitarea apei (parenchim acvifer),la plantele xerofite (ex, cactupi);

* in depozitarea aerului (parenchim aeri-fer), la plantele acvatice (ex, nufirul - Fig, 7);

c, lesuturile conducdtoare sunt formatedin celule modificate numite vase, Ele asigurS

circulalia apei 'cu sirurile minerale (fesutulconducdtor lemnos)gi a sevei elaborate (fe.

sutul conducdtor liberian - Fig, 8).Vasele, in asocialie cu parenchimul care le

inconjoarE gi cu lesutul mecanic, alc5tuiesc:

i fascicule conducdtoare lemnoase, for-mate din: traheide, trahee, parenchim lem.nos, fibre lemnoase;

* fascicule conducdtoare liberiene, for-mate din tuburi ciuruite, cu sau fErS celule

anexe, parenchim liberian gi fibre liberiene;

d. tesutun/e mecanice (suginere) confer5plantei o anumitd rezistenf5 gi elasticitate;

sunt formate din celule vii cu perelii inegalingrogali (colenchim* - Fig, 9) pi din celulemoarte cu perelii ingropafi uniform (sc/e.

renchim*);

e, fesutunh secretoare produc diverse

substan!e folosite de plantd (produse desecrelie)sau eliminate de plantS (produse de

excrelie) prin pori, canale sau buzunare secre.

toare (Fig. 10); produsele secretate suntfoarte variate: rSgini (la conifere), uleiuri vola-

tile (menta, petalele de trandafir), latex(laptele cucului, arborele de cauciuc),alcaloizi (mac), mucilagii, balsamuri etc,

V

1" Evidenlierea structurii epidermei la

frunzele de ceap5,

Materiale necesarei frunze modificate din

bulbul de ceapl (proaspete sau conservate inalcool 70%), colorant (rogu de Congo sau

crizoidinl), albastru de metil, brici anatomic,

m5duv5 de soc, lame pi lamele de sticlS,

pipet6, pens5, lamE metalicS,

Modul de lucru:se taie un bulb de ceapE

la jum5tate ;i se seclioneaz5 o frunz5 modi-

ficat6 transversal, Se deta;eazi cu penseta oporfiune gi se pune intr-o pic5tur5 de colo.

rant de pe o laml de sticlS, care se acoper5

cu o lamelS de sticli (Fig. 11).

Preparatul microscopic: cu obiectivul 10

se observS epiderma formatl dintr-un strat

de celule prozenchimatice, str6ns unite intreele cu peretele celular sublire, De-a lungulperefilor celulari, cu obiectivul 40, se v5d

punctualiuni simple prin care celulele comu-

nic5 intre ele.

2, Evidenlierea fesutului mecanic (colen-

himul) la tulpina de soc.

Materiale necesarei fragmente din tulpina

de soc proaspdtS, rogu de Congo pi crizoidin5

(colorant), mEduv5 de soc, brici anatomic,

lam5 de ras, lame ;i lamele de sticl5,

Modul de lucru: se efectueaz5 secliuni

transversale fine prin tulpina de soc cu briciul

anatomic; secliunile se pun in colorant pe olami de sticlS in glicerinE peste care se apazS

o lamelS de sticlS.

Preparatul microscopic: se observd epi-

derma alc5tuiti dintr-un singur strat de

celule mici, acoperit5 de o cuticulE evidentS,

iar imediat sub ea cdteva straturi de suber,

apoi felogenul gi apoi numeroase celule cu

membranele ingrogate inegal.

p

* Jesutul reprezintE o asocialie decelule care au aceeagi form5 gi structuri gi

indeplinesc aceeapi funclie,* Dupi gradul lor de diferenfiere, Iesu.

turile vegetale sunt: embrionare gi defini.tive (adulte),

* Dupt funclia lor in plant5 se impartin fesuturi: de aplrare, fundamentale, con-duc5toare, mecanice, secretoare.

I err

10

A

M

Parenchim aerifer dintit

ufdr galben

lesuturi conduc5toare: A;,

lesut mecanic (colenchim)

--aF=@"{-6r\;fkv-* ^-'..q,':$

area pe'btudiaude

Bua,unaf.secretor de la

.e. I

aaaaaaaaaaaoaaaaaaaaaaaao

L.2TESUTURIL,E A1WI

in organismul animal existd mai multetipuri de lesuturi grupate in urmdtoarele cate-

gorii: epitelial, conjunctiv, muscular ;i nervos,

fesuturi epiteliale. Sunt asocialii de celule

alc5tuite din unul (unistratificate*) sau mai

m u lte straturi (pl u rbtratif icafe *), ca re acoperlsuprafala corpului ;i c6ptu;esc perelii cavi-

t5!ii unor organe interne sau constituie struc-

tura fundamentalS a unor glande.

DupS funclia lor in organismul animal, ele

se impart in:* epitelii de acoperire, din celule cubice,

prismastice, turtite (pavimentoase), care dife-

renliazS tegumentul sau perelii organelorinterne (vase de s6nge, inima, stomacul,

intestinul - Fig.12);* epitelii glandulare, din celule secretoa-

re; formeazd glandele cu secrelie externS(exocrine), care pot fi tubulare simple, ramifi-

cate, alveolare (Fig. 13) ;i glandele cu secre-

lie intern5 - endocrine);I epitelii de resorbyie, din celule care pre-

zint5 un platou striat, cu rolul de a recupera

anumite substanle utile organismului (in intes-

tinul sublire ;i in tubii uriniferi - Fig.14);1 epitelii senzoriale, alcStuite din celule

epiteliale specializate pentru receplionareaunor stimuli din mediul extern sau intern (ex.

epiteliul senzorial din mugurii gustativi, audi-tiv, vestibular).

Jesuturile conjunctive. Sunt formate dincelule conjunctive, substan!5 fundamentalS

;i fibre elastice, de colagen, de reticulinS.

DupS funclia indeplinit5 sunt:* tesutul conjunctiv lax*, din diferite

tipuri de celule, substan!5 fundamentalS de

l0 ror

consistenlE fluidS ;i fibre de colagen ;i elas-

tice (Fig. 15); stabileite leg5tura dintre dife-

rite lesuturi sau organe;

* lesutul adipos*, din celule conjunctive?ncErcate cu lipide, care devin sferice, iar pro-

toplasma gi nucleul sunt impinse la periferie(Fig, 16); se dezvolt5 in jurul vaselor de

s6nge ;i al altor organe; rol de depozitare a

lipidelor;* lesutul reticulat*, dintr.o substan!5

fundamentalS in care predomini fibrele de

reticulinS (Fig. U); prezent in splinS, gan-

g lionii li mfatici, form6nd,tesutu I fu ndamentalal organelor limfoide;

i lesutul fibros*, caracterizat printr-o

mare abunden!5 a fibrelor de colagen gru-

pate in fascicule; intri in structura liga-

mentelor gi tendoanelor;| lesutul elastic*, cu substan!5 funda-

mentalS bogatE in fibre de naturE proteicd

(elastinE); in perelii arterelor, in pl6m6ni, in

structura coardelor vocale;

* lesutul cartilaginos, din celule cartilagi-noase numite condrocite, protejate in cavitSli

numite condroplaste. Substanla fundamen-talS conline o substan!5 proteic5 numiti con-

drind, un amestec de substanle organiceimpregnate cu sdruri de calciu ;i sodiu. insubstanla fundamentalS mai sunt prezente

fibre de colagen pi elastice (Fig. 18),

in funclie de cantitatea de substan!5 fun-damentalS ;i de tipul de fibre exist6 trei tipuride cartilaje: hialin* (din coaste, laringe, tra-

hee), e/asfic (in pavilionul urechii, epigloti),fibros (din discurile intervertebrale, menis-

curile articulare);

12. Epiteliu de acoperire ,iu

13. Epiteliu glandular 'r1r' rr':

. Epiteliu de resorblie

Jesrm-rffi