Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieicArEJ, tvtAoAltrun

Avocatul casei. Ghid juridic familial. -Bucuregti : Orizonturi, 201g

tsBN 97 8-97 3-736_39 1 _6

34

Bun de tipar: Mdddlina GdtejTehnoredactare: Puiu Enache

Editura ORIZONTURI - BucuregtiBdul Libertdlii nr. 4, bl. 117, et. T, ap.20

telefon : 021 .317T O7 9, 07 44531 ggge-mail: orizonturi@editura-orizonturi. ro

uAuArrNA cArEl

AVOCATUL CASEIGHid juridic familial

Editura ORIZONTURI "

CUPRINS

l. Gonstitufia 9i legile !drii.......... 11

1. Statul de drept .................. 11

2. Parlamentul gi rolul sdu 143. Guvernul gi rolul sdu ........... 154. Puterea judecdtoreascd......... 165. Pregedintele Romdniei.............. 176. Drepturile gi libertdfile fundamentale ......... 177. Prioritatea aplicdrii legislatieieuropene 19

ll. Notiuni de drept civi1.......... 211. Ce inseamnd capacitatea civiId......... ....:............. 212. Despre proprietate 23

2.1. Moduri in care putem deveni proprietari........ 252.1.1. Accesiunea............... 262.1.2. Uzucapiunea............... 272.1.3. Tradiliunea sau transmiterea bunuluiddruit 30

2.1.4. Ocupatiunea. CAnd devenim proprietariiunui bun 9dsit.......... 30

2.1.5. Posesia de bund credintd..... 312.1.6. Mogtenirea 312.1.7 . Conven[ii prin care putem deveniproprietari 32

2.2. Cum ne apdrdm dreptulde proprietate.......... 332.3. Stingerea dreptului de proprietate......... 332.4. Ce inseamnd proprietatea comund.. 342.5. Cdteva notiuni despre proprietatea publicd... 38

3. Convefiile ............. 393.1.V4n2area............. 473.2. Dona[ia............... 503.3. Schimbu1.........,.. 513.4. Comodatul............ 523.5. inchirierea...".....".. 523.6. Arenda 53

545457596267707281828689

8991

97106109111113

121

121126129131131134139139142

6

7.6. Cercetarea la fata locului .............. 1427.7.Mdrturisirea........ .......... 1437.8. CAnd se propun probele ?n procesul civil....... 145

8. Cum se desfdgoari prcesul civi1......... ................. 1469. Ce sunt 9i care sunt cdile de atcin procesul civil....... 14810. Executarea silitd, ultima etapd a procesuluicMil........ 159

lV. Codul Muncii ..... 1631. Contractul individualde muncd ........... 1642. Modificarea contractului individual de munci ...... 1763. Suspendarea contractului individual de muncd ... 1794. Executarea sancliunilor disciplinare ... 1885. Moduri de incetare a contractului individual de

munci ............. 1895.1. Concedierea....... .......... 1905.2. Demisia.............. ......... 1955.3. incetarea contractului individual de muncd cuacordul pdrfilor .................. 197

6. Sdndtatea gi securitatea in muncd .... 1997. Formarea profesionalS a angajafilor......... ........... 2078. Asumarea rdspunderii in contractele individuale

de muncd ......... 2198.1. Rdspunderea disciplinard ............ 2198.2, Rdspunderea patrimoniala.............. ............... 2228.3. Rdspunderea contraventionald 9i rdspunderea

penald ....... 227V. Sistemul public de pensii la noiin tari .............. 231Vl. Datele cu caracter personal gi importanfaprotectiei acestora... !....;....................... 247

Vll. Notiuni de drept financiar.. .............. 2521. Despre bugetul ldrii........... ................. 2522. Despre impozite gitaxe .... 2543. Contributiile sociale .......... 2724. lmpozitarea veniturilor din activitdti independente........ 274

Vlff. Notiuni de drept penal .. 2761. Partea generald a Codului Pena1......................... 276

1.1. Despre infracliune. ..... 2761.2.Pedeapsa.......,... ........278

1.3. Mdsurile de sigurantd... ................ 2921.4. Rdspunderea penald a minorului .. 2gs1.5. Rdspunderea penald a persoanei juridice ..... 3001.6. Despre amnistie, gra[iere gi prescripfiaexecutdrii pedepsei 9i a rdspunderii penale ......... 3051.7. Reabilitarea........ ......... 310

2. Partea speciald a Codului pena|.......................... 3112.1. lnfracliuni contra persoanei.. ........ 312

2.1.1.lnfractiuni contra vietii ......... .... 3122.1.2. lnfractiuni contra integritdfii corporale sausandtdtii....2.1.3. lnfracfiuni contra libertdlii persoanei ........ g2S2.1.4. lnfracfiuni contra libertdlii gi integritdliisexuale..... ..... 3292.1.5. lnfracfiuni care aduc atingere domiciliuluigivietii private...... ............ 334

2.2. lnfracliuni contra patrimoniului ....................... 33S2.3. lnfracliuni contra Tnfdptuirii justifiei................. 3462.4.lnfracliuni de corupfie gi serviciu. .. 3S32.5. lnfractiuni contra siguranlei publice ............... 3562.6. lnfractiuni care aduc atingere unor rela[ii privindconviefuirea sociald ........... 361

3. Executarea pedepselor privative de libertate.Regimul penitenciar ............ 365

4. Liberarea condifionatd............ ............ 373lX. Notiuni de proceduri penati ............. 37S

1. Principiile aplicdrii legii in procesul penal ............ 37S2. Despre actiunea penald gi parfile implicate Tn

procesul penal ... 3933. Probele 9i administrarea lor. Aspecte particulareprocesuluipenal........ .......... 3gs3.1, Proba cu martori ......... 3g73.2. ldentificarea persoanelor gi obiectelor........... 3gg3.3. Metode speciale de supraveghere gi cercetare..... 3903.4. Perchezitia gi ridicarea de obiecte giTnscrisuri..........

3.5. Expertiza ei lonsi;i;;;;....... :...... : :...... :.. :....... 331

3.6. Cercetarea la fata locului 9i reconstituirea...'.4. Comisia rogatorie gi delegarea ....."...'.'..5. Mdsurile preventive 9i alte mdsuriTn procesul

penal6. Mdsurile asigurdtorii.........'....'..7. Cheltuielile judiciare..........'....8. Desfdgurarea gi solu[ionarea procesului penal'...

X. Contravenfii. Sanctiuni. Cii de atac..........

395396

397400400401407

I

ONSTITUTIA I IEGItE

1. STATUL DE DREPT

Mul{idintre noi au auzit adesea despre statulde drept 9i

despre necesitatea instaurdrii gi apardrii principiilor statului

de drept.Dan ce reprezintd acesta si care sunt fundamentele lui?

Societatea umand are la bazfr organizarea vielii oame-

nilor Ei existenla unbr reguli c&rora trebuie s5 ne supunem

cu tolii.nitivitelite desf*gurate in societate, precum Ei relaliile

dintre oameni qi semenii lor sau dintre oameni 9i institulii,

autoritili sau alte psrsoane juridice sunt reglernentate de

Rorme de convie{uire gi de conduit& specifice.Aceste norme sunt cuprinse ?n legi care se aplicd tuturor

in egald mdsu16, conform principiilor universaliti{ii 9i egali-

ttiliiin fala legii gi pot fi de naturd economic5, sociald, cul-

turald, privitoare la relaliile de familie, de muncd, problemepenale sau de alt tiP.

Legile sunt multe qi pe tematici multiple 9i variate, dar

toate prevederile lor trebuie sd se supund spiritului 9i princi-

piilor stabilite de cea mai importanti dintre ele, Consiitulia'Toate legile trebuie, agadar, sd se supund principiilor

stabilite de Constitulie care, nu int&mpldtor, mai este denu-

mita gi mama tuturor legilor.Constitulia este, indiferent de religia fiecdruia dintre noi,

o adevdrati Biblie laic5, pe care trebuie sd o cunoagtem 9isd o respectfrm cu tolii.

in funclie de natura raporturilor juridice pe care le regle-

menteazi gi!in$ndu-se seama de caracteristicile lor comu-ne, normele juridice se grupeaz6 in ceea ce numim ramuride drept.

Principalele ramuri de drept sunt urmdtoarele: dreptulcivil, dreptul penal, drepiul muncii, dreptul financiar 9i, nu

11

in ultimul rand, dreptul procesual civir gi dreptul procesualpenal.

Dreptul civil cuprinde totaritatea normeror juridice carereglementeazd raporturile de proprietate sau patrimonialeTntre persoane fizice, persoane juridice sau peisoane fizicegi persoane juridice, problemele legate de mostenire, debund vecindtate, de familie, de modulde dob6ndire sau deinstrdinare a proprietd{ii, obligalii civile, inscrisuri gi alteleasemenea. Principala lege care reglementeazd la noi des-fdsurarea raporturilor juridice civileLste Codul civil.

- Dreptul penal cuprinde normele juridice referitoare lafaptele care prezintd pericol social sporit si care sunt consi-derate infracliuni, precum gi pedepsele cire se aplicd celorce sdvdrgesc asemenea fapte. Normele penale sunt regle_mentate de Codul penal.

Dreptul muncii cuprinde normele juridice care regle_menteazd raporturile de muncd care se stabilesc intreangaja{i si angajatori. Legea care include in ansamblul eitoate aceste norme la noieste Codul Muncii.

Dreptul financiar regrementeazi raporturire financiaregi obliga$ile fiscale ale persoanelor fizice sijuridice, inclusetoate in Codulfiscal.

. Dreptul procesual civil 9i dreptul procesual penal re_glernenteaz6 rnodulTn care trebuie s6 ne comportdm in fa{ainstanlei, modul in care ne adresdm precum gi drepturile !iobligaliilepe care le avem Tn desfdgurarea proceselor in falbinstantei. Toate aceste norme sunt buprinse ?n Codul de pro-cedurd civild gi Codulde procedurA penal6.

- Dreptul a luat fiin{d odata cu societatea, la inceput inf?rn? orald, apoi scrisd. Fiecare etapd de evolulie a $o-cietdlii a,avut la bazd norme de drept specifice, idaptateschimbdrilor produse in societate.

Este normal gi, totodatd, obligatoriu ca fiecare cetdteansd cunsascdprincipalele prevederi legale si, mai ales, s6le respecte. Fiecare dintre noi, in inieresurl'nostru, pentrua ne apdra drepturile gi pentru a respecta obligaliile ce nerevin, nu putem rdmfrne strdini de prevederile legale, decunoasterea gi respectarea legilor.

12

Constitulia actuald a Rom&niei, adoptatd la data de 21

noiembrie 1991, se inscrie in spiritul Declaraliei Universalea Drepturilor Omului adoptatd prin rezolu[ia OrganizalieiNaliu nilor U nite n r.2 1 7 I 1 948, potrivit cdreia :

,,Toate fiinlele umane se nasc libere qiegale in demnita-te giin drepturi. Ele sunt inzestrate cu raliune gitreny!9.99se comporte unele fa,td de celelalte in spiritulfraternitdlii."

Preluate de legislafia fundamentald din majoritatea sta-telor civilizate ale lumii, principiile declaraliei susamintitese regdsesc giTn Constitulia noastri'

Structurati pe opt titluri gi 156 de articole, ConstituliaRomdniei prevede ?n cel dintAi articol al sdu urmitoarele:

,,Romdnia esfe sfaf de drept, democratic gi social, fn

care demnitatea omului, drepturile gi libeftdfile cetdlenilar,libera dezvoltare a personalit*lii umane, dreptatea Eiplura-lismul politic reprezintd valori supreme, fn spiritultradiliilordemocratice ale poporului ram6n gi idealurilor Revolu[ieidin decembrie 1989, gi sunf garantate."

Legea fundamentali stabile9te in acest fel care sunt va-

lorile pe care se fundamenteazd statul 9i anume: puterea

legii, democra{ia gi respectul giocrotirea drepturilor,si liber-t5!ilor omului.

Mai departe, la urmStorul alineat, legiuitorulvine 9i pre-

cizeazl ce inseamnd statul de drept:

,,Statul se organizeazd potrivit principiului separaliei gi

echitibrutui puterilor - legislativd, executivd Ei iudecdto'reascd - in cadrul democraliei constitulionale'

Prin urmare, cele trei puteri: legislativd, executivd giju-decitoreascd sunt organizate 9i funclioneazd independent,potrivit principiului separaliei gi echilibrului' Ce presupune

acest lucru? Acest lucru presupune ca instituliile statului sd

aibd un rol bine definit gi funclii determinate, corespunzd*tor sferei de acliune a fiecdreia dintre ele, scopul final fiind

satisfacerea nevoi lor populaliei.

13

2. PARLAMENTUL gt ROLUL sAU

Futerea legislativfr a statului este reprezentatd deParlament

Potrivit art. 58 din Constitulia Romdniei, parlamentuleste unica autoritate legiuitoare a !6rii. El are un rol fun-damental datoritd faptului cd este organul reprezentativ alpoporu.lui, care, prin alegeri libere gidemocratice, iidelegaacest drept.

$tructura Parlamenrurui ?n Rom6nia este bicamerard sianume Camera deputalilor gi Senatul. Numirul deputalilorgi senatorilor este stabirit in fiecare legisraturd prin LeieaelectoralS.

Documentele pe care le emite parlamentul sunt urmd_toarele: legi, hotdrAri 9i mofiuni.

Legile, in ordinea importanlei gi a puterii acestora, seimpart in trei categorii: regi conititulionare, regi organice gilegi ordinare

- Legile constitutlonale sunt legile de modificare aConstitutiei.

Prin legi orgaryice sunt reglementate domeniile de ceamai mare importanld gi anume:

- organizarea gi desfdgurarea referendumului;- organizarea Guvernului gi a Consiliului Suprem de

Apdrare a Jdrii;- regimul stdrii de mobirizare parliard sau totald a forlelor

armate gi al stdrii de rdzboi;- regimulstdr:ii de asediu gial stiriide urgen{d;- infracliunile, pedepsere gi regimut executeril acestora;- acordarea amnistiei sau a gralierii colective;- statutul functionarilor publici ; contenciosu I administrativ;- regimuljuridic general al proprietd{ii gi al mogtenirii;- organizarea generald a inv6{dm&ntului;

. . - regirnul general privind raporturile de muncd, sindica_

tele, patronatele gi proteclia sociald;- statututr minorit*lilor na[ionale din Rom6nia- alte domeniide maxirnd irnportanld pentru popula{ie.

14 15

Toate celelalte legi sunt legi-qrdinare'Hotirarile adoptate de Parlament privesc anumite do-

menii de interes ale acestuia, cum ar fi: constituirea unorgrupuri de lucru, comisii, numirile in funclii, aprobarea bu-getelor celor doud camere gi altele asemenea.

Moliunile reprezinti documentele prin care Parlamentuligiexpi'imd pozi[ia cu privire la o problemd de politicd inter-n6 sau externS ori, dupd caz, ct) privire la o problemd ce afdcut obiectul unei interPeldri.

M,olrunea-srnnplA se adoptd la nivelul fiecdrei Camere,spre deosbbire de moliunea de cenzur6, care exprimd vo-inta ?ntregului Parlament.

Despre moliunea de cenzurd ne vorbegte art' 113 {inConstitulie, conform cdruia, cele doud Camere, ?n gedintacomund, pot retrage increderea acordati Guvernului, cu

votul majoritdlii deputatilor gi senatorilor"Moliunea de cenzurd poate fi iniliata de cel putin o p5-

trime din numirul total al deputa[ilor gi senatorilor 9i se co-municd Guvernului la data depunerii'

' 3. GUVERNUL $l ROLUL SAU

Puterea executivd a statului, Guvernul, pune ?n aplica-re legile adoptate de Parlament si creeazd condiliile nece-sare executdrii legii.

in acelagi timp, Guvernul are rolul de administrator al

bugetului gi' bunurilor statului prin intermediul ministerelorde resort.

Actele emise de Guvern in exercitarea atribuliilor ce iirevin sunt hotirArile de Guvern.

Prin lege special5, Parlamentul poate abilita Guvernul,pentru o perioadd limitatd gi pentru domenii strict determinate,sA emitd ordonanle gi ordonanle de urgenfi, documentecu putere de lege. Pentru a avea efect permanent, acesteatrebuie aprobate, ulterior, de cdtre Parlament, prin lege.

Aldturi de Guvern, din puterea executivd mai fac parte

autoritdlile admin istrative autonome 9i autoritSlile din ad mi-nistralia publicd locald.

. Autoritalile administrative autonome sunt giele amintitede legea fundamentard, iar autonomia acestora este regie-mentatd prin legi specifice. Acestea sunt:

- Comisia Nalionald a Valorilor Mobiliare- Consiliul Na{ional al Audiovizualului- Curtea Constitutionald- Curtea de Conturi- Consiliul Superior al Magistraturii- Consiliul Suprem de Apdrare a f6rii- Consiliul Concurentei- Avocatul Poporului- consiliul National pentru studierea Arhivelor securitdtiiAldturi de Guvern, autoritalite admini;i;;;;;ilffi-,

alcituiesc administra{ia pubticd centrald.. Primdriile gi consiriire rocare arcdtuiesc impreund admi-

nistrafla publicd lacald, de asemenea, si aceasta parte aputerii executive.

4. PUTEREA J U DECATOREASCA

Puterea judecitoreasci este alcdtuiti din totaritateainstanlelor de judecatd care fac parte din sistemuriuoiciai.Acestea sunt judecitoriile, tribunalele, curlile de ap;a ;ilnalta curte de casalie 9i Justilie. Legea iunoamentatai nterzice categoric infi i h1a iea u no i i nsta n1e extraord i nare.

Pentru a putea vorbidespre un stat de'drept, este nece_sar ca aceste irei puteri sd functioneze potrivit principiuluiseparatiei, echilibrului gi ar contlolurui reciproc. ce pi*ru-pune acest lucru?

Pentru o mai bund inlelegere, ddm urmdtoarele exemple:1. Puterea executivd a statului este controlatd de pu_

terea judecdtoreascd gi de cdtr:e curtea constitutionald -autoritate administrativd autonomd * astfel: instahlele ju-decitoregti.sunt singurele in mdsurd sd examineze eja-litatea actelor administrative, iar curtea constitutionildverificd dacd ordonanfele emise de Guvern respectd bg;afundamentald gi dacd se Tncadreazd Tn limiteie fixatidelegea prin care Guvernul a fost abilitat sd le emitd

16 17

2. Puterea legislativd este controlatd de CurteaConstitulionald prin intermediul examindrii constitutionali-tdlii legilor emise de Parlament.

5. PRESEDINTELE ROMAruIEI

Presedintele statului, degi nu are atribulii care si Tl si-tueze in cadrul celor trei puteri, are un rolfoarte important,cel pulin din urmdtoarele perspective:

. este reprezentantul poporului, funclia de pregedinte fi-ind atribuitd Tn urma unor alegeri libere si democratice careau loc la perioade regulate, de 5 ani;

. are rolul de a reprezenta statul pe plan extern 9i de asemna documente gitratate internalionale la care Romdniaaderd;

. mediazd diferenfele de opinie care pot sd apard, la unmoment dat, intre autoritilile publice ale statului.

Principalul deziderat al statului de drept este acela ca,prin respectarea principiului separafiei gi echilibrului celortrei puteri, to{i factorii de rdspundere sd creeze un climatdemocratic si un mediu sdndtos de viald pentru cetdleni, incare demnitatea omului, drepturile gi libertatile cetdtenilor,llbera dezvoliare a personalitdlii umane reprezintd valoriaupreme.(art.1 alin.(3) Constitulie).

6. DREPTURTLE tr LTBERTATTLEFUNDAMENTALE

Statul de drept recunoagte gi garanteazd drepturile gillbertd{ile fundamentale ale cet5{enilor sdi. Aceste dreptur:ipl libert5li le gdsim in Constitulie. {ar1..22 - art.52).

Ceea ce trebuie si relinem in primul rAnd este faptul cdtofl romdnii sunt egali in fafa legii, fapt ce ?nseamni c5av€m cu tolii aceleagi drepturi gi obligafii, fdrd discriminSriuau privilegii.

. dreptal la viald

. dreptul integritate fizied gipsitrfcd,

. Iibertatea individualS,

. dreptul la apdrare,

. Iibera eirculadie,

. dreptul la o vialS intimd, familiald gi privatd,

. dreptul la inviolahilitatea domiciliuluf gf la secreflrlcorespondenfei,

. dreptul Ia libertatea de exprimare gi la lihertateacongtiinlei,

. dreptul la informa{ie gi la invd{dturd,

. accesul la culturd

. dreptul la ocrotirea sdndtdlii gi dreptut la un mediude via{d sdndfos,. dreptul de a alege 9i de a fi ales intr-o funcliepuhlicd,

. dreptul Ia muncd gi la proteclia sociatd a muncii,

. dreptul de asocrere gi libertatea intrunirilor,

. dreptul la grevd,

. dreptul la proprietate privatd gi libertatea economi-cd a persaanei,

. dreptul la mogtenire gi Ia un nivel de trai decent,

. dreptul de a tntemeia o familie

. dreptul Ia proteclie sociald, dreptul de petilionare. dreptul persoanei vdtdmate de o autoritate publi-

cd cu privire la un interes legitim al acesteia, de a seadresa instanlelor de judecatd competente, toate aces-tea sunt esentiale pentru cetSleni, pentru viata, libertatea gidezvoltarea lor personald. Caracterul de drepturi esenlialeil dobAndesc Tn raport cu condiliile concrete de existenfdale societdlii,

lndatoririle fundamentale sunt obliga{iile cdrora societa-tea, la un moment dat, le atribuie o valoare mai rnare, re-flectatd in regimuljuridic special ce li se atribuie. indatoririlesunt inscrise ca atare in Constitufie, fiind expres formulateprin chiar textul Constituliei. Acestea sunt..

18 19

- fidelitatea fald de {ard,- apdrarea ,tdrii- cantribu{iite financiare fa$d de sfaf.(vezi art.54-56).lndatoririle fundamentale mobilizeazd oamenii la reali-

zarea scopurilor societdlii si constituie, Tn acelasi timp, ga-ranlia cd drepturile fundamentale se pot realiza efectiv.

Existenla indatoririlor fundamentale se impune deoare-ce este de neconceput ca membrii unei colectivitdli umanesd nu aibd aldturi de drepturi Ei indatoriri. Orice persoandfizicd sau juridicd Tgi va exercita drepturile gi ?gi va executaobligatiile fundamentale cu bund-credinld, in acord cu ordi-nea publicd gi bunele moravuri.

Relinem cd este interesulfiecdruia dintre noisd cunoas-cd gi sd respecte legile !6rii. Cei ce nu le respectS, cunoscsanctiunile 9i vor suporta urmdrile.

7. PRTORTTATEA $t MODUL DE APL|CAREA LEGTSL{I|EI EUROPENE

in perspectiva integrdrii larii noastre Tn UniuneaEuropeanS, dispoziliile art.148 alin.(2) din ConstitutiaRomdniei au stabilit faptul ci prevederile tratatelor consti-tutive ale Uniunii Europene, precum gi celelalte reglemen-tAri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fati dedlspozitiile contrare din legile noastre interne.

Acest lucru Tnseamni cd, dacd o prevedere dintr-o legeromdneascd contrazice o dispozitie a unei norme stabilitela nivel european sau dacd in legea rom6nd nu se regd-sosc dispozilii similare celor din normele europene, norme-lo europene vor fi aplicate.

Pentru aplicarea legislaliei stabilite la nivelul comunitdlii€uropene, nu este nevoie de ratificare, ca Tn cazul tratate-lor, regulamentele gi deciziile devenind obligatorii, la dataln care intrd in vigoare gi fiind aplicate automat in toatestatele membre ale Uniunii Europene, deci 9i la noiTn tard.

Directivele Uniunii Europene este necesar sd fie tran-;[]use in legislalia nalionald de cdtre statele membre prin

adoptarea unor legi interne in acest sens. Fiecare directivdconline un termen-limiti pAnd la care statele membre tre-buie sd includd dispoziliile sale in legislalia nalionald gi sdinformeze Comisia Europeand Tn acest sens.

Comisia ajutd statele membre sd pund corectTn aplicaretoate reglementdrile Uniunii Europene. Ea oferd informafii,planuri de punere in aplicare si documente orientative giorganizeazd reuniuni cu grupuride expe(i.

Datoritd legislaliei europene, cetdlenii, rezidenfii legali9i Tntreprinderile din Uniunea Europeand beneficiazd de oserie de drepturi. Este important sd retinem faptul cd, dacdsimfim cd'unul dintre aceste drepturi a fost Tncdlcat de auto-ritafile nalionale din Rom6nia sau dintr-un alt stat membrual Uniunii Europene, putem utiliza cdile de atac disponibileadresAndu-ne instan[elor romdnegti sau europene.

20 21

1. CE ITSTNTT/INA CAPACITATEA CIVILA

Capacitatea juridici a unei persoane cuprinde tota-lltatea drepturilor gi obligaliilor pe care aceasta le are.

Omul, ca entitate, este denumit, in limbajjuridic, persoa-na fizicd, fiind ffrcutd delimitarea fa{d de persoana juridicd,care este Tnfiinlat5 conform legii gi care are o organizarede sine stdtdtoare gi un patrimoniu propriu, un scop licit gi

moral, in acord cu interesul general,Capacitatea juridicd este formatd, agadar, din totalitatea

capacitdlilor cuprinz6nd drepturile 9i obligaliile persoaneispecifice fiecirei ramuri de drept.

Capacitatea civilS va cuprinde, prin urmare, totalitateadrepturilor 9i obligaliilor civile ale persoanei gi este deo deosebiti importan{d, deoarece, ?n viala de zi cu zi, ?ntreoameni se stabilesc o mullime de legdturi, de raparturijuri-dice, cum li se spune. Mergem la pia!6 gi cumpdrdm legu-mo de la producdtori, iatd, s-a stabilit o legdturS; mergemla pcoalS, stabilim legdturicu profesorii, colegii sicu gcoalalnsdgi, la spital, cind solicitdm servicii medicale, acasd, cuvocinii, cu furnizorii de apd, gaze, curent electric sau altenecesitdli, peste tot, in mediul in care tr*im, stabilim legd-turi, avem drepturi gi avem obliga{ii.

Capacitatea civild este o parte a capacitdliijuridice ge-nerale gi are doufi cornponente: capacitatea de folasin,td -faptul cd avem drepturi gi obligatii civile{art.34 C civ) giea:ptgihalm*de__exprcllu - faptul cd putem sd dispunem detlrepturile gi obliga{iile civile pe care le avem, adic5, putemrfi discernem cu privire la actele juridice si, de aceea, le-goa ne dd dreptul si le incheiem (art.37 C civ.)

Capacitate de folosinli avem, agadar, de la momen-tul nagterii. Avem dreptul de a tr6i Tntr-o !ard, dreptul la