Upload
technoalpin-ag
View
235
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
G A R A N Ţ I A Z Ă P E Z I I T E C H N O A L P I N româneşte Bazele turismului de iarnă reuşit 2 BACKSTAGEMAGAZINE Garan ţi a zăpezii
Citation preview
M A G A Z I N E
G A R A N Ţ I A Z Ă P E Z I I T E C H N O A L P I N
rom
âneş
te
Înzăpezirea artifi cialăBazele turismului de iarnă reuşit
Garan
ţia ză
pezii
2 BACKSTAGEMAGAZINE
... CAUTĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ CU ZĂPADĂ
În sezonul de iarnă, peste 70% dintre turiștii austrieci
se duc la munte să schieze. Ceea ce caută, în special,
în vacanţa lor de iarnă sunt zăpada și soarele. Produ-
... ALEG STATIUNILE DE IARNĂ ÎN FUNCŢIE DE CA-
LITATEA ZĂPEZII LOR
Calitatea zăpezii este principalul criteriu în alegerea des-
tinaţiei pentru sporturile de iarnă. Siguranţa de pe pârtii
... SE ÎNTORC DACA SUNT CONVINȘI DE MAREA
VARIETATE A PÂRTIILOR DE BUNĂ CALITATE
Acest lucru a fost confirmat în mod repetat în chesti-
onarele completate de clienţi. Zăpada foarte bună și
calitatea pârtiilor se numără printre cerinţele de bază
... SE AȘTEAPTĂ CA PÂRTIILE SĂ RĂMÂNĂ ÎN CON-
DIŢII OPTIME PENTRU SCHI DE DIMINEAŢA PÂNĂ
NOAPTEA
Începând din 1989 capacitatea de transport (capaci-
tatea de transport a persoanelor/oră înmulţită cu dife-
renţa de altitudine în metri) a echipamentelor din Alpi
sele care nu depind de zăpadă,
cum sunt piscinele sau saunele,
sunt doar o compensaţie și re-
prezintă un simplu accesoriu.
– un alt criteriu bazat pe zăpadă –
este pe locul al doilea.1) 2) Instala-
ţiile comode de transport cu cablu
sunt pe locul al treilea în ordinea
importanţei.
ale unei staţiuni de schi de suc-
ces. Tehnologia producerii ză-
pezii este indispensabilă pentru
prezervarea staţiunii de schi.
este în creștere. Între 2004 și
2006 aceasta a crescut numai în
Tirol de la 422.122 la 457.402
de persoane3). O pârtie de schi
cu zăpadă 100% naturală nu mai
poate face faţă acestei cereri.
1) Mountain Quality Check
Winter 2005 and 2006,
Mountain Management
Consulting, www.mountain-
management.com
2) Principalele chestionare
online privind sporturile
de iarnă efectuate în iarna
2006/2007 în Austria, Elve-
ţia, Germania, Italia, Moun-
tain Manager 06/2007.
3) “Ropeways, lifts in the
Tyrol” 01.12.2006, publicat
de guvernul landului Tirol,
Direcţia pentru Sport.
PASIONAŢII DE SPORTURILE DE IARNĂ...
PASIONAŢII DE SPORTURILEDE IARNĂ CAUTĂ ZĂPADĂ GARANTATĂŞI PÂRTII DE BUNĂ CALITATE
BACKSTAGEMAGAZINE 3
TEHNOLOGIA PRODUCERII ZĂPEZII PE SCARĂ LARGĂ…
jumătate. Fără tehnologia produ-
cerii zăpezii, schiatul în condiţii
bune ar fi imposibil după-amiaza.
... FACE CA SEZONUL DE SCHI
SĂ FIE MAI UȘOR DE PLANIFI-
CAT PENTRU TURIȘTII AFLAŢI
ÎN VACANŢĂ DE IARNĂ ȘI PEN-
TRU STAŢIUNILE DE SCHI
Toate companiile din lanţul valoric
se pot concentra pe aceste date și,
prin urmare, pot realiza un volum
relativ echilibrat de muncă, garan-
tând o valoare adăugată excelentă.
... CREȘTE CONSIDERABIL SIGURANŢA REALĂ ȘI
CEA PERCEPUTĂ
Căderile cauzate de neuniformitatea suprafeţei pârti-
ilor, zonele cu gheaţă sau fără zăpadă și diferenţele
mari ale calităţii zăpezii, pot fi evitate mulţumită tehno-
logiei producerii zăpezii.
... PERMITE EXPERIENŢE DE SCHI POZITIVE PEN-
TRU ÎNCEPĂTORI ȘI PENTRU SCHIORII DE NIVEL
MEDIU ÎNTR-UN SCURT INTERVAL DE TIMP
Copiii entuziaști sunt un factor esenţial în promova-
rea schiului ca sport de masă. Numai prin experien-
ţe pozitive ei pot avea satisfacţii de durată în schi.
Sentimentul de satisfacţie ușoară, riscul minim de
accidentare și aspectul plăcut al pârtiilor reprezin-
tă, de asemenea, principalele motive pentru a schia
printre grupurile de tineri și adulţi de un nivel mediu
(aprox. 12,9 milioane de potenţiali schiori de nivel
mediu de pe principalele pieţe din Austria, Germania
și Olanda4)). Pârtiile bine pregătite, cu o bună ade-
renţă și fără gheaţă de la munte la vale sunt cerinţele
de bază.
... ASIGURĂ O CALITATE OP-
TIMĂ A PÂRTIEI ÎNCĂ DE LA
SFÂRȘITUL TOAMNEI
... PERMITE PÂRTII COMPACTE
CU FIXAREA BUNĂ A ZĂPEZII
DE LA MUNTE LA VALE ȘI DE
DIMINEAŢA PÂNĂ NOAPTEA
Creșterea capacităţii de transport
a telefericelor - și, prin urmare, a
numărului de schiori - înseamnă
că astăzi, într-o zi, pe pârtie sunt
tot atâţia schiori câţi erau în urmă
cu câţiva ani, într-o săptămână și
ZĂPADA GARANTATĂ ADEVENIT CEL MAI IMPORTANTINSTRUMENT DE MARKETING PENTRU STAŢIUNILE DE SCHI
Garan
ţia ză
pezii
4 BACKSTAGEMAGAZINE
SISTEMELE DE PRODUCERE A ZĂPEZII SE NUMĂRĂ PRINTRE ECHIPAMENTELE FUNDAMENTALE ALE DESTINAŢIILOR DE SUCCES PENTRU SPORTURILE DE IARNĂ
... CONSTITUIE BAZELE PEN-
TRU UN TURISM CU VALOARE
ADĂUGATĂ
Niciun alt sector din Tirol nu
contribuie la prosperitatea ţă-
rii și a poporului său pe o su-
prafaţă atât de mică. Industria
telefericelor din Tirol produce
o valoare adăugată anuală de
aprox. 550 milioane de Euro5).
Referitor la veniturile din secto-
rul staţiunilor montane (sectorul
primar), aceasta are un efect de
multiplicare cu 6, de exemplu,
1.000 de euro - retribuţii, salarii
și profit în domeniul telefericelor
din staţiunile montane duc, prin
utilizarea acestora, la un venit
total de 6.000 de euro - în re-
giune. 502,2 milioane de euro,
reprezentând taxa pe valoarea
adăugată, sunt colectate anual
de stat6). În pofida încercărilor
firmelor de transport cu cablu de a crea o a doua sur-
să de venit în timpul verii, 93% din cifra de afaceri
din acest sector se obţine în timpul iernii. Aproximativ
14.300 de persoane, în special din regiunile structural
mai puţin dezvoltate, sunt angajate în transporturile cu
cablu din Austria7).
... PERMITE SCHIATUL FĂRĂ PROBLEME ÎN IMEDI-
ATA APROPIERE A LOCALITĂŢILOR FĂRĂ A FI NE-
CESARĂ DEPLASAREA PE DISTANŢE LUNGI
Telefericele din localităţi, micile staţiuni familiale de
schi care rămân deschise, datorită tehnologiei produ-
cerii zăpezii, asigură practicarea regulată și posibilităţi
de antrenament, fără a fi necesară deplasarea pe dis-
tanţe lungi.
4) Asociaţia Profesională a Transpor-
tatorilor pe cablu din Austria, www.
seilbahnen.at/winter/wiedereinsteiger,
noiembrie 2009
5) Raport economic 2007 al Camerei de
Comerţ din Tirol
6) dwif München (Institutul Economic
German pentru Cercetare în Turism),
studiu 2005 privind valoarea adăugată
din domeniul transporturilor pe cablu, T-
MONA 06 Tourism Monitor Austria, Aso-
ciaţia Profesională a Transportatorilor
per cablu din Austria, www.seilbahnen.
at/heute/wertschoepfung
7) Asociaţia Profesională a Transportato-
rilor per cablu din Austria, www.seilbah-
nen.at/seilbahnen/heute/wirtschaftsfaktor
BACKSTAGEMAGAZINE 5
Fapte şi cifreTehnologia de producere a zăpezii
• Tirolul are peste 2.500 km de pârtii de schi cu o suprafaţă a
pârtiilor de aproximativ 7300 de hectare. Aceasta corespunde, în
linii mari, cu 0,6% din suprafaţa întregului Tirol (conform guver-
nului landului Tirol, Direcţia de Planificare)8).
• 5.300 de hectare, reprezentând 73% din suprafaţa pârtiilor din
Tirol sunt acoperite cu zăpadă ce provine de la instalaţiile de
înzăpezire9).
• În comparaţie:10) vezi ilustraţia de la pagina alăturată
• 254 de transportatori pe cablu din Austria au investit 562
milioane de euro în anul financiar 2010. Din această sumă,
287 de milioane de euro au fost investite în infrastructuri pentru
transporturile pe cablu, 122 de milioane de euro în construirea
de pârtii, sisteme de acces, parcări, drumuri de acces, catering,
echipamente pentru pârtii, piste pentru sănii etc. și 153 de
milioane de euro în tehnologia de producere a zăpezii11). În com-
paraţie: 2009: 163 de milioane, 2008: 127 de milioane, 2007:
115 de milioane 2006: 55 de milioane.12)
• Costurile instalaţiilor de producere a zăpezii se ridică la 17%-20%
din costurile totale ale firmelor de transport cu cablu.13)
• În fiecare an, în Elveţia, se investesc mai mult de 80 de
milioane de franci elveţieni în producerea zăpezii artificiale. Acest
lucru a dus la o creștere semnificativă a numărului de pârtii dota-
te cu tunuri de zăpadă. În anii 1999/2000 doar 5% din pârtii au
fost înzăpezite prin folosirea tunurilor de zăpadă. În 2009/2010
acest procent a crescut până la 36%14).
Fapte şi cifre8) Raportul economic 2007 al
Camerei de Comerţ din Tirol,
p. 1 f.
9) Raportul economic 2007 al
Camerei de Comerţ din Tirol,
p. 3.
10) Asociaţia Profesională a
Transportatorilor per cablu din
Austria, www.seilbahnen.at/
presse/aktuell/factsheet-winter
11) Asociaţia Profesională a
Transportatorilor per cablu din
Austria, www.seilbahnen.at/
presse/aktuell/factsheet-winter
12) Raportul economic 2007 al
Camerei de Comerţ din Tirol,
p. 13.
13) Raportul economic 2007 al
Camerei de Comerţ din Tirol,
p. 28.
14) Fapte şi cifre privind industria
elveţiană a transporturilor pe ca-
blu emise de Seilbahnen Schweiz
Garan
ţia ză
pezii
6 BACKSTAGEMAGAZINE
Austria
suprafaţa pârtiilor de 25.400
de hectare, 66% acoperite
cu zăpadă artificialăTirol
suprafaţa pârtiilor de 7.300
de hectare, 73% acoperite
cu zăpadă artificială
Dolomiti Superski
1.200 km de pârtii, 95%
acoperite cu zăpadă artificială
Franţa
suprafaţa pârtiilor de 25.000
de hectare, 19% acoperite
cu zăpadă artificială
Bavaria
suprafaţa pârtiilor de 3.700 de hectare,
13% acoperite cu zăpadă artificială
Cantonul Graubünden
20% pârtii acoperite
cu zăpadă artificială
Elveţia
suprafaţa pârtiilor
de 80 km2, 36% acoperite
cu zăpadă artificialăTirolul de Sud
Peste 80% din suprafaţa
pârtiilor acoperită
cu zăpadă artificială
BACKSTAGEMAGAZINE 7
ATÂT ZĂPADA NATURALĂ,CÂT ŞI CEA DE CULTURĂ, SUNT FORMATENUMAI DIN ELEMENTELE APĂ ŞI AER
tă numai din elementele apă și aer. Singura diferenţă
este că zăpada de cultură este produsă de o mașină.
Prin urmare, este incorect să se vorbească de „zăpadă
artificială”. Zăpada artificială este, de fapt, zăpada din
plastic sau din polistiren folosită la teatru sau în filme.
Termenul corect pentru zăpada făcută cu instalaţiile de
producere a zăpezii este „zăpadă de cultură”.
Zăpada de cultură este produsă prin reproducerea for-
mării zăpezii naturale. Indiferent de tipul generatoru-
lui de zăpadă (tun sau lance), apa este atomizată în
picături mici prin intermediul duzelor. Apa atomizată
intră în contact cu amestecul de apă fin atomizată/aer
comprimat eliberat prin nucleatori, amestec ce conţine
așa numiţii „nuclizi” (= nuclee de zăpadă). Turbina tu-
nului cu ventilator proiectează nuclizii și apa atomizată
în aerul înconjurător. De-a lungul procesului de cădere
la sol, amestecul de apă/aer îngheaţă și se transformă
în fulgi de zăpadă.
Apă şi aer, nimic altceva!Formarea zăpezii naturaleAtât zăpada naturală, cât și cea de cultură, sunt formate numai din
elementele apă și aer. Zăpada se formează din picăturile de apă fin
pulverizate în aer, prin fenomenul de răcire și suprasaturare în contact
cu aerul atmosferic. La temperaturi foarte scăzute, se formează cristale
mici de gheaţă care cad pe pământ prin forţa gravitaţiei. Cum acestea,
în procesul de cădere, în câteva minute trec prin diferite straturi de
aer, cristalele de gheaţă cresc de-a lungul axelor lor, formând cristale
tipice de zăpadă.
Cristalele de zăpadă se unesc între ele formând fulgii de zăpadă. În
funcţie de conţinutul de apă și de forma fulgilor de zăpadă, se formează
diferite tipuri de zăpadă naturală, de la praful de zăpadă, la zăpada
granulată și zăpada udă de primăvară (lapoviţă).
Principiile de bază ale tehnologiei de producere a zăpeziiÎn același fel ca și zăpada naturală, zăpada de cultură este forma-
Garan
ţia ză
pezii
8 BACKSTAGEMAGAZINE
Cerinţele climatice pentru producerea zăpezii de culturăPentru producerea zăpezii trebuie respectaţi numeroși
parametri. Termenul „temperatura zăpezii” se referă la
„temperatura bulbului umed”. Temperatura bulbului
umed rezultă din combinarea valorii temperaturii bul-
bului uscat (= temperatura care poate fi citită pe un
termometru standard) cu valoarea
umidităţii aerului atmosferic, ex-
primat ca procent. Datorită vân-
tului rece, temperatura bulbului
umed este întotdeauna mai mică
decât temperatura aerului. Cu cât
aerul din mediul înconjurător este
mai uscat, cu atât mai mare este
diferenţa de temperatură. La o
umiditate atmosferică de 100%
apa nu se mai poate evapora, iar
temperatura bulbului umed este
egală cu temperatura bulbului us-
cat. Temperatura scăzută a bul-
bului uscat și umiditatea atmo-
sferică scăzută asigură condiţiile
optime pentru producerea zăpe-
zii. Cu cât este mai mare umidita-
tea atmosferică, cu atât condiţiile
pentru producerea zăpezii sunt
mai nefavorabile, deoarece aerul
din mediu este deja umed și mai
poate absorbi doar o cantitate
mică de umiditate sau nu o poate
absorbi deloc. La generatoarele
de zăpadă, temperatura bulbului
umed este măsurată de staţia
meteo. La începutul sezonului de
iarnă, foarte adesea predomină
temperaturile marginale, iar
acest lucru reprezintă o provoca-
re majoră pentru producerea ză-
pezii și pentru calitatea acesteia.
Încă de la crearea sa, societatea
TechnoAlpin s-a confruntat întot-
deauna cu producerea zăpezii în
aceste condiţii extreme.
În cazul în care temperatura
bulbului umed scade, se poate
produce mai repede mai multă
zăpadă. De asemenea, tempe-
ratura apei joacă un rol esenţial
în producerea eficientă a zăpezii
de bună calitate și, în mod ideal,
aceasta este cu puţin deasupra
punctului de îngheţ. Dacă apa
este prea caldă, se folosesc tur-
nurile de răcire pentru a aduce
apa la temperatura corectă.
Temperatura în °C
Temperatura bulbului umed
Um
idit
atea
atm
osfe
rică
în
%
-7° -6° -5° -4° -3° -2° -1° 0° +1° +2° +3°
90% -7,3 -6,3 -5,4 -4,5 -3,6 -2,5 -1,5 -0,6 0,5 1,5 2,4
80% -7,7 -6,8 -5,8 -4,9 -4,0 -3,1 -2,1 -1,1 -0,1 0,9 1,8
70% -8,1 -7,2 -6,3 -5,5 -4,6 -3,7 -2,6 -1,7 -0,7 0,1 1,1
60% -8,5 -7,6 -6,7 -5,9 -5,0 -4,1 -3,2 -2,3 -1,5 -0,7 0,3
50% -9,0 -8,1 -7,2 -6,4 -5,6 -4,7 -3,8 -3,0 -2,2 -1,3 -0,5
40% -9,4 -8,5 -7,7 -6,9 -6,1 -5,2 -4,4 -3,7 -2,9 -2,1 -1,3
30% -9,8 -9,0 -8,1 -7,4 -6,7 -5,8 -5,0 -4,3 -3,5 -2,8 -2,0
20% -10,2 -9,4 -8,7 -7,9 -7,2 -6,5 -5,7 -5,0 -4,3 -3,5 -2,9
10% -10,6 -9,9 -9,2 -8,5 -7,8 -7,1 -6,3 -5,6 -5,0 -4,3 -3,5
BACKSTAGEMAGAZINE 9
Focus pegeneratoarele de zăpadăGeneratoarele de zăpadă sunt doar o componentă a instalaţiei de pro-ducere a zăpezii - chiar dacă cea mai vizibilă. Mai multe componente şi elemente trebuie să interacţioneze între ele, în vederea aprovizionării generatorului de zăpadă cu cantitatea corectă de apă, aer comprimat şi electricitate, la presiunea corectă, în locul potrivit şi la timpul potrivit.
Distingem două tipuri diferite de generatoare de zăpadă:
Tunuri cu ventilator și lănci.
Principiul generării zăpezii este același pentru ambele tipuri de
utilaj, diferenţa constând în cantitatea de zăpadă produsă, costul și
domeniul de utilizare. Alegerea celui mai potrivit tip de generator de
zăpadă depinde de orientarea versantului, de temperatură, de lăţimea
pârtiei, de cantitatea de zăpadă necesară, de panta terenului, de situaţia
vântului și de circulaţia aerului. Caracteristicile individuale ale muntelui
trebuie să fie luate în considerare.
Atât tunurile cu ventilator, cât și
lăncile sunt disponibile ca modele
reglabile manual sau complet
automatizate.
Ambele tipuri pot produce ză-
padă de diferite calităţi (de la
cea complet uscată până la cea
umedă).
Garan
ţia ză
pezii
10 BACKSTAGEMAGAZINE
TOT CEEA CE AŢI DORIT ÎNTOTDEAUNA SĂ ŞTIŢI...
Câte ore este folosit, în medie, un tun de zăpadă în fiecare sezon?Acest lucru depinde de suprafaţa pârtiei care trebuie
să fie înzăpezită și de numărul tunurilor de zăpadă dis-
ponibile. În medie, se poate considera că fiecare tun de
zăpadă va funcţiona 800 de ore pe sezon.
Există indicaţii cu privire la numărul tunurilor de zăpadă pe hectar?În ultimii ani, numărul recomandat a ajuns la 100 ore
deoarece, atunci când vremea este bună, în 100 de
ore se acoperă suprafaţa pârtiei cu un strat gros de 40
cm de zăpadă de cultură. Aceasta corespunde cu două
tunuri cu ventilator pe hectar.
Cât costă un tun cu ventilator?Un tun cu ventilator tip T60 complet automatizat costă
la fel ca o mașină station-wagon de nivel mediu.
Care este durata de viaţă a unui tun cu ventilator?În multe zone de schi, diferite
generaţii de tunuri de zăpadă
funcţionează împreună. Ultimul
model T40 funcţionează alături
de M90, care este cu 20 de ani
mai vechi. Reinvestirea în tunu-
rile de zăpadă este mai mult o
problemă de tehnologie și efi-
cienţă decât o lipsă a eficienţei
funcţionale.
De cât timp este nevoie pen-tru a asambla un tun cu ven-tilator?Toate tunurile de zăpadă
TechnoAlpin sunt asamblate la
sediul central al companiei din
Bolzano (Tirolul de Sud, Italia).
În ultimii 20 de ani, 20.000 de
tunuri de zăpadă au fost vându-
te la peste 950 de clienţi în mai
mult de 40 de ţări din întreaga
lume. 40 de tunuri cu ventilator
sunt produse într-o săptămână
de 40 de ore.
Cât costă un metru cub de zăpadă?Costurile pentru un metru cub de
zăpadă depind de condiţiile indi-
viduale ale zonei care urmează
să fie acoperită: alimentarea cu
apă, puterea pompei, rezervorul,
condiţiile zăpezii, sistemul de
amortizare etc. Din documente
rezultă între 3,5 și 5 Euro/m3.
BACKSTAGEMAGAZINE 11
Tunurile cu ventilatorTehnologia avansată din industria aeronautică
Tunurile cu ventilator au o istorie mai lungă decât
lăncile de zăpadă. Timp de mulţi ani, s-au folosit doar
tunurile cu ventilator mobile. Pe măsura dezvoltării
tehnologiei producerii zăpezii, s-au implementat
instalaţiile fixe, în vederea evitării timpului respectiv
de mutare.
Tunurile cu ventilator se caracterizează printr-o acope-
rire largă, o producţie ridicată de
zăpadă, o sensibilitate scăzută la
vânt şi o utilizare flexibilă. Acestea
sunt utilizate, în principal, pe pârtii
largi, în zone cu o cerere mare de
zăpadă, pe terenuri abrupte sau în
zone deschise, expuse la vânt.
Garan
ţia ză
pezii
12 BACKSTAGEMAGAZINE
Măsoară temperatura şi umiditatea
atmosferică relativă
Amestecă agenţii de nucleere şi
picăturile de apă şi proiectează
zăpadă la distanţe de până la 60
de metri
Vană compactă cu filtru de apă integrat:
reglează alimentarea cu apă în funcţie de
condiţiile atmosferice
Furnizează aerul comprimat pentru
sistemul de nucleatori în mod ecologic
Poziţionează turbina vertical şi
orizontal pentru a asigura o
distribuţie cât mai amplă a zăpezii
Panou de comandă cu meniuri:
permite operarea simplă şi rapidă
a tunului de zăpadă şi vizualizarea
stării de funcţionare
Atomizează apa şi formează agenţii
de nucleere din aer şi apă. Un sistem
de încălzire previne îngheţarea duzei
la temperaturi extrem de scăzuteStaţia meteo
Ventilator High-Tech
Tehnologia vanelor compacte
Compresor fără ulei
Dispozitive de oscilare
Unitatea de control
Nucleatori şi duze
Conector central de alimentare
cu apă montat pe un dispozitiv
ce permite rotaţii de 360°
Conector dealimentare cu apă
Permite transportul tunului de zăpadă în
condiţii de siguranţă
sistem de transport în 3 puncte
BACKSTAGEMAGAZINE 13
Lancea poate fi furnizată
ca o versiune automată pentru
configurarea reţelei sau cu
unitatea sa proprie de control LCD,
uşor de folosit
Unitatea de control
Creează aerul comprimat pentru siste-
mul de nucleatori în mod ecologic
Compresor fără ulei
Măsoară temperatura şi umiditatea
atmosferică relativă
Staţia meteo
Conţine conductele de apă
şi de aer comprimat şi
permite granulei de zăpadă să
îngheţe de-a lungul braţului
Braţ
Garan
ţia ză
pezii
14 BACKSTAGEMAGAZINE
Cap de lance din aluminiu turnat
Un sistem special, încercat şi testat în capul de
lance menţine lancea fără gheaţă, chiar şi la
temperaturi extrem de reci şi cu vânturi laterale
Nucleatorii şi duzele de apă
atomizează apa şi formează agentul
de nucleere din aer şi apă
Lancea de zăpadăÎntreaga performanţă este în cap
Zăpada este generată de lăncile de zăpadă în același
fel ca și de tunurile cu ventilator, dar la o înălţime mai
mare (prin intermediul braţelor). Braţele măsoară până
la 9 metri în lungime. Înălţimea căderii este necesară
pentru a permite fulgului de zăpadă să cristalizeze, dar
spre deosebire de tunul cu ventilator, nu există niciun
ventilator. Acest lucru înseamnă că distanţele de proiecţie sunt mult
mai scurte, iar sensibilitatea vântului este mai mare. Cantitatea de
zăpadă produsă de o lance este similară cu cea a unui mic tun cu ven-
tilator. Lăncile se folosesc, în general, ca sisteme complete, echipate
cu un sistem central de aer comprimat.
BACKSTAGEMAGAZINE 15
1
3
2
4
De la folosirea ocazională a tunurilor de zăpadă
la instalaţii complet automatizate de producere
a zăpezii
Dacă, în anii optzeci, tunurile de zăpadă au fost folosite
doar ocazional pentru îmbunătăţirea unor zone fără ză-
padă, astăzi sunt folosite numai pentru a efectua ope-
raţiuni de înzăpezire pe scară largă, pentru a acoperi
cu zăpadă întreaga pârtie. Trecerea de la tehnologia
manuală la cea complet automatizată a avut loc, de
asemenea, în aceeași perioadă, în special în Europa. Doar sistemele
complet automatizate permit exploatarea ușoară și eficientă a interva-
lelor de temperatură din ce în ce mai scurte pentru a genera zăpadă
și, de asemenea, permit reacţia în cel mai scurt timp la schimbările
semnificative ale parametrilor. Condiţiile de funcţionare și consumul de
resurse pot fi monitorizate și evaluate cu precizie, timpul de reglare nu
mai există, costurile de operare pot fi optimizate și se poate asigura o
zăpadă consistentă de calitate în întreaga staţiune. În prezent, aproape
toate staţiunile de schi din Alpi folosesc sisteme complet automatizate.
Sistemele de producere a zăpezii Cantitatea şi calitatea necesară de zăpadă în locul potrivit lamomentul potrivit – produsă în mod efi cient şi economisind resursele
Garan
ţia ză
pezii
16 BACKSTAGEMAGAZINE
5
Componentele sistemului de
producere a zăpezii
Sistemele de producere a zăpe-
zii sunt dispozitive tehnologice
complexe care conţin numeroase
componente.
Pe pârtii se văd numai tunurile de
zăpadă și staţiile de alimentare,
dar aceste dispozitive reprezintă
doar o mică parte a întregului
sistem. În afara faptului că fieca-
re sistem de producere a zăpezii
este special conceput pentru fie-
care munte, când se proiectează
sistemele trebuie să se răspundă
la următoarele întrebări:
Când va fi instalat pe munte, cum se va alimenta tu-
nul de zăpadă cu cantitatea de apă necesară la pre-
siunea corectă?
Când va fi instalat pe munte, cum se va alimenta tu-
nul de zăpadă cu energia electrică necesară?
Când va fi instalat pe munte, cum se va alimenta tu-
nul de zăpadă cu aerul comprimat necesar?
Cum va fi controlat dispozitivul, astfel încât obiec-
tivele (calitatea și cantitatea de zăpadă, timpul
necesar pentru a acoperi o anumită distanţă cu
zăpadă etc.) să poată fi realizate eficient și econo-
misind resursele în cazul schimbării parametrilor,
precum: temperatura, umiditatea aerului, direcţia
vântului, forţa vântului, temperatura apei, consu-
mul de apă și condiţiile de operare?
Individual ca pârtia de schi
Sistemul de producere a zăpezii
este la fel de unic ca staţiunea de
schi în care este utilizat.
Sistemul trebuie să se potriveas-
că perfect mediului natural al
zonei.
Proiectarea sistemului necesi-
tă o expertiză corespunzătoare.
TechnoAlpin are propriul său
departament de proiectare în
care sunt concepute toate sis-
temele utilizate în întreaga lume.
Proiectarea se face în strânsă
colaborare cu clientul și ia în
considerare etapele ulterioare
de extindere. Se elaborează un
proiect principal, în care sunt lu-
ate în considerare toate etapele
posibile ale extinderii ulterioare.
Datele geografice, care permit o
precizie maximă, constituie baza
proiectării.
1 Staţia centralizată de
compresoare pentru alimen-
tarea cu aer comprimat
2 Computer complet
automatizat de monitorizare
a sistemului
3 Centrul de control
4 Staţia de pompare
5 Masterplan-ul
Răspunsul la aceste întrebări se află în diferitele componente ale sistemului tehnic
care sunt implementate conform cerinţelor:
SISTEMELE DE CAPTARE A APEI, REZERVOARELE, STAŢIILE DE POMPARE,
COMPRESOARELE sau staţiile centralizate de compresoare, CONDUCTELE de
aer și apă, CABLURILE DE ALIMENTARE, ALIMENTAREA INSTALAŢIILOR, CA-
BLURILE DIN FIBRĂ OPTICĂ pentru transferul de date, TURNURILE DE RĂCIRE
pentru răcirea apei pentru zăpadă, CĂMINELE, VANELE pentru reglarea cantităţii
de apă și aer, SOFTWARE-UL DE CONTROL pentru controlul complet automatizat
al sistemului.
BACKSTAGEMAGAZINE 17
SCOPUL COMUN AL TEHNOLOGIEI DE PRODUCERE A ZĂPEZII ŞI AL PREGĂTIRII PÂRTIEI DE SCHI ESTE ACELA DE A REALIZA PÂRTII PERFECTE, OFERIND O BUNĂ ADERENŢĂ DE LA MUNTE LA VALE
Tehnologia de producere a zăpezii și pregătirea
pârtiei: o simbioză
Scopul tehnologiei de producere a zăpezii și al pregăti-
rii pârtiei este acela de a realiza pârtii de schi perfecte,
oferind o bună aderenţă de la munte la vale. Calitatea
zăpezii determină numărul de ore necesar pentru pre-
gătirea pârtiei. Chiar și cu folosirea extensivă a frezei
de pe mașinile de bătut zăpada, pârtiile cu granulaţie
fină, ce oferă o bună aderenţă nu pot apărea din senin
dintr-o zăpadă udă. Zăpada trebuie să fie distribuită
mecanic, mixată și omogenizată
în grosime în măsura potrivită,
în timp util pentru a menţine o
pârtie omogenă și compactă.
Pregătirea pârtiei este luată în
considerare încă de la începutul
etapei de proiectare a instalaţi-
ei de producere a zăpezii. Acest
lucru înseamnă că operaţiunile
costisitoare de netezire a zăpezii,
prin folosirea mașinilor de bătut
zăpada pot fi evitate. Sistemele
automatizate de măsurare a gro-
simii stratului de zăpadă au fost
dezvoltate astfel încât preţioasa
zăpadă să poată fi furnizată în
zonele în care aceasta este cu
adevărat necesară. Acest lucru
este cunoscut sub numele de
management al zăpezii.
O relaţie simbiotică
Garan
ţia ză
pezii
18 BACKSTAGEMAGAZINE
Un număr tot mai mare de
producători utilizează această
tehnologie pentru conectarea
wireless a notebook-urilor elec-
tronice și a accesoriilor de tele-
fonie mobilă, de exemplu.
TechnoAlpin a aplicat acum
tehnologia Bluetooth în dome-
niul producerii zăpezii. Multe
firme de transport pe cablu au adoptat această
tehnologie pentru facilitarea sarcinilor zilnice ale
echipelor de zăpadă, iar operatorii pot controla tu-
nurile de zăpadă de la distanţă, din cabinele lor,
atunci când acestea sunt în mișcare. Toate funcţiile
tunului de zăpadă pot fi citite
și controlate cu ajutorul teleco-
menzii. Operarea este ușoară
și identică cu cea a unei tasta-
turi obișnuite.
Controlarea tunurilor de zăpadă din mers
TOATE FUNCŢIILE TUNULUI DE ZĂPADĂPOT FI CITITE ŞI CONTROLATE FĂRĂ GREŞ PRIN UTILIZAREA TELECOMENZII
Tehnologia Bluetooth
BACKSTAGEMAGAZINE 19
1903 Osborne Reynolds (1842-1912) a dezvol-
tat un dispozitiv pentru a produce artificial grindina.
1937 Prima încercare de a reproduce zăpada
naturală a avut loc la New York pentru un spectacol de
schi pe gheaţă pisată de la o fabrică de bere.
În jurul anului 1940 Atunci
când au analizat efectul brumei asupra motoarelor cu
reacţie, cercetătorii au descoperit principiul de bază
al producerii zăpezii, pulverizând apa într-un tunel de
vânt la o temperatură joasă.
1950 Primul tun de zăpadă cu aer comprimat
a fost fabricat în America de Art Hunt, Dave Richey și
Wayne Pierce de la compania Tey Manufacturing.
1952 Inginerul Joe Tropeano sponsorizat de Tey
Manufacturing patent și Larchmont a produs prima se-
rie de tunuri de zăpadă de înaltă presiune.
1958 Alden Hanson a dezvoltat primul tun cu ventilator și l-a
brevetat în 1961.
1959/1960 Instalarea primului sistem european de
producere a zăpezii la St. Andreasberg/Harz (Germania), cu tunuri de
zăpadă Larchmont.
1964 Fritz Jakob din Austria, inventator și fondator al companiei
Linde, a înregistrat brevetul său de producere a zăpezii. Pentru mult
timp, Linde (Austria) a fost singurul producător de tunuri de zăpadă
din Europa.
1964 Jocurile Olimpice de iarnă de la Innsbruck: tunurile de
zăpadă au fost folosite pentru a pregăti pârtiile de bob și sanie.
1964/65 John Caviezel din St. Moritz a construit primul sis-
tem de producere a zăpezii din Elveţia și Suedia.
1969 Hedco din SUA a început producţia în masă a tunurilor
cu ventilator.
Garan
ţia ză
pezii
20 BACKSTAGEMAGAZINE
1978/79 Firmele austriece de teleferice au
achiziţionat primul tun cu ventilator de la compania
Hedco.
1980 Compania americana York a dezvoltat
primele sisteme complet automatizate de producere a
zăpezii.
1980-85 Producerea zăpezii a fost promo-
vată în Alpi și în Scandinavia după mai multe ierni fără
zăpadă. Tunurile de zăpadă au mai fost utilizate, în
principal, pentru a îmbunătăţi acoperirea naturală cu
zăpadă.
1983 Walter Rieder și Georg Eisath, în acel
moment încă managerii tehnici de la Obereggen AG
(Tirolul de Sud - Italia), au dezvoltat primele tunuri cu
ventilator.
1990 S-a înfiinţat TechnoAlpin AG. Piaţa este
împărţită între producătorii de tunuri cu ventilator și
producătorii de lănci de zăpadă.
Din 2000 Staţiunile de
schi au început să crească în mod
constant investiţiile în instalaţii
tehnice. Ponderea investiţiilor s-a
îndreptat continuu de la sistemele
de transport cu cablu către tehno-
logia producerii zăpezii.
2004 Calitatea zăpezii și a
pârtiei sunt principalii factorii de
succes pentru o staţiune de schi.
TechnoAlpin este lider mondial
în tehnologia producerii zăpezii.
Alte 20 de companii activează pe
piaţă.
2010 Eficienţa și gestio-
narea resurselor sunt principalele
aspecte ale tehnologiei produce-
rii zăpezii. Calitatea zăpezii se
dovedește a fi adevărata asigu-
rare pe viaţă pentru staţiunile de
schi.
Tunul cu ventilator TechnoAlpin în 1990
O retrospectivă istoricăDe la gheaţa pisată la pulberea fină de zăpadă
Canada în jurul anului 1940: Atunci când au analizat efectul brumei asupra motoarelor cu reacţie, cercetătorii au descoperit principiul de bază al producerii zăpezii, pulverizând apa într-un tunel de vânt la o temperatură joasă.
BACKSTAGEMAGAZINE 21
Mediul şi schimbările climaticeProducerea zăpezii
Garan
ţia ză
pezii
22 BACKSTAGEMAGAZINE
ZĂPADA DE CULTURĂESTE FORMATĂ NUMAIDIN APĂ ŞI AER
Apa este modificată atunci când se produce zăpada
de cultură?
Absolut deloc. Este la fel ca zăpada naturală, apa este
pur și simplu transformată într-o altă stare fizică. Cali-
tatea apei utilizate este esenţială. În Tirol, apa trebuie
să fie de calitatea apei potabile.
Ce efect are zăpada de cultură asupra vegetaţiei?
Zăpada de cultură nu are un efect negativ asupra
vegetaţiei. Cercetările efectuate de Institutul Federal
Elveţian pentru Zăpadă și Cercetarea Avalanșelor de
la Davos a arătat că „zăpada de cultură” are mai pu-
ţine efecte asupra vegetaţiei decât „pârtia de schi”
în general14).
Dimpotrivă, zăpada de cultură protejează gazonul
faţă de uzura provocată de mașinile de bătut zăpada
și de marginile ascuţite ale schiurilor. O acoperire
suficientă cu zăpadă izolează terenul, prevenind în-
gheţul toamna și primăvara. Primăvara, zăpada topită
pătrunde în sol.
Cât de mult influenţează încălzirea globală zăpada de
cultură?
Oamenii de știinţă de la Institutul de Meteorologie și
Geofizică al Universităţii din Innsbruck și de la filiala
regională din Tirol și Vorarlberg a ZAMG (Institutul
Central de Meteorologie și Geodinamică) au efectuat
cercetări asupra condiţiilor de producere a zăpezii și
a evoluţiei acestora în ultimii ani. Rezultatele studii-
lor: schimbările climatice naturale și iernile cu
zăpadă și fără zăpadă au existat din timpuri
imemoriale.
Altitudinea ridicată, temperatura aerului, umidita-
tea atmosferică și temperatura apei nu sunt singurii
factori de producere a zăpezii. Condiţiile climatice
pe scară mică, precum orientarea zonei, influenţe-
le vântului și inversiunile de temperatură trebuie să
fie, de asemenea, luate în con-
siderare. De exemplu, din cau-
za văii înguste din zona Schlad-
ming, condiţiile de producere a
zăpezii sunt adesea mai bune în
zonele mai joase decât în zone-
le peste 1.000 de metri.16)
Doriţi să utilizaţi tehnologia de
producere a zăpezii pentru a
extinde sezonul de iarnă în pri-
măvară?
Nu. Tehnologia de producere
a zăpezii se folosește, în prin-
cipal, pentru a asigura zăpada
toamna. Cele mai multe zile cu
ninsoare sunt toamna și la înce-
putul iernii. În majoritatea cazu-
rilor, sezonul de producere a ză-
pezii se termină la sfârșitul lunii
ianuarie. În orice caz, interesul
pentru sporturile de iarnă scade
semnificativ de la mijlocul lunii
martie. Acoperirea gheţarilor cu
zăpadă a dobândit o importanţă
considerabilă, deoarece permite
sezonului de schi să înceapă
mai devreme pe gheţari și înce-
tinește deglaciaţia.
15) Zăpada artifi cială
în Alpi, raport alpMedia,
decembrie 2004, p. 12,
www.alpmedia.net
16) Prof. Dr. Ulrike Pröbstl,
Universität für Bodenkultur
Wien, 2007
BACKSTAGEMAGAZINE 23
O P R I V I R E Î N S P A T E L E S C E N E I