Upload
stoica-nicolae
View
140
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
CURSANT: BARBU RAMONA CORNELIA
DISCIPLINA: METODE ŞI TEHNICI INTERACTIVE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
2
HARTĂ CONCEPTUALĂ IERARHICĂ
METODE ȘI TEHNICI DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII CRITICE
METODA SINELG
ȘTIU/ VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT
TEHNICA CIORCHINELUI
GHIDUL DE ANTICIPAȚIE
ETAPE:*Prezentarea temei*Inventarierea cunoștințelor*Notarea ideilor*Lectura textului*Realizarea tabelului sintetic*Înțelegerea*Reflecția*Discuții finale
AVANTAJE:*Implicarea activă*Dezvoltarea creativității*Formarea capacității reflective*Restructurarea cunoștințelorLIMITE: *Lipsa de concentrarea*Apariția unor confuzii
ETAPE:*Reactualizarea cunoștințelor și stabilirea scopurilor*Prezentarea termenilor cheie*Gruparea elevilor în perechi*Anticiparea*Lectura textului și controlul
AVANTAJE:*Dezvoltarea gândirii*Valorificarea cunoștințelor anterioare*Valorificarea experienței anterioare*Consolidarea capacităților de comunicareLIMITE:*Necesită experiență*Dificultăți în stabilirea relațiilor între termenii cheie
ETAPE:*Prezentarea temei*Împărțirea colectivului*Distribuirea fișelor*Completarea primelor coloane*Lectura individuală*Completarea ultimei coloane*Compararea cunoștințelor*Discuții finale
AVANTAJE:*Exersarea capacității de categorizare*Creșterea motivației *Stimularea creativității*Retenție bună a cunoștințelorLIMITE:*Dificultăți în formularea unor întrebări*Obositoare și solicitantă
ETAPE:*Prezentarea cuvântului cheie*Explicarea regulilor*Realizarea ciorchinelui*Reflecția asupra ideilor emise
AVANTAJE:*Structurarea informațiilor*înțelegerea ideilor*Consolidarea cunoștințelorLIMITE:*Necesită mult timp*Posibila implicare inegală a elevilor
BIBLIOGRAFIE: Valentin Dogaru-Ulieru, Luminița Drăghicescu, Educație și dezvoltare profesională, Scrisul Românesc Fundația – Editura, Craiova 2011.
3
4
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere si orientare5
CLASA: a VII-a BPROFESOR: Barbu Ramona CorneliaDATA: 3.12.2010MODUL TEMATIC: Comunicare şi abilităţi socialeSUBCOMPONENTA: ComunicareTEMA LECŢIE: Comportament agresiv, pasiv, asertiv
SCOPUL LECŢIEIFormarea şi dezvoltarea competenţelor comportamentale
COMPETENTE:C.1. definirea conceptelor de comportament agresiv, pasiv şi asertiv;C.2. înţelegerea şi aprofundarea cunoştinţelor despre caracteristicile fiecărui tip de comportament;C.3. cunoaşterea de sine prin raportare la ceilalţi;C.4. crearea unor contexte propice luării unei decizii din perspectiva partenerului: părinte, profesor, prieten.
CONCEPTE CHEIE: comportament asertiv, comportament pasiv, comportament agresiv
RESURSEResurse materiale: fişe, postere, markere, video-proiector, calculator Resurse procedurale/metode: conversaţia, lectura, explicaţia, ciorchinele, expunerea, reflecţie individuală, exerciţiul, autoanaliza, studiu de caz, argumentarea
BIBLIOGRAFIE STUDIATĂ DE PROFESOR ŞI ELEVI:SALAGEAN, D. s.a. –„Ora educativă”, Ed. „Eurodidact”, Cluj Napoca, 2004BĂBAN, A. – „Consiliere educaţională”, Editura PSINET, Cluj, 2001
FORME DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupe.
6
Scenariul didactic
Evenimentedidactice
Activitatea dirigintelui Activitatea elevilor Timp Metode Resurse Evaluare
Organizarea clasei
Analiza activităţii desfăşurate de elevi pe
parcursul unei săptămâni
Starea disciplinară şi situaţia la învăţătură
(raportul responsabililor)
2’ Conversaţia CatalogulCarnetul de elev
Analiza comparativă a situaţiei şcolare:
note, prezenţă, ţinută, comportament
Captarea atenţiei
„Casa celor 1000 de oglinzi”
(folclor japonez)
- Un elev citeşte textul „Casa celor 1000 de
oglinzi”3’
Lectura expresivă
Prezentare Power–PointCalculatorProiector
Înţelegerea mesajului, în vederea receptării
noilor concepte
Anunţarea temei şi a
obiectivelor
Dirigintele anunţă tema propusă spre dezbatere, apoi
obiectivele şi clarifică, împreună cu elevii, conceptele cheie.
- Elevii ascultă cu atenţie obiectivele şi participă la clarificarea conceptelor
2’ConversaţiaExplicaţia
Prezentare Power–PointCalculatorProiector
Răspunsurile date de elevi referitoare la
conţinutul aspectelor vizate
Desfăşurarea activităţii
Activitatea 1Prezentarea grupelor şi
identificarea comportamentelor
Activitatea 2Realizarea posterului
fiecărei grupe
Activitatea 3Concretizări din clasă pe
baza auto-observaţiei sistematice desfăşurate de-a
lungul a 2 săptămâni
- Raportorul fiecărei grupe defineşte
comportamentul ales şi prezintă componenţa
grupei.
- Membrii fiecărei grupe lipesc pe posterul grupei minim 5 dominante ale
comportamentului.
- Elevii prezintă situaţiile concrete care corespund
tipurilor de comportamente, precum şi manifestările lor în aceste
situaţii
3’
15’
10’
CiorchineExpunereaExplicaţiaReflecţia
individualăConversaţia
ConversaţiaArgumentareaAutoanaliza
Prezentare power–point
CalculatorProiector
PortofoliuMarker
Foi coloratePoster
Fişa: „Radiografia”
comportamentului
Capacitatea de analiză din
perspectiva cerinţelor formulate
Aprecierea elevilor care au dat răspunsuri
corecte dovedind însuşirea noţiunilor
Autoevaluarea propriului
comportament în contexte diferite şi sub influenţa unor
stimuli diferiţi
7
- Analiza reacţiilor proprii şi încadrarea fiecăruia în
una dintre categorii.Asigurarea
feedback-uluiI se cere fiecărei grupe să participe la un exerciţiu de imaginaţie pentru a găsi o rezolvare adecvată unei situaţii-limită care pe ei,
acum, îi deranjează, dar din perspectiva adultului şi să-şi
motiveze reacţiile, în funcţie de cele trei tipuri de
comportament.
- Împreună, membrii echipajului analizează
contextul creat, compară situaţia imaginară cu cele
reale, după care îşi argumentează atitudinea.
9’ Studiu de cazExerciţiul
Fişa de lucru Analiza situaţiei create, corectitudinea poziţiei adoptate, prin
raportare la caracteristicile fiecărui tip de comportament
analizat, şi modalitatea de
susţinere a acestei atitudini cu
argumente viabile.Asigurarea transferului
Se prezintă Power Point-ul:„Biscuiţii”
- Copiii urmăresc materialul prezentat,
raportează comportamentul protagoniştilor la
cunoştinţele dobândite şi-i încadrează într-unul dintre cele trei tipuri de
comportament.
3’ LecturaConversaţiaExerciţiul
Argumentarea
Prezentare Power–PointCalculatorProiector
Demonstrarea încorporării noilor
cunoştinţe propriului sistem de valori şi a dezvoltării spiritului
critic
Încheierea activităţii
Dirigintele le cere elevilor să aprecieze eficienţa activităţii prin completarea fişei de evaluare. Dirigintele apreciază contribuţia membrilor celor 3 grupe la pregătirea şi desfăşurarea activităţii Anunţă tema pentru săptămâna viitoare: „Calităţi şi valori personale”
- Elevii completează fişa de evaluare.
3’ Fişă de evaluare Verificarea gradului de implicare a
elevilor în propria formare
8
GRUPA I
Exerciţiu de imaginaţie
Imaginează-ţi că eşti în locul mamei care vine de la o şedinţă cu părinţii unde a aflat că fetiţa ei a luat o notă de 4 la istorie. Cum ai reacţiona?
Comportament asertiv:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Comportament agresiv:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Comportament pasiv:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
9
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
GRUPA II
Exerciţiu de imaginaţie
Imaginează-ţi că eşti profesor. Un elev întârzie în mod repetat la oră. Cum ai reacţiona?
Comportament asertiv:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Comportament agresiv:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
10
Comportament pasiv:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
GRUPA III
Exerciţiu de imaginaţie
Imaginează-ţi că eşti deja mare. Împreună cu prietenii mergi la discotecă. Un necunoscut aflat probabil sub influenţa băuturilor alcoolice, trece pe lângă grupul vostru şi, fără veste, îţi loveşte prietenul. Cum ai reacţiona?
Comportament asertiv:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Comportament agresiv:
11
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Comportament pasiv:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
CHESTIONAR DE EVALUARE
Exprimă-ţi părerea asupra eficienţei activităţii educative
desfăşurate, acordând note de la 1 la 10.
1. Cunoştinţele dobândite îmi sunt utile. Nota: .........
2. Timpul rezervat activităţilor în grup şi discuţiilor a fost suficient. Nota: .........
3. Profesorul a avut un comportament ……………………. Nota: .........
Sugestii pentru activităţile viitoare:.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
12
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
STUDIU DE CAZ
A. DATE DE IDENTIFICARE1. Nume şi prenume: R.M.
2. Vârsta: 11 ani
3. Sex: bărbăresc
4. Naţionalitatea: romană
5. Integrat la: Sc. I-VIII Capsuna, Cobia
Clasa a-V-a A
B. DATE FAMILIALE
13
1. Numele şi prenumele părinţilor :
tata: Marian
mama: Anna
2. Ocupaţia părinţilor:
tata: muncitor sector privat (gardian)
mama:muncitor sector privat ( vanzatoare)
3. Vârsta părinţilor :
tata: 39 ani
mama: 35 ani
4. Bugetul familiei: mediu
5. Condiţii de locuit: casa cu trei camere,bucatarie,baie
6. Structura familiei: omogenă,
7. Componenţa familiei: un frate de 10 ani, o sora de 14 ani.
8. Relaţii familiale: normale, bazate pe afectivitate, responsabilitate, inţelegere între
copii şi părinţi.
9. Atitudinea familiei faţă de copil : de înţelegere, acceptare, iubire, ocrotire.
10. Starea de sănătate a familiei şi a copilului : părinţii declară că nu figurează în
evidenţele medicale cu boli cronice.
C. ANAMNEZA
După 1 septembrie, mama se prezintă la scoala pentru a înscrie un copil de 10,11
ani şi face menţiune că acesta are unele probleme de sănătate. Nu precizează care sunt
acestea. Pe 15 septembrie, mama vine cu copilul la scoala şi atunci am constatat că
problemele copilului sunt mai grave decât ne informase mama.
Copilul nu se putea deplasa decat cu ajutor , vorbea foarte greu şi îşi folosea foarte
greu mâinile. Am rugat mama să mai rămână pentru a discuta cu ea . In urma
discuţiilor purtate am aflat că diagnosticul copilului era următorul : ,,Parapareză
14
spastică formă medie/ uşoară ’’.Am discutat despre antecedentele bolii copilului şi am
aflat următoarele : boala a fost provocată la naştere. Copilul s-a născut la 9 luni, cu o
grautate de 2200 grame, cu APGAR 1, asfixie severă, cu o adapate neonatală foarte
dificilă, se ţine sub observaţie, la incubator, 14 zile. S-a externat la cererea mamei.La
externare copilul avea greutatea de 2500 grame . La o luna a fost diagnosticat
cu ,,parapareză spastică’’.
Pentu a cunoaşte mai multe despre evoluţia bolii copilului până la sosirea la scoala,
am solicitat mamei amănunte, precum şi acte medicale care să confirme aceste
informaţii. Am aflat următoarele : diagnosticul se confirmă prin examinarea copilului
la Spiralul clinic ,,Dr. Grigore Alexandrescu’’ Bucureşti . In foaia de observaţie sunt
consemnate urmatoarele aspecte : copilul ţine capul la 8 luni ; merge singur la 2 ani ;
vorbeşte primele cuvinte la 11 luni, apoi fără vibraţii ; face un examen cerebral la 13
luni şi acum i se pune diagnosticul final de ,,Parapareză spastică’( infirmitate motorie
cerebrală, retard motor, H.S. P., hipermetropie, strabism).
D. DESCRIEREA CAZULUI
Aceste date medicale spuneau multe despre acest copil. Sosirea lui în clasa a fost o
surpriză pentru copii, care nu ştiau nimic despre el şi despre suferinţa lui. Citeam în ochii
lor mirarea, curiozitatea. S-a impus ca mai întâi să-l prezint pe R.M.colegilor din clasa.
Copiii au putut vedea că acest copil este foarte sensibil, emotiv plângea foarte repede şi nu
se putea despărţi de mama lui.Copiii au fost ajutaţi să-l accepte, să îi ofere prietenia lor, să
îl coopteze în unele jocurile lor, care nu necesitau un efort mare din partea lui, dat fiind
faptul că se mişca foarte greu, cădea foarte uşor, nu îşi putea folosi mâinile. In perioada de
acomodare, am incercat să fac o evaluare iniţială a copilului, in colaborare cu un psiholog.
Am putut constata următoarele:
In dezvoltarea senzorial- perceptivă a copilului:
întârziere mentală uşoară;
15
anomalii în dezvoltarea limbajului expresiv;
psihomotricitate deficitară, motricitate fină deficitară;
gândirea se afla la stadiul gândirii simbolice, cu lentoare ideatică ;
memoria prezenta usoare tulburări de fixare ;
atenţia prezenta tulburări de concentrare pe termen lung.
In ceea ce priveşte nivelul de cunoaştere :
o imaginaţie săracă ;
limbaj verbal slab dezvoltat, cu anomalii în dezvoltare, înţelegerea bună
amesajului ;
afectivitatea se caracteriza prin dispoziţie ostentativ-depresivă, cu crize de
afectivitate ;
eforturile de voinţă satisfăcătoare ;
configuraţie motivaţionaţă logică ;
comportament cooperant,orientat în situaţii simple ;
aptitudinile practice au un fond redus de complexitate.
Copilul foloseşte mai mult măna stângă, prinde cu dificultate obiectele cu mâna
dreaptă, merge cu teamă şi preferă să fie sprijinit, manifestă tendiţa de a merge pe vârfuri,
cade foarte uşor.
E. STABILIREA UNOR ACTIUNI DE RECUPERARE
Datorită complexităţii cazului, activitatea de recuperare s-a impus a fi proiectată pe
mai multe direcţii :
Psihică
Intelectuală
Fizică
Emoţională
16
Pentru început, am încercat să mă apropii de copil, să mi-l fac prieten, să-l determin
să nu mai plângă atunci când mama vrea să plece acasă. Mama mi-a spus că teama lui este
să nu fie culcat la scoala. Atunci am înţeles de ce el ducea o mână spre cap, imitând gestul
de a fi culcat şi însoţindu-l cu un plâns agitat.
Pentru a-i învinge teama aceasta, l-am luat de mână şi împreună cu mama l-am
plimbat prin toate sălile de clasă existente în scoala pentru a vedea că nu există paturi
pentru copii.
Simţind nevoia de a fi protejat, copilul stătea mai tot timpul lângă scunul meu,
refuzând invitaţiile copiilor de a se juca sau lucra impreună. Pentru a depăşi acest prag
psihologic al acomodării cu copiii, îl luam de mână şi intram împreună în jocurile copiilor.
Insă joaca lui era mai mult statică deoarece el mergea foarte greu, se temea să nu cadă, să
nu fie împins de copii. I-am învăţat pe copii să-l ia încet, să nu-l împingă, să-l coopteze în
activităţile lor.
Permanent am urmărit recuperarea lui fizică, practicând exerciţii fizice pentru
membrele inferioare( mersul pe loc, ridicare pe vârfuri pentru atingerea unor obiecte),
plimbări scurte, exerciţii ale braţelor (imitarea spălatului pe mâini, a aplaudatului),
gimnastica degetelor.
De asemenea, am desfăşurat cu copilul o terapie logopedică, în cadrul căreia am
făcut gimnastica aparatului fono-articulator, urmărind dezvoltarea şi educarea mişcărilor
necesare articulării corecte a sunetelor si pronunţiei cuvintelor. Am realizat exerciţii de
gimnastică pentru buze, limbă, pentru educarea respiraţiei. Am urmărit corectarea
pronunţiei, pornind de la artidcularea corectă a sunetelor, utilizând imagini vizuale şi
motorii, administrate sub formă de joc. De câte ori se impune, acord minute bune
pronunţiei izolate a sunetelor. Treptat am introdus diferite combinaţii consonantice,
mărind gradul de dificultate. Pe parcursul acestor activităţi, copilul este permanent
încurajat, stimulat, recompensat. Copilul se află în faza corectării active a vorbirii,
exerciţiile pentru educarea auzului fonematic ocupând un loc aparte în terapia de
17
recuperare. El este stimulat să-şi folosească mâinile in activităţi de desen, modelaj, abilităţi
practice, in activităţi de autoservire.
Educarea comportamentului emoţional se face mai greu, copilul fiind practic
dependent de adult. De apreciat este atitudinea părinţilor copiilor din clasa şi nu numai,
care îl ajută, îl ocrotesc, îl sprijină.
In paralel cu activitatea de recuperare pe care o desfăşor eu cu copilul, am apelat şi la
ajutorul unui logoped care vine o dată pe săptămâna la scoala şi se ocupă de acest copil
iar mama merge cu el la logoped în fiecare zi de joi, intre orele 11-13.
Tinând cont de recomandările specialiştilor de la Clinica ,,Marie Curie’’ din Bucureşti,
familia continuă programul de recuperare psiho-motorie prin kinetoterapie si recuperarea
logopedică prin tratament recuperator intensiv. Toate aceste activităţi se desfăşoară şi in
prezent,
F. REZULTATE
In plan cognitiv :
copilul a reuşit acumularea unui volum de cunoştinţe ;
şi-a exersat memoria, gândirea,
reţine cu uşurinţă, dar mai întâmpina mari dificultăţi în ceea ce priveşte
comunicarea ;
pe plan afectiv copilul s-a integrat bine în regimul scolii , s-a acomodat cu copiii, nu
se mai simte demotivat. Mama mi-a comunicat că se trezeşte dimineaţa din proprie
iniţiativă şi doreşte să vină mai repede la scoala.
18
a rămas totuşi un sensibil, cu o accentuată inteligenţă emoţională ( are momente
când vine lângă mine, se uită atent şi doreşte un gest de tandreţe, o mângâiere, chiar
de numai o secundă).
dă dovadă de multă voinţă, dorind să facă ce fac şi ceilalţi copii dar factorii de
sănătate dau lentoare acţiunilor lui.
Din punct de vedere fizic, activitatea de recuperare este de lungă durată, necesită
implicarea mai multor persoane( părinţi, specialişti kinetoterapeuţi), care să-l ajute să se
poată deplasa pe distanţe mai lungi, pentru a căpăta curaj şi încredere în forţele proprii.
G. PROGNOSTIC
Evoluţie lentă pe toate palierele limbajului ;
O scăzută sensibilitate kinestezică.
19