Bazele_contabilitatii_ap_Chebac

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

BAZELE CONTABILITĂŢII NECULINA CHEBAC

Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă

Galaţi – 2009

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

BAZELE CONTABILITĂŢII NECULINA CHEBAC

I.D.F.R. Facultatea de Drept Specializarea: Administraţie publică An:II

Modulul 1: Error! Style not defined.

Bazele contabilită�ii 3

Obiectul de studiu al contabilităţii 1

Obiective specifice: înţelegerea conceptului de patrimoniu ca obiect de

studiu al contabilităţii şi a sferei de acţiune a obiectului contabilităţii:

Rezultate aşteptate: identificarea obiectului de studiu al contabilităţii,

explicarea şi interpretarea concepţiilor asupra patrimoniului.

Competenţe dobândite: finalizarea modulului va permite studenţilor să:

realizeze referate aplicative legate de problematica modulului;

abordeze în mod ştiinţific discuţii cu specialiştii în domeniu.

Timp mediu necesar pentru asimilarea modulului: 2 ore.

1.1 Definiţie, conţinut, trăsături Contabilitatea este o disciplină ştiinţifică independentă, de natură

economică şi care are un obiect propriu de studiu.

Obiectul contabilităţii îl reprezintă reflectarea în expresie bănească a

patrimoniului, a mişcării şi transformării acestuia ca urmare a operaţiunilor

economico-financiare şi a rezultatelor obţinute într-o perioadă dată.

Obiectul contabilităţii este strâns legat în mod nemijlocit de un

patrimoniu care se deosebeşte de alt patrimoniu prin conţinutul său.

Trăsăturile obiectului contabilităţii sunt următoarele:

a) Contabilitatea studiază patrimoniul unei entităţi în expresie bănească;

b) Contabilitatea studiază modul în care este gestionat patrimoniul unei

entităţi;

c) Contabilitatea studiază echilibrul intern şi global ale patrimoniului unei

entităţi.

Studierea patrimoniului unei entităţi în expresie valorică, constă în

înregistrarea circuitului elementelor patrimoniale aferente unei entităţi precum

şi în măsurarea şi calcularea acestora în mărimi valorice. De asemenea,

operaţiunile economico-financiare de intrări şi ieşiri precum şi procesele

economice care stau la baza tuturor modificărilor sunt exprimate tot prin

mărimi valorice. Studierea modului de gestionare a patrimoniului unei entităţi are în

vedere evidenţa, calculul, analiza şi controlul asupra patrimoniului.

Evidenţa presupune înregistrarea proceselor şi fenomenelor ce au loc

în cadrul unei entităţi într-o anumită ordine, în mod operativ şi pe baza unor

principii. Evidenţa implică două modalităţi de înregistrare a operaţiunilor

economico-financiare şi anume:



Înregistrarea cronologică (are la bază informaţiile cuprinse în

documentele justificative);

Înregistrarea sistematică (pe conturi, în fişele de cont sintetic).

Calculul presupune faptul că disciplina „contabilitate” măsoară şi

determină costurile aferente tuturor activităţilor ce se desfăşoară în cadrul

unei entităţi.

Analiza presupune interpretarea prin intermediul contabilităţii a

fenomenelor şi proceselor economice desfăşurate de entitate oferind date

concrete necesare oricăror decizii ce urmează a fi luate.

Controlul presupune stabilirea integrităţii patrimoniului unei entităţi la

un moment dat, urmare a tuturor modificărilor şi transformărilor suferite

precum şi a modului eficient de gestionare a acestuia.

Studierea echilibrului intern şi global al patrimoniului se referă la faptul

că între bunurile economice şi drepturile şi obligaţiile ce decurg, trebuie să

existe un echilibru sub forma unei egalităţi (ecuaţii):

⇒ - ecuaţia patrimoniului

De asemenea, ca urmare a modificărilor pe care le suferă patrimoniul

unei entităţi sunt generate pe de o parte consumuri (cheltuieli) şi pe de altă

parte venituri.

În urma comparării cheltuielilor cu veniturile, se determină rezultatele

activităţiilor desfăşurate de fiecare entitate de forma:

Cheltuieli < venituri = rezultat pozitiv (+)

Cheltuieli > venituri = rezultat negativ (-)

Se obţine astfel ecuaţia rezultatului:

cheltuieli +/- rezultate = venituri

sau

venituri - cheltuieli = rezultate

Dacă se combină cele două ecuaţii (a patrimoniului şi a rezultatului),

rezultă egalitatea fundamentală a contabilităţii:

ACTIV + CHELTUIELI = PASIV + VENITURI

Bunuri economice = Drepturi şi obligaţii



1.2 Patrimoniul - obiect de studiu al contabilităţii Definiţia patrimoniului:

Patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor nemateriale şi materiale ce

aparţin unei persoane fizice sau juridice, dobândite în cadrul relaţiilor de

drepturi şi obligaţii de natură economică şi exprimate în bani.

Existenţa unui patrimoniu implică două elemente interdependente şi

anume:

Subiectul de patrimoniu (persoană juridică sau fizică);

Bunurile concrete (valorile materiale şi băneşti).

De asemenea, la baza oricărui patrimoniu stau o serie de concepţii:

juridică, economică, economico-juridică. Concepţia juridică este concepţia conform căreia, patrimoniul este

privit sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor pecuniare (materiale) în corelaţie

cu obiectele (bunurile).

Sub aspect juridic, obiectul contabilităţii vizează sfera producţiei,

circulaţiei şi schimbului, adică activitatea economică are la bază relaţiile

juridice. Inconvenientul constă în faptul că aspectele juridice care

reglementează producţia şi schimbul nu pot genera relaţii financiar-contabile.

Concepţia economică este concepţia conform căreia obiectul

contabilităţii se defineşte ca un circuit al capitalului sub două aspecte:

Al destinaţiei (capital fix şi circulant);

Al modului de dobândire (capital propriu şi străin).

Concepţia economico-juridică este concepţia conform căreia obiectul

contabilităţii este definit ca o sinteză a primelor două concepţii, în sensul că

obiectul contabilităţii are la bază motorul activităţii (producţia) şi necesitatea

satisfacerii cerinţelor sociale.

Alte aspecte legate de patrimoniu:

Patrimoniul unei entităţi (instituţie publică, agent economic, societate de

asigurare, bancare, fundaţii etc.) are la bază următoarea ecuaţie patrimonială

(egalitate):


(ca obiecte de

drepturi şi obligaţii)

Patrimoniul unei entităţi implică utilizarea unor noţiuni precum: avere,

capital, resurse economice.



Averea reprezintă totalitatea bunurilor acumulate în proprietate de o

persoană fizică sau juridică. În timp ce averea reprezintă latura economică,

capitalul reprezintă latura juridică. Averea este identificată cu capitalul sub

forma următoarei egalităţi:

în care averea → reprezintă partea concretă

capitalul → reprezintă latura juridică.

Capitalul reprezintă totalitatea drepturilor de proprietate asupra

activelor investite şi nu banii ca atare. Formele pe care le pot avea activele

sunt:

maşini;

clădiri;

instalaţii;

echipamente;

creanţe etc.

Relaţia care stă la baza capitalului este următoarea:

Resursele economice reprezintă noţiunea ce delimitează bunurile,

serviciile sau capitalurile şi au la bază egalitatea:

Considerând următoarea notaţie: A = mijloace economice

P = resurse economice, drepturi şi

obligaţii

vom avea egalitatea:

Aşadar, putem conchide că, PATRIMONIUL reprezintă o categorie

economică şi juridică care exprimă bunurile economice acumulate de o

persoană fizică sau juridică precum şi drepturile şi obligaţiile subiectului de

drept.

AVERE = CAPITAL

Mijloace economice = Resurse economce

ACTIV = PASIV

Capital = Avere (active – datorii)



1.3 Sfera de acţiune a obiectului contabilităţii Contabilitatea are ca sferă de acţiune entitatea patrimonială care

cuprinde:

regii autonome;

agenţi economici

societăţi comerciale;

instituţii publice;

unităţi cooperatiste;

persoane juridice fără scop lucrativ;

alte persoane juridice;

persoane fizice având calitatea de comerciant.

Regulile autonome sunt entităţi patrimoniale care sub aspect

administrativ sunt sub îndrumarea ministerelor, dar care au independenţă şi

responsabilităţi depline de gestionare şi exercitare a dreptului de proprietate.

Societăţile comerciale sunt entităţi patrimoniale înfiinţate prin

asocierea persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea actelor de comerţ.

Instituţiile publice sunt entităţi prin intermediul cărora statul îşi

îndeplineşte funcţiile sale. Din categoria lor fac parte:

Parlamentul şi instituţiile aflate în subordine;

Preşedinţia;

Guvernul, ministerele, organele de specialitate subordonate lor;

Autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile publice

subordonate;

Autorităţile judecătoreşti;

Instituţiile publice de învăţământ superior;

Academia Română şi instituţiile subordonate etc.

Persoanele juridice fără scop lucrativ sunt entităţile înfiinţate cu

obiective sociale precum fundaţiile, asociaţiile etc.

Rezumat: În toate categoriile de entităţi contabilitatea, ca instrument principal de

cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi rezultatelor, va asigura:

Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) şi sistematică (în

T-uri) a tuturor operaţiunilor economico-financiare derulate în

cadrul entităţii;



Controlul operaţiunilor economico-financiare derulate în cadrul

entităţii;

Furnizarea informaţiilor pentru stabilirea patrimoniului naţional şi

execuţia bugetului public naţional.

Concluzii: Obiectul contabilităţii îl reprezintă ansamblul mişcărilor de valori

exprimate în etalon bănesc, desfăşurate într-o entitate economico-socială,

inclusiv raporturile economico-juridice care afectează patrimoniul acesteia.

Calculele contabilităţii consemnează mişcarea şi transformarea mijloacelor şi

resurselor în ordinea constituirii şi destinaţiei lor.

Contabilitatea este organizată în toate entităţile patrimoniale

structurate conform legii în unităţi economice, instituţii publice şi organizaţii

obşteşti.

Exemple ilustrative: Patrimonialul se exprimă sub forma unei egalităţii care reprezintă -

ecuaţia patrimonială:


ca obiecte de drepturi şi obligaţii (exprimate în bani)

(exprimate în bani)

Referinţe bibliografice: 1. Creţu C., Bazele Contabilităţii, Editura Universitară „Danubius” Galaţi,

2008

2. Oprea C., Ristea M., Bazele Contabilităţii, E. D. P., Bucureşti, 2006.

Test de autoevaluare: 1. Obiectul contabilităţii îl reprezintă:

a. Reflectarea în expresie bănească a patrimoniului;

b. Reflectarea în expresie bănească a elementelor de activ;

c. Mişcarea şi transformarea patrimoniului ca urmare a operaţiunilor

economico-financiare şi a rezultatelor obţinute într-o perioadă dată;

d. a şi c;

e. b şi c.

2. Trăsăturile obiectului contabilităţii sunt:



a. Contabilitatea studiază patrimoniul unei entităţi în expresie bănească;

b. Contabilitatea studiază echilibrul intern şi extern al patrimoniului unei

entităţi;

c. Contabilitatea studiază echilibrul intern şi global al patrimoniului unei

entităţi;

d. a şi b;

e. a şi c.

3. Studierea modului de gestionare a patrimoniului unei entităţi are în vedere:

a. Evidenţa, analiza şi controlul asupra patrimoniului;

b. Calculul, analiza şi controlul asupra patrimoniului;

c. Evidenţa, calculul, analiza şi controlul asupra patrimoniului;

d. Analiza şi controlul asupra patrimoniului;

e. Niciun răspuns nu este corect.

4. Egalitatea fundamentală a contabilităţii este:

a. Activ – Cheltuieli = Pasiv – Venituri;

b. Activ – Pasiv = Cheltuieli – Venituri;

c. Cheltuieli + Venituri = Activ + Pasiv;

d. Activ + Cheltuieli = Pasiv + Venituri;


5. Existenţa unui patrimoniu implică interdependenţa a două elemente:

a. Subiectul de patrimoniu;

b. Bunurile concrete;

c. Persoana juridică sau fizică;

d. Valorile materiale şi băneşti ;

e. Toate răspunsurile sunt corecte.

6. Concepţiile care stau la baza oricărui patrimoniu sunt:

a. Juridică şi economică;

b. Economică şi economico-juridică;

c. Juridică şi economico-juridică;

d. Financiară, economică şi juridică ;

e. Juridică, economică şi economico-juridică.

7. Relaţia care stă la baza capitalului unei entităţi este:

a. Capital = Avere – Active;

b. Capital = Active – Datorii;

c. Capital = Avere – Datorii;

d. b şi c ;



e. a şi c.

8. Resursele economice au la bază următoarea relaţie (egalitate):

a. Mijloace economice = Resurse economice;

b. Datorii = Resurse economice;

c. Obligaţii = Resurse economice;

d. Capital = Resurse economice;


9. Averea reprezintă:

a. Totalitatea bunurilor ce urmează a fi vândute;

b. Totalitatea bunurilor acumulate de o persoană fizică;

c. Totalitatea bunurilor acumulate de o persoană juridică;

d. a şi b;

e. b şi c.

10. Capitalul reprezintă:

a. Totalitatea drepturilor de proprietate asupra activelor vândute;

b. Totalitatea drepturilor de proprietate asupra pasivelor investite;

c. Totalitatea drepturilor de proprietare asupra activelor investite şi nu

banii ca atare;

d. Totalitatea activelor şi pasivelor şi nu banii ca atare;


Tema de control: patrimoniul unei entităţi publice sub aspectul definiţiei

şi concepţiilor sale.



Metoda contabilităţii Obiective specifice: definirea metodei de studiu a contabilităţii precum şi a

procedeelor utilizate şi principiilor care stau la baza guvernării contabilităţii.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor legate de metoda

contabilităţii, explicarea şi interpretarea procedeelor utilizate de metoda

contabilităţii.



poarte discuţii cu specialişti în domeniu privind metoda contabilităţii.

Timp mediu necesar pentru asimilarea modulului: 2 ore. 2

2.1 Noţiuni generale privind metoda contabilităţii Contabilitatea este o ştiinţă economică ce implică existenţa unui obiect

propriu de studiu şi a unei metode proprii de investigare a fenomenelor şi

proceselor din sfera de activitate a acesteia.

Metoda contabilităţii derivă din cuvântul de origine greacă „methodos” care

semnifică drumul de parcurs cu anumite mijloace pentru a ajunge la un

anumit rezultat sau scop.

Metoda reprezintă un produs al gândirii teoretice abstracte desfăşurate pe

parcursul cercetării existenţei şi mişcării patrimoniului în scopul cunoaşterii

componenţei, conţinutului şi fenomenelor care se produc în sau în legătură

cu acesta.

Metoda contabilităţii reprezintă drumul de parcurs într-o investigaţie

economică şi care are la bază procedee de lucru, adică maniera de a ajunge

la un anumit scop.

2.2 Procedeele metodei contabilităţii Procedeele pe care le utilizează metoda contabilităţii permit furnizarea de

informaţii privitoare la producerea şi desfăşurarea fenomenelor economice şi

sociale.

Din categoria procedeelor utilizate de metoda contabilităţii fac parte:

1. Procedee comune tuturor ştiinţelor;

2. Procedee comune şi altor ştiinţe economice;

3. Procedee specifice metodei contabilităţii.

1. Procedeele comune tuturor ştiinţelor:

a)Observaţia reprezintă faza iniţială a cercetării în cazul oricărei ştiinţe

şi care se asociază cu trei elemente: cantitatea, calitatea şi valoarea.



Poate fi:

observaţia directă (reprezintă tehnica de lucru având la bază

contactul nemijlocit al observatorului cu faptele şi fenomenele

economice);

observaţia indirectă (constă în înregistrarea datelor din surse

care au consemnat anterior fenomenul într-un document);

observaţia totală (reprezintă tehnica de lucru ce se bazează pe

înregistrarea tuturor unităţilor care constituie masa patrimoniului

cercetat);

observaţia parţială (reprezintă înregistrarea unei părţi mai mari

sau mai mici din masa totală, conform unor reguli bine definite);

observaţia statică (reprezintă acţiunea de alegere a informaţiilor

referitoare la unităţile statistice şi a caracteristicilor lor conform

unor criterii definite în mod riguros).

b) Raţionamentul presupune stabilirea concluziilor cu valoare de

generalităţi având la bază judecăţi logice obţinute prin observare şi

documentare.

c) Comparaţia reprezintă punerea faţă în faţă a două elemente sau

structuri în scopul fixării unor concluzii şi care se efectuează între elementele

componente ale patrimoniului, între veniturile şi cheltuielile proprii.

d) Clasificarea este procedeul care serveşte la repartizarea raţională a

elementelor patrimoniale, respectiv, a bunurilor economice şi surselor de

provenienţă a acestora, pe categorii de drepturi şi obligaţii.

e) Analiza este procedeul ce permite studierea aprofundată a fiecărui

element ce se aplică în situaţii diferite, începând cu înregistrarea zilnică a

operaţiunilor (efectuate la zi şi corect) şi terminând cu înregistrarea lucrărilor

periodice.

f) Sinteza este procedeul care asigură trecerea de la particular la

general şi care permite generalizarea unor concluzii desprinse în procesul de

analiză.

2. Procedeele comune şi altor ştiinţe economice:

a) Documentul reprezintă singurul mijloc de analiză şi control asupra

justificării necesităţii, realităţii, economicităţii, legalităţii şi oportunităţii tuturor

operaţiunilor care s-au efectuat şi au produs efecte asupra patrimoniului.

b) Evaluarea constă în transformarea unităţilor naturale în unităţi

valorice cu ajutorul monedei naţionale.



c) Calculaţia reprezintă un ansamblu de operaţiuni matematice

referitoare la fapte şi fenomene economice cu scopul găsirii uneia sau mai

multor mărimi.

d) Inventarierea reprezintă procedeul prin care se întocmeşte o listă,

un registru sau un document în care sunt descrise cantitativ şi valoric

bunurile aflate într-o entitate.

3. Procedeele specifice metodei contabilităţii:

a) Bilanţul reprezintă procedeul prin care se realizează dubla

reprezentare a patrimoniului unei entităţi economice şi care reflectă în mod

sintetic şi în expresie valorică în ACTIV – mijloacele economice (după

componenta materială) şi în PASIV – aceleaşi mijloace (după sursele de

provenienţă).

b) Contul reprezintă procedeul propriu contabilităţii prin care

elementele patrimoniale sunt individualizate în cadrul fiecărei entităţi.

c) Balanţa de verificare reprezintă procedeul prin care se verifică

respectarea aplicării principiului dublei înregistrări şi se certifică îndeplinirea

dublei reprezentări a patrimoniului unei entităţi.

2.3 Principiile contabile A. Principiile generale:

a) Principiul continuităţii activităţii care presupune că entitatea

patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil.

b) Principiul permanenţei metodelor presupune continuitatea

aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în

contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor.

c) Principiul prudenţei, conform căruia nu sunt permise

supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv, subevaluarea

elementelor de pasiv şi a cheltuielilor.

d) Principiul independenţei exerciţiului presupune delimitarea în

timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale.

e) Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv –

presupune determinarea separată a valorii fiecărui element individual de

activ sau pasiv, în scopul stabilirii valorii totale, corespunzătoare unei poziţii

de bilanţ.



f) Principiul intangibilităţii presupune ca soldurile elementelor

patrimoniale din bilanţul de închidere al exerciţiului precedent să devină

solduri iniţiale pentru aceleaşi elemente la începutul exerciţiului următor.

g) Principiul necompensării impune ca elementele de ACTIV şi

PASIV să fie evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, fără a se

compensa posturile de ACTIV şi cele de PASIV ale bilanţului.

h) Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului

presupune că informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte

realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor.

i) Principiul pragului de semnificaţie, conform căruia orice element

trebuie prezentat separat în situaţiile financiare.

B. Principii ale logicii contabile: a) Principiul imaginii fidele presupune prezentarea obiectivă a

realităţii patrimoniului şi asigurarea unei informări complete şi pertinente a

faptelor şi proceselor economice exprimate în etalon monetar.

Sinceritatea presupune aplicarea cu bună-credinţă a standardelor şi

procedeelor contabile.

Regularitatea presupune că informaţia contabilă este conformă cu

regulile şi procedurile în vigoare aplicate într-un exerciţiu financiar sau

bugetar.

b) Principiul autonomiei presupune că, orice entitate patrimonială

este distinctă faţă de proprietarii ei, fiind în opoziţie cu celelalte persoane

fizice sau juridice participante la actul economic sau social, dar în

conformitate cu spiritul legii.

c) Principiul costului istoric presupune că, orice valoare din

contabilitate este bazată pe costul ei de origine, iar la închiderea exerciţiului

financiar poate fi ajustat în funcţie de indicele de inflaţie.

d) Principiul periodizării presupune că, orice fenomen sau proces

economic trebuie înregistrat pe perioade distincte (lună, trimestru, an).

e) Principiul verificării presupune că, toate operaţiunile economico-

financiare aferente unui patrimoniu trebuie verificate în scopul asigurării unei

corectitudini privind aplicarea acestora.

Imagine fidelă = Sinceritate + Regularitate



f) Principiul cuantificării monetare presupune că, toate

fenomenele şi procesele economice ce se desfăşoară în cadrul unei entităţi

în contabilitate trebuie să fie cuantificate în bani.

Rezumat: Pentru realizarea obiectului său de studiu, contabilitatea utilizează o

metodă proprie, adică o cale de urmat.

Metoda, la rândul său, utilizează mai multe procedee de lucru, adică o

manieră de atingere a unui scop.

Procedeele pot fi comune tuturor ştiinţelor, procedee comune şi altor

discipline economice şi specifice metodei contabilităţii.

În cadrul metodei contabilităţii sunt utilizate anumite principii şi anume

principii generale legal admise şi principii rezultate din logica contabilă.

Concluzii: Metoda contabilităţii este un demers raţional care se bazează pe un

sistem coerent de principii, mijloace în abordarea obiectului contabilităţii.

Exemple ilustrative: Principiul „dublei reprezentări” este prezentat sub forma unei ecuaţii

(egalităţi), numită „ecuaţia dublei reprezentări” de forma:

sau

Referinţe bibliografice: 1. Oprea C., Ristea M., Bazele Contabilităţii, EDP. Bucureşti 2006

2. Creţu C., Bazele Contabilităţii, Edit. Universitară „Danubius” Galaţi, 2008

Test de autoevaluare: 1. Din categoria procedeelor utilizate de metoda contabilităţii fac parte:

a. Procedee comune tuturor ştiinţelor şi altor ştiinţe economice;

b. Procedee specifice metodei contabilităţii;

c. Procedee comune metodei contabilităţii;

d. a şi b;

e. b şi c.

ACTIV = PASIV

VALOAREA MIJLOACELOR ECONOMICE = VALOAREA SURSELOR DE PROVENIENŢĂ



2. Procedeele comune tuturor ştiinţelor sunt:

a. Observaţia, raţionamentul, comparaţia;

b. Clasificarea, analiza, evaluarea;

c. Clasificarea, analiza, sinteza;

d. a şi b;

e. a şi c.

3. Procedeele comune şi altor ştiinţe economice sunt:

a. Documentul, evaluarea, calculaţia;

b. Documentul, evaluarea, observaţia;

c. Documentul, clasificarea, analiza;

d. Documentul, clasificarea, raţionamentul;

e. Documentul, evaluarea, sinteza.

4. Procedeele specifice metodei contabilităţii sunt:

a. Bilanţul, contul, documentul;

b. Bilanţul, contul, balanţa de verificare;

c. Bilanţul, contul, evaluarea;

d. Bilanţul, balanţa de verificare, calculaţia;

e. Contul, bilanţul, observaţia.

5. Principiile contabile sunt:

a. Continuităţii activităţii, permanenţei metodelor;

b. Prudenţei, independenţei exerciţiului;

c. Evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv;

d. Intangibilităţii, necompensării, prevalenţei economicului asupra

juridicului, pragului de semnificaţie;


6. Principiile logicii contabile sunt:

a. Imaginii fidele, autonomiei, costului istoric;

b. Periodizării, verificării, cuantificării monetare;

c. Imaginii fidele, autonomiei, independenţei exerciţiului;

d. a şi b;

e. b şi c.

7. Principiul costului istoric presupune că:

a. Orice valoare din contabilitate este bazată pe costul de achiziţie;

b. Orice valoare din contabilitate este bazată pe costul de origine;

c. La încheierea exerciţiului financiar costul poate fi ajustat de indicele de

inflaţie;



d. a şi c;

e. b şi c.

8. Principiul autonomiei presupune că:

a. Orice entitate patrimonială este distinctă faţă de proprietarii ei;

b. Orice entitate patrimonială este distinctă faţă de furnizorii şi clienţii ei;

c. Orice entitate patrimonială este în opoziţie cu celelalte persoane fizice

sau juridice la actul economic sau social conform legii;

d. a şi c;

e. b şi c.

9. Principiul periodizării presupune că:

a. Orice fenomen sau proces economic trebuie înregistrat în cursul lunii;

b. Orice fenomen sau proces economic trebuie înregistrat în cursul

trimestrului;

c. Orice fenomen sau proces economic trebuie înregistrat în cursul

anului;

d. Toate răspunsurile sunt corecte;


10. Principiul cuantificării monetare presupune că fenomenele şi procesele

economice trebuie să fie:

a. Cuantificate în bunuri şi bani;

b. Cuantificate numai în bunuri ;

c. Cuantificate în bani;



Tema de control: procedeele specifice metodei contabilităţii.

3 MODULUL3



Documentul – procedeu al metodei contabilităţii Obiective specifice: definirea documentului ca procedeu al metodei

contabilităţii, conţinutului şi funcţiilor sale.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea rolului şi importanţei documentelor

utilizate în contabilitate precum şi a modului de completare a documentelor

justificative şi contabile.


realizeze referate aplicative privitoare la completarea documentelor

justificative şi contabile;

discuţii cu specialiştii în domeniu legate de problematica modulului.


3.1 Definiţie, conţinut, funcţii

Definiţia documentului:

Documentul reprezintă înscrisul care consemnează un fapt, fenomen,

respectiv, o acţiune produsă sau care urmează să se producă.

Documentele utilizate de disciplina contabilitate devin „contabile”

deoarece au la bază sau reflectă mişcarea patrimoniului din momentul

constituirii (înfiinţării) unei entităţi şi până la restrângerea obiectului de

activitate sau încetarea activităţii.

Conţinutul documentului:

Conţinutul oricărui document se diferenţiază în funcţie de caracterul

operaţiunilor consemnate, concretizate în anumite exprimări care au un

caracter comun (se referă la toate categoriile de documente) sau un caracter

specific (se referă numai la un document sau o operaţiune economică).

Caracterul comun face referire la:

Denumirea documentului (atribuirea unui nume);

Denumirea emitentului (persoana care l-a emis);

Identificarea în timp a operaţiunii (numărul şi data);

Identificarea participanţilor la operaţiunea economică;

Conţinutul operaţiunii patrimoniale (economico-financiară);

Datele cantitative şi valorice;

Semnăturile persoanelor participante la operaţiunea

patrimonială.



Caracterul specific face referire la anumite informaţii care se regăsesc

numai în acel document. (Exemplu: într-o factură fiscală se fac referiri la

numele delegatului care a preluat marfa, la mijlocul de transport folosit etc.).

Funcţiile documentelor:

Funcţia de consemnare (cantitativă şi valorică, în cifre şi litere) a

operaţiunii economico-financiare realizate în cadrul entităţii

patrimoniale;

Funcţia de document (act) justificativ care stă la baza înregistrării

în contabilitate;

Funcţia de control indiferent de forma în care se realizează

aceasta şi de scopul propus;

Funcţia de asigurare a integrităţii patrimoniale sub aspectul

existenţei bunurilor economice, naşterii drepturilor şi obligaţiilor

etc., cât şi sub aspectul responsabilităţii administrării patrimoniului;

Funcţia de calculaţie se permite calculul costurilor şi al rezultatelor;

Funcţia juridică reflectă momentul naşterii drepturilor şi obligaţiilor.

3.2 Documente justificative Generalităţi:

În Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, se stipulează faptul că

„orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei

într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate dobândind astfel

calitatea de document justificativ. Ele angajează răspunderea persoanelor

care le-au întocmit, vizat şi aprobat ori înregistrat în contabilitate”.

Înregistrările în contabilitatea sintetică şi analitică a unei entităţi au la

bază „documente centralizatoare-cumulative”. În aceste acte se înscriu mai

multe documente justificative care se referă la operaţiuni de aceeaşi natură şi

din aceeaşi perioadă, privind acelaşi loc de activitate în vederea reducerii

numărului de înregistrări în conturi.

Operaţiunile care nu au la bază documente justificative se

contabilizează cu ajutorul formularului tipizat, denumit notă de contabilitate;

Înscrierea datelor în documente se face:

a) manual;

b) utilizându-se sistemele informatice de prelucrare automată a

datelor.



Entităţile sunt obligate să păstreze la sediile declarate documentele

care stau la baza înregistrării operaţiunilor în contabilitate şi să pună la

dispoziţia organelor în drept în cadrul exercitării atribuţiilor legale.

Clasificarea documentelor:

A. După forma de prezentare:

1. Documente tipizate;

2. Documente netipizate.

1. Documentele tipizate

Sunt întocmite pe formulare tip, strict determinate, cu folosire

obligatorie. Din această categorie fac parte:

Documente generale (sau comune) – folosite de toate unităţile

patrimoniale;

Documente (formulare) specifice elaborate de :

- Ministere;

- Organe de specialitate ale administraţiei publice centrale

subordonate Guvernului sau ministerelor;

- Unităţi de grup;

- Asociaţii profesionale.

2. Documentele netipizate

Sunt întocmite pe formulare specifice unor ramuri economice sau domenii

de activitate ori se improvizează în funcţie de necesităţi. Exemple de

formulare (documente) tipizate comune privind activitatea financiară şi

contabilă:

Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe;

Notă de recepţie şi constatare de diferenţă;

Bonul de consum;

Chitanţa;

Factura;

Statul de salarii;

Extrasul de cont etc.

B. După regimul de tipărire şi folosire a formularelor utilizate la întocmirea

documentelor justificative:

1. Documente cu regim special;

2. Documente fără regim special.



1. Documente cu regim special

Pentru aceste documente există reglementări exprese de tipărire,

completare, circulaţie şi păstrare.

Exemple de documente cu regim special:

Chitanţe;

Facturi;

Avize de însoţire a mărfurilor;

Cecuri de numerar;

Efecte de comerţ;

Foi de parcurs etc.

2. Documente fără regim special

Sunt documente utilizate cu respectarea normelor generale de

întocmire, circulaţie şi păstrare.

Obs. 1. Modelele formularelor comune sunt prevăzute în „Nomenclatorul

privind modelele registrelor şi formularelor contabile tipizate, comune

pe economie, care nu au regim special pentru activitatea financiară

şi contabilă”, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice.

Obs. 2. Înregistrările în contabilitatea unei entităţi publice se efectuează pe

bază de:

Documente comune tuturor ramurilor de activitate (exemplu –

facturi, bonuri de consum, chitanţe etc.).

Documente specifice (exemplu – Cerere de deschidere a

creditelor bugetare, Dispoziţie bugetară privind repartizarea

creditelor bugetare, Fişa zilnică de alimente etc.).

Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării

ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind

calitatea de document justificativ.

Pentru a avea valoare de document justificativ, un înscris trebuie să

cuprindă următoarele elemente:

Denumirea documentului;

Denumirea şi sediul unităţii patrimoniale care întocmeşte documentul;

Numărul documentului şi data întocmirii;

Menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii;

Conţinutul operaţiunii patrimoniale şi temeiul legal;

Datele cantitative şi valorice ale operaţiunii efectuate;



Numele şi prenumele, semnătura persoanelor care răspund de

efectuarea operaţiunii patrimoniale;

Alte elemente care asigură consemnarea operaţiunilor în documentele

justificative.

3.3 Documente contabile Principalele documente întocmite de contabilitate sunt:

1. Registrul jurnal;

2. Registrul inventar;

3. Cartea mare

1. Registrul jurnal

Este documentul contabil obligatoriu de înregistrare cronologică a

modificărilor elementelor de activ şi pasiv ale entităţii publice. Se întocmeşte

zilnic sau lunar, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit,

parafat şi înregistrat în evidenţa contabilităţii publice.

Are două forme:

Registru jurnal general (la nivel de entitate publică);

Jurnale auxiliare (analitice).

Periodic, de regulă lunar, totalurile din jurnalele auxiliare (analitice) se

înregistrează în Registrul jurnal general.

Registrul jurnal nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă şi

care se păstrează în arhivele entităţii publice.

Înscrierea în „Registrul jurnal” a tuturor operaţiunilor economico-financiare în

succesiunea lor în timp (adică în ordinea calendaristică de întocmire sau de

intrare în unitate a documentelor de evidenţă), indiferent de felul operaţiunilor

(achiziţionări, plăţi, încasări etc.) şi de conturile în care urmează a se

evidenţia acestea, poartă denumirea de înregistrare cronologică.

2. Registrul inventar

Este documentul contabil obligatoriu care se întocmeşte cu prilejul

efectuării inventarierii patrimoniului în următoarele situaţii:

la înfiinţarea entităţii publice;

pe parcursul funcţionării entităţii publice;

în alte situaţii prevăzute de lege.

Se întocmeşte de fiecare entitate publică, într-un singur exemplar, fără

ştersături, spaţii libere, fiind numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în

evidenţa entităţii publice.



3. Cartea mare

Este documentul contabil ce se utilizează pentru înregistrările în formă

sistematică şi se prezintă sub formă de fişe deschise pentru fiecare cont

sintetic utilizat de fiecare entitate.

Evidenţa sistematică (înregistrarea sistematică) a operaţiunilor

economico-financiare are la bază înregistrările în ordine cronologică

efectuate în „Registrul jurnal”, care se grupează în acest scop pe conturi

distincte după natura lor (materii prime, produse finite, construcţii etc.),

indiferent de data când au avut loc acestea.

În acest mod se poate stabili situaţia fiecărui cont: sold iniţial, rulaj

(debitor, creditor), sold final.

3.4 Gestiunea documentelor Constă în alegerea şi utilizarea documentelor adecvate operaţiunilor

economico-financiare specifice unei entităţi.

Reprezintă acţiunea de utilizare raţională a înscrisurilor în scopul

asigurării ţinerii contabilităţii corect şi la zi, pentru păstrarea integrităţii

patrimoniului.

Cuprinde:

primirea şi înregistrarea documentelor;

utilizarea şi evidenţa documentelor;

organizarea circulaţiei documentelor;

păstrarea documentelor.

Rezumat: Documentul reprezintă un înscris care consemnează un fapt, un fenomen,

o acţiune cu caracter economic şi care se clasifică în documente justificative

şi documente contabile.

Documentele justificative sunt destinate înregistrării în contabilitate a

operaţiunilor economico-financiare care au avut loc sau urmează să se

producă.

Documentele contabile se referă la registrele de contabilitate şi anume:

registrul-jurnal, registrul inventar şi registrul cartea mare.

Documentele justificative şi contabile au un anumit mod de gestionare,

primire, înregistrare, utilizare, evidenţă, circulaţie şi păstrare.



Concluzii: Documentele utilizate de contabilitate devin „contabile” deoarece reflectă

mişcarea patrimoniului unei entităţi publice.

Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-

un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind calitatea

de „document justificativ”.

Exemple ilustrative: Formulare tipizate privind activitatea financiară şi contabilă:

- Aviz de însoţire a mărfii;

- Chitanţă;

- Factură fiscală;

- Bon de comandă -chitanţă;

- Fişa de magazie a formularelor cu regim special

Referinţe bibliografice: 1. Oprea C., Ristea M., Bazele Contabilităţii, E.D.P. Bucureşti 2006


Test de autoevaluare: 1. Documentul reprezintă înscrisul care consemnează:

a. Un fapt, fenomen sau o acţiune produsă;

b. Un fapt, fenomen sau o acţiune care urmează să se producă;

c. Un fapt, fenomen sau o acţiune produsă sau care urmează să se

producă;



2. Conţinutul unui document se diferenţiază în funcţie de caracterul

operaţiunilor consemnate, concretizate în exprimări care:

a. Au un caracter comun;

b. Se referă la toate categoriile de documente;

c. Au un caracter specific;

d. Se referă numai la un document;


3. Funcţiile documentelor sunt:

a. Funcţia de consemnare, de document justificativ;



b. Funcţia de control, de asigurare a integrităţii patrimoniului;

c. Funcţia de calculaţie, juridică;



4. Calitatea de document „justificativ” este dobândită în condiţiile în care:

a. Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării

ei într-un înscris;

b. Orice operaţiune patrimonială se consemnează ulterior efectuării ei

într-un înscris;

c. Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării

ei într-un înscris care stă la baza înregistrării în contabilitate;



5. Înscrierea datelor în documente se face:

a. Numai manual;

b. Numai prin utilizarea sistemelor de prelucrare automată;

c. Manual sau prin utilizarea sistemelor de prelucrare automată;



6. După forma de prezentare, documentele se clasifică în:

a. Documente tipizate;

b. Documente netipizate;

c. Documente cu regim special;

d. a şi b;

e. b şi c.

7. După regimul de tipărire şi folosire a formularelor utilizate, documentele se

clasifică în:

a. Documente numai cu regim special;

b. Documente cu regim special şi fără regim special;

c. Documente fără regim special;

d. Documente numai fără regim special;


8. Documentele contabile sunt:

a. Registrul jurnal;

b. Registrul inventar;

c. Registrul Cartea Mare;





9. Gestiunea documentelor este operaţiunea care cuprinde:

a. Primirea şi înregistrarea documentelor;

b. Utilizarea şi evidenţa documentelor;

c. Organizarea circulaţiei documentelor;

d. Păstrarea documentelor;


Tema de control: principalele documente contabile.

.



4 MODULUL 4

Evaluarea patrimoniului unei entităţi Obiective specifice: definirea conceptului de evaluare, principiilor care stau

la baza evaluării precum şi a formelor şi regulilor de evaluare.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea noţiunii de evaluare, înţelegerea

sistemului de preţuri şi tarife utilizat, aplicarea regulilor de evaluare a

structurilor patrimoniale.



abordeze în mod ştiinţific discuţii cu specialiştii în domeniu.


4.1 Definiţie,scop, principii Definiţie:

Evaluarea reprezintă operaţiunea de cuantificare şi de măsurare în

expresie valorică a resurselor materiale, a bunurilor create, a cheltuielilor de

muncă, înmagazinate în produse sau servicii prestate şi a altor activităţi

economice.

Scop:

Evaluarea - ca procedeu al metodei contabilităţii - are drept scop

obţinerea unei imagini fidele asupra elementelor patrimoniale şi asupra

entităţii în ansamblul ei.

Principii:

La baza evaluării stau următoarele principii:

1. Principiul prudenţei presupune evaluarea elementelor

patrimoniale în scopul obţinerii unor rezultate dimensionate

corect şi care să prevină supraevaluarea mijloacelor

economice sau subevaluarea cheltuielilor şi datoriilor.

2. Principiul permanenţei metodelor presupune aplicarea

normelor şi regulilor de evaluare pe toată perioada exerciţiului

(anului) sau chiar de la un exerciţiu la altul dacă este posibil.

3. Principiul valorii reale presupune faptul că, valoarea reală a

unui patrimoniu este condiţionată de valoarea de utilitate,

conform căreia bunurile se pot grupa în elemente patrimoniale

necesare entităţii sau care nu sunt necesare.

4. Principiul stabilirii obiectului evaluării presupune existenţa unui

obiect care trebuie să fie corect delimitat în timp şi spaţiu.



5. Principiul alegerii formei de evaluare presupune corelaţia

evaluării cu natura elementului patrimonial evaluat, în funcţie

de scopul urmărit.

6. Principiul costului istoric presupune evaluarea elementelor

patrimoniale în funcţie de momentul intrării în patrimoniul

entităţii, consemnat în documentul justificativ.

4.2 Sistemul de preţuri şi tarife utilizat în evaluare Elementele patrimoniale de activ şi de pasiv sunt înregistrate la valori ce

reprezintă costul, preţul sau tariful produsului sau serviciului respectiv.

• Costul reprezintă ansamblul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea

unui bun, efectuarea unei lucrări sau prestarea unui serviciu. Poate fi:

Costul de producţie reprezintă cheltuielile directe (costul de

achiziţie al materiilor prime, consumabile etc.) plus cheltuielile indirecte de

producţie repartizate asupra produselor fabricate, lucrărilor executate sau

serviciilor prestate;

Costul complet reprezintă costul de producţie la care se adaugă

cheltuielile generale de administraţie şi cheltuielile de desfacere;

Costul de achiziţie reprezintă preţul de cumpărare, taxele

nerecuperabile, cheltuielile de transport–aprovizionare şi alte cheltuieli;

Costul subactivităţii reprezintă cheltuielile care nu sunt legate

de procesul principal de activitate.

• Preţul reprezintă suma de bani care se plăteşte la un moment dat pe

o anumită piaţă în scopul cumpărării unei entităţi dintr-o anumită

marfă sau pentru obţinerea unui serviciu.

Formele pe care le îmbracă preţul sunt următoarele:

Preţul „de gros” (preţ al producătorului) pe care acesta îl pretinde

comerciantului;

Preţul cu amănuntul – preţul plătit de consumator (preţul „de gros”

plus adaosul comercial);

Preţul de achiziţie – costul acceptat de cumpărător la data

achiziţiei unui element patrimonial;

Preţul de livrare – preţul pretins de producător în condiţii date de

livrare.

• Tariful reprezintă preţul plătit pentru un serviciu prestat sau lucrare

executată de către o entitate.



4.3 Formele evaluării patrimoniale După modul de efectuare în timp şi scopul urmărit există două forme de

evaluare ale elementelor patrimoniale:

a) Evaluarea curentă are la bază datele înscrise în documentele

justificative ale persoanelor fizice sau juridice cu care entitatea

patrimonială se află în raporturi;

b) Evaluarea periodică se realizează în două momente şi anume:

la inventarierea elementelor patrimoniale (evaluarea la

inventar) şi cu ocazia întocmirii bilanţului (evaluarea bilanţieră).

4.4 Reguli de evaluare a structurilor patrimoniale A. Reguli de evaluare curentă (momentele evaluării curente).

1. La intrarea în patrimoniul entităţii;

2. La ieşirea din patrimoniul entităţii.

1. La intrarea în patrimoniul entităţii

La intrarea în patrimoniul unei entităţi bunurile sunt evaluate la valoarea

de intrare (denumită şi valoare contabilă) care poate fi:

Valoare de aport (V.ap) → pentru bunurile ce reprezintă aport la

capital;

Cost de achiziţie (Ca) → pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

Cost de producţie (Cp) → pentru bunurile produse, realizate în cadrul

entităţii;

Valoare justă (Vj) → pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.

Obs. Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ poate fi schimbat

de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei

tranzacţii cu preţul determinat în mod obiectiv.

2. La ieşirea din patrimoniul entităţii

La ieşirea din patrimoniul entităţii bunurile sunt evaluate şi înregistrate în

contabilitate, utilizându-se una din următoarele metode:

Metoda costului mediu ponderat (CMP);

Metoda primului intrat – primului ieşit – FIFO („first in, first out”);

Metoda ultimului intrat – primului ieşit – LIFO („last in, first out”).

• Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Conform acestei metode, se poate face raportul dintre suma valorică a

stocului iniţial plus intrările şi suma cantităţii stocului iniţial plus ieşirile:



V = valoareaVsi + Vi = în care Q = cantitatea Qi

CMPQsi

⎧⎨+ ⎩∑

• Metoda primului intrat – primului ieşit (FIFO)

Conform acestei metode, bunurile ieşite din gestiunea entităţii se

evaluează la Costul de achiziţie (Ca) sau Costul de producţie (Cp) al primei

intrări (lot), iar pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se

evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie), al lotului următor, în

ordine cronologică.

• Metoda ultimului intrat – primului ieşit (LIFO)

Conform acestei metode bunurile ieşite din gestiunea entităţii se evaluează la

Costul de achiziţie (Ca) sau Costul de producţie (Cp) al ultimei intrări (lot), iar

pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la

Costul de achiziţie (sau producţie), al lotului anterior, în ordine cronologică.

Obs. Evaluarea bunurilor materiale de natura stocurilor (materii prime,

mărfuri, produse, ambalaje etc.) se poate face şi la preţuri standard, adică

stabilite anterior (prestabilite) pe baza preţurilor medii ale bunurilor

respective, denumite preţuri de înregistrare cu condiţia evidenţierii distincte a

diferenţelor de preţ faţă de Costul de achiziţie (Ca) sau Costul de producţie,

după caz.

Utilizarea acestei metode de evaluare a intrării şi ieşirii bunurilor în/din

patrimoniul entităţii presupune utilizarea obligatorie a două categorii:

diferenţa de preţ sau cost;

coeficientul de repartizare.

Diferenţele de preţ sunt cele care apar între preţul standard (costul

standard) şi costul de achiziţie sau de producţie, care trebuie repartizat prin

intermediul coeficientului atât asupra bunurilor ieşite, cât şi asupra stocurilor.

soldul iniţial al +diferenţele de preţ aferente intrărilordiferenţelor de preţ în cursul perioadei, cumulat de la începutul anului. soldul iniţial al +

coef de repartizare= 100valoarea intrărilor în cursul perioadei la

stocurilor preţ de înregistrare, cumulat de la începutul anului

x

5 B. Reguli de evaluare periodică

B. Reguli de evaluare periodică.



Evaluarea periodică se realizează cu ocazia inventarierii precum şi la

încheierea exerciţiului, în scopul întocmirii bilanţului.

1. Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii

Se realizează la valoarea actuală (Vac) a fiecărui element, denumită

valoare de inventar (Vinv), ce se stabileşte în funcţie de utilitatea bunului,

starea lui şi preţul pieţei.

În situaţia creanţelor şi datoriilor, valoarea de inventar se stabileşte în

funcţie de valoarea probabilă de încasat sau plătit a acestora.

2.Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv la încheierea exerciţiului

Elementele de activ şi pasiv de natura datoriilor se evaluează la valoarea

de intrare (Vi), respectiv, valoarea contabilă (Vc), pusă de acord cu

rezultatele inventarierii.

Valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea de inventar

(Vinv), astfel:

• Pentru elementele de activ – diferenţele constatate în plus între

valoarea de inventar (Vinv) şi valoarea de intrare (Vi) nu se

înregistrează în contabilitate, elementele respective se vor menţine la

valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea

de inventar (Vinv) şi valoarea contabilă netă (VCN) a elementelor de

activ se înregistrează pe seama unei amortizări suplimentare (pt.

activele amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă)

sau se constituie un provizion pentru depreciere (atunci când

deprecierea este reversibilă), iar elementele respective se menţin la

valoarea lor de intrare (Vi).

Obs. Valoarea netă contabilă (VNC) reprezintă valoarea de intrare,

mai puţin amortizarea şi provizioanele pentru depreciere cumulate.

• Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor – diferenţele

constatate în plus între valoarea de inventar (Vinv) şi valoarea de

intrare (Vi) a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează

în contabilitate prin constituirea unui provizion, iar elementele

respective se menţin la valoarea de intrare (Vi). Diferenţele constatate

în minus între valoarea de inventar (Vinv) şi valoarea de intrare (Vi) nu

se înregistrează în contabilitate, iar elementele respective se menţin la

valoarea lor de intrare (Vi).

Rezumat:



Evaluarea este un procedeu al metodei contabilităţii care are la bază

anumite principii. Pentru înregistrarea elementelor patrimoniale de activ şi de

pasiv, trebuie evaluate pentru început, fapt ce permite utilizarea unui sistem

de preţuri şi tarife adecvat.

Structurile patrimoniale care urmează a fi evaluate sunt supuse unor

reguli de evaluare, respectiv, momente de evaluare curentă (la intrarea în

patrimoniul entităţii şi la ieşirea din patrimoniul entităţii) şi evaluare periodică

(cu ocazia inventarierii şi la încheierea exerciţiului).

Concluzii: Ca procedeu al metodei contabilităţii evaluarea deţine un rol important în

activitatea economică şi financiară a unei entităţi. Evaluarea implică existenţa

a două elemente: mijloacele şi resursele economice adică „obiectul evaluării”

şi unitatea de măsură, adică „unitatea monetară”.

Exemple ilustrative: Preţul ca element al evaluării îmbracă formele:

- Preţul „de gros”;

- Preţul cu amănuntul;

- Preţul de achiziţie;

- Preţul de livrare.



Test de autoevaluare: 1. Evaluarea reprezintă operaţiunea de cuantificare şi de măsurare în

expresie valorică a:

a. Resurselor materiale şi a bunurilor create;

b. Cheltuielilor de muncă înmagazinate în produse sau servicii;

c. Cheltuielilor şi veniturilor obţinute;

d. a şi b;

e. a şi c.

2. Principiile care stau la baza evaluării sunt următoarele:

a. Prudenţei, permanenţei metodelor;

b. Valorii reale, stabilirii obiectului evaluării;

c. Alegerii formei de evaluare, costului istoric;





3. Costul reprezintă ansamblul cheltuielilor efectuate şi poate fi:

a. Cost de producţie, cost complet, cost de achiziţie;

b. Cost de producţie, cost de achiziţie, costul subactivităţii;

c. Cost de producţie, cost complet, cost de achiziţie, costul subactivităţii;

d. Cost de producţie, cost istoric, cost complet;

e. Cost de producţie, cost complet, costul subactivităţii.

4. Preţul reprezintă suma de bani care se plăteşte şi poate fi:

a. Preţul „de gros” ;

b. Preţul cu amănuntul;

c. Preţul de achiziţie;

d. Preţul de livrare;


5. Tariful reprezintă preţul plătit pentru:

a. Achiziţie de bunuri;

b. Servicii prestate;

c. Lucrări executate;

d. b şi c;

e. a şi b.

6. După modul de efectuare în timp şi scopul urmărit, evaluarea are ca

forme:

a. Evaluarea curentă;

b. Evaluarea lunară;

c. Evaluarea periodică;

d. b şi c;

e. a şi c.

7. La intrarea în patrimoniul unei entităţi, bunurile sunt evaluate la valoarea

de intrare (contabilă) care poate fi:

a. Valoare de aport, cost de achiziţie, cost de producţie;

b. Valoare justă, valoare de aport, cost de achiziţie;

c. Valoare de aport, cost de achiziţie, cost de producţie, valoare justă;



8. La ieşirea din patrimoniul unei entităţi, bunurile sunt evaluate, utilizându-se

următoarele metode:



a. Metoda costului mediu ponderat (CMP);

b. Metoda primului intrat – primului ieşit (FIFO);

c. Metoda ultimului intrat – primului ieşit (LIFO);



9. Regulile de evaluare periodică se referă la:

a. Evaluarea cu ocazia inventarierii;

b. Evaluarea la încheierea exerciţiului (anului);

c. Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii;

d. Evaluarea elementelor de activ şi pasiv la închiderea exerciţiului;


10. Structurile patrimoniale ce urmează a fi evaluate sunt supuse

următoarelor momente:

a. La intrarea în patrimoniul entităţii;

b. La ieşirea din patrimoniul entităţii;

c. Cu ocazia inventarierii;

d. La încheierea exerciţiului;


Tema de control: evaluarea bunurilor la intrarea în patrimoniu.



Prezentarea patrimoniului unei entităţi publice prin bilanţ

Obiective specifice: definirea bilanţului ca procedeu specific al metodei

contabilităţii, înţelegerea şi definirea structurilor patrimoniale precum şi a

modificărilor bilanţiere determinate de operaţiunile economico-financiare.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea structurilor care formează patrimoniul şi a

modului de reprezentare a modificărilor bilanţiere ca urmare a operaţiunilor

patrimoniale.



discuţii cu specialiştii în domeniu privind bilanţul unei entităţi realizarea

completării unui bilanţ în formă simplistă.


5.1 Dubla reprezentare a patrimoniului prin bilanţ Patrimoniul unei entităţi poate fi definit ca o totalitate a elementelor de

avere pe care le posedă, împreună cu sursele proprii şi străine de

provenienţă a acelor elemente.

Bilanţul este documentul care reflectă în mod sintetic şi în expresie

bănească, în activ, mijloacele economice (după componenta lor materială)

iar în pasiv aceleaşi mijloace după sursele lor de provenienţă.

Bilanţul este un procedeu specific al metodei contabilităţii prin care se

realizează dubla reprezentare a patrimoniului unei entităţi.

Bilanţul trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi

performanţei unei entităţi pentru exerciţiul financiar pentru care a fost

încheiat.

Bilanţul reprezintă situaţia statică de la o anumită dată a patrimoniului unei

entităţi.

Elementele patrimoniale din bilanţ denumite posturi bilanţiere sunt supuse

unor modificări permanente generate de operaţiunile economico-financiare

efectuate de către o entitate.

5.2 Structuri patrimoniale ale entităţii publice 5.2.1 Activele fixe

Acestea reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o

perioadă îndelungată în activitatea unei entităţi publice şi care nu se



consumă la prima lor utilizare (rămân o perioadă mai mare de un an la

dispoziţia entităţii respective).

Activele fixe cuprind:

Active fixe necorporale;

Active fixe corporale;

Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe;

Active financiare.

• Activele fixe necorporale reprezintă activele identificabile, nemonetare,

fără suport material (fără substanţă fizică) care sunt deţinute de entitatea

publică în scopul furnizării de servicii ori bunuri, pentru a fi închiriate terţilor

sau pentru a fi utilizate în scopuri administrative.

Exemple de active fixe necorporale:

Cheltuieli de dezvoltare;

Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active

similare;

Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive;

Alte active fixe necorporale.

• Activele fixe corporale reprezintă obiectul sau complexul de obiecte ce

se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ condiţiile:

a) au o valoare de intrare (Vi) mai mare decât limita stabilită prin

hotărâre a guvernului;

b) au o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Exemple de active fixe corporale:

Terenuri;

Mijloace fixe:

- Construcţii;

- Instalaţii tehnice;

- Mijloace de transport;

- Animale şi plantaţii;

- Mobilier, aparatură birotică etc.;

• Activele financiare sunt activele ce reprezintă depozite constituite la

terţi, un instrument de capitaluri proprii ale unei alte entităţi, un drept

contractual de a primi numerar ori un alt activ financiar de la o altă entitate.

Exemple de active financiare:

Titluri de participare;



Alte titluri imobilizate;

Creanţe imobilizate:

- Împrumuturi acordate pe termen lung;

- Alte creanţe imobilizate

5.2.2 Activele circulante Acestea reprezintă bunurile care sunt:

- achiziţionate sau produse pentru consum propriu sau în scopul

comercializării şi se aşteaptă a fi realizate în termen de 12 luni de la data

bilanţului;

- reprezentate de creanţe aferente ciclului de exploatare;

- reprezentate de numerar sau echivalente ale numerarului a

căror utilizare nu este restricţionată.

Exemple de active circulante:

Stocuri inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a

fost întocmită factură:

- Mărfuri;

- Materii prime;

- Materiale consumabile;

- Materiale de natura obiectelor de inventar;

- Ambalaje etc.

Creanţe aferente ciclului de exploatare;

Investiţii pe termen scurt;

Casa şi conturile la bănci.

5.2.3 Creanţe şi datorii Terţii reprezintă persoanele fizice sau juridice cu care entitatea se află

în relaţii băneşti în sensul că are de primit de la acestea sau de dat acestora

anumite sume de bani.

Clienţii reprezintă creanţe ale entităţii faţă de terţi generate de:

Vânzările de bunuri;

Executarea de lucrări;

Prestarea de servicii cu încasare ulterioară.

Furnizorii reprezintă datorii ale entităţii faţă de terţi generate de:

Cumpărări de bunuri;

Executarea de lucrări;

Prestarea de servicii cu plată ulterioară.



Operaţiunile economico-financiare care au loc în cadrul unei entităţi

pot genera pe de o parte, drepturi sau creanţe (pe seama terţilor-debitori) şi

pe de altă parte obligaţii sau datorii (pe seama terţilor-creditori).

5.2.4 Capitaluri şi fonduri Capitalul reprezintă o componentă a pasivului patrimonial ce arată

provenienţa unor elemente (de regulă active) care rămân în entitate (instituţie

publică) cel puţin un an.

Deoarece capitalul se află la dispoziţia unei entităţi publice o perioadă

de timp, de regulă mai mare de un an, acesta se numeşte capital permanent.

Capitalul permanent cuprinde:

Capitaluri proprii;

Datorii cu scadenţă mai mare de un an;

Provizioane (pentru litigii, pentru garanţii acordate clienţilor

etc.).

Capitalurile proprii reprezintă totalitatea surselor de finanţare aflate la

dispoziţia entităţii publice, după deducerea datoriilor.

Se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca

diferenţă între active şi datorii. ACTIVE NETE / CAPITALURI PROPRII = TOTAL ACTIVE - TOTAL DATORII

Capitalul unei entităţi publice (instituţie publică) cuprinde:

Fondurile;

Rezervele din reevaluare;

Rezultatul patrimonial;

Rezultatul raportat.

• Fondurile cuprind:

Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului;

Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului;

Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor

administrativ-teritoriale;

Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor

administrativ-teritoriale;

Fondul activelor fixe necorporale;

Fondul cu destinaţie specială;

- Fondul de rulment;

- Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de

stat;



- Fondul de risc etc.

• Rezervele din reevaluare reprezintă plusul sau minusul rezultat din

reevaluarea activelor fixe corporale în conformitate cu prevederile legale.

• Rezultatul patrimonial reprezintă performanţa financiară a unei entităţi

publice (un rezultat economic) respectiv excedent sau deficit patrimonial.

Excedentul patrimonial apare când veniturile perioadei de gestiune

sunt mai mari decât cheltuielile aceleiaşi perioade.

Deficitul patrimonial apare atunci când cheltuielile perioadei de

gestiune sunt mai mari decât veniturile aceleaşi perioade.

• Rezultatul reportat reprezintă rezultatul patrimonial al exerciţiilor

anterioare şi care se preia la începutul exerciţiului (anului) din contul de

rezultat patrimonial al exerciţiului anterior.

5.3 Modificări ale bilanţului determinate de fluxul operaţional

A. Modificări de structură reprezintă: - sporirea şi reciproc diminuarea valoric şi concomitent a

două posturi bilanţiere, ambele fie de ACTIV fie de PASIV.

B. Modificări de volum reprezintă: - sporirea sau diminuarea valoric şi concomitent a două

posturi, unul din ACTIV şi celălalt din PASIV.

Exemplificări:

BILANŢ (iniţial)

Elemente patrimoniale Valori

ACTIV

• mărfuri

• disponibil bănesc

• casa

8.000

10.000

2.000

TOTAL ACTIV 20.000

PASIV

• finanţare de la buget

• furnizori

• împrumut contractat

9.000

6.000

5.000

TOTAL PASIV 20.000

1. Modificări numai în ACTIV:



Creşterea unui post din ACTIV şi micşorarea concomitent a unui alt post

din ACTIV, cu aceeaşi sumă.

Exemplu de operaţiune economico-financiară:

Se ridică numerar din disponibilul aflat la bancă, în sumă de 500 lei,

conform „Extrasului de cont” (EC) şi „Registrului de casă” (RC).

Explicaţie:

- Sporeşte (creşte) numerarul din casieria entităţii publice şi

concomitent scade disponibilul aflat la bancă;

- Avem o creştere la postul de ACTIV „Casa” şi o micşorare la

postul de ACTIV „Disponibil bănesc”, cu aceeaşi sumă.

BILANŢ MODIFICAT (1)


ACTIV

• mărfuri

• disponibil bănesc (10.000-500)

• casa (2.000 +500)

8.000

9.500

2.500

TOTAL ACTIV 20.000

PASIV


• furnizori


9.000

6.000

5.000

TOTAL PASIV 20.000

Obs.1. Se obţine relaţia de egalitate bilanţieră:

în care : = Activ

P = PasivX = volumul valoric al modificării

A⎧⎪⎨⎪⎩

Obs.2. Totalul Activului nu s-a modificat, iar totalul Pasivului a rămas

neatins.

2. Modificări numai în PASIV: Creşterea unui post de PASIV şi micşorarea concomitentă a unui alt

post din PASIV cu aceeaşi sumă.


Se achită unui furnizor (F) suma de 2.000 lei din finanţare de la

buget.

A + X - X = P



Explicaţie:

- scade datoria faţă de furnizor (F) şi concomitent creşte sursa

sumei alocate ce reprezintă finanţarea de la buget.

- Avem o micşorare la postul de PASIV „Furnizori” şi o creştere la

postul de PASIV „Finanţare de la buget”, cu aceeaşi sumă.

Bilanţul modificat apare:



ACTIV

• mărfuri


• casa

8.000

9.500

2.500

TOTAL ACTIV 20.000

PASIV

• finanţare de la buget (9.000 +2.000)

• furnizori (6.000 - 2.000)


11.000

4.000

5.000

TOTAL PASIV 20.000


Obs. 2. Totalul PASIVULUI nu s-a modificat, iar totalul ACTIVULUI a

rămas neatins.

3. Modificări prin sporirea ambelor părţi ale bilanţului: creşterea unui post din activ şi creşterea concomitentă a unui post din pasiv, cu aceea�i sumă: Exemplu de operaţiune economico-financiară:

Se achiziţionează de la un furnizor (F) conform facturii (Fa) mărfuri

în valoare de 1.000 lei.

Explicaţie:

- Creşte stocul de mărfuri şi concomitent creşte datoria (obligaţia)

faţă de furnizorul de mărfuri.

A = P + X - X



- Avem o creştere la postul de ACTIV „Mărfuri” şi o creştere la

postul de PASIV „Furnizori” cu aceea�i sumă. Bilanţul modificat

apare:



ACTIV

• mărfuri (8.000+ 1.000)


• casa

9.000

9.500

2.500

TOTAL ACTIV 21.000

PASIV


• furnizori (4.000 + 1.000)


11.000

5.000

5.000

TOTAL PASIV 21.000


Obs. 2. Totalul ACTIVULUI şi al PASIVULUI a crescut cu aceea�i sumă de

1.000lei.

4. Modificări prin mic�orarea ambelor părţi ale bilanţului: micşorarea unui post din activ şi micşorarea concomitentă a unui post din pasiv cu aceea�i sumă


Se restituie băncii împrumutătoare o parte din împrumutul contractat

în sumă de 3.000 lei conform „Extrasului de cont” (EC).

Explicaţie:

- Scade disponibilul din bancă şi concomitent scade datoria faţă de

banca împrumutătoare.

- Avem o micşorare la postul de ACTIV „Disponibil bănesc” şi o

micşorare la postul de PASIV „Împrumut contractat” cu aceea�i sumă.

Bilanţul modificat apare:



A+X = P + X



ACTIV

• mărfuri

• disponibil bănesc (9.500 – 3.000)

• casa

9.000

6.500

2.500

TOTAL ACTIV 18.000

PASIV


• furnizori

• împrumut contractat(5.000-3.000)

11.000

5.000

2.000

TOTAL PASIV 18.000


Obs. 2. Totalul ACTIVULUI şi al PASIVULUI s-a diminuat cu aceea�i sumă

de 3.000 lei.

Rezumat: Patrimoniul unei entităţi publice se defineşte cu o totalitate a

elementelor de avere pe care le posedă împreună cu sursele proprii şi

străine de provenienţă a acelor elemente.

Patrimoniul îşi găseşte expresia într-un tablou de bilanţ întocmit de

toate entităţile publice.

Tabloul este compus din două părţi: ACTIV şi PASIV.

ACTIVUL reprezintă elementele de avere după componenta lor materială.

PASIVUL reprezintă aceleaşi elemente de avere după sursele de

provenienţă (proprii şi străine).

Exemple ilustrative: Ecuaţiile bilanţiere sunt:

- de structură X - X = P

A = P + X - XA+⎧ ⎫

⎨ ⎬⎩ ⎭

- de volum X = P + X

A - X = P - XA+⎧ ⎫

⎨ ⎬⎩ ⎭


A-X = P - X



2. Creţu C., Bazele Contabilităţii, Edit. Universitară „Danubius” Galaţi,

2008

Test de autoevaluare: 1. Bilanţul este documentul care reflectă în mod sintetic şi în expresie

bănească:

a. În activ, mijloacele economice după sursa de provenienţă;

b. În pasiv, mijloacele economice după componenta lor materială;

c. În activ, mijloacele economice (după componenta lor materială) şi în

pasiv, aceleaşi economice (după sursa lor de provenienţă);



2. Activele fixe reprezintă bunurile şi valorile destinate:

a. Să servească o perioadă scurtă în activitatea entităţii;

b. Să servească o perioadă îndelungată în activitatea entităţii;

c. Nu se consumă la prima lor utilizare;

d. a şi c;

e. b şi c.

3. Activele fixe cuprind:

a. Active fixe necorporale şi corporale;

b. Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe;

c. Active financiare;



4. Activele fixe corporale reprezintă obiectul sau complexul de obiecte ce se

utilizează ca atare şi care îndeplineşte cumulativ condiţiile:

a. Au o valoare de intrare (Vi) mai mare decât limita stabilită prin

hotărâre a guvernului (1.800 lei);

b. Au o durată normală de utilizare mai mică de un an;

c. Au o durată normală de utilizare mai mare de un an;

d. a şi b;

e. a şi c.

5. Capitalul unei entităţi publice reprezintă:

a. O componentă a activului patrimonial;

b. O componentă a pasivului patrimonial;



c. O componentă ce arată provenienţa unor elemente (de regulă, active)

şi care rămân cel puţin un an în entitate;

d. a şi c;

e. b şi c.

6. Capitalurile proprii reprezintă totalitatea surselor de finanţare aflate la

dispoziţia entităţii publice:

a. După deducerea pasivelor;

b. După deducerea activelor;

c. După deducerea tuturor datoriilor;

d. După deducerea activelor şi pasivelor;


7. Capitalul unei entităţi publice cuprinde:

a. Fondurile, rezervele din reevaluare, rezultatul raportat şi rezultatul

patrimonial;

b. Fondurile, excedentul patrimonial, rezultatul reportat;

c. Fondurile, rezervele din reevaluare, deficitul patrimonial;

d. Fondurile, rezervele de stat, rezultatul reportat.

8. Modificările bilanţiere de structură constau în:

a. Sporirea şi reciproc diminuarea valorică, concomitent, a două posturi

bilanţiere, unul din activ şi celălalt din pasiv;

b. Sporirea şi reciproc diminuarea valorică, concomitent a două posturi

bilanţiere, ambele fie din activ, fie din pasiv;

c. Sporirea sau diminuarea valorică a două posturi, unul din activ şi

celălalt din pasiv;

d. Sporirea sau diminuarea concomitent a două posturi bilanţiere,

ambele fie din activ, fie din pasiv;


9. Modificările bilanţiere de volum constau în:

a. Sporirea sau diminuarea valorică, concomitent a două posturi, ambele

fie din activ, fie din pasiv;

b. Sporirea sau diminuarea valorică a două posturi, unul din activ şi


c. Sporirea sau diminuarea concomitent a două posturi, unul din activ şi


d. Sporirea sau diminuarea valorică concomitent a două posturi, unul din

activ şi celălalt din pasiv;




10. Patrimoniul unei entităţi este reprezentat printr-un tablou de bilanţ

compus din:

a. Activ;

b. Pasiv;

c. Elemente de avere după componenta materială;

d. Elemente de avere după sursele de provenienţă;


Tema de control: modificările bilanţiere.



Contul - instrument de desfăşurare şi sistematizare a informaţiei contabile

Obiective specifice: definirea contului ca procedeu specific al metodei

contabilităţii, înţelegerea regulilor de funcţionare a conturilor.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea modului de prezentare a contului,

structurii acestuia precum şi a etapelor analizei contabile a operaţiunilor

economico-financiare.



determine analiza contabilă a operaţiunilor patrimoniale posibile în

cadrul unei entităţi.


6.1 Definiţie, clasificare, funcţii Definiţie:

Contul este un mijloc de evidenţă care reflectă existentul şi mişcarea unui

element patrimonial sau un proces economic.

Contul este un procedeu specific metodei contabilităţii de înregistrare,

calcul şi determinare a structurilor patrimoniale de la formulele cele mai

simple până la cele mai complexe ce alcătuiesc masa patrimonială.

Clasificare:

Clasificarea conturilor are la bază anumite criterii astfel:

După conţinutul economic:

conturi de mijloace economice (conturi de active fixe, de active

circulante, de cheltuieli);

conturi de resurse economice (conturi de capitaluri, datorii, de

venituri etc.).

După funcţia contabilă:

conturi de activ (conturi de active fixe, active circulante, de cheltuieli);

conturi de pasiv (conturi de capitaluri, datorii, venituri etc.);

conturi bifuncţionale (contul de rezultat patrimonial, rezultat reportat

etc.).

După sfera de cuprindere:

conturi sintetice care pot fi:

o de gradul I (conturi de materii prime, materiale consumabile

etc.);



o de gradul II (conturi de materiale auxiliare, combustibili

etc.).

conturi analitice (contul de rezultat patrimonial - bugetul local,

contul de rezultat patrimonial - bugetul de stat etc.).

Funcţii:

Contul, definit „o socoteală scrisă” poate îndeplini următoarele funcţii:

funcţia economică - are la bază aspectul economic al

structurilor patrimoniale concretizate în bunuri economice şi reflectate în

conturi de resurse economice şi conturi de procese economice;

funcţia contabilă - are la bază modul de înregistrare a creşterilor

şi micşorărilor aferente elementelor patrimoniale determinate de fenomenele

şi procesele economice;

funcţia de control - are la bază verificarea existenţei concrete a

unei structuri patrimoniale;

funcţia de calcul - are la bază calculul existenţei, majorării,

micşorării şi situaţiei finale a fiecărui element patrimonial;

funcţia de grupare - rezultă din funcţia de calcul adică calculul

modificărilor (creştere /scădere) a unui element patrimonial.

6.2 Structura şi forma conturilor Structura contului:

Elementele structurale ale contului sunt: titlul, cele două părţi

opuse ale contului (debitul şi creditul), data, explicaţia şi suma operaţiunilor

înregistrate, rulajul contului, totalurile sumelor înscrise în cont şi soldul

contului.

Titlul contului este denumirea elementului patrimonial reprezentat de

cont: „Materiale”; „Casa”; „Finanţare de la buget”; „Furnizori” etc.

Debitul şi creditul, ca părţi opuse ale contului, au roluri opuse: unul

reflectă existentul şi creşterile, iar celălalt micşorările.

Data operaţiunii economico-financiare este ziua, luna şi anul când a

avut loc operaţiunea ce se consemnează.

Explicaţia operaţiunii este descrierea operaţiunii care se înregistrează.

Suma operaţiunii este expresia bănească (valorică) a mărimii care

formează obiectul operaţiunii.

Rulajul (R) sau Mişcarea (M) înseamnă creşterile sau micşorările

valorice ale elementului patrimonial şi este reprezentat de sumele



înscrise în debitul sau creditul contului în urma operaţiunilor efectuate

(fără însă existentul iniţial). Rulajul este deci debitor (RD) şi creditor

(RC).

Totalul sumelor (TS) înseamnă totalurile sumelor înscrise în cont

separat pentru debit şi separat pentru credit (TSD şi TSC). Unul din

aceste totaluri va cuprinde şi existentul de la începutul perioadei.

Soldul contului (S) înseamnă existentul la un moment dat, al

elementului patrimonial reprezentat de cont. Soldul poate fi iniţial (SI)

şi final (SF).

- Soldul iniţial (SI) este existentul de la începutul perioadei şi se

înscrie în cont din bilanţ.

- Soldul final (SF) este existentul de la finele perioadei şi se

determină ca diferenţa între totalul sumelor înscrise în debit şi totalul sumelor

înscrise în credit sau invers. În acest context, soldul final poate fi debitor

(SFD) sau creditor (SFC)

Forma contului:

Contul se prezintă sub forma literei „T”, părţile sale fiind denumite

„Debit” şi „Credit”.

Debit Cont Credit

Una din aceste părţi reflectă existentul din bilanţ şi creşterile, iar

celălalt micşorările.

6.3 Reguli de funcţionare a conturilor Regula I (pentru conturile de ACTIV)

Conturile de ACTIV încep să funcţioneze prin a se debita:

- Se debitează cu existentul şi cu creşterile de activ;

- Se creditează cu micşorările de activ;

- Au fie sold final debitor (SFD) sau sunt soldate (fără

sold).

Regula II (pentru conturile de PASIV). Conturile de PASIV încep să funcţioneze prin a se credita:



- Se creditează cu existentul şi cu creşterile de pasiv;

- Se debitează cu micşorările de pasiv;

- Au fie sold final creditor (SFC) sau sunt soldate (fără

sold).

Sintetizând, obţinem următoarele scheme:

D Conturi de activ C D Conturi de pasiv C

Existent Micşorări Micşorări Existent

Creşteri Creşteri

6.4 Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor Dubla înregistrare adică înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a

unei operaţiuni singulare sau a unui grup de operaţiuni inseparabile, după

caz, utilizând debitul sau creditul unuia sau mai multor conturi şi invers,

poartă denumirea şi de „înregistrare dublă”. Corespondenţa conturilor reprezintă legătura reciprocă stabilită între

conturi ca urmare a efectuării unei operaţiuni economico-financiare care

trebuie să fie reflectată în contabilitate.

Conturile între care se stabileşte legătura de reciprocitate se numesc

conturi corespondente.

6.5 Analiza contabilă a operaţiunilor economico-financiare. Formula contabilă

Analiza contabilă este lucrarea de cercetare care se efectuează pe

bază de documente în vederea determinării contului care se va debita şi a

contului corespondent care se va credita cu prilejul înregistrărilor unei

operaţiuni economico-financiare.

Etapele de desfăşurare a analizei contabile: 1. Determinarea titlului conturilor corespondente afectate de

operaţiunea economico-financiară;

2. Determinarea locului conturilor respective ca posturi de bilanţ

(bilanţiere): de activ sau de pasiv;

3. Determinarea sensului modificării pe care o suferă fiecare cont:

creştere (+) sau micşorare (-);



4. Determinarea părţii conturilor corespondente debit sau credit în

care se va înregistra operaţiunea pe baza regulilor de funcţionare a

conturilor.

Exemplificări privind analiza contabilă a operaţiunilor economico-

financiare:

I. Se achiziţionează de la un furnizor, conform facturii, materiale

consumabile în valoare de 4.000 lei.

A. Schema de desfăşurare a analizei contabile:

1 2 3 4

Materiale

A

(+)

creşte stocul de materiale

D

Furnizori

P

(+)

creşte datoria faţă de furnizor

C

B. Înregistrarea în conturi (teuri) a operaţiunii economico-financiare:

D Materiale C D Furnizori C

Sold Sold

4.000 4.000

II. Se achită c/v facturii furnizorului, prin bancă, conform „Extrasului de cont”.

A. Schema de desfăşurare în conturi (teuri) a operaţiunii

economico-financiare:

1 2 3 4

Disponibil

bănesc

A

(-)

scade disponibilul

C

Furnizori

P

(-)

scade datoria faţă de furnizor

D

B. Înregistrarea în conturi (teuri) a operaţiunii economico-

financiare:



D Disponibil bănesc C D Furnizori C

Sold 4.000 4.000 Sold

III. Se încasează prin bancă, conform „Extrasului de cont” de la un client

suma de 3.000 lei reprezentând c/v mărfurilor vândute acestuia.

A.Schema de desfăşurare a analizei contabile:

1 2 3 4

Disponibil

bănesc

A

(+)

creşte disponibilul

D

Clienţi

A

(-)

scade creanţa faţă de client

C

B. Înregistrarea în conturi (teuri) a operaţiunii economico-

financiare.

D Disponibil bănesc C D Clienţi C

Sold Sold

3.000 3.000

Formula contabilă reprezintă forma de egalitate prin intermediul

căreia se face prezentarea contului care se debitează şi a contului

corespondent care se creditează cu prilejul înregistrării unei operaţiuni

economico-financiare.

Titlul contului debitor se scrie în stânga, iar titlul contului creditor în

dreapta. În dreptul titlurilor se scriu sumele corespunzătoare.

Înregistrările contabile pot fi: cronologice (pe formule contabile) şi

sistematice (în teuri).

Formulele contabile pot fi: simple şi mixte (compuse).

• Formula contabilă simplă este cea formată dintr-un singur cont

debitor şi un singur cont creditor.



Exemplu: aprovizionare de la un furnizor cu materiale în sumă de

40.000 lei.

40.000 - Materiale = Furnizori - 40.000

sau

Materiale = Furnizori - 40.000

• Formula contabilă compusă este cea formată din două conturi

debitoare şi un singur cont creditor sau dintr-un singur cont

debitor şi două conturi creditoare.

Exemple:

1. Aprovizionarea de la un furnizor cu materii prime în valoare de

10.000 lei şi mărfuri în valoare de 20.000 lei.

% = Furnizori - 30.000

10.000 - Materii prime

20.000 - Mărfuri

sau

% = Furnizori 30.000

Materii prime 10.000

Mărfuri 20.000

2. Încasare prin bancă, de la un client a sumei de 5.000 lei

reprezentând c/v produselor finite vândute acestuia şi de la un debitor a

sumei de 8.000 lei.

13.000 - Disponibil bănesc = %

Clien�i 5.000

Debitori 8.000

sau

Disponibil bănesc = % 13.000

Clienţi 5.000

Debitori 8.000

Obs. Semnul % amplasat în stânga sau în dreapta semnului egal, pe

coloana a două sau mai multor conturi corespondente, înseamnă

„următoarele conturi”.

Aplicaţia 1. Se achiziţionează de la un furnizor conform facturii, mărfuri în

valoare de 20.000 lei plus TVA 19%.



Cerinţă: Să se efectueze analiza contabilă a operaţiunii economico-financiare

enunţate şi să se înregistreze cronologic (pe formule contabile) şi sistematic

(în teuri).

A. Schema de desfăşurare a analizei contabile:

1 2 3 4

• Mărfuri

• Taxa pe valoarea

adăugată

• Furnizori

A

A

P

(+) creşte stocul de

marfă

(+) creşte dreptul

faţă de TVA

(+) creşte datoria

faţă de furnizor

D

D

C

B. Înregistrarea cronologică (pe formulă contabilă):

% = Furnizor –23.800

20.000 - Mărfuri

3.800 - TVA - deductibilă

sau

% = Furnizori 23.800

Mărfuri 20.000

TVA deductibilă 3.800

C. Înregistrarea sistematică (în teu):

D Mărfuri C D TVA C D Furnizori C

20.000 3.800 23.800

Aplicaţia 2. Se vând unui client, conform facturii, mărfurile achiziţionate

anterior, la o valoare de 40.000 lei plus TVA 19%.

Cerinţă: Să se efectueze analiza contabilă a operaţiunii economico-financiare

enunţate şi să se înregistreze cronologic (pe formule contabile) şi sistematic

(în teuri).

A. Schema de desfăşurare a analizei contabile



B. Înregistrarea cronologică (pe formulă contabilă):

47.600 Clienţi = %

Venituri 40.000

TVA colectată 7.600

sau

Clienţi = % 47.600

Venituri 40.000

TVA colectată 7.600

C. Înregistrarea sistematică (în teu):

D Clienţi C D TVA C D Venituri C

47.600 7.600 40.000

6.6 Planul de conturi general (pentru instituţii publice) Planul de conturi general asigură înregistrarea existenţei, mişcării şi

transformării elementelor patrimoniale şi cuprinde:

Clase de conturi (simbolizate cu o cifră);

Grupe de conturi (simbolizate cu două cifre);

Conturi sintetice:

o De gradul I (simbolizate cu 3 cifre);

o De gradul II (simbolizate cu 4 cifre)

Conturi analitice.

Instituţiile publice utilizează Planul de conturi general care cuprinde

următoarele clase de conturi:

Clasa 1 „Conturi de capitaluri”;

Clasa 2 „Conturi de active fixe”;

1 2 3 4

Clienţi

TVA

Venituri

A

P

P

(+) creşte dreptul (creanţa) faţă de client

(+) creşte obligaţia faţă de buget

(+) creşte venitul entităţii

D

D

C



Clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”;

Clasa 4 „Conturi de terţi”;

Clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”;

Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”;

Clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.

Rezumat: Contul ca procedeu specific al metodei contabilităţii are o structură sub

aspectul elementelor componente şi îmbracă forma literei „T”. Funcţie de

elementele patrimoniale pe care le reprezintă, conturile sunt de activ, pasiv şi

bifuncţionale.

În timp ce conturile de activ reflectă mijloacele economice, conturile de

pasiv reflectă resursele de formare a mijloacelor economice.

Concluzii: Fiecare element patrimonial de activ sau pasiv este înregistrat cu ajutorul

conturilor. Înregistrările contabile pot fi, cronologice (pe formule contabile) şi

sistematice (în teuri).

Exemple ilustrative: Forma grafică de reprezentare a contului:

D (debit) Denumirea (simbol) C (credit)



Test de autoevaluare: 1. Contul este un mijloc de evidenţă care reflectă:

a. Existentul;

b. Soldul iniţial;

c. Mişcarea unui element patrimonial sau proces economic;





2. Contul, ca procedeu specific metodei contabilităţii, îndeplineşte

următoarele funcţii:

a. Economică, contabilă, control, calcul, regrupare;

b. Economică, financiară, control, calcul, grupare;

c. Economică, contabilă, estimare, calcul, grupare;

d. Economică, bilanţieră, control, calcul, grupare;

e. Economică, contabilă, control, calcul, grupare.

3. După conţinutul economic conturile se clasifică în:

a. Conturi de mijloace economice;

b. Conturi de activ şi pasiv;

c. Conturi de resurse economice;

d. a şi c;

e. b şi c.

4. După funcţia contabilă conturile se clasifică în:

a. Conturi de activ;

b. Conturi de pasiv;

c. Conturi bifuncţionale;



5. După sfera de cuprindere, conturile se clasifică în:

a. Conturi de mijloace economice;

b. Conturi sintetice (gradul I şi II);

c. Conturi analitice;

d. a şi c;

e. b şi c.

6. Conturile de activ:

a. Se debitează cu existentul şi cu creşterile de activ;

b. Se creditează cu existentul şi cu micşorările de activ;

c. Au sold final debitor sau sold final zero;

d. a şi c;

e. b şi c.

7. Conturile de pasiv:

a. Se creditează cu existentul şi cu micşorările de pasiv;

b. Se debitează cu micşorările de pasiv;

c. Au sold final creditor sau sold final zero;

d. a şi c;



e. b şi c.

8. Soldul final al contului este existentul de la finele perioadei şi se

determină:

a. Ca diferenţă între totalul rulajelor;

b. Ca diferenţă între totalul sumelor înscrise în debit şi credit;

c. Ca diferenţă între totalul sumelor înscrise în credit şi debit;

d. a şi b;

e. b şi c.

9. Formula contabilă simplă este formată:

a. Dintr-un singur cont de activ;

b. Dintr-un singur cont debitor;

c. Dintr-un singur cont creditor;

d. a şi b;

e. b şi c.

10. Formula contabilă compusă este formată:

a. Din două conturi debitoare şi două conturi creditoare;

b. Din două conturi debitoare şi un singur cont creditor;

c. Din două conturi creditoare şi un singur cont debitor;

d. a şi c;

e. b şi c.

Tema de control: analiza contabilă a operaţiunilor economico-financiare.



Balanţa de verificare Obiective specifice: definirea balanţei de verificare ca procedeu specific al

metodei contabilităţii, înţelegerea modului de preluare a valorilor din conturi

în balanţa de verificare.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea modului de întocmire a balanţei de

verificare precum şi înţelegerea informaţiilor furnizate de balanţă.


realizeze o balanţă de verificare ca urmare a înregistrărilor

contabile;

identifice posibilele erori de înregistrare contabilă.


7.1 Definiţie, conţinut, funcţii Definiţie:

Balanţa de verificare este procedeul specific metodei contabilităţii,

adică un tablou care cuprinde toate conturile implicate de operaţiunile

economico-financiare ale entităţii, aşezate în ordinea crescătoare a

simbolurilor acestora cu ajutorul căruia sunt centralizate informaţiile şi se

verifică exactitatea prelucrărilor de sume, a calculelor efectuate şi a altor

tipuri de prelucrări privind informaţia contabilă.

Conţinut:

Balanţa de verificare cuprinde următoarele elemente:

Simbolul şi denumirea conturilor (în ordinea din planul de

conturi);

Soldurile iniţiale debitoare şi creditoare;

Rulajele debitoare şi creditoare;

Totalul sumelor debitoare şi creditoare;

Soldurile finale debitoare şi creditoare.

Balanţa de verificare se întocmeşte atât pentru conturile sintetice cât şi

pentru cele analitice. Pentru conturile analitice se poate întocmi numai

situaţia soldurilor.

Funcţii:

Balanţa de verificare îndeplineşte următoarele funcţii:

Funcţia de verificare a exactităţii înregistrării operaţiunilor

economice;



Funcţia de centralizare a existenţei, mişcărilor şi

transformărilor elementelor patrimoniale;

Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi cele analitice;

Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi bilanţ;

Funcţia de analiză a activităţii economice.

7.2 Clasificare Balanţa de verificare poate implica următoarele variante:

Balanţa de verificare cu o serie de egalităţi;

Balanţa de verificare cu două serii de egalităţi;

Balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi;

Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi.

• Balanţa de verificare cu o serie de egalităţi:

Acest tip de balanţă preia totalul sumelor debitoare şi creditoare ale

fiecărui cont din Registrul „Cartea –Mare”:

Total sume debitoare = Total sume creditoare

TSD∑ TSC∑

Dacă în locul sumelor se înscriu soldurile respectiv soldurile finale ale

conturilor debitoare sau soldurile finale ale conturilor creditoare se obţine

„balanţa soldurilor”.

Total solduri finale debitoare = Total solduri finale creditoare

S F D∑ S F C∑

Sub aspect grafic balanţa „totalului sumelor” şi cea a „totalului

soldurilor” se reprezintă astfel:

Unitatea________ Balanţa de verificare întocmită la ___________

Simbol cont Denumirea conturilor Total sume

Debitoare Creditoare



• Balanţa de verificare cu două serii de egalităţi

Acest tip de balanţă îmbină cele două variante ale balanţei de

verificare cu o singură serie de egalităţi şi se mai numeşte „balanţa totalurilor

sumelor şi a soldurilor”.

Sub aspect grafic „balanţa cu două serii de egalităţi” se prezintă astfel:

• Balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi

Acest tip de balanţă cuprinde următoarele serii de egalităţi:

Total solduri iniţiale debitoare = Total solduri iniţiale creditoare

SID∑ SIC∑

Total rulaje debitoare = Total rulaje creditoare

RD∑ RC∑

Total solduri finale debitoare = Total solduri finale creditoare

SFD∑ SFC∑

Unitatea_________Balanţa de verificare întocmită la____________ Simbol

cont

Denumirea

conturilor

Solduri iniţiale

Rulaje curente

Total sume

Solduri finale

Debit. Credit. Debit. Credit. Debit. Credit Debit. Credit

• Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi

Acest tip de balanţă este completă verificând toate egalităţile:

Total solduri iniţiale debitoare = Total solduri iniţiale creditoare

Unitatea_________ Balanţa de verificare întocmită la ___________

Simbol cont Denumirea conturilor Solduri finale

Debitoare Creditoare

Unitatea__________Balanţa de verificare întocmită la ___________ Simbol

cont

Denumirea

conturilor

Total sume Solduri finale

Debitare Creditare Debitoare Creditoare



SID∑ SIC∑

Total rulaje curente = Total rulaje curente

debitoare creditoare

RD∑ RC∑

Total sume debitoare = Total sume creditoare

TSD∑ TSC∑

Total solduri finale = Total solduri finale

debitoare creditoare

SFD∑ SFC∑

Sub aspect grafic, balanţa cu patru serii de egalităţi se reprezintă astfel:

Unitatea_________Balanţa de verificare întocmită la____________ Simbol

cont

Denumirea

conturilor

Solduri iniţiale

Rulaje curente

Total sume

Solduri finale

Debit. Credit. Debit. Credit. Debit. Credit Debit. Credit

Balanţa de verificare se întocmeşte lunar cu scopul de a verifica

exactitatea înregistrării operaţiunilor economice în conturi precum şi pentru

întocmirea bilanţului la finele exerciţiului 31.12 „N”.

7.3 Identificarea erorilor de înregistrare Erorile privind înregistrările contabile pot fi:

1. Erori de înregistrare contabilă ca urmare a lipsei unor egalităţi

valorice din cadrul balanţei de verificare a conturilor.

Exemple:

Erori privind sumele înregistrate în evidenţa cronologică (pe

formule contabile);

Erori privind preluarea sumelor din "Registrul jurnal" şi "Registrul

Cartea Mare", respectiv evidenţa sistematică;

Erori privind calculul elementelor valorice din conturi:

- rulaje, totalul sumelor, solduri finale;

Erori privind întocmirea balanţei de verificare (greşeli ale totalurilor

pe coloane sau preluarea incorectă din evidenţa sistematică).



2. Erori de înregistrare contabilă identificate prin lipsă de corelaţii

valorice din balanţa de verificare „Şah” a conturilor sintetice şi

balanţele de verificare ale conturilor analitice.

Exemple:

Omisiuni privind înregistrările contabile;

Erori de compensaţie ca urmare a transcrierii în mod greşit a

anumitor sume din „Registrul –Jurnal” şi „Cartea –Mare”;

Erori privind imputaţiile ca urmare a unei transcrieri eronate a unor

sume în debitul sau creditul anumitor conturi;

Erori de înregistrare în evidenţa contabilă ca urmare a înregistrării

anumitor operaţiuni de două ori, stabilirii greşite a contului corespondent,

debitarea, respectiv creditarea greşită a conturilor.

Rezumat: Ca procedeu specific metodei contabilităţii, balanţa de verificare are forma

unui tablou şi cuprinde conturile utilizate pentru înregistrarea operaţiunilor

economico-financiare derulate în cadrul entităţii, conturile fiind aşezate în

ordinea crescătoare a simbolurilor. Elementele patrimoniale cuprinse în

balanţa de verificare sunt: simbolul şi denumirea conturilor, soldurile iniţiale

debitoare şi creditoare, rulajele debitoare şi creditoare, totalul sumelor

debitoare şi creditoare, precum şi soldurile finale debitoare şi creditoare.

Concluzii: Balanţa de verificare reprezintă o punte de legătură între cont şi bilanţ şi

se întocmeşte lunar în urma desfăşurării activităţii de înregistrare în conturi a

operaţiunilor economico-financiare.

Înregistrările pot fi cronologice (pe formule contabile) şi sistematice (în

teuri).

Exemple ilustrative: Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi:

SID = SIC∑ ∑

RD = RC∑ ∑ TSD = TSC∑ ∑

SFD = SFC∑ ∑





Test de autoevaluare:

1. Balanţa de verificare este procedeul specific metodei contabilităţii care:

a. Cuprinde conturile implicate de operaţiunile economico-financiare;

b. Permite centralizarea informaţiilor din conturi;

c. Permite verificarea exactităţii sumelor preluate şi a calculelor

efectuate;



2. Balanţa de verificare cuprinde:

a. Simbolul şi denumirea conturilor, soldurile iniţiale debitoare;

b. Simbolul şi denumirea conturilor, soldurile iniţiale creditoare;

c. Rulajele, totalul sumelor soldurilor debitoare şi creditoare;



3. Balanţa de verificare implică următoarele variante:

a. Balanţa cu o serie de egalităţi;

b. Balanţa cu două serii de egalităţi;

c. Balanţa cu trei serii de egalităţi;

d. Balanţa cu patru serii de egalităţi;


4. Balanţa de verificare se întocmeşte:

a. Zilnic;

b. Lunar;

c. Trimestrial;



5. Scopul balanţei de verificare este:

a. De verificare a exactităţii înregistrărilor în conturi;

b. De verificare a exactităţii înregistrărilor în Registrul Jurnal;

c. Pentru întocmirea bilanţului unei entităţi;

d. a şi b;

e. a şi c.



5. Balanţa de verificare cu patru serie de egalităţi este dată de relaţia:

a. Total sume debitoare = Total sume creditoare

TSD∑ TSC∑

b. Total solduri iniţiale debitoare = Total solduri iniţiale creditoare

SID∑ SIC∑ c. Total rulaje debitoare = Total rulaje creditoare

RD∑ RC∑ d. Total solduri finale debitoare = Total solduri finale creditoare

SFD∑ SFC∑ e. Toate răspunsurile sunt corecte.

7. Balanţa de verificare îndeplineşte următoarele funcţii:

a. De centralizare a existenţei elementelor patrimoniale;

b. De centralizare a mişcărilor elementelor patrimoniale;

c. De centralizare a transformărilor elementelor patrimoniale;




a. Funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor;

b. Funcţia de legătură dintre conturile de activ şi pasiv;

c. Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi analitice;

d. a şi c;

e. b şi c.


a. Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi analitice;

b. Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi bilanţ;

c. Funcţia de analiză a activităţii economice;


e. Nici un răspuns nu este corect.

10. Balanţa de verificare reprezintă:

a. Procedeu comun metodei contabilităţii;

b. Procedeu specific metodei contabilităţii;

c. Procedeu specific şi altor discipline economice;

d. Niciun răspuns nu este corect;




Tema de control: întocmirea unei balanţe de verificare cu patru serii de

egalităţi.



Inventarierea patrimoniului unei entităţi Obiective specifice: definirea inventarierii patrimoniului ca procedeu al

metodei contabilităţii, etapelor inventarierii precum şi înţelegerea importanţei

şi necesităţii operaţiunilor de inventariere.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea modului de efectuare a inventarierii şi de

înregistrare a rezultatelor inventarierii.


realizeze inventarierea patrimoniului unei entităţi publice;

înregistreze rezultatele în plus sau minus constatate la

inventariere.


8.1 Definiţie şi situaţiile inventarierii Definiţie:

Inventarierea, ca procedeu comun disciplinelor economice, reprezintă

modalitatea de stabilire a situaţiei faptice, reale a patrimoniului unei entităţi

publice, respectiv, a existenţei şi stării mijloacelor economice, a creanţelor şi

datoriilor, a bunurilor altor persoane fizice sau juridice aflate temporar în

posesia entităţii.

În conformitate cu prevederile Legii Contabilităţii nr. 82/1991, entităţile

publice sunt obligate să efectueze inventarierea generală în următoarele situaţii:

la începutul activităţii;

cel puţin odată pe an (de regulă la 31 decembrie);

în cazul încetării activităţii;

în alte situaţii prevăzute de lege.

8.2 Funcţii Inventarierea vizează următoarele funcţii:

Funcţie de control şi verificare a concordanţei dintre informaţiile

furnizate de contabilitate şi realitatea economică (adică concordanţa

dintre datele scriptice şi realitate);

Funcţia de stabilire a situaţiei nete şi a rezultatului exerciţiului, (adică

confirmarea prin inventariere a realităţii activelor patrimoniale şi a

datoriilor, respectiv, determinarea corectă a situaţiei nete);

Funcţia de calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şi vânzărilor

vizează evidenţa şi gestionarea stocurilor.



8.3 Clasificare (criterii) 1. După gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale în

operaţiunea de inventariere:

Inventariere generală (cuprinde toate elementele

patrimoniale);

Inventarierea parţială (cuprinde anumite elemente sau

structuri patrimoniale).

2. După momentul în care se efectuează:

Inventariere periodică (se efectuează în funcţie de planificările

proprii entităţii);

Inventariere anuală (se efectuează înainte de închiderea

conturilor şi întocmirea bilanţului).

3. După factorii care o generează:

Inventariere ordinară (este cea reglementată sau planificată);

Inventarierea extraordinară, (este cea generată de situaţii

excepţionale, imprevizibile).

4. După modalitatea de efectuare:

Inventariere totală (este cea efectuată asupra tuturor bunurilor,

indiferent de natura lor);

Inventariere prin sondaj (este cea care vizează anumite bunuri).

8.4 Etape Pregătirea inventarierii este etapa premergătoare inventarierii

propriu-zise, în care se iau o serie de măsuri organizatorice şi se

efectuează unele lucrări contabile.

Constatarea şi descrierea elementelor patrimoniale supuse

inventarierii este etapa inventarierii propriu-zise în urma căreia se

efectuează constatările şi se trec în "listele de inventariere".

Stabilirea şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate

la inventariere este etapa finală a inventarierii în cadrul căreia

comisia de inventariere formulează propuneri consemnate într-un

„proces-verbal de inventariere”.

Rezumat: Inventarierea ca procedeu comun disciplinelor economice constă în

determinarea faptică, reală a patrimoniului entităţii, adică o existenţei şi stării



mijloacelor economice, a creanţelor şi dotărilor şi bunurilor aflate temporara

în posesia entităţii.

Inventarierea presupune etape precum: pregătirea inventarierii,

inventarierea propriu-zisă şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor

constatate cu ocazia inventarierii.

Rezultatele inventarierii se consemnează într-un „proces-verbal de

inventariere” care cuprinde: perioada şi gestiunile inventariate, persoanele

care au participat la inventariere, plusurile sau minusurile constatate.

Concluzii: Inventarierea că, activitate ce vizează punerea de acord a evidenţei

scriptice cu situaţiile faptice, se efectuează cel puţin o dată în timpul

exerciţiului (anului) deoarece în cadrul desfăşurării de către entitate a

activităţii economice şi financiare pot avea loc deprecieri sub aspect fizic şi

valoric al bunurilor.

Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor care au ca scop redarea

imaginii fidele a patrimoniului unei entităţi.

Exemple ilustrative:



2008

Test de autoevaluare: 1. Inventarierea este un procedeu comun disciplinelor economice prin care

se:

a. Stabileşte situaţia faptică, reală a patrimoniului;

b. Stabileşte existenţa şi starea mijloacelor economice;

c. Stabileşte existenţa creanţelor, datoriilor, bunurilor;



Ieşiri din Stocul Intrări în Stoc final patrimoniu = iniţial + cursul perioadei - inventariat



2. Situaţiile în care poate avea loc inventarierea sunt:

a. La începutul şi încetarea activităţii;

b. Cel puţin de două ori pe an;

c. Cel puţin o dată pe an şi în alte situaţii prevăzute de lege;

d. a şi b;

e. a şi c.

3. Inventarierea implică următoarele funcţii:

a. Funcţia de control a concordanţei dintre datele scriptice şi realitate;

b. Funcţia de stabilire a situaţiei nete şi rezultatului exerciţiului;

c. Funcţia de calcul, evidenţă şi gestiune a stocurilor;


f. Niciun răspuns nu este corect.

4. După gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale, inventarierea poate

fi:

a. Generală;

b. Periodică;

c. Parţială;

d. a şi c;

e. b şi c.

5. După momentul efectuării, inventarierea poate fi:

a. Periodică;

b. Generală;

c. Anuală;

d. a şi c;

e. a şi b.

6. După factorii care o generează, inventarierea poate fi:

a. Ordinară;

b. Prin sondaj;

c. Extraordinară;

d. a şi c;

e. b şi d.

7. După modalitatea de efectuare, inventarierea poate fi:

a. Generală;

b. Totală;

c. Prin sondaj;

d. a şi c;



e. b şi c.

8. Etapele inventarierii sunt:

a. Pregătirea inventarierii;

b. Constatarea şi descrierea elementelor patrimoniale supuse

inventarierii;

c. Stabilirea şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate la

inventariere;



9. Rezultatele operaţiunii de inventariere se consemnează în:

a. Registrul Cartea Mare;

b. Registrul jurnal;

c. Proces-verbal de inventariere;

d. Balanţa de verificare;

e. Bilanţ.

10. Procesul-verbal de inventariere cuprinde:

a. Perioada şi gestiunile inventariate;

b. Persoanele participante la inventariere;

c. Plusuri sau minusuri constatate;



Tema de control: înregistrarea plusurilor şi minusurilor de active fixe.



Situaţiile financiare, document de sinteză şi raportare contabilă

Obiective specifice: definirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale ca

documente de sinteză şi raportare contabilă, înţelegerea importanţei

lucrărilor contabile pentru entităţile publice.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea conţinutului lucrărilor contabile de sinteză

precum şi a lucrărilor pregătitoare întocmirii situaţiilor financiare.


Realizeze lucrările pregătitoare întocmirii situaţiilor financiare;

Întocmească situaţiile financiare trimestriale sau anuale la o

entitate publică.


9.1 Definiţie, rol şi structură Definiţie:

Situaţiile financiare reprezintă documentul oficial de prezentare a situaţiei

patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-

teritoriale, precum şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli.

În cadrul unei entităţi publice situaţii financiare se întocmesc trimestrial şi

anual.

Rol:

Situaţiile financiare trimestriale şi anuale au ca rol principal realizarea

unei imagini fidele asupra poziţiei financiare şi performanţei activităţii

desfăşurate de entităţile patrimoniale.

Informaţiile pe care le conţin situaţiile financiare au drept caracteristici

esenţiale:

Inteligibilitatea (adică situaţiile trebuie să fie înţelese uşor de

utilizatorii ei);

Relevanţa (adică informaţiile trebuie să influen�eze procesul

de elaborare a deciziilor în sensul pozitiv);

Credibilitatea (adică informaţiile contabile trebuie să fie neutre,

prudente, integrale fără erori semnificative şi să reprezinte în

mod fidel rezultatele şi poziţia financiară a entităţii);

Comparabilitatea (adică informaţiile contabile pot fi comparate

în timp şi spaţiu adică raportate la alte valori de referinţă).

Structură:



Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind următoarele

componente:

Bilanţul;

Contul de rezultat patrimonial;

Situaţia fluxurilor de trezorerie;

Situaţia modificărilor în structura activelor /capitalurilor;

Anexele la bilanţ (politicile contabile şi notele explicative);

Contul de execuţie bugetară.

Bilanţul reprezintă documentul contabil de sinteză prin care se

prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu al entităţii publice la

sfârşitul trimestrului sau anului şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.

Contul de rezultat patrimonial reprezintă situaţia veniturilor, finanţărilor

şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent.

Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă existentul şi mişcările de

numerar şi cuprind:

Fluxuri de trezorerie din activitatea operaţională;

Fluxuri de investiţii;

Fluxuri de finanţare.

Contul de execuţie bugetară cuprinde veniturile încasate şi plăţile

efectuate conform structurii bugetului aprobat.

9.2 Lucrări pregătitoare pentru întocmirea situaţiilor financiare

Lucrările pregătitoare (preliminare) denumite şi lucrări contabile de

închidere cuprind:

Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere;

Inventarierea generală a patrimoniului;

Contabilizarea operaţiunilor de regularizare;

Stabilirea balanţei conturilor după inventariere;

Închiderea finanţării.

• Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere

Balanţa conturilor înainte de inventariere are drept rol centralizarea şi

controlul exactităţii datelor înscrise în conturi şi reprezintă instrumentul de

verificare a soldurilor conturilor în sensul că acestea trebuie să reflecte

operaţiunile economico-financiare reale consemnate în documentele

justificative.



• Inventarierea generală a patrimoniului

Inventarierea este operaţiunea de stabilire a situaţiei reale a activelor şi

datoriilor şi de constatare a mărimii faptice, evaluate la nivelul valorii actuale

denumite valoare de inventar.

• Contabilizarea operaţiunilor de regularizare

După stabilirea rezultatelor inventarierii adică plusuri şi minusuri de

inventar are loc înregistrarea şi decontarea lor.

Plusurile sunt înregistrate de regulă ca intrări în patrimoniul entităţii

publice.

Minusurile, după caz, sunt imputate persoanelor vinovate, sumele

respective fiind încasate şi virate la bugetul statului.

• Stabilirea balanţei conturilor după inventariere.

După efectuarea inventarierii şi a regularizărilor, entitatea publică

întocmeşte o nouă balanţă a conturilor în scopul pregătirii informaţiilor

necesare închiderii finanţării şi întocmirii situaţiilor financiare.

• Închiderea finanţării presupune închiderea conturilor specifice,

iar în cazul finanţărilor bugetare, sumele (creditele bugetare)

neconsemnate până la sfârşitul anului (31 decembrie) se vor

retrage.

Închiderea finanţării presupune:

Închiderea finanţării din bugetul central;

Închiderea finanţării din bugetul local;

Închiderea finanţării din fondurile speciale şi fondurile cu destinaţie

specială;

Închiderea finanţării din fonduri extrabugetare.

9.3 Întocmirea situaţiilor financiare După întocmirea ultimei balanţe a conturilor şi punerea de acord a

acesteia cu operaţiunile privind închiderea finanţării, entitatea publică

întocmeşte situaţiile financiare.

Situaţiile financiare întocmite se vor prezenta unităţilor de trezorerie

pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă, a soldurilor

conturilor de disponibilităţi, apoi se depun la organul ierarhic superior.

Situaţiile financiare ale ministerelor, celelalte organe de specialitate ale

administraţiei publice centrale şi locale se depun la Ministerul Finanţelor



însoţite de „Raportul privind certificarea bilanţului şi a contului de execuţie

bugetară”.

Rezumat: Entităţile publice sunt obligate să prezinte activitatea economico-

financiară trimestrial şi anual, prin intermediul lucrărilor periodice de sinteză

denumite „Situaţii financiare”.

Utilitatea informaţiilor conţinute în acestea depinde de patru caracteristici

calitative precum: inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şi comparabilitatea.

În cadrul situaţiilor financiare pe care le întocmeşte o entitate publică, cele

anuale sunt cele mai reprezentative deoarece oferă imaginea fidelă a

patrimoniului şi a rezultatelor financiare pentru întreg exerciţiul bugetar

încheiat.

Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind: bilanţul, contul de

rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, situaţia modificărilor în

structura activelor /capitalurilor, anexele la bilanţ şi contul de execuţie

bugetară.

Concluzii: Situaţiile financiare întocmite de entităţile publice trebuie să ofere o

imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare (active nete

/patrimoniu net /capital propriu), precum şi a performanţei financiare şi a

rezultatului patrimonial al acestora. Spre deosebire de agenţii economici,

entităţile publice au obligaţia să întocmească situaţii financiare la sfârşitul

trimestrului şi anului, la 31 decembrie, pentru fiecare exerciţiu bugetar.

Exemple ilustrative: Situaţiile financiare sunt:

- Bilanţ;

- Contul de rezultat patrimonial;

- Situaţia fluxurilor de trezorerie;

- Situaţia modificărilor în structura activelor /capitalurilor;

- Anexele la bilanţ;

- Contul de execuţie bugetară.





2008

Test de autoevaluare: 1. Caracteristicile informaţiilor conţinute de „Situaţiile financiare” sunt:

a. Autenticitatea, credibilitatea;

b. Inteligibilitatea, relevanţa;

c. Credibilitatea, comparabilitatea;

d. a şi c;

e. b şi c.

2. Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind:

a. Bilanţul, contul de rezultat patrimonial;

b. Situaţia fluxurilor de trezorerie, contul de execuţie bugetară;

c. Anexele la bilanţ;

d. Situaţia modificărilor în structura activelor şi capitalurilor;


3. Contul de rezultat patrimonial reprezintă:

a. Situaţia activelor şi pasivelor;

b. Situaţia veniturilor şi finanţărilor;

c. Situaţia cheltuielilor;

d. a şi b;

e. b şi c.

4. Situaţia fluxurilor de trezorerie cuprinde:

a. Fluxuri din activitatea operaţională;

b. Fluxuri de investiţii;

c. Fluxuri de finanţare;



5. Lucrările pregătitoare pentru întocmirea „Situaţiilor financiare” cuprind:

a. Stabilirea balanţei conturilor înainte şi după inventariere;

b. Inventarierea generală a patrimoniului;

c. Contabilizarea operaţiunilor de regularizare;



d. Închiderea finanţării;


6. Plusurile constatate cu ocazia inventarierii sunt înregistrate:

a. Ca intrări în patrimoniul entităţii;

b. Ca ieşiri din patrimoniul entităţii;

c. Ca intrări sau ieşiri din patrimoniul entităţii;



7. Minusurile constatate cu ocazia inventarierii:

a. Sunt imputate entităţii;

b. Sunt imputate persoanelor vinovate;

c. Sunt încasate şi virate la bugetul statului;

d. a şi b;

e. b şi c.

8. Închiderea finanţării presupune:

a. Închiderea finanţării din bugetul central şi local;

b. Închiderea finanţării extrabugetare;

c. Închiderea finanţării din fondurile speciale şi cele cu destinaţie

specială;



9. Entităţile publice sunt obligate să prezinte activitatea economico-

financiară:

a. Zilnic;

b. Lunar;

c. Trimestrial şi anual;


e. Niciun răspuns nu este corect

Tema de control: întocmirea (simplificat) a bilanţului unei entităţi publice.

Bazele contabilită�ii

98

Răspunsuri la testele de autoevaluare: Capitolul (modul) nr.1: 1.d; 2.e; 3.c; 4.d; 5.e; 6.e; 7.d; 8.a; 9.e; 10.c;

Capitolul (modul) nr.2: 1.d; 2.e; 3.a; 4.b; 5.e; 6.d; 7.e; 8.d; 9.d; 10.c;

Capitolul (modul) nr.3: 1.c; 2.e; 3.d; 4.c; 5.c; 6.d; 7.b; 8.d.;9.e;

Capitolul (modul) nr.4: 1.d; 2.d; 3.c; 4.e; 5.d; 6.e; 7.c; 8.d; 9.e; 10.e;

Capitolul (modul) nr.5: 1.c; 2.e; 3.d; 4.e; 5.e; 6.c; 7.a; 8.b; 9.d; 10.e;

Capitolul (modul) nr.6: 1.d; 2.e; 3.d; 4.d; 5.e; 6.d; 7.e; 8.e; 9.e; 10.e;

Capitolul (modul) nr.7: 1.d; 2.d; 3.e, 4.b; 5.e; 6.e; 7.d; 8.d; 9.d; 10.b;

Capitolul (modul) nr.8: 1.d; 2.e; 3.d; 4.d ;5.d; 6.d; 7.e; 8.d; 9.c; 10.d;

Capitolul (modul) nr.9: 1.e; 2.e; 3.e; 4.d; 5.e; 6.a; 7.e; 8.d; 9.c;


Planul de Conturi General pentru Institu�iile Publice

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI 10 CAPITAL, REZERVE, FONDURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unită�ilor administrative-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unită�ilor administrative-teritoriale 105 Rezerve din reevaluare 1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor la terenuri 1052 Rezerve din reevaluarea construc�iilor 1053 Rezerve din reevaluarea instala�iilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi planta�iilor 1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protec�ie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale 1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului 106* Diferen�e din reevaluarea şi diferen�e de curs aferente dobânzilor încasate (SAPARD) 11 REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 117.01 Rezultatul reportat – institu�ii publice finan�ate integral din buget (de stat, local, asigurări, sănătate, �omaj) 117.02 Rezultatul reportat – bugetul local 117.03 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor sociale de stat 117.04 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor pentru �omaj 117.05 Rezultatul reportat – bugetul Fondului na�ional unic de asigurări sociale de sănătate 117.08 Rezultatul reportat – bugetul fondurilor externe nerambursabile 117.10 Rezultatul reportat – institu�ii publice şi activită�i finan�ate integral sau par�ial din venituri proprii 12 REZULTATUL PATRIMONIAL 121 Rezultatul patrimonial 121.01 Rezultatul patrimonial – institu�ii publice finan�ate integral din buget (de stat, local, asigurări, sănătate, �omaj, sănătate) 121.02 Rezultatul patrimonial - bugetul local 121.03 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor sociale de stat 121.04 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor pentru �omaj 121.05 Rezultatul patrimonial - bugetul Fondului na�ional unic de asigurări sociale de sănătate 121.08 Rezultatul patrimonial - bugetul fondurilor externe nerambursabile


100

121.09 Rezultatul patrimonial – bugetul de stat 121.10 Rezultatul patrimonial - institu�ii publice şi activită�i finan�ate integral sau par�ial din venituri proprii 13 FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA 131 Fondul de rulment 132 Fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat 133 Fondul de rezerva constituit conform Ordonan�ei de urgenta a Guvernului nr.150/2002 134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe de�inute de serviciile publice de interes local 135 Fondul de risc 136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru construc�ii de locuin�e 137 Taxe speciale 139 Alte fonduri 1391 Fondul de dezvoltare a spitalului 1399 Alte fonduri 15 PROVIZIOANE 151 Provizioane 1511 Provizioane pentru litigii 1512 Provizioane pentru garan�ii acordate clien�ilor 1518 Alte provizioane 16 IMPRUMUTURI şi DATORII ASIMILATE – pe termen mediu şi lung 161 Împrumuturi din emisiunea de obliga�iuni 1611 Împrumuturi din emisiunea de obliga�iuni cu termen de răscumpărare în exerci�iul curent 1612 Împrumuturi din emisiunea de obliga�iuni cu termen de răscumpărare în exerci�iile viitoare 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorită�ile administra�iei publice locale 1621 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorită�ile administra�iei publice locale cu termen de rambursare în exerci�iul curent 1622 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorită�ile administra�iei publice locale cu termen de rambursare în exerci�iile viitoare 163 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorită�ile administra�iei publice locale 1631 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorită�ile administra�iei publice locale cu termen de rambursare în exerci�iul curent 1632 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorită�ile administra�iei publice locale cu termen de răscumpărare în exerci�iile viitoare 164 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat 1641 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exerci�iul curent


1642 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exerci�iile viitoare 165 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat 1651 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exerci�iul curent 1652 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exerci�iile viitoare 166 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat din contul curent general al trezoreriei statului 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 1671 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exerci�iul curent 1672 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exerci�iile viitoare 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obliga�iuni 1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de autorită�ile administra�iei publice locale 1683 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de autorită�ile publice locale 1684 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de stat 1685 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de stat 1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 169 Prime privind rambursarea obliga�iunilor

CLASA 2 - CONTURI DE ACTIVE FIXE

20 ACTIVE FIXE NECORPORALE 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Concesiuni, brevete, licen�e, mărci comerciale, drepturi şi active similare 206 Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive 208 Alte active fixe necorporale 2081 Programe informatice 2082 Alte active fixe necorporale 21 ACTIVE FIXE CORPORALE 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări la terenuri 212 Construc�ii 213 Instala�ii tehnice, mijloace de transport, animale şi planta�ii 2131 Echipamente tehnologice (ma�ini, utilaje şi instala�ii de lucru) 2132 Aparate şi instala�ii de măsurare, control şi reglare 2133 Mijloace de transport 2134 Animale şi planta�ii 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protec�ie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale


102

215 Alte active ale statului 23 ACTIVE FIXE în CURS şi AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE 231 Active fixe corporale în curs de execu�ie 232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale

233 Active fixe necorporale în curs de execu�ie 234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale

26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an) 260 Titluri de participare 2601 Titluri de participare cotate 2602 Titluri de participare necotate 265 Alte titluri imobilizate 267 Crean�e imobilizate 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung 2678 Alte crean�e imobilizate 2679 Dobânzi aferente altor crean�e imobilizate 269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare 28 AMORTIZARI PRIVIND ACTIVELE FIXE 280 Amortizări privind activele fixe necorporale 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licen�elor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare 2808 Amortizarea altor active fixe necorporale 281 Amortizări privind activele fixe corporale 2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri 2812 Amortizarea construc�iilor 2813 Amortizarea instala�iilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi planta�ii 2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protec�ie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale 29 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR FIXE 290 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale 2904 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare 2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licen�elor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare 2908 Ajustări pentru deprecierea altor active fixe necorporale 291 Ajustări pentru deprecierea activele fixe corporale 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor la terenuri 2912 Ajustări pentru deprecierea construc�iilor 2913 Ajustări pentru deprecierea instala�iilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi planta�iilor


2914 Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protec�ie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale 293 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de execu�ie 2931 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale în curs de execu�ie 2932 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale în curs de execu�ie 296 Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare 2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a ac�iunilor 2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active financiare

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI şi PRODUCTIE în CURS DE EXECUTIE

30 STOCURI DE MATERII şi MATERIALE 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 3021 Materiale auxiliare 3022 Combustibili 3023 Materiale pentru ambalat 3024 Piese de schimb 3025 Semin�e şi materiale de plantat 3026 Furaje 3027 Hrana 3028 Alte materiale consumabile 3029 Medicamente şi materiale sanitare 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie 3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosin�a 304 Materiale rezerva de stat şi de mobilizare 3041 Materiale rezerva de stat 3042 Materiale rezerva de mobilizare 305 Ambalaje rezerva de stat şi de mobilizare 3051 Ambalaje rezerva de stat 3052 Ambalaje rezerva de mobilizare 307 Materiale date în prelucrare în institu�ie 309 Alte stocuri 33 PRODUCTIA în CURS DE EXECUTIE 331 Produse în curs de execu�ie 332 Lucrări şi servicii în curs de execu�ie 34 PRODUSE 341 Semifabricate 345 Produse finite 346 Produse reziduale 347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privata a statului 348 Diferen�e de pre� la produse


104

349 Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, în proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale 35 STOCURI AFLATE LA TERTI 351 Materii şi materiale aflate la ter�i 3511 Materii şi materiale la ter�i 3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la ter�i 354 Produse aflate la ter�i 3541 Semifabricate aflate la ter�i 3545 Produse finite aflate la ter�i 3546 Produse reziduale aflate la ter�i 356 Animale aflate la ter�i 357 Mărfuri aflate la ter�i 358 Ambalaje aflate la ter�i 359 Bunuri în custodie sau în consigna�ie la ter�i 36 ANIMALE 361 Animale şi pasări 37 MARFURI 371 Mărfuri 378 Diferen�e de pre� la mărfuri (adaos comercial) 38 AMBALAJE 381 Ambalaje 39 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR şi PRODUCTIEI în CURS DE EXECUTIE 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 392 Ajustări pentru deprecierea materialelor 3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393 Ajustări pentru deprecierea produc�iei în curs de execu�ie 394 Ajustări pentru deprecierea produselor 3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor 3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite 3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la ter�i 3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la ter�i 3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la ter�i 3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la ter�i 3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la ter�i 3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la ter�i 3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la ter�i 3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la ter�i 396 Ajustări pentru deprecierea animalelor


397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 - CONTURI DE TERTI 40 FURNIZORI şi CONTURI ASIMILATE 401 Furnizori 403 Efecte de plătit 404 Furnizori de active fixe 4041 Furnizori de active fixe sub 1 an 4042 Furnizori de active fixe peste 1 an 405 Efecte de plătit pentru active fixe 408 Furnizori – factori nesosite 409 Furnizori – debitori 4091 Furnizori –debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizori –debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări 41 CLIENTI şi CONTURI ASIMILATE 411 Clien�i 4111 Clien�i cu termen sub 1 an 4112 Clien�i cu termen peste 1 an 4118 Clien�i incer�i sau în litigiu 413 Efecte de primit de la clien�i 418 Clien�i – facturi de întocmit 419 Clien�i – creditori 42 PERSONAL şi CONTURI ASIMILATE 421 Personal – salarii datorate 422 Pensionari – pensii datorate 4221 Pensionari civili - pensii datorate 4222 Pensionari militari - pensii datorate 423 Personal- ajutoare şi indemniza�ii datorate 424 �omeri – indemniza�ii datorate 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Re�ineri din salarii şi din alte drepturi datorate ter�ilor 4271 Re�ineri din salarii datorate ter�ilor 4272 Re�ineri din pensii datorate ter�ilor 4273 Re�ineri din alte drepturi datorate ter�ilor 428 Alte datorii şi crean�e în legătura cu personalul 4281 Alte datorii în legătura cu personalul 4282 Alte crean�e în legătura cu personalul 429 Bursieri şi doctoranzi 43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA şi CONTURI ASIMILATE 431 Asigurări sociale 4311 Contribu�iile angajatorilor pentru asigurări sociale


106

4312 Contribu�iile asigura�ilor pentru asigurări sociale 4313 Contribu�iile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate 4314 Contribu�iile asigura�ilor pentru asigurări sociale de sănătate 4315 Contribu�iile angajatorilor pentru accidente de munca şi boli profesionale 4317 Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii 437 Asigurări pentru �omaj 4371 Contribu�iile angajatorilor pentru asigurări de �omaj 4372 Contribu�iile asigura�ilor pentru asigurări de �omaj 4373 Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 438 Alte datorii sociale 44 BUGETUL STATULUI, BIGETUL LOCAL, BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT şi CONTURI ASIMILATE 440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale 441 Sume încasate pentru bugetul capitalei 442 Taxa pe valoarea adăugata 4423 Taxa pe valoarea adăugata de plata 4424 Taxa pe valoarea adăugata de recuperat 4426 Taxa pe valoarea adăugata deductibila 4427 Taxa pe valoarea adăugata colectata 4428 Taxa pe valoarea adăugata neexigibila 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 448 Alte datorii şi crean�e cu bugetul 4481 Alte datorii fata de buget 4482 Alte crean�e privind bugetul 45 DECONTARI CU COMUNITATEA EUROPEANA PRIVIND FONDURILE NERAMBURSABILE (PHARE, SAPARD, ISPA, etc.) 450* Sume de primit şi de restituit Comunitatii Europene - PHARE, SAPARD, ISPA- 4501* Sume de primit de la Comunitatea Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA 4502* Sume de restituit Comunitatii Europene - PHARE, SAPARD, ISPA- 451* Sume de primit şi de restituit Fondului National - PHARE, SAPARD, ISPA- 4511* Sume de primit de la Fondul National - PHARE, SAPARD, ISPA- 4512* Sume de restituit de la Fondul National - PHARE, SAPARD, ISPA- 452* Sume datorate Agen�ilor de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA- 453* Sume de primit şi de restituit Autoritătilor de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA- 4531* Sume de primit de la Autorită�ile de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA- 4532* Sume de restituit Autoritătilor de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA- 454* Sume de primit şi de restituit beneficiarilor* - PHARE- 4541* Sume de primit de la beneficiar - PHARE- 4542* Sume de restituit beneficiarilor - PHARE-


455* Sume de primit şi de restituit bugetului (cofinan�are, indisponibilitati temporare de fonduri de la Comisia Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA- 4551* Sume de primit de la buget (cofinan�are, indisponibilitati temporare de fonduri de la Comisia Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA- 4552* Sume de restituit bugetului (cofinan�are, indisponibilitati temporare de fonduri de la Comisia Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA- 456* Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli neexigibile - PHARE, SAPARD, ISPA- 457* Sume de recuperat de la Agen�iile de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA- 458* Sume de primit de la Agen�ii/Autoritati de Implementare (la beneficiarii finali) 459 Sume datorate bugetului Uniunii Europene 46 DEBITORI şi CREDITORI DIVERSI, DEBITORI şi CREDITORI AI BUGETELOR 461 Debitori 4611 Debitori sub 1 an 4612 Debitori peste 1 an 462 Creditori 4621 Creditori sub 1 an 4622 Creditori peste 1 an 463 Crean�e ale bugetului de stat 464 Crean�e ale bugetului local 465 Crean�e ale bugetului asigurărilor sociale de stat 466 Crean�e ale bugetelor fondurilor speciale 4664 Crean�e ale bugetului asigurărilor pentru �omaj 4665 Crean�e ale bugetului Fondului National unic de asigurări sociale de sănătate 467 Creditori ai bugetelor 4671 Creditori ai bugetului de stat 4672 Creditori ai bugetului local 4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat 4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru �omaj 4675 Creditori ai bugetului Fondului National unic de asigurări sociale de sănătate 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 4684 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 4687 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate 47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans


108

473 Decontări din opera�ii în curs de clarificare 48 DECONTARI 481 Decontări intre institu�ia superioara şi institu�iile subordonate 4811 Decontări privind opera�iuni financiare 4812 Decontări privind activele fixe 4813 Decontări privind stocurile 4819 Alte decontări 482 Decontări intre institu�ii subordonate 49 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491 Ajustări pentru deprecierea crean�elor – clien�i 4911 Ajustări pentru deprecierea crean�elor – clien�i sub 1 an 4912 Ajustări pentru deprecierea crean�elor – clien�i peste 1 an 496 Ajustări pentru deprecierea crean�elor - debitori 4961 Ajustări pentru deprecierea crean�elor – debitori sub 1 an 4962 Ajustări pentru deprecierea crean�elor – debitori peste 1 an 497 Ajustări pentru deprecierea crean�elor bugetare CLASA 5 – CONTURI LA TREZORERIA STATULUI şi BANCI COMERCIALE

50 INVESTITII PE TERMEN SCURT 505 Obliga�iuni emise şi răscumpărate 509 Vărsăminte de efectuat pentru investi�iile pe termen scurt 51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI şi BANCI 510 Disponibil din împrumuturi din disponibilită�ile contului curent general al trezoreriei statului 511 Valori de încasat 5112 Cecuri de încasat 512 Conturi la bănci 5121 Conturi la bănci în lei 5124 Conturi la bănci în valuta 5125 Sume în curs de decontare 513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de stat 5131 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe contractate de stat 5132 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe contractate de stat 514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de stat 5141 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de stat 5142 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe garantate de stat 515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile 5151 Disponibil în lei din fonduri externe nerambursabile 5152 Disponibil în valuta din fonduri externe nerambursabile 5153 Depozite bancare 516 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de autorită�ile administra�iei publice locale 5161 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe contractate de autorită�ile administra�iei publice locale


5162 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe contractate de autorită�ile administra�iei publice locale 517 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de autorită�ile administra�iei publice locale 5171 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de autorită�ile administra�iei publice locale 5172 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe garantate de autorită�ile administra�iei publice locale 518 Dobânzi 5186 Dobânzi de plătit 5187 Dobânzi de încasat 519 Împrumuturi pe termen scurt 5191 Împrumuturi pe termen scurt 5192 Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la scadenta 5194 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru înfiin�area unor institu�ii sau a unor activitati finan�ate integral din venituri proprii 5195 Împrumuturi primite din bugetul local pentru înfiin�area unor institu�ii şi servicii publice sau activitati finan�ate integral din venituri proprii 5196 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorită�ile administra�iei publice locale 5197 Sume primite din fondul de rulment conform legii 5198 Împrumuturi primite din disponibilită�ile contului curent general al trezoreriei statului 52 DISPONIBIL AL BUGETELOR 520 Disponibil al bugetului de stat 521 Disponibil al bugetului local 5211 Disponibil al bugetului local 5212 Rezultatul execu�iei bugetare din anul curent 522 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local 5221 Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local 5222 Depozite constituite din fondul de rulment al bugetului local 523 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echiligrarea bugetelor locale 524 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei 525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat 5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat 5252 Rezultatul execu�iei bugetare din anul curent 5253 Rezultatul execu�iei bugetare din anii preceden�i 526 Disponibil din fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat 527 Disponibil din fondul de rezerva constituit conform Ordonan�ei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 528 Disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silita 529 Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete 5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat 5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local


110

5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor 53. CASA şi ALTE VALORI 531. Casa 5311. Casa în lei 5314. Casa în valuta 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale şi po�tale 5322. Bilete de tratament şi odihna 5323. Tichete şi bilete de calatorie 5324 Bonuri valorice pentru carburan�i auto 5325 Bilete cu valoare nominala 5326 Tichete de masa 5328. Alte valori 54. ACREDITIVE 541. Acreditive 5411. Acreditive în lei 5412. Acreditive în valuta 542. Avansuri de trezorerie 55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA 550 Disponibil din fonduri cu destina�ie speciala 551 Disponibil din aloca�ii bugetare cu destina�ie speciala 552 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit 553 Disponibil din taxe speciale 554 Disponibil din amortizarea activelor fixe de�inute de serviciile publice de interes local 555 Disponibil al fondului de risc 556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru construitea de locuin�e 557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privata a statului 558 Disponibil din cofinan�area de la buget aferenta programelor/proiectelor finan�ate din fonduri externe nerambursabile 56 DISPONIBIL AL INSTITUTIILOR PUBLICE şi ACTIVITATILOR FINANTATE INTEGRAL SAU PARTIAL DIN VENITURI PROPRII 560 Disponibil al institu�iilor publice finan�ate integral din venituri proprii 5601 Disponibil curent 5602 Depozite ale institu�iilor publice finan�ate integral din venituri proprii 561 Disponibil al institu�iilor publice finan�ate integral din venituri proprii şi subven�ii 562 Disponibil al activită�ilor finan�ate din venituri proprii 57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE 571 Disponibil din veniturile Fondului na�ional unic de asigurări sociale de sănătate


5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului na�ional unic de asigurări sociale de sănătate 5712 Rezultatul execu�iei bugetare din anul curent 5713 Rezultatul execu�iei bugetare din anii preceden�i 5714 Depozite din veniturile Fondului na�ional unic de asigurări sociale de sănătate 574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru �omaj 5741 Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurărilor pentru �omaj 5742 Rezultatul execu�iei bugetare din anul curent 5743 Rezultatul execu�iei bugetare din anii preceden�i 5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru �omaj 58. VIRAMENTE INTERNE 581. Viramente interne 59. AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE 595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obliga�iunilor emise şi răscumpărate

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind semin�ele şi materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6027. Cheltuieli privind hrana 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 6029. Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 606. Cheltuieli privind animalele şi pasările 607. Cheltuieli privind mărfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 609. Cheltuieli cu alte stocuri 61. CHELTUIELI CU LUCRARILE şi SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 610. Cheltuieli privind energia şi apa 611.Cheltuieli cu între�inerea şi repara�iile 612. Cheltuieli cu chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu deplasări, deta�ări, transferuri 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI


112

622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 6241. Cheltuieli cu transportul de bunuri 6242. Cheltuieli cu transportul de personal 626. Cheltuieli po�tale şi taxe de telecomunica�ii 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter�i 629. Alte cheltuieli autorizate prin dispozi�ii legale 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE şi VARSAMINTE ASIMILATE 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli cu salariile personalului 642. Cheltuieli salariale în natura 645. Cheltuieli privind asigurările sociale 6451. Contribu�iile angajatorilor pentru asigurări sociale 6452. Contribu�iile angajatorilor pentru asigurări de �omaj 6453. Contribu�iile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate 6454. Contribu�iile angajatorilor pentru accidente de munca şi boli profesionale 6455. Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii 6456. Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protec�ia sociala 646. Cheltuieli cu indemniza�iile de delegare, deta�are şi alte drepturi salariale 647. Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului 65. ALTE CHELTUIELI OPERATIONALE 654. Pierderi din crean�e şi debitori diver�i 658. Alte cheltuieli opera�ionale 66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din crean�e imobilizate 664. Cheltuieli din investi�ii financiare cedate 665. Cheltuieli din diferen�e de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobânzile 667*. Sume de transfer bugetului de stat reprezentând câ�tiguri din schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA - 668*. Dobânzi de transfer Comunitatii Europene sau de alocat programului - PHARE, SAPARD, ISPA – 669*. Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri bancare) - PHARE, SAPARD, ISPA - 67. ALTE CHELTUIELI FINANTATE DIN BUGET 670. Subven�ii


671. Transferuri curente intre unitati ale administra�iei publice 672. Transferuri de capital intre unitati ale administra�iei publice 673. Transferuri interne 674. Transferuri în străinătate 675. Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene 676. Asigurări sociale 677. Ajutoare sociale 679. Alte cheltuieli 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE şi AJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE 681. Cheltuieli opera�ionale privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811. Cheltuieli opera�ionale privind amortizarea activelor fixe 6812. Cheltuieli opera�ionale privind provizioanele 6813. Cheltuieli opera�ionale privind ajustările pentru deprecierea activelor fixe 6814.Cheltuieli opera�ionale privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 682. Cheltuieli cu activelor fixe neamortizabile 6821. Cheltuieli cu activelor fixe corporale neamortizabile 6822. Cheltuieli cu activelor fixe necorporale neamortizabile 686. Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursarea obliga�iunilor 689. Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare 6891. Cheltuieli privind rezerva de stat 6892. Cheltuieli privind rezerva de mobilizare 69. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 690. Cheltuieli cu pierderi din calamita�i 691. Cheltuieli extraordinare din opera�iuni cu active fixe

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI 70. VENITURI DIN ACTIVITATI ECONOMICE 701. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 705. Venituri din studii şi cercetări 706. Venituri din chirii 707. Venituri din vânzarea mărfurilor


114

708. Venituri din activitati diverse 709. Varia�ia stocurilor 71. VENITURI DIN PRODUCTIA DE ACTIVE FIXE 714. Venituri din crean�e reactivate şi debitori diver�i 719. Alte venituri opera�ionale 72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE 721. Venituri din producţia de active fixe necorporale 722. Venituri din producţia de active fixe corporale 73. VENITURI FISCALE 730. Impozit pe venit, profit şi câ�tiguri din capital de la persoane juridice 7301. Impozit pe profit 7302. Alte impozite pe venit, profit şi câ�tiguri din capital de la persoane juridice 731. Impozit pe venit, profit şi câ�tiguri din capital de la persoane fizice 7311. Impozit pe venit 7312. Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 732. Alte impozite pe venit, profit şi câ�tiguri din capital 7321. Alte impozite pe venit, profit şi câ�tiguri din capital 733. Impozit pe salarii 734. Impozite pe taxe pe proprietate 735. Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii 7351. Taxa pe valoarea adăugata 7352. Sume defalcate din TVA 7353. Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 7354. Accize 7355. Taxe pe servicii speciale 7356. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfă�urarea de activitati 736. Impozit pe comer�ul exterior şi tranzac�iile interna�ionale 7361. Taxe vamale şi alte taxe pe tranzac�iile interna�ionale 739. Alte impozite şi taxe fiscale 74. VENITURI DIN CONTRIBUTII DE ASIGURARI 745. Contribu�iile angajatorilor 7451. Contribu�iile angajatorilor pentru asigurări sociale 7452. Contribu�iile angajatorilor pentru asigurări de �omaj 7453. Contribu�iile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate 7454. Contribu�iile angajatorilor pentru accidente de munca şi boli profesionale 7455. Vărsăminte de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate 7459. Alte contribu�ii pentru asigurări sociale datorate de angajatori 746. Contribu�iile asigura�ilor 7461. Contribu�iile asigura�ilor pentru asigurări sociale 7462. Contribu�iile asigura�ilor pentru asigurări de �omaj


7463. Contribu�iile asigura�ilor pentru asigurări sociale de sănătate 7469. Alte contribu�ii ale altor persoane pentru asigurări sociale 75. VENITURI NEFISCALE 750. Venituri din proprietate 751. Venituri din vânzări de bunuri şi servicii 7511. Venituri din prestări de servicii şi alte activitati 7512. Venituri din taxe administrative, eliberări permise 7513. Amenzi, penalitatea şi confiscări 7514. Diverse venituri 7515. Transferuri voluntare, altele decât subven�iile (dona�ii, sponsorizări) 76. VENITURI FINANCIARE 763. Venituri din crean�e imobilizate 764. Venituri din investi�ii financiare cedate 765. Venituri din diferen�e de curs valutar 766. Venituri din dobânzi 767*. Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA - 768*. Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD, ISPA – 769*. Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (Cheltuieli neeligibile-costuri bancare - PHARE, SAPARD, ISPA -) 77. FINANTARI, SUBVENTII, TRANSFERURI, ALOCATII BUGETARE CU DESTINATIE SPECIALA, FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA 770. Finan�area de la buget 7701. Finan�area de la bugetul de stat 7702. Finan�area de la bugetele locale 7703. Finan�area de la bugetul asigurărilor sociale de stat 7704. Finan�area de la bugetul asigurărilor pentru �omaj 7705. Finan�area din bugetul Fondului na�ional unic de asigurări sociale de sănătate 771. Finan�area în baza unor acte normative speciale (compensări) 772. Venituri din subven�ii 7721. Subven�ii de la bugetul de stat 7722. Subven�ii de la alte bugete 773. Venituri din aloca�ii bugetare cu destina�ie speciala 774. Finan�area din fonduri externe nerambursabile 7741. Finan�area din fonduri externe nerambursabile în bani 7742. Finan�area din fonduri externe nerambursabile în natura 776. Fonduri cu destina�ie speciala 778. Venituri din cofinan�area de la buget aferent programelor/proiectelor finan�ate din fonduri externe nerambursabile 779. Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit


116

78. VENITURI DIN PROVIZIOANE şi AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDERILE DE VALOARE 781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea opera�ionala 7811. Venituri din provizioane 7812. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor fixe (necurent) 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante (curente) 7814. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 786. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare 7863. Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare 7864. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante (curente) 79. VENITURI EXTRAORDINARE (DIN CAPITAL şi ALTELE) 790. Venituri din despăgubiri din asigurări 791. Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului


Bibliografie 1. Călin O., Ristea M., „Bazele Contabilităţii”, Editura Economică, Bucureşti 2004;

2. Creţu C., „Bazele Contabilităţi”i, Editura Universitară "Danubius" Galaţi, 2008;

3. Horomnea E., şi colectiv „Bazele contabilităţii”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007;

4. Matiş D., şi colectiv, „Bazele contabilităţii”, Aspecte teoretice şi practice, Editura

Alma Mater, Cluj-Napoca, 2005;

5. Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, cu modificările şi completările

ulterioare;

6. OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare;

7. OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind

organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.


118

CUPRINS

Cap.1. Obiectul de studiu al contabilităţii ....................................................3 1.1. Definiţie, conţinut, trăsături.......................................................................3 1.2. Patrimoniul - obiect de studiu al contabilităţii ...........................................5 1.3. Sfera de acţiune a obiectului contabilităţii ................................................7

Cap.2. Metoda contabilităţii .......................................................................11 2.1. Noţiuni generale privind metoda contabilităţii.........................................11 2.2. Procedeele metodei contabilităţii............................................................11 2.3. Principiile contabile.................................................................................13

Cap.3. Documentul – procedeu al metodei contabilităţii ............................18 3.1. Definiţie, conţinut, funcţii ........................................................................18 3.2. Documente justificative ..........................................................................19 3.3. Documente contabile..............................................................................22 3.4. Gestiunea documentelor ........................................................................23

Cap.4. Evaluarea patrimoniului unei entităţi ..............................................27 4.1. Definiţie,scop, principii............................................................................27 4.2. Sistemul de preţuri şi tarife utilizat în evaluare.......................................28 4.3. Formele evaluării patrimoniale ...............................................................29 4.4. Reguli de evaluare a structurilor patrimoniale ........................................29

Cap.5. Prezentarea patrimoniului unei entităţi publice prin bilanţ ..............35 5.1. Dubla reprezentare a patrimoniului prin bilanţ........................................35 5.2. Structuri patrimoniale ale entităţii publice...............................................35

5.2.1. Activele fixe 35 5.2.2. Activele circulante 37 5.2.3. Creanţe şi datorii 37 5.2.4. Capitaluri şi fonduri 38

5.3 Modificări ale bilanţului determinate de fluxul operaţional......................39 Cap.6. Contul - instrument de desfăşurare şi sistematizare a informaţiei contabile ...................................................................................................47

6.1. Definiţie, clasificare, funcţii .....................................................................47 6.2. Structura şi forma conturilor ...................................................................48 6.3. Reguli de funcţionare a conturilor...........................................................49 6.4. Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor.......................................50 6.5. Analiza contabilă a operaţiunilor economico-financiare. Formula

contabilă .................................................................................................50 6.6. Planul de conturi general (pentru instituţii publice).................................55

Cap.7. Balanţa de verificare.......................................................................59 7.1. Definiţie, conţinut, funcţii ........................................................................59 7.2. Clasificare ..............................................................................................60 7.3. Identificarea erorilor de înregistrare .......................................................62

Cap.8. Inventarierea patrimoniului unei entităţi .........................................67 8.1. Definiţie şi situaţiile inventarierii .............................................................67 8.2. Funcţii.....................................................................................................67 8.3. Clasificare (criterii)..................................................................................68 8.4. Etape......................................................................................................68

Cap.9. Situaţiile financiare, document de sinteză şi raportare contabilă ....72 9.1. Definiţie, rol şi structură..........................................................................72 9.2. Lucrări pregătitoare pentru întocmirea situaţiilor financiare ...................73 9.3. Întocmirea situaţilor financiare................................................................74

Răspunsuri la testele de autoevaluare.............................................................98 Planul de Conturi General pentru Institutiile Publice .....................................99 Bibliografie .......................................................................................................117


Documents

Bazele_contabilitatii_ap_Chebac