Bazin Biomec

7/22/2019 Bazin Biomec

1/18

BAZINUL OSOScaracteristici anatomofunc]ionale [i biomecanice

Bazinul osos, realizeaza \n ansamblu centura pelvin`. Scheletul bazinului cuprinde dou` oase coxale [i complexul sacru-coccis.Baza bazinului este reprezentat` de linia care porne[te de la promontoriu, merge de-a lungul crestei iliace [i apoi pe marginea anterioar`

a coxalului p#n` la simfiza pubian`, continu#ndu-se apoi cu cea din partea opus`.

Suprafa]a exopelvin` prezint` anterior simfiza pubiana, pubisul [i gaura obturat`, posterior fa]a posterioar` a sacrului, articula]ia sacro-

iliac`, marginea posterioar` a coxalului, iar lateral fa]a lateral` a fiec`rui coxal.

Suprafa]a endopelvin` are un punct de reper numit linia terminal`. Aceasta pleac` de la promontoriu, continu` pe marginea anterioar` a

p`r]ii laterale a sacrului, apoi pe linia arcuat` [i creasta pectineal`, ajung#nd apoi la marginea superioar` a simfizei pubiene.

Linia terminal` indic` limita anatomic` \ntre bazinul mare [i bazinul mic (bazinul mic se mai nume[te

[i bazinul obstetrical). Ea delimiteaz` str#mtoarea superioar` a pelvisului, care \mparte la r#ndul eibazinul \ntr-o por]iune superioar` (pelvisul sau bazinul mare) [i una inferioar` (pelvisul sau bazinul

mic / bazin obstetrical/ canal pelvin).


2/18

Diametrele str mtorii superioare:diametrul antero-posterior : pleac` de la promontoriu [i \n func]ie de limita anterioar` poate

fi:

promonto-suprapubian (11,5 cm): ajunge la marginea superioar` a simfizei

pubiene;

promonto-retropubian (10,5 cm): posterior simfizei;

promonto-subpubian (12 cm): ajunge la marginea inferioar` a simfizei pubiene.

diametrul transvers poate fi:

transvers maxim (13,5 cm): distan]a \ntre punctele cele mai dep`rtate ale liniei arcuate;

transvers mediu (13 cm): intersecteaz` la jum`tate distan]a dintre promontoriu [i simfiz`.

Diametrele str mtorii inferioare:diametrul antero-posterior (9 cm): extensibil.

diametrul transversal biischiatic (12 cm): \ntre tuberozit`]ile ischiatice.

diametrul oblic (11 cm): \ntre ligamentul sacro-coccigian [i jum`tatea ramurii ischiopubiene.


3/18

|nclina]ia pelvisului|n ortostatism, pelvisul mic este foarte \nclinat \n raport cu coloana vertebral`. Explica]ia este dat` de pozi]ia planului str#mtorii superioare care este orientatdinapoi \nainte [i de sus \n jos, trec#nd prin promontoriu [i marginea superioar` a simfizei pubiene. Astfel, planul str#mtorii va forma un unghi de 60 cu

orizontala care trece prin marginea inferioar` a simfizei (acest unghi se nume[te unghide \nclina]ieal pelvisului).

Planul str#mtorii inferioare va trece prin v#rful coccisului [i marginea inferioar` a simfizei pubiene. Are o direc]ie oblic`, form#nd cu orizontala un unghi de

10.

|n decubit dorsal, unghiul de \nclina]ie al pelvisului are o valoare de aproximativ 45. Unghiul realizat de planul str#mtorii inferioare se anuleaz` \n decubitdorsal.

Segmentele osoase ce intr` \n componen]a bazinului se articuleaz` anterior, realiz#nd simfiza pubian`, iar posterior articula]iile sacro-

iliace. Tot posterior este [i articula]ia sacro-coccigian`.

Particularit`]ile simfizei pubieneSimfiza pubian` este o articula]ie semimobil`.

Suprafe]ele articulare sunt ovalare [i au axul mare orientat oblic \n jos [i \napoi. Ele sunt acoperite de cartilaj hialin.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de un ligament interosos [i de ligamente periferice (a[ezate anterior, posterior, superior [i inferior).Ligamentul interosos joac` rolul unui disc intraarticular. Ligamentele periferice realizeaz`, \n ansamblu, un man[onfibros articular.


4/18

Particularit`]ile articula]iilor sacro-iliaceArticula]iile sacro-iliace sunt articula]ii semimobile.

Suprafe]ele articulare sunt fa]eteleauriculareale coxalelor [i ale sacrului, congruente.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articular` - consolidat` anterior [i posterior de c#te un ligament. De men]ionat c` ligamentul sacroiliac

posterior are \n structura sa patru straturi, fasciculul iliotransversal Zaglas fiind cel mai important dintre acestea. El se \ntinde de la creasta osului iliac [i

spina iliac` postero-superioar` la sacru.Mai exist` [i ligamente extrinseci, numite ligamente sacro-sciatice:

- marele ligament sacro-sciatic (\ntre fa]a posterioar` a articula]iei sacro-iliace [i tuberozitatea ischiatic`);

- micul ligament sacro-sciatic (\ntre fa]a posterioar` a articula]iei sacro-iliace [i spina sciatic`).

Alt ligament extrinsec este ligamentul iliolombar, care are rol de a solidariza ultimele dou` vertebre lombare la creasta iliac`. El are trei

fascicule: orizontal iliotransversal, posterior, oblic.

Particularit`]i ale sacruluiSacrul joac` rolul unei pene introduse \ntre cele dou` coxale. C#nd se aplic` for]ele de greutate, sacrul nu se pr`bu[e[te \n micul bazin din cauza

conforma]iei articula]iilor sacro-iliace [i ligamentelor (intriseci [i extrinseci) ale acestora.

For]ele ce ac]ioneaz` asupra bazinului vor fi descompuse la nivelul sacrului \n direc]ii ce ac]ioneaz` pe toat` grosimea sa. Astfel, for]ele se transmit prin

coloana vertebral` direct sacrului, apoi uniform articula]iilor sacro-iliace, coxalelor, articula]iilor coxo-femurale [i \n final, extremit`]ilor superioare ale celor

dou` oase femurale. |n func]ie de aceste presiuni, trabeculele osoase se vor orienta \n dou` sisteme trabeculare (superior [i inferior) [i dou` zone decondensare marginale.

Sistemul trabecular superior are o direc]ie dinspre creasta iliac` spre por]iunea superioar` a cavit`]ii cotiloide (cavit`]ii acetabulare).


5/18

Sistemul trabecular inferior are o direc]ie dinspre creasta iliac` spre por]iunea medial` a cavit`]ii cotiloide.

|ntre cele dou` sisteme trabeculare se realizeaz` dispozi]ii ogivale, ce vor conferi rezisten]` osului. Ambele sisteme vor intersecta,

inferior, fasciculul arciform cotiloid.

Da la cavitatea cotiloid`, for]ele vor fi preluate de sistemele trabeculare ale celor dou` oase femurale. Mai exist` un fascicul ischiatic, \n

grosimea tuberozit`]ii ischiatice, orientat spre inferior.

Biomecanica bazinuluiCele dou` coxale realizeaz` mi[c`ri concomitent cu sacrul, bazinul \n ansamblu put#nd fi considerat un \ntreg rigid. La nivelul

articula]iilor sacro-iliace se realizeaz` mi[c`ri de bascul` ale sacrului, \n jurul unui ax transversal ce str`bate zona superioar` a sacrului.

Aceste mi[c`ri sunt numite nuta]ie [i contranuta]ie.

Mi[carea de nuta]ie:\n timpul acestei mi[c`ri, baza sacrului se orienteaz` \n jos [i \nainte, iar v#rful sacrului - \n sus [i \napoi; astfel,str#mtoarea superioar` se mic[oreaz` iar str#mtoarea inferioar` se m`re[te.

Mi[carea de contranuta]ie:\n timpul acestei mi[c`ri, baza sacrului se orienteaz` \n sus [i \napoi, iar v#rful sacrului - \n jos [i \nainte;astfel, str#mtoarea superioar` se m`re[te iar str#mtoarea inferioar` se mic[oreaz`.


6/18

{OLDULcaracteristici anatomofunc]ionale [i biomecanice

Centura pelvin` se continu` cu membrul inferior prin intermediul articula]iei [oldului (articula]ie coxo-femural`) ce va permite \ndeplinirea de c`tre acesta a

dou` func]ii: oscila]ia\n faza de pendulare [i stabilizarea\n faza de propulsie a mersului, alerg`rii sau s`riturii.Femurul particularit`]i biomecanice:

- cele dou` trohantere sunt voluminoase, indic#nd prin volumul lor m`rimea for]elor ce ac]ioneaz` asupra [oldului; la nivelul lor se inser`

mu[chi puternici.

- axul colului femural este \nclinat fa]` de axul lung al corpului femurului cu 125-135, unghiul realizat astfel numindu-se unghi de

\nclina]ie; de asemenea, axul colului femural este orientat nu numai de jos \n sus ci [i dinapoi-\nainte [i dinùntru \n afar`, realiz#nd cu planul frontal un

unghi de 15-25, numit unghide declina]ie.- epifiza proximal` a femurului prezint` o arhitectur` intern` trabecular` caracteristic`; astfel, fasciculele trabeculare au o direc]ie dinspre

capul femural [i marele trohanter c`tre cele dou` lame corticale ale corpului femural. Aceste fascicule trabeculare sunt bine individualizate, ca rezultat al

for]elor exercitate asupra femurului. Fasciculele trabeculare sunt: 1. fasciculul cefalic (ce corespunde for]elor de presiune), 2. fasciculul trohanterian (ce

corespunde for]elor de trac]iune), 3. fasciculul arcuat(corespunde for]elor de trac]iune). Fasciculul cefalic are form` de evantai cu baza \n sus, pornind din

partea supero-intern` a capului femural [i \ndrept#ndu-se \n jos [i \n afar`. Fasciculul trohanterian pleac` de la trohanterul mare, are direc]ie arcuat` \n jos [i

\nùntru, continu#ndu-se cu trabeculele corticalei interne a corpului femurului. Fasciculul arcuat pleac` de la trohanterul mare, se \ndreapt` \n sus [i \nùntru

[i ajunge la partea infero-intern` a capului femural. Fasciculele trohanterian [i arcuat se \ntretaie \ntre ele la 90alc`tuind astfel un sistemarciform.


7/18

|ntre toate cele trei fascicule, la baza colului femural, apare o zon` triunghiular`, f`r` travee, numit` triunghiulWardacesta este un spa]iu de minim`

rezisten]` la nivelul c`ruia au loc frecvent fracturile de col femural.

- corpul femurului are o direc]ie oblic` de sus \n jos [i dinafar` \n`untru; axul lung al s`u, axul anatomic este diferit de axul biomecanic (axul

biomecanic pleac` de la centrul capului femural [i se \nt#lne[te cu axul anatomic \n partea central` a extremit`]ii distale a femurului); cele dou` axe realizeaz`

\ntre ele un unghi de 6-9, deschis superior.

Cavitatea cotiloid` - particularit`]i biomecanice:

este m`rit` datorit` prezen]ei bureletului fibrocatilaginos, prismatic-triunghiular, cu baza aderent` la spr#nceana cotiloid`; bureletul glenoidian, \mpreun` cu capsula

articular`, contribuie la men]inerea suprafe]elor articulare \n contact.

Capsula articular`:

este puternic`, rezistent`, alc`tuit` din dou` tipuri de fibre: superficiale (longitudinale) [i profunde (circulare).; fibrele se vor grupa form#nd ligamentele. Grosimea

capsulei este maxim` la nivelul ligamentului iliopretrohanterian.

Ligamentele:

- ligamentele articulare \nt`resc capsula asigur#nd stabilitatea \n timpul sta]iunii verticale, mersului, alerg`rii, s`riturii. Fibrele superficiale ale capsulei formeaz`

ligamentul ilio-femural Bertin-Bigelow (are \n componen]` dou` fascicule cu ajutorul c`rora joac` un rol important \n men]inerea pozi]iei ortostatice), ligamentulpubofemural, ligamentul ischiofemural (cu dou` fascicule). Fibrele circulare ale capsulei formeaz` zonaorbicular`,un inel ce \nconjur` colul femural, sus]in#ndu-l.

Un rol secundar \n biomecanica [oldului este atribuit ligamentului rotund (intraarticular).

Articula]ia coxofemural` este o enartroz` cu trei grade de libertate, la nivelul c`reia se realizeaz`: flexie/extensie, abduc]ie/adduc]ie, circumduc]ie, rota]ie.


8/18

Flexia/extensiaFlexia este mi[carea prin care fa]a anterioar` a coapsei se apropie de abdomen.

Extensia este mi[carea invers` flexiei, prin care fa]a posterioar` a coapsei se apropie de zona fesier`.

|n ambele cazuri, femurul se mi[c` \n jurul unui ax transversal ce trece prin foseta capului femural [i v#rful trohanterului

mare. |n timp ce capul femural alunec` \n cavitatea acetabular`, epifiza distal` a femurului descrie un arc de cerc, dinainte

\napoi, pentru extensie [i dinapoi \nainte, pentru flexie.|n timpul flexiei, partea anterioar` a capsulei articulare, precum [i ligamentele extraarticulare anterioare, se relaxeaz`, \n timp

ce partea posterioar` a capsulei este pus` \n tensiune.

|n timpul extensiei, partea posterioar` a capsulei articulare se relaxeaz`, iar partea anterioar` a ei [i ligamentele extra-articulare

anterioare sunt puse \n tensiune. Flexia activ`: 90-120, flexia pasiv`: 110-140; extensia activ`: 30, extensia pasiv`: 50.

Abduc]ia/adduc]iaAdduc]ia este mi[carea prin care coapsa se apropie de linia median`. Abduc]ia este mi[carea prin care

coapsa se \ndep`rteaz` de linia median`.

Aceste dou` tipuri de mi[c`ri se efectueaz` \n plan frontal, \n jurul unui ax sagital, ce trece prin capul

femural.

Limitarea abduc]iei este realizat` de contactul osos dintre colul femural [i spr#nceana acetabular`.

Limitarea adduc]iei este dat` de contactul dintre cele dou` coapse. Adduc]ia activ`: 30, adduc]ia pasiv`:

65. Abduc]ia activ`: 70, abduc]ia pasiv`: 80.


9/18

Circumduc]iaCircumduc]ia rezult` din executarea succesiv` a celor patru mi[c`ri : flexie/extensie/adduc]ie/abduc]ie. |n timpul acestei mi[c`ri, capul femural se rote[te \n

cavitatea acetabular`, \n timp ce epifiza distal` a femurului descrie un cerc.

Rota]iaExist` dou` tipuri de rota]ii: extern` [i intern`. |n timpul rota]iei externe, femurul se \nv#rte \n jurul unui ax vertical, ce trece prin centrul capului femural.

Marele trohanter se mi[c` dinainte spre \napoi, iar v#rful piciorului se \ndreapt` spre \n afar`. |n timpul rota]iei interne, mi[carea se produce invers. Trohanterul

mare se \ndreapt` spre \nainte [i v#rful piciorului spre \n`untru.

Rota]ia extern` activ`: 35, pasiv`: 40. Rota]ia intern` activ`: 15, pasiv`: 20.

Mu[chii:Flexorii: psoas iliac (flexor principal), croitor, dreptul anterior.

Extensorii: fesier mare,mijlociu, biceps femural, semitendinos, semimembranos.

Abductorii: fesier mare, mijlociu, mic, piramidal, tensor al fasciei lata.

Adductorii: pectineu, adductor mare, mic, drept intern.

Rotatorii interni: fesier mijlociu, mic.

Rotatorii externi: piramidal, obturator intern, extern, gemen superior, inferior, p`trat femural.


10/18

GENUNCHIULparticularit`]i anatomofunc]ionale [i biomecanice

La nivelul genunchiului se \nt#lnesc extremit`]ile femurului, peroneului, tibiei [i suprafa]a articular` a rotulei. Dintre acestea, femurul, tibia [i rotula particip` la

alc`tuirea articula]iei genunchiului, cea mai mare articula]ie a corpului uman.

FemurulEste cel mai mare os al corpului. Diafiza sa prezint`, \n 2/3 superioare, o curbur` cu concavitatea intern`, situat` \n plan frontal, curbur` ap`rut` datorit` faptului

c` femurul se comport` ca o coloan` \nc`rcat` excentric (coloan` mobil` superior [i fixat` inferior).

Femurul prezint` de-a lungul \ntregii diafize o curbur` cu concavitatea posterioar`, situat` \n plan sagital, curbur` ap`rut` datorit` faptului c` femurul se comport`

ca o coloan` \nc`rcat` central [i mobil` at#t \n partea ei superioar` c#t [i \n partea inferioar`.|n ceea ce prive[te for]ele ce ac]ioneaz` asupra femurului, \n 1/3 superioar` femurul este supus \n special for]elor de flexie, torsiune, forfecare, \n 1/3 medie

for]elor de r`sucire, iar \n 1/3 inferioar` - for]elor de compresiune. Evident c`, datorit` for]elor diferite ce solicit` func]ional anumite zone din femur vor ap`rea

varia]ii \n grosimea corticalei.

|n ortostatism, femurul preia greutatea corpului transmi]#nd-o gambei. Axul s`u anatomic nu corespunde axului biomecanic (axul biomecanic une[te foseta

capului femural cu centrul genunchiului); \ntre ele se formeaz` un unghi deschis \n sus, cu valoare de 6-9 (diferen]ele sunt date de raportul existent \ntre

lungimea colului femural [i lungimea diafizei femurale).


11/18

Epifiza distal` a femurului are dimensiuni crescute at#t transversal, c#t [i antero-posterior; ea prezint` trohleea femural` (alc`tuit din [antul trohleei [i dou` versante

\nclinate \ntre ele), fosa intercondilian`, condilii extern [i intern.

Condilul femural intern este mai voluminos [i mai cobor#t dec#t cel lateral.

Datorit` diferen]ei anatomice \ntre axul mecanic al femurului [i cel al tibiei \n condi]ii fiziologice, se delimiteaz` un unghi obtuz, deschis lateral, de aproximativ

175, numit genu-valgum fiziologic.

TibiaEpifiza proximal` tibial` este voluminoas`, u[or aplatizat` dinspre anterior spre posterior, av#nd o fa]` anterioar` convex` [i una posterioar`, u[or

concav`. Este alc`tuit` din dou` forma]iuni osoase relativ voluminoase, numite condili tibiali (medial [i lateral). Fiecare condil prezint`, superior,

c#te o suprafa]` articular` concav`, pentru condilul femural corespondent, numit` fa]` articular` superioar`.

|ntre cele dou` fe]e articulare superioare se afl` o protuberan]` osoas` numit` eminen]a intercondilian`, care prezint` la r#ndul ei un tubercul

intercondilian lateral [i unul medial. Anterior de aceast` eminen]` [i posterior de ea se afl` dou` suprafe]e articulare triunghiulare, care \mpreun`

cu suprafe]ele articulare concave alc`tuiesc platoultibial,ce este acoperit \n \ntregime de cartilaj hialin gros de 6-7 mm.

Pe fa]a anterioar` a epifizei proximale, pe linia median`, se afl` tuberozitatea tibial` anterioar`, pe care se inser` tendonul rotulian. Lateral de

acesta se afl` o mic` protuberan]` osoas` numit` tuberculul Gerdy, pe care se inser` fascia lata.


12/18

RotulaRotula se afl` la nivelul fe]ei anterioare a genunchiului, \ntr-un orificiu anterior al capsulei articulare a genunchiului, av#nd un rol deosebit \n

biomecanic`.

Rotula este cel mai mare os sesamoid al organismului; are form` triunghiular`, turtit` dinspre anterior spre posterior. Fa]a posterioar` este \mp`r]it` de

o creast` osoas` vertical`, fin`, \ntr-o suprafa]` articular` lateral`, ce se articuleaz` cu suprafa]a articular` a condilului femural lateral [i o suprafa]`

articular` medial`, ce se articuleaz` cu suprafa]a articular` a condilului femural medial.Pe baza rotulei se inser` tendonul cvadricipital al mu[chiului cvadriceps femural, iar de v#rful ei se prinde tendonul rotulian.

Suprafe]ele articulare de la nivelul articula]iei genunchiului, vin \n contact astfel:

trohleea femural` [i suprafa]a patelar` a femurului vin \n contact cu fa]a articular` posterioar` a rotulei [i formeaz` articula]ia femuro-patelar`;suprafe]ele articulare condiliene (dreapt` [i st#ng`) vin \n contact cu cavit`]ile glenoide (dreapt` [i st#ng`) ale platoului tibial, form#nd articula]ia femuro-

tibial`;

Suprafe]ele articulare ale articula]iei femuro-tibiale sunt incongruente. Pentru realizarea congruen]ei, se interpun \ntre ele dou` structuri fibro-

cartilaginoase numite meniscuri:

meniscul extern (lateral), de forma literei O;meniscul intern (medial), de forma literei C.

Printr-o sec]iune frontal` se observ` c` un menisc are form` triunghiular`, prezent#nd o baz`, \ndreptat` c`tre capsula articular` pe care se [i inser`, un

v#rf, \ndreptat spre interiorul cavit`]ii articulare, o latur` superioar` concav` femural` [i o latur` inferioar` plan` tibial`.

Privit de sus, se observ` c` un menisc este alc`tuit din dou` coarne (anterior [i posterior) [i un corp intermediar. Cele dou` coarne anterioare sunt unite

printr-un ligament sub]ire numit ligamentul transvers al genunchiului.


13/18

Din punct de vedere structural, meniscul prezint` dou` regiuni distincte:

o regiune extern`, c`tre capsula articular`, numit` zonavascular`deoarece prezint` vase de s#nge;

o regiune intern`, localizat` spre v#rful meniscului, numit` zonaavascular`deoarece nu prezint` vase de s#nge.

Aceste meniscuri se afl la periferia platoului tibial, inser#ndu-se pe marginile lui [i pe capsula articular`. Aderen]a lor la capsul` \mparte cavitatea articular` \ntr-

un etaj suprameniscal [i altul inframeniscal.Fiecare menisc se inser` exclusiv prin cele dou` extremit`]i numite coarne, \n aria intercondilian` corespunz`toare (anterioar` sau posterioar`). Datorit`

construc]iei lor, meniscurile pot fi mobile \n articula]ie, deplas#ndu-se odat` cu condilii femurali.

Mijloace de unireCapsula articular`

Capsula articular` prezint` urm`toarele particularit`]i:

este groas`, rezisten]` [i lax`, permi]#nd mi[c`ri de amplitudine relativ mare;

este format` dintr-un strat extern fibros [i unul intern sinovial;

este format` din fibre: longitudinale (sunt superficiale unele merg p#n` la tibie, altele sunt \ntrerupte de meniscuri), transversale [i oblice (sunt profunde);

este comun` ambelor articula]ii (femuro-patelar` [i femuro-tibial`);

se inser` pe marginile suprafe]elor articulare, l`s#nd \n afar`, proximal epicondilii femurali [i distal capul peroneului. Inser]ia femural` a capsulei are

urm`torul traiect: pleac` din depresiunea de deasupra fe]ei patelare la circa 10-20 mm de suprafa]a articular` [i descinde pe laturile condililor p#n` la epicondili,

ce r`m#n extracapsular; de aici capsula se afund` \n fosa intercondilian`, unde se confund` cu ligamentele \ncruci[ate. Inser]ia tibial` urm`re[te conturul

condililor tibiali \ncep#nd de la aria intercondilian` anterioar` [i termin#ndu-se la cea posterioar`, pe ligamentele \ncruci[ate; linia de inser]ie capsular` se afl` la

circa 2-5 mm sub cartilajul articular;

este slab` \nainte [i pe fe]ele marginale [i mai dens` posterior, unde este \nt`rit` de dou` calote fibroase;

prezint` anterior orificiul patelar, \n care este situat` patela, pe care se [i inser` [i posterior un alt orificiu scobitura intercondilian .


14/18

Ligamente:Capsula articular` este \nt`rit` \n toate planurile de ligamente:

patru ligamente extra articulare: tendonul rotulian, ligamentele poplitee, ligamentul colateral extern [i ligamentul colateral intern;

dou` ligamente intraarticulare: ligamentul \ncruci[at antero-extern [i ligamentul \ncruci[at postero-intern.

Tendonul rotulianeste cel mai gros ligament al acestei articula]ii (2-3 cm) [i are o lungime de 5-6 cm; este aplatizat dinspre anterior spreposterior; se \ntinde \ntre v#rful rotulei [i tuberozitatea tibial` anterioar`, av#nd form` triunghiular`. Prezint` dou` fe]e [i dou` margini: prin

fa]a sa anterioar` r`spunde fasciei femurale, iar prin cea posterioar` unei mase celulo-adipoase numit` corpuladipos infrapatelar Hoffa[i mai

jos unei burse seroase numit` bursa infrapatelar` profund`. Marginile sale vin \n raport cu forma]iunile de \nt`rire ale capsulei: expansiunile

mu[chiului cvadriceps, retinaculele patelei medial [i lateral (ligamente verticale ce se \ntind de la marginile rotulei la condilul femural

corespondent).

Tendonul rotulian stabilizeaz` capsula articular` \n plan anterior; el formeaz`, \mpreun` cu mu[chiul cvadriceps, cu rotula [i cu tendonul

cvadricipital, aparatul extensor al genunchiului.

Ligamentele popliteecapsula posterioar` este \nt`rit` lateral [i medial de dou` ligamente aplatizate, numite ligamente condiliene. |ntre ele, \nplan median, se afl` ligamentele poplitee oblic [i arcuat, ce \nt`resc capsula \n plan posterior.

Ligamentul popliteu oblic este o parte a tendonului mu[chiului semimembranos; el se \ntinde de la condilul tibial medial c`tre condilul femural

lateral [i c#teva din fibrele lui se amestec` cu fibrele capsulei articulare (se nume[te [i tendon recurent al mu[chiului semimembranos).Ligamentul popliteu arcuat se \ntinde \ntre epicondilul femural lateral [i mijlocul ligamentului oblic.


15/18

Ligamentul colateral extern (lateral, fibular) este puternic [i rezistent; prin fa]a sa profund`, vine \n raport cu tendonul mu[chiului popliteu [i arteraarticular` supero-extern`, iar prin fa]a sa superficial`, cu fascia femural`; el se \ntinde \ntre fa]a lateral` a condilului femural lateral [i partea antero-lateral` a

capului peroneului; se opune mi[c`rii de adduc]ie a gambei fa]` de coaps` (de hipervarus).

|n extensia gambei pe coaps`, ligamentul este \n tensiune, iar \n flexie este relaxat; acest ligament nu ader` la capsul`.

Ligamentul colateral intern (medial, tibial) este aplatizat [i rezistent; se \ntinde \ntre fa]a medial` a condilului femural intern [i fa]a medial` a condiluluitibial medial; este format din dou` fascicule (superficial [i profund) [i din trei feluri de fibre: verticale, situate \n partea cea mai anterioar` [i care se \ntindde la femur la tibie, oblice descendente, care plecate de la femur se \ndreapt` \n jos, r`sfir#ndu-se pe meniscul medial [i, oblic ascendente, \ndreptate de la

tibie spre meniscul medial.

Acest ligament se confund` \n partea posterioar` cu capsula articular`, pe c#nd \n cea anterioar` este bine individualizat. Prin fa]a sa profund` vine \n

raport cu meniscul articular, cu tendonul orizontal al semimembranosului [i cu artera articular` infero-intern`. Fa]a lui superficial` este acoperit` de fascia

femural` [i de tendoanele ce particip` la formarea complexului aponevrotic numit labade g#sc`. Ca o caracteristic`, acest ligament se opune mi[c`rii de

abduc]ie a gambei fa]` de coaps` (mi[care de hipervalgus).

Ligamentul \ncruci[at antero-externeste puternic, relativ scurt, de forma unui cilindru; este aplatizat antero-posterior; distal, se inser` anterior de eminen]aintercondilian , iar proximal, se inser` pe fa]a medial` a condilului femural extern, av#nd o direc]ie oblic` \n sus, \napoi [i \n afar`.

Acest ligament se opune deplas`rii anterioare a tibiei fa]` de femur (se opune sertaruluianterior).


16/18

Ligamentul \ncruci[at postero-internare forma asem`n`toare cu aceea a ligamentului \ncruci[at antero-extern, dar este ceva mai gros [i se rupe mult mai rar;distal se inser` posterior de eminen]a intercondilian`, iar proximal se inser` pe fa]a lateral` a condilului femural medial, av#nd o direc]ie oblic` \n sus, \nainte

[i \n`untru.

Se opune deplas`rii posterioare a tibiei fa]` de femur (se opune sertaruluiposterior).

Pe partea anterioar` [i posterioar` a celor dou` ligamente \ncruci[ate se distinge c#te un fascicul numit:

ligamentul menisco-femural anterior, ce se \ntinde \ntre partea anterioar` a meniscului medial [i fa]a medial` a condilului femural lateral (merge \nsus [i lateral);

ligamentul menisco-femural posterior, ce se \ntinde de la cornul posterior al meniscului lateral la fa]a medial` a condilului femural medial, al`tur#ndu-

se uneori ligamentului \ncruci[at postero-intern (merge \n sus [i medial).

Exist` opinii divergente \n ceea ce prive[te localizarea intraarticular` a celor dou` ligamente \ncruci[ate. Unii autori sus]in c`, de[i profund situate, aceste

ligamente se afl` \n realitate \n afara articula]iei, c`ci sunt \n afara membranei sinoviale (care le acoper` doar anterior [i lateral).

|n ceea ce prive[te raporturile ligamentelor \ncruci[ate \ntre ele: cele dou` ligamente prezint` o dubl` \ncruci[are una \n sens antero-posterior [i alta \n sens

frontal; ele se ating prin marginile lor axiale, pe c#nd cele marginale dau inser]ia capsulei.

Din cele dou` fe]e pe care le prezint` (anterioar` [i posterioar`), uneori, cea anterioar` este tapetat` de sinovial`, pe c#nd cea posterioar` este extraarticular` [i

vine \n raport cu gr`simea fosei intercondiliene.

Ligamentele \ncruci[ate \mping stratul sinovial \naintea lor, fiind por]iunea cea mai profund` a capsulei. Totodat` ele sunt p`r]i \ngro[ate ale por]iunii

invaginate, intercondiliene a capsulei.


17/18

Forma]iunile aponevrotice de \nt`rire a capsulei: \n partea anterioar` capsula este \nt`rit` de trei forma]iuni aponevrotice, ce se succed dinainte \napoi astfel:

fascia genunchiului

expansiunea cvadricipital` cu retinaculele patelei

aripioarele patelei

Fascia genunchiului acoper` articula]ia ca un man[on [i se continu` \n sus cu fascia femural`, iar \n jos cu cea crural`; pe partea sa lateral` este \nt`rit` detractul ilio-tibial.

Expansiunea cvadricipital` este o lam` fibroas` ce se desprinde din tendoanele terminale ale mu[chiului cvadriceps (mai ales ale va[tilor), trece ca o perdea

\naintea articula]iei genunchiului, fix#ndu-se apoi pe circumferin]a epifizei proximale tibiale. Aceast` expansiune este consolidat` pe marginile patelei [i ale

ligamentului patelar printr-o serie de fibre verticale ce se numesc retinaculele patelei (medial [i lateral). Fiecare retinacul pleac` din tendonul vastului [i

marginea respectiv` a patelei [i se fixeaz` pe circumferin]a condilului tibial subiacent, de o parte sau de cealalt` a tuberozit`]ii tibiei.

Aripioarele paelei sunt dou` bandelete fibroase \ntinse \n plan orizontal [i acoperite de expansiunea cvadricipital`. Ele se inser` pe marginile patelei [i pe

condilul femural respectiv.

SinovialaSinoviala este foarte groas`, fiind cea mai voluminoas` din tot organismul [i cu dispozi]ia spa]ial` cea mai complex`; de asemenea, ea este comun` celor dou`

articula]ii din cadrul articula]iei genunchiului. C`ptu[e[te toat` fa]a intern` a capsulei precum [i ligamentele intraarticulare [i secret` o cantitate mare de lichid

sinovial; este foarte bine vascularizat`.

Datorit` inser]iei capsulare a meniscurilor, sinoviala este \mp`r]it` \n dou` compartimente:

o sinovial` suprameniscal`, ce corespunde articula]iei femuro-meniscale;

o sinovial` inframeniscal`, ce corespunde articula]iei menisco-tibiale.


18/18

Structurile portante ale genunchiuluiCei doi condili femurali nu sunt egali ca m`rime, cel medial fiind mai divergent [i mai lung, m`sur#nd 10 mm; coboar` mai jos (2-7 mm) dec#t cel lateral, astfel

\nc#t femurul, a[ezat cu cei doi condili pe un plan orizontal, va lua o direc]ie oblic` \n sus [i \n afar`.

Suprafa]a articular` a epifizei inferioare femurale, reprezentat` de cei doi condili femurali, este recurbat` \napoi [i de aceea partea sa cea mai mare este situat`

\napoia axului osului.

Fiecare condil este oblic orientat [i axul s`u de \nv#rtire este oblic de sus \n jos [i din spa]iul intercondilian \nspre fa]a cutanat`.Cei doi condili diverg dinainte-\napoi, astfel c` diametrul transversal al extremit`]ii inferioare a femurului este mai mare \n partea posterioar` dec#t \n cea

anterioar`.

Din profil, forma condililor realizeaz` o volut` a c`rei raz` cre[te dinapoi-\nainte, de la 16 la 45 mm.

Cele dou` cavit`]i glenoide ale tibiei sunt diferite, astfel cea medial` este mai ad#nc` cu 3 mm dec#t cea lateral` [i are o raz` de curbur` de 70 mm; rezult` c` din

cauza decalajului dintre cele dou` cavit`]i, fiecare prime[te transmiterea for]elor de presiune pe un plan orizontal, dar pe paliere diferite.

Suprafa]a articular` total` a genunchiului este considerat` ca fiind \n medie de 30 cm2 .

Structura extremit`]ilor osoase marcheaz`, prin sistemul lor trabecular, traiectoria tensiunilor principale la care sunt supuse. Astfel, epifiza femural` distal` are dou`

sisteme trabeculare:

primul pleac` de la corticala medial` [i se pierde \n parte \n condilul omonim (sistem supus presiunilor de compresiune) [i \n parte pe condilul

controlateral (pe traiectul presiunilor de trac]iune);

al doilea porne[te de la corticala lateral` [i realizeaz` o dispozi]ie simetric`.

Structura epifizei proximale tibiale este asem`n`toare, sistemele trabeculare ale acesteia reprezent#nd o continuare a celor din diafiza femural`.

Documents

Bazin Biomec