2i! kekruaris st. v.7 UaOis st. n.

lîvlactinnsa inHÜL«>P-^!sr» nr. 39î

ük. §. XXVI. XXII.1886.

?retul ps un an IO Ü.?s '/„ 6s an 5 ti.; ps */,

âo an 2 Ü. 70 or.kentiu Itonulnia ps an 25 Isi

^I.?0X80 XII.

86 L KIILI änul XXII.ovele îQsurâeiunîî.— XovkIL — (Inckeiars.) lá^cMurelia a kost admiratâ la mórtea ei. 8e dice nici odatâ atâta lume nu s'a vedut Ia vre-o ^-^M-ingropâciune, «a ^i ia a ei ^i a bărbatului si.In adever petrun«látóre ^i trista priveliște: a vede doue inimi asâ tinere a se cobori in mormânt si pe asâ tragicâ cale.Ionel tu transportat mai nainto ia spital, apoi ia unckiu-seu. Xs putem incbipui durerea tatălui seu si a rudeniilor salo. k. soi, ea cineva din familie, acela oare erâ sőréié, admirafiunea familiei, este un ucigător, un criminalist. . . .Dar in line sângele nu se preface in apa. Vot fiul lor a fost, si deeâ ar 6 ucis o lume, tot sângele lor a curs prin vinele iui, si atunci au râbdat ei destul pentru acea.Ou atâta ingripre privegbiau la patul Iui Ionel, incât ar ti fost imposibil a nu-I da er vieții. Li nu se gândiau la acea, câ viefa pentru acela tot morte va li, vâcbiuri sâ mai trâiesca. Ou acea situație sulle- tâscâ nu ne inai putem numera intre cei vii!Land tu ânsuti te-ai lapedat de lume, ce val őre mai are atunci viâfa viitore!?Land Ionel se trezi din boia lungă, in care il arunca rana causatâ de glonf. nu seien ce s'a intemplat cu el..V tost acesta numai un vis amar, seu adever?! Lând vtzdu inse fetele posomorite pe lângă el, atunci se trezi numai. . . Atunci vedâ teribila crimâ pe care a comis-o. începu a plânge amar. . . . Xime nu in- drâzniâ a-l mângâia, âu mai are Ioc aicea mângâiarea?!».Vb de ce nu am putut muri! Olont KILstemat, nu asâ am voit eu!?-- Vorbiâ amar in sine si perdut in delir dureros, ipoi continua: »iVcum sâ vinâ temnița, acolo nu mult mai am de a șuieri.«Dar nu-I incbiserâ. Oine ar li avut inima de a voi acesta?! iVu nu era pentru el mai teribil si mai grozav lucru, a se vede in mijlocul unei societari din care el nici odatâ nu mai póte face parte, a trâi in sinu-i cu acel simf dureros si gând amar, câ a ucis pe acea limfa. pe care a iubit-o mai mult decât si-a iubit vieta. I'ot li pe lume torture mai teribile, decât acea, când omul se simte asâ de vinovat, asâ de in- ,josît, incât in tot momentul i vine a se klâstemâ pe el ensusi. a blastemâ óra, in care s'a născut in el acel gând, care I'a perclut. Xu, ceva mai inllorâtor nu se i>óte nici incbipui! . . .V.Dește Mmâtate de an Ionel se insânâtosâ intru atât, incât putea esi prin oraș. Dar de acea tot mort erâ el in suilet. si brazdele cari se ivirâ la el pe frunte când lu bolnav, nu mai dispârurâ de acolo. Imbetrâni in aceste câteva luni atât, cât alfii ani întregi nu imbetrâuese si suteri atâta, cât ar li fost destul unui om cu dece vieți.Vidul uitării se intin.se si peste tragedia ce a decurs sub acel arbore. Xime nu mai vorbiâ de acea tristâ întâmplare prin orais. Ionel inse nu o putea uita. In tot minutul par câ o vedea pe Aurelia palidâ, par câ i audîea vocea tremurândâ strigând: »Iertare Ionel!

^nul XXII. k^lttlLI^ 87esalaltâ par eâ imbrâhoHâ arl,orele, äs oare erâ rs- ^imat eu eapul.Germanul ss însura eu mártsa sud ansi arbore. Le n'a putut iâee atunei, eând a voit el, a lâout nenn» Dumnsdsu, eure singur a gândit, e.â a suferit destul pentru pseatul ee l'a lâout, meritâ liniștea ee.-I va da- o in ártsa.Lal^a i srá a^â ds liniștita, ea si a unui eopil, ears dárme duios.8i in adevsr dules va ti clurinit si si. trebuit sâ tis prs ostenit ds viâhâ, rspaosul i-a venit toemai Ia timp.tost îngropat ou maro pompâ, si a plâns lume inultâ la mormântul lui, ears srá lângâ al Aureliei.Dârin^ii ss invoirâ a-l ingropâ aeolo.D'a in^slss .^i ps el einsva atunei, dupâ es a murit, iává in viâha aeesta nu a putut trâi alâtursa eu ea, osl puhin ps esalaltâ lume sâ odibnâseâ lângâ aesa, ps oare a^â mult a iubit-o.Xoi sâ-i (liesm: Ddsu sâ-i ierte, penatele, pentru eari a suterit destul, si sâ nu-l ^udeoâm ren, psntru-eâ tot pseatul es l'a lâeut a tost, eâ F>rs -»u^ a si nu a putut trâi despârtit ds avea, ps ears asâ ds mult a adorat-o, si ears mei in mormânt nu a putut li ds tot a lui.iVIatursa era si mormântul negustorului, ears aruneat de sortea lui nsnoroeitâ, a venit in ea! ea aeastor inimi iubitüre si a strieat liniștea si tsrioirsa a trei familii, eâei dór niei nu trsbus sâ amintsse de-sprs aosa, eâ tâte trei familiile morgilor plângeau tragiea márts a eopiilor lor.Ds eâts ori ss intâmplâ astlel ds lueruri triste in lums. Nulte ar mai Ii, dâoâ noi ümenii ps táts ls am .^ei si nu Is-rnn da uitării ebiar .f-i ps esls aurite.Nullái, inului ani sunt de atunei, ds eând s'a in- tâmplat aeesta tragedie, ps ears am deseris-o. Ds atuncu mul^i arbori, eari erau âneâ miei, s'au tâeut aeum mari. Dar »r^orr/r inA/rârm»» tot aosla a remas. d'ot înalt si gros, mâîestos, ds si vântul abîâ indrâ^- ns.ses a-î elâtinâ erengils. Du mea si aeum ss prîmblâ vssslâ ps sul> el. ^i páts ds atuneî ds multe ori a maî audit arllorsls ^urâmints ds amor, dar sl nu ls spune nimsrui.d'inerii si aeum glumsse sub si, ^i îl îneongîârâ ds trei orî, oa sâ ss pâtâ însura.Nul^i nu ar glumi astlel. eî páts ar lâorsmâ, dsoâ ar sei, do ee ss numeros aesst arbors Kr^nrele EurăcruM». loan lkiussu.Inti-sd ars.

l-K-tatsa vorbo aulei ea mierea bili flórén, 'ntciä-a primăverii;Atâtea tainice ilusii, áfáin âor, sa «Iau uitării!?

Hi âLcâ tóté ss vor prsrâe, In välmäsagurile vremii, bitânâ trecutul, pentru tins, Ltuncea ars tu, iuki-mi-i?

lt^â, sa nu mai simt iubirea, ke veci perâuta, 6ar ne^tsrsă;kutó-vsi tu aprinde ore Lcluntsua 'n inima mea arsa?

Hi orc tu, ea un vecinie söre, Os resärinä nu mai slinje^es, Lu o âraxoste ncpcritórc L'un dor, ee nu ss mai sker^e^ce:

Vei rsspândl a tale rairs, H-atunci eând florile juneții Vor ti ps frunte-mi olilits bs ventul aspru al vieții? Imersia Sueîu.

k'At.A poxiî.— boman in 2 tomuri. —

(Urmare).'aessts ^lesandru si kaebila trâîrâ lume alba, doî înamorati lipsiri ds martori. Illa i vorbiâ ga.s si ademenitor si-I priviâ par eâ sorbiâ « sürs; si, sâ 6 fost ori es taie-babâ sân ueids-eopil, eând o vedea a^â, ss simțea eu vâlva 'n eap si dsviniâ înimâ-dules.Lueurîa si fsrieirsa, intoomai ea vinul, dssebide inimile .si dsslâgâ limbile, ástlel si ^Issandru ineepü sâ spună eea es nu voia, eâ eum si ee fel a pâ^it eu părintele ssu.kaebila asoultâ eu multâ luars aminte, lârâ sâ seape o singurâ vorbâ, eâei trâba aeesta o priviâ de aprüpe; dar eând ^lssandru apueâ sâ spunâ, eâ pâ- rintsls ssu nu s'a invoit de lei si eâ l'a amenințat eu dssmo.^tenirs, sa-si dssebiss oebii 'n patru si-l intrebâ:— !pi ee-ai dis tu?— Du am rsspuns, eâ totus vei ii a msa.— Iti mul^âmese.— Dutsam sâ rsspund altfel?— Xu: un tiner, eare ss rsspsetâ, numai asâ putsa vorbi. Dar áré psntru es me uresee dânsul asâ grozav?— Ls mai șeii!— Darea un om atât ds blând.— 'l'âeiune nestins.— In sftzr.sit imi pare rsu, dar n'am es faes. Dâeâ tu ms iubssei, eu sünt ferieitâ.— ^i eu ts iubsse.d'oemai voirâ sâ sigileze e'o sarutars aeesta dselarahiune, eând u.Ha se dssebiss si intra vâru^asul Iui ^lesandru.— du târâs-brâu! — ss resti ?VIssandru. — nu Hon atâta omenie. ea sâ Kati la üss, inaints «l'a intra!?— X'am seiut eâ nu-i iertat, — rsspunss aoela eu totul naiv.— Lum sâ nu fis iertat! — dise Daebila, — dar intsiu trebuia sâ bați.— Ns rog de iertare! Vm vinit sâ spun, eâ trses vremea .si 'nnoptâm!— Larâ-ts d'aiei! — striga ^lesandru.Lârutasul inse nu srâ un mo^-mângâe-tâte, ears aseultâ si tae.s, ei avsa o bre ds prinebindsl, ears s'aprinds iuts.LI rsspunss:— Dâeâ nu vii, ts las aiei.^Issandru verlând eu eins ars d'a faes. nu mai eutsriâ sâ 'ntindâ eorda, eâei se espunsa d'a msrgs ps ^os aeasâ. 8s supuse darâ ds silâ bue.uros si diss:— ^tsptâ-ms, eâ vin si su aeus.— Lins. Dar nu nâkovi mult, eâ 'n

88 I'' iâUIkIsl Xnul XXII.inai curând, e^l, 86 urcâ 'n trâsurâ si nu 86 opri pânâ in Valea-micá.Lrá árum diuâ mare când sosirá acolo. ka casa co- munalá 86 abau óin6ni mul^i. iXlesandru Hciea indatá câ de kunâ sómá 86 állá 'n sat cutare ÓIN al légii, cáci numai atunci s'adunâ atâția ómeni. Ori solgâbireul a vinit sâ 8usp6nds^6 pe notarul 86U sâ destitus PS biroul, ceea 66 nu orâ rar' ori 686vutorul a e^it 6a 8a cuprindâ ssu sâ licitele 66va, 666a 66 6râ lucru de töte dilsle. ksntru alt66va nu pro viniau -domnii«! in 8atul ao6la.kl 86 dote iut6 ^08 ^i intrând in 6LN60laria notariala, 86 60NVÍN86 numai decât, 6a den cras 686CU- torul 86 alia 'n 8at .si oâ acela licite^â niste pământuri alo unor omeni datori la o kanna din d'eiul-mare.Dar orâ lucrul naibei, câci nu 86 allau licitatori. 8âtenii, voikili inti'6 8ÍN6, nu licitau do sol; or jidovii nu cutezau 8a cumpei'e, câci ai mai an a eumperat unul la licitație pâmentsorul unui român ai a doua di 8'a trezit mort.Inaodar 80 oâ^niâ advocatul kâncii sâ 'ndemno p6 omeni a grâl. 'to^i tâceau malcâ. Dina trecea oi lin italia nu mai incepea. Omenii tâooau, pontru 6â nu voiau .aâ 8trioo i>6 ortaoii lor, 6ari 6rau convinși, oâ in lipsa do licitanti pâmenturile lor nu 86 puteau vinde: dar nu grâiau ai pentru oâ nu aveau pâra!o. Xotarul to6inai atunci se lâudâ, câ din aatul intreg n'ai pute aduna dece llorini.Advocatul, respectabilul domn Despoian, pe care-l cunoscem din kiureni, 86 apropiâ atunei d6 advocatul ómenkor .si-I cbiemâ la o parte.^cela. a86in6ne un cunoscut al nostru, Mâail Lornean din IKopi. nu pro pâroa doritor de cele 66 avea sâ-i spunâ «ologul seu, câci numai trâgânat kâcb doi pacoi mai inoolo.— stimate coleg. — incopb Despoian, — i s'ar aeri ai dracului de-atâta tâcere, kaid sâ kanom odatâ ciuntâ-ruptâ ^i aâ ne ducem aoaaâ!— Xu-mi ^>asâ, — respunse Lornean. Lmânâ licitația!— Dlâti^i cbeltuelile!— Xici un crucer.— Imi pare, reu, dar asâ trebue sâ vindem pâ- mtznturile ^i elun pre^ kagatel.—Lui? Lu nu vizii niei un cumperâtor.—- laz voi cumpârâ eu.— — il mesurâ Lornean 6U dispreț. Inadovizr, acuma mi-aduc aminte, oâ ai obiceiul sâ cumperi pâmtznturi la licitație eu preturi de înmiea. — Dorâ nu mi-i iertat?— kegea nu te opresce. kas' sâ strige botul de pâgukas, 6ât l'a luâ gura!— Kieitâ/â si dta!— Lrigea mea de ceea ee am sâ kae.8i dupâ acesta eonvorkire seurtâ, advocatii se apropiarâ de esecutor.koporul îi priviâ eu nedumerire si niei deoât nu-i viniâ la soeotelâ soptirea lor: acela erâ de părerea, eâ advocatii sânt plătiși, pentru ca sâ se slâ- deseâ si deeâ nu kae acesta, «le dunâ semâ 86 vend.8'a ^i pornit un lel de murmur. Dar esecutorul strigâ:— d'âcere! Vom incerte lieitahia!Late unul, mai bere-spartâ, se miseâ mormoind, Iiagsâmâ erau datorati: dar eeialalti tâceau. Line ar cuteza sâ doa pept ou omenii legii?!âpoi licitata ineepâ. Xu grâl nime. Despoian diso un preh de nimica si credea eâ er va pune mâna pe ni^te mo^ii, ou gândul acela a si vinit el aici; dar Lornean intrâ si ol in licitație si nu licitâ nime altul ^i ómenü se uitau unii la altii, cum advocatii se luptâ, se iau Ia eolh si kâgâduesc tot mai mult. Xumai

do aceea so temeau, oâ ori caro va cumperâ, tot oi vor trebui sâ plâteseâ.De asta-datâ Despoian nu avu noroc Lornean nu-i lâsâ nici un petec de pâment, ei OFmperâ el tot, dar .si asâ ieltin, câoi Despoian se temea a lagâdui un pre^ mai mare.Dupâ es isprâvirâ, Despoian intrekâ posomorit de Lornean:— Dar ce V6i kace dta eu atâta pâment?— vede indatâ!hi ekiemâ pe tol^i aceia, a eâror moșii le cum- peraso ^i le dise:—- Noi omeni, pâmânturile ee le-am eumperat acuma, român ale vostre.Despoian audind aeesta introducere, gâsl cuviincios sâ se Htârgâ iute, de-aeolo.— Nul^âmim! — grâl unul din popor. Dar eu ee pre^, domnule?— Lu prețul ee le-am eumperat eu acum la licitație,— Xu trebuo sâ plâtim nimica do-asupra?— Xiei un erueer!— Dumnedeu sâ te tinâ la mul^i ani, domnule! Lâ vorkâ de asta n'am mai audit noi nici odata. Decâ eumperâ popa, notarâsul seu dl Uscare^ Despoian: lle-eare-si ^inea pământul pentru sine si deeâ ni-l dâdea none, totdeuna trebuia sa le plâtim dőli Lndâ mare.— Dobânda mea va ll aceea, deeâ voi vede câ incepeti a lucrâ s-a plâti incetul cu ineetul datoria.— Vom lucra si vom plâti, domnule!— Asâ lâceam noi si pân' acuma. — ^râî altul — dar n'a lost eine sâ ne 'nvete! Vie domnul Ia noi, eâ I'om alege ce va vre sâ be!Lornean mmbiâ si gândiâ:— Ltâ cât de bun e poporul nostru, deeâ i dai o vorkâ cum se cade! 'Ie jâultâ eu dragâ inimâ ^i poți kae6 minuni cu el.8i le dise:— Ve multâmesc, dragii mei: dar nu pot sâ vin aici: am ^ci eu casa mea si mesa mea, unde m'am asedat de mult.— Deeâ nu poți vini dta la noi, vom merge noi la dta câte odatâ, — respunse erâs altul din popor si privind in giur de sine, spre a se convinge deeâ pote vorbi liber, adause: 8â cerem eâte-un svat Imn, eâ durere,! noi n'avem aici cine sâ ne deie.Lornean aseultâ cu atâta plăcere vorbele acestea, incât erâ p'acl sâ-l imbrahosexe i>e omul acela, caro Iacii atât de scurt ^i cuprindetor critica intebginlplor din Valea-micâ. I pârea reu, câ clin aceia nici unul nu l'au audit: asta inse erâ norocirea omului, câci atunci hine-te Ioane la tot telul de prigoniri din partea lor.(Vs. urmâ.) losik Vulcan.I>l6x»ât6i tI16l6.

aincitoro! Niicuriv mult üivinä, lin prototip âe âu^or, superb si niaestos; Oa ur> tueeker mLuâru âin boita osa senină kuoosei in mii âs rn^o — en soroto voios.

8i oobii tei ooi mânâri eu via lor selipiro, tlepriesputul tnrncee in oi stâ tăinuit, 8i euoorose o Iunie, ou âulooa lor privire: drsrânâ in ori ee sutiét un âor neinârginit.

ULnârtn tuturora ^i âulooa cbsmsrâare, Naâolul âs iubire, oel mai neprețuit, Vei li in vsoi oopilâ, tu kar' assmenars: 6uei tirul modestiei Virtutea t-a 'nplstit.Ll. I. katari

Xnul XXII. b .4 R lblX 89seu McisoâUIe 6urnn66668ei >

cluslul. *)Istoria smmlelor trecute ni aduce «Lin odatâ înainte ni^ttz momente, (uni ni par enigmatice si no- esplioabile, oâoi am perdut obeia lor. Xcesta rnaoe inso in modul de viețuire a antici tâfii. a sîm^iminte- lor si cugetelor, in cari ou uns voie no putem transpune. Osci nimic nu 6 mm treeâtor si mai psritor, deeLt ouriositatea datînolor .si moravurilor: ou piere cm un eloct natural de luinînâ si de colori, intr'una ou căușele, cari o nu produs, si nimic nu 6 mai ou anevoie a descrie si a espriiná ou ouvinto. Xu no oi intim dorâ ln rentórcerea nostrâ in patrie clupâ 30 seu 40 de uni, străini oi noi>ricepu^i din partea ómonilor .oi felelor străine, cari sânt ou tolul altlel c:u ómonii clo dinainte, oi nu sciu nimio mai mult despre timpul troout. Ou >mt mui turo treime oâ upurâ contrastul aoesta clupâ câ^i-va secuii, seu clupâ o miiâ clo secuii. Ou obestiile mui pu^in pricepute ui străine pentru noi clin istoria trecutului ue numerâ orcluliele seu judecările dum- nedeesoi.-1-On/cc//c«m e forma lutinâ pentru cuvântul anglo-sas »ordäl«, 06 insemnâ utât oât judecatâ. Ordaliele erau niste macule in privința dreptului, si ele se întrebau astlel, încât oel uousut se puneu sâ pâtîmesoâ seu sâ sulbro ceva, uncle osistau numui cloue keliuri cle bo- târirî, si clreptuteu se uretâ ustkel, oâ o botârîre i se pâcou juilecâtorului ou o sentința condamnâtore dum- ncdeoscâ, coalaltâ cur o aobitare seu reounósoere âum- nodeescâ. Xstlel porunoi imperatul Otto I., liincl el uedecis in i>rivinhu obestiei, ori cle uu drept sâ mo.^te- nesoâ in locul părinților lor, fiii repausurilor fruti seu iii, n unui oup cle familie, sâ se decidâ ouusu acesta prin ciuel. si proba reosi in lavóron nepotilor. 80 pre- sujnmon, ca in unsuri însemnate si dubiose, uncie nu erau ici stare judecâtoriî a allâ adeverul, va decide Ilumnedeu ensusi totdeuna prin o înriurintâ supra- naturaiâ, si cie aoea se introcluoea proba in mocl solemn.»Dumnedou va souti pe oel nevinovat, si va părăsi pe oel culpabil«. Xcesta erâ principiul orclalielor. Inse cmmcm oam Ia töte probele aoe.ste nu clemclea iijutorul iui Oumnecleu, cri mai ou semâ oonstitutia oor- porulâ, desteritateii corporala si istețimea, seu un noroo orb, P botáriá astlel asupra vieții seu morgii, aoesta n'a reougotat nimene.Xlirmarea, cumca orcluliele sâ le li inventat preoții o.re.stini, e neadeveratâ. Oâoi orcluliele s'au usitat d^a la i'âgâni, se usitMâ ânoâ si astaP cle locuitorii clin liincl si Obina, mui ou semâ probele focului si a apei, 'l ot a^â si cle locuitorii clin 8îam, bogu, Senogambîa si cle oâtrâ Ostiaoi. Oo.stî clin urmâ usîte^â cl. e. proba lmoâ^eiei slin^ite. Vecini Oermani întrebuințau mai ou semâ duelul si sortea oa judecați dumnedeosoî. se pare oâ n'au cunoscut proba locului si a ap'ei. ' Xbîâ cu creștinismul se ivesc: probele, la cari jósa un rol looul. ln legea salica ailam proba oâlclârii oa un punct însemnat al procesului, broda oruom se amintesc« mai intcîu sui» I'ipin in anul 752, si barol Rarele'se încrețea asâ cle ture in eu, încât o a prescris in or- clîna^îunea imi>era^ei intre fiii sei, 806, deoâ se vor isca certe între ei. broda acesta s'a desradioat inse 10 ani mai târdiu cle oâtrâ buâovîo bîul, ca o profanare a patimilor Iui Lbristos.Orcluliele au aliat mult sprijin clin partea clerului si se intreduinharâ mai cu semâ clin seolul al IX în- coce, precum se póte vecie clin âeoisîunea concilîîlor de atunci. Verosimil e, oâ ele s'au latit mai departe

dupâ Dr. II. duicclckai-ât yi boiuricâ Ltoditrsr.

dela crierul engle-c, oâoi deja urmașii o,ei slabi si con- clusi cle preoți poftitori cle domnie ului Vi freci Rarele, au cercat prol»ele apei si a focului, ^kîâ XV îl beim (momîtorul a întroclus duelul, tarâ inse a restrînge ou asprime celelalte probe. 8ud impera^ii saxoni .si salici, I>a cbiar si sub bricinrm barliarossa au mai ciurul or- cialiele. Xdiâ pe la mijlocul .seulului al XIII, se cle- cbiârâ legislatiunea in contra lor. Rai sus âe tote stâ o porunca biserioescâ. llinociul al IV luteran sub lnocmntiu III. 1215, a clesbrâcat orâaliele cle sancțiunea bisericescâ, si abia acuma se veclurâ legislatorii necesitați a le opri, (lu cât isi câștiga dreptul roman mai mare teritoriu in bermania, ou atât se psrâurâ orcluliele, inse seclii intregi au fost necesarii, spre a nimici aoesta clătină vecbiâ.breotii luarâ asupra-sî oonclucerea probelor, si le imbrâcarâ cu ceremonii biserice.soi. Oel ce se supunea unei probe, trebuia sâ se pregâtescâ cu trei clile înainte in bisericâ in societatea unor martori onești, ou rugâciune. post si misiuni. Imediat înaintea probei trebuia el sâ-^i documentele nevinovata sa vin p finirea si. taine, d'rebuiâ sâ jure in tatâl, fiul "spir" . si., in toti ungerii si arobangeliî, in judecata cea de pe m'mâ s. a. d. a., câ e nevinovat. Dupâ acea rostiá c i ^acmne scurta. Xpoi se stropiâ acu- satul cu agbiasm 1 > á crucea si sk. evangelis, ca sâ Ie sărute, ri ab pa^iâ el spre judecatadumnedeescâ. I^oeul . ^cu.v s orâaliul, erâ mai cu semâ interiorul bism.vnde^-' 'rekuiau sâ stele în oro cure depârtare. Rulti rel^isîâ^., >oâ înainte de a se supune probei, petrunsî astibl de memoniele antemerse. încât isi descoperiră vina. Ounm clerul rostiá nu arare ori sentinha deeisivâ, ba puteau . f în- buintele asupra stersîtului probei prin în^elâciuin d apucaturi astute, e fârâ de ori ee indoielâ. Ovea erau ei in stare a ajuta unui vinovat prin stima si puterea lor, puteau sâ apere si pe un acusat nevinovat, de lorta si brutalitate.Xoi deosebim opt prolié ftzliurite de ordalii, precum se întrebuințau ele lu Oermani.I. -broba focului«, erâ cunoscuta deja Orocilor si komanilor. ba aoesta trebuia oel acusat de furtișag sâ ^inâ mâna in foc. oâoi se aștepta, câ bumneileu va descoperi nevinovata aousatuiui prin conservarea minunata a mânei. 'bpre a arâtâ nevinovâ^i», pariau acusahii peste oârbuni aprin.sî, seu duceau în mânâ o bucata de Ier infierbentatâ. In Anglia se înfigeau în pâ- went rude de fer înfierlientate, si decâ pâsiâ acusatul jirin ele ou oobii invbi.si, tara a se vâtâmâ, nu dubita nimene despre nevinovăția sa. bavabaii trebuiau sâ vîre mâna golâ intr'o mânușa de ier inberdentatä. Oregoriu din lour istorisesce, oâ Ia o oertâ a unui catolic cu un arian, a aruncat cel dinteiu un ânel in foc, si l'a scos erâsî fârâ a se vetâmâ. (lunigunde, sohia lui bnric II sâ n pâ^ît, spre a-^i arâtâ nevinovăția sa, peste sose, dupâ alti peste douesprsdeos foruri de pluguri, inlerbentate, tara a se vâtâmâ. bn fel deosebit al probei de koo erâ »proba camerei de cerâ«. (tel ce voia sâ se curâtesoâ do orv-oare inculpare. trebuia sâ treoâ printr'o parâ de foc, imbrâoat în o oâmasâ unsâ ou cerâ, fârâ a se vâtâmâ.II. ba »proba apeb se íntrebuinhá apâ rece si keriiinte. Ou apa cea üerkinte se Kosa »proba căldării«, bin o caldare plinâ ou apâ oloootitâ, trebuia sâ scota acusatul ou mâna golâ o petra, o buvatâ de Ier seu un ânel. brațul se inveliâ îndatâ dupâ probâ, ou petece, si se sigila. Deoâ se arâtâ acosta dupâ câteva dile seu câteva őre novaiamat, atunci se dsobisrâ acusatul de nevinovat, ('robele cu apâ rece durarL mai mult timp in părțile Honului. ?i se întrebuințară mai cu semâ la femeile, cari steteau în prepus a li strigoie. Xnusatele se aruncau intr'un dasen seu ^i

90 k^KIIDI^ ^nulintr'un vas mars ou apa, — numai apa ourgátóre na putea sa kis. Dáoá 86 oufunâau, 88 âeobisrau 66 na- vinovats, HÍ 86 8oottzau ináatá akará. Dâoâ inotau insa p6 áa-a8upra, atunoi 86 priviá oa veáeratá vina lor. ?6 langá N668t6 86 ba8au HÍ P6 oreáinla, oá 8trigóiosl6 HÍ fermsoátorii na oumpens80 mai inait âsoât 30 punți. Imp aratul Oarol V a oltziát orâHelului Onáovattar, lângă Dtreobt, privilegiul a oumpeni tót6 femeile, ätz oari pro.aupunaau HÍ ereáeau oá 8ünt 8trigóios, HÍ po aoele, 66 vor ti mai grele âo 30 punf^i, sá Í6 aobite^s. Lakoma, 8prs a pune un oapöt proos886lor ä6 8trigóioe. Xu namai âin gorila ä6 ^os, 6i HÍ áin pár- HÜ6 germana 86 aáuoeau malt6 L6U8at6 la Onáovatter, HÍ 86 oamp6niau. ^068ta 86 inttzmplá oa mai multa ooramonn. kilo 86 á68Í)ráoaa âtz oátrá alt6 lámái, 86 oeroau őri ätz n'aa p6 8ÍN6 óraoare pâtâ 86a 86inn svut, köts cs I'sH â veâut.Ottlese luliu Lugnariu

ánul XXII. ? MIl. IIX 91

trnZsáis in 5 nrts ás ánul 6. üsnxsseu, juentn ps sesnn í'sntrulni l^ntionnl áin áusursHsi.1Z/27 /s^rttaris 1866.á 9PM8 a H689 r6pr68ÍUta^ÍUU6 PS 866N9 1'69- trului Xa^ioual Hi uu M6 ÍuáoÍ686 eâ va apinzs HÍ mai mults! l!a alirm mai mult: 69 ao68ta PÍ689 va rtzwLNÓ uspuritórs HÍ mult timp póts Rí' ás pürsobs iu litsra- tura áramatioü 9 Uó8trü.ám vsáut múlta PÍ686 juoáuáu-8S iu loatrul Xa- ^ioual: »Mantaua Iilanáu8Í6Í« 6U áulesák tzi Í8vor pliu ás larmko, P6 »Oviit« 9668t á68M6I'áat al umorului, 9M vóáai P6 »Ilamlot« iá nemuritorului 8balc68psar6, P6 »Aurául«: áar mai mult uioi UU9 uu m'a 6NtU8Í98- mut, uioi iutr'una uu 9M vsáut mai mults P98ÍUUÍ OM6U68láriu8ul 9668tsi PÍ686:I. 6o6U9 rspre8intü o parts áiu 6urt69 rsgslni ?lmuioÍ6Í. lisoorurils NOUK HÍ arauziarsa 6890tü ts tűs a oreák. 09 iuaásvsr 8üntkm iutr'o ourts rkZala áiu autioitats.áioi Í8Í áuu iutüluirs /oaZar (0. biUZOHau) HÍ amanta 89 (ána ám. Xottara) sark 68ts HÍmstrsM rszslui I'lisnioisi, — HÍ Í8Í ur^686 plánul lor, aásoa ás 9 láss rsu rszslui 8Í tamiliei 89Í6, 69 9poi 89 püta ooupá troliul Inasai' 8Í 69 (áZtarbss) 89-i pótü 6 80^Í6. Oüoi 989 M6 MÍ8tU680, M6 6NU8UM: 9 M6 HO.i mstrssu uuui om P6 oare uu-l Íubk80, HÍ 9 uu putk trüi P8 láuzü tius. la piuptul tsu, iubitul M6U, oi 9 M6 viucle 09 0 ustrsbnioü« 69M ou 9668t6 vorbs 86 plauzs áKtarkss, lui loa/.ar, inlütÍHáuáu-ns 66Í M9Í ui- merit tablou al UU6Í M6tr686 091'6 ars Nkl'srioirsa ás 9-HÍ iubi PS uu 98tl'kl ás om, ás 69rs uu 86 PÓt6 apropiá.8s VestkHOS 9poi 808Í1'69 lui á/cr/nnr (0. 0o.8t.686u) 8olul reziusi OartazkUki. áo68ta iutüluiuáu-86 apoi 6U /X8tarbss, PS oare naints 6U patru sui 9 86âpat'o ás 9 86 iusoü — 86 'namorexü ás ástarbök, 091'6 i vor- lMHOS áulos psutru 9-l 8Sáu66 HÍ 9-l ás86Ó86 psutru 06 9 vsuit P6 aioi. iti 68ts atâta too, atâta P98ÍUU6 iu umorul lui, iusât 68t6 zata 9 libáim; ás tot, 9 luzi ou 69, HÍ plLuzg 09 ás 06 uu 9 .^o.iut sl ás umorul ^8turllS6Í oütrü sl, > va lass ori HÍ 66 sruáimi!Iutr'o püáurs, la mai'Nuoa marii, iníptoa 8üut aáuuati I'baáaol, Malaliou HÍ alti tiusri ps sári apói lámáim! i iu8utl6tSH06 iutru atâta, inoât tohi 86 pnü oü á vor omorî ps ^89191100, psutru oü aosla ou őri HÍ 66 prsh VOÍ6868 9 iuouroá tóra in r68ksl.8s U9H66 apoi ámoutis. oa «ins 89-l OMÓI'6 P6 rsokls: oüsi toti vc>i«86 a ta«6 98ta. Iu tius XbaáasI ZÜ86H06 uu plan: mus il va trânti ps 6l in luptü, aosla 8L-l omárs ps rsMls 8Í ásna uimsus uu-I va birui, atumá il va omorî el! ?baáasl îi trâut6806 ps toti: a mai rsma.8 Nalaliou, «ars iu86 iuviuZs. ps I'baáasl...^ápars iutr'98t6 iu tuuául Zosusi HÍ á8tarb«Z6, oare apoi áupü «8 86 áuo toti ásp6 8«sua, Hi rsmâus numai Miáabou áu.8 p6 Zánáuri, oü oum 8a implinssoa sl jurământul 86U — 86 taes 69 voitzHos a 8Üri in mars. Nalabou o ^arsHes HÍ «Lná o ^ürsHos, oüná aossa plán- Züuá 8PUUS oa psntru 9669 V06H6S 9 86 sinuviás, psntru oü 9 okmrvat oü sl uu o iubsHos ou aásvsrat, prinás áiu nou 8lübioiuu6 ás sa. á8tarbs6 il ams^SHos, il 8sáuos intru atât, iueüt 86 áuos 96989 la sa. i 8puus plánul lor ás a uoiás ps rs,M HÍ i osrs 8Í ajutorul ki. . . . b'sutru o uópts ás ur^is iu86 Í8Í psrás vista, oüoi 68ts U6Í8 ás iáári, sári NÜVÜ1680 98upra lui tomnai atuuoi «Luá voisHSS a msrZs ás a oinorí ps rezsik.Intr'98ta 8086806 HÍ lámánk! ou 80tn 8ki 8Î-I Vká murinil ps Llalabou, oare ls 8i>uns apoi tótü intómplarsa, oum a uitat ás juramknt, oum a to8t 86clu8 ák áiáarbss HÍ oü 68tk psá6p8Ít amim inák8tul psntru 98ta. Nórs apoi blÜ8tkmat ás tovará.HÜ 8ki, «ari iau sbsia «u ears pót pótrunák la rozs 8Í 86 áuo.III. Leóim rsp68intü un tsmplu. uuás vin poofti

92 D -îNIDIâ ^nul XX'!,preoteseke 66 uduc.zertla foilor, pni-uinkd, llori, etc,, si dupL-ce cânta atât prrobd, (David) cât ^i preâr (dna Dupudopol) in solo. apoi cuntâ corul nisto iinnuri korty krumóso., — »6 doi>artó/á toti si române nunmi regina cu durerea ei ma.re in inima. 6um sta asá ingenuncbiutá înaintea altarului !)i se röga foilor s-o ridice din mvilirea in (rare a ajuns, sä-i scape kin iubihi do poruad — do luunia strașnica u tulului kor, — vino >>etrânul ââd (I. Detrescu) sutot ui 1'irului, o redîcâ si o mányink si-i spune sä so imbrao« pom^ios, o imin-utâ. câ

âul XXII. b MIbI 93III Manoloscu (pbaduvl) a juoat ou atât» oLIdurâ, , ou atât simh, incât petru a (in metasa. orientala si catifea). I'beresa X.unit/ (in rips alt' hi decoratiune de blana, corsagiu de briliante), Olarissa de land luam (in rips roșa hi stolâ de dantele surie, corsagiu de perle) si Oelestine de Oppolrmr.

ba 10 ore orebestrul dirigiat de-mträ ensusi bduard Ltrauss începu sâ cânte »Ilora junimei române vîenese« de cavalerul (lonstantin de bucbentbal hi dedicata protectorului balului: iu decursul acestei pro- ductîunî musicale, patronesele conduse de membrii din comitet ocuparâ Ioc pe estrada, er puldicul tâcir o promenada prin sala, ba 10 ore hi un stert. intre accentele blumului austriac, apârd proiectului balului arcbiducele blaîner insotit de principii bilip hi ber- dinaud de Koburg si condus de câtrâ întreg cmmitetul lua loc pe estrada si conversa când cu patronesele, când cu membrii din comitet, pecând pâreclnle tinere se invertiau pe parebetul neted.Halul lu descins decâtrâ președintele comitetului Dr. Oiurcu, cu amabila domnisórá Irina Dumlra, acârei toaleta simpla din illusion ab, hi moar antic tu torte drâgalasâ. Valsul cavalerului 'I'udor de blondor »Saluts de montagnes« si dedicat damelor patronase lu mult aplaudat hi trebui sâ se repetexe de trei ori: partea prima a acestui vals posede trumsefâ musicalâ perfecta, din întregâ composifîunea inse se vede un talent, care iubesce musica românescâ si care din ce in ce tace progrese mai mari, mai perfecte. Asemene plâcb si »bira« polca tranhaise a componistului îltrauss, care fu dedicata comitetului.ba o ora, dupâ-ce arcbiducele lbainer s'a depărtat, se jucâ cotilionul: damele cui>etarâ bourjuete din llorî naturale: törte trumóse erau hi ordinele de dans pentru damîcele, rei^resintând un medalion mare lucrat torte lin si confînend un tritoi cu patru toi.principele Xicolau de AunteneZru, carele promisese câ dóra va cerceta balul, nu vini. Dintre notabilitățile cari asistară, amintesc, pe miniștrii Ouna- jovsky. /ámialbovsbv, Dino hi Xâllav. senatorul Xicolau Dumba, ambasadorul austiâac in beIZrad comitele lvbe- venlmbe, domnul de bindbeim. contele de üallks, profesorul de Oppol/er si alții.Voaletele damelor in Mneral erau eleZante; co- lbrea rosa tu predominantă.: clar se puteau vede hi celelalte colori, ca creme, rubin etc. borte mult plâcb o toaleta Zâtitâ din illusion galben întunecat si decorata cu llori de dorea sorelui, precum si una din surab creme si asemene Z.axe.Ilaiul se inebiâ Ia 5 bre demineta.Paulina bucea, land ladnavâ aprópe doue luni, va debuta in a doua jumetate a acestei luni in opera »barmen». Artista va cânta in acest seson o sinZurâ datâ intr'un concert in berlin hi do trei ori in praZa.lieocamdatâ studiexâ partiele principale din ox-era lui Nassanot C.id., care are sâ trecâ in scenâ in se- sonul viitor. In opera lrancesâ »Nanon bosoaut« artista nu voi sâ ia rolul principal, dicend câ acela nu e pentru densa hi a.sâ acesta nu se va represintâ aici.Opera >.Iobann von paris» de boblieu studiata din nou merge in sconâ in dilele acestea, rolele principale sânt tinute de domnul Lckrodtet si domnihbra llianca bianebi.Opereta »der Zigeunerbaron s'a reprosintat in septemâna trecuta a suta ora. Voatrul a tost plin de sus pânâ jos, atât componistul .lobann 8trauss, cât hi Aorix .lobai din a cui roman s'a scos sujetul acestei operete si care venise anume din budapesta', fure cbemati de mai multe ori dupâ liecare act. Ova(iunile fure sgomotbse. 8e olerirâ corone, boucjuete, de deasupra scenei plouau Hori ps ktrauss hi -lobai hi publicul tot aplauda când componistului, când actorilor: represintatiunea Iu splendida in totâ privinja.prima opereta alui bduard Kremser »Der bot- sebafter«, libretul de ^Vittmann si âVoblmut, avu la prima represinta^iune succes mare. Xovitatea con-*

peluc.be

94 LAMILIA Anul XXII.^ine unele parin escelente, aHá mariul Hí romanța »Ab, je t'aime« in actul prim, un vals in ni doilea etc. Decora^iunea 6 bribantâ HÍ admirabila. Intrarea Iui Hicbelieu in netul prim cu e^uipaj tras ás patru cai si baletul in inná in începutul netului ni treilea sünt mârgâritare ale artei ás scenâriâ.(áarlteatrul l^use ca novitate somsáéi. »á'beatrali- scber Ilnsinn«, n párnáik asupra pisssi lui Dumas »Denise« Hi a operei ásr »á'rompeter von LalrlrinZsn«.In sáilioiul artistic avü loc la skersitul lunsi trssuts aui^iunsa tablourilor Hí scbitelor pistorului (fanon, create in decursul petrecerii sale in Stuttgart si Larísrube. Lspositia precedată si constatatóre áin tóts tablourile genialului pictor tu tórts cercetata. Dintre tablourile espuse amintesc »die 8cbat^gräker«, un tablou lucrat su mâestrie, apoi »áis Loge .lobannis« si tabloul istorie »Oromvel la cadavrul lui (fáról primul.« Valsriu Kusu.Laiul si ooueertul iui6li§iut6i i-oruâns

clin Lins.— ba 18/25 (olauaris. —

Ki âs-ating pLmőntui oa al lor pioior, 8s lovssv áo reiuri prin suâstul lor.Acestea ilous versuri als postului ^erbanescu mi-au venit in minte priviná la »Ardeleana« es se in- tinása iu sala »Hedutm« áin (fiús in sera ás 25 taur a. e. Si srá un es karmecâtor a privi la voióssls pârseln cum ss legänau Hi eu câtâ gratie jocau originalul dans românesc. Xu seisai es sâ admiri mai mult, gingășia dansatórelor. seu esactitatea si elastici- tatsa jni/atnrilnr?!?.nr vsául si am remas încântat!Inteliglufa romána áin Olus, ea totásuna, a áat si aeuma semne ás vietâ. a áat sä ss intdegá câ in Olus sünt români eari l uersxâ pentru inaintarsa nóstia eulturala.Oultivarea keumii române este una áin esstiunils ,-.ols mari eare priv68oesie áe V. Alesanári, declamatâ áe ál loau ('.Iier6««bes jurist.4. »l>oi o««lu« «le («r. Ventura cantata áe ára Irina Antal, eu acompaniament áe piano.5. »Air varie- pentru violinL eu acompaniament áe piano áe Ob. «le lleriot op. 52, esecutatâ ás árels 8idonia Hi Anna l'opu.(>. »Orumlulitä «lin violinâ si Anna l'opu «lin pian, inná adese ' áe aplausele publi«.ului.ára b'ina Antal a delectat pubm : a st. «l>.

prin vocea sa sonora Hi dulce, incât a kost recbiematâ sâ-Hi repe^ssca cântarea. OingaHa privegbetors a avut bunätatea a cânta a áoua óra o arie din opera »landa- cu tecst românesc care a kost acoperita de un vitor de aplause intocmai ca Hi piesa cea dinteiu.Xu cu mai puhinâ arta a esgcutat dl Ooeriu pe klautâ »Oarnevalul de Venera«, acompaniat iiind «le pian - sr dl OlmreclmH a declamat poesia »Moldova la 1857- cu pricepere si körte bun accent. Ou deosebire a escelat in recitarea versurilor:»dtästsiuut terii tunânâ sâ c.aââ ko capul vostru â«; truââtori!-(forul anca a satiskâcut aHteptarea publicului, cu deosebire doina poporala »b'runxâ verde de bujor« a kost bine primita.»komana« s'a jucat de vre-o 82 de pârecbi. intre cari se vedeau mai multe domne si áomm'sóre in costum national. Ór pe Ia 12 ore «lin nópte 18 tineri au jucat »Oäluserul si llätuta« sub conducerea vâtavului: Ales. Oârcâsan jurist.Dublicul a remas incântat la vederea krumoselor dansuri si a costumului românesc. Ambele jocuri au kost esecutate cu mult tact Hi dupâ licoare bgurâ jocâtorii erau acoperiti de aplause frenetice.In pausâ dl luliu Ooroian președintele balului a ridicat un toast de bineventare,, care a kost primit cu aplause din partea publicului.Abia la reversului d lori lor pe Ia (> ore a început publicul a se departâ, ducând cu sine celea mai dulci amintiri.Xetîind anca terminat bilanțul, nu pol sei ce a adaus acesta petrecere la fondul amintit.Dintre demnele care au participat Ia bal însemn dupâ cum mi-aduc aminte, pe urmâtorele: Oarolnur Ooroiîm, Alecsiu Dop, beontin l'op, Isae, Diena Haragos, lauerm l'op. l'oáólsa in costum. Oalea. 'I'ruta. bapustean. Xasta. tóté «lin Ioc : liafiu l'l'urda). Irina Antal (lleins). Dementi . (««uman (kiombotelec), Normen (Mnciu). Ikr dintr«; ge«ltilele si drâgâlasele domnisóre: Irina Antal Anasi Lidonia l'opu, LI «na bülep (CâuH>, lloruelia si Virginia l'op, surorile llatiu l'l'ur«la). una in ««ostum. Virginia ile Hi neveste inainte «le a sosi «liua mare cu dor asteptatâ. A sburâ ca in vis pe par- «dretul sălci din »(lrucea all>ä« Ia auclul dulcilor melodii si in brate tari de românaH, — acesta nu va sâ dicâ un lucru de trecut peste el, numai asâ Ia ord inea dilei.întreg tinutul, orașe Hi sate, ÍHÍ aveau ami re- presentanti numeroși; «-Lei nu erâ român cârturar si om mai de dai-domne kârâ sâ aibâ á«>«ánf,a si aml«i- tiunea de a conveni cu cei din apropiere si «lei>ârt«au si a petrece impreunâ o nópte: unica intr'un mi, ves aânssea. Asâ erâ asta intr'un timp, «Ic «-are im > «a>m a buna ssma ÎHi mai aduce aminte cineva.

ilnul XXII. pâNIpI 95Dar pentru acesta »a nu crecli, gentila mea ceti- tóre, «â puțurile âe astââi ar sta incieretul celor âin trecut. iVcleverat este, eâ acum sala nu inni e a^á cle, inâesatâ eu lume «aim erű oclinióra ps vremea .aceea eure nu peste inult ure sá apar(iná »vremilor celor lcune«: — pnlrsnersu inso a remas tot cea vsepg. Despre î>u1 in genere se cji«;e. eâ u oâstigiit eu timpul in toalete elegante si luxuóse. póte sä sie aâeverat lucrul acesta. — De,o«'amclatá sá ne márginim u oon- statá, oá in pánié române toaleta entru lrumósele nóstre este costumul col national, plegant si, pentru eine are voie si putintâ, elriar luxuos.8'a clis si o repetám, eâ portul âin popor face clin románon niste üinhe si mai fermecátóre clin fru- móss oe sünt. l)v aicá provine, eâ costumul româncelor H-u câștigat multe poporalitate. asâ inoât astâcli se pot acleseori aâmirâ nrromâne in Paine âe terânoutâ. f^i eine óié. oin ar outexâ sâ susținu oâ nusânt tot atâte-âoum spune, iubitâ cetitor«, eâ eutöte asum, sigur te-ar euprincle,,u^ina mirare, cleprinsâ liinâ «a si alte surori ou veclehi un si «le imitat. Xu t-o spun inse, pas sâ vorl>esoâ ««ele clireot interesat«', er noi sâ románéin in cionvinMreu. « â »mocla« nu va strálcate si in alte locuiri, sperâncl oâ au sâ se laoâ in«er«-âri se- riâse «le a impecle>;â mocla aceea nenorocitâ sâ nu princlâ râclâe.ini iuoi inti'6 rclinile cle joc ârâgâ- ia^e si eu mult gust luoiate. — a lacul se intelege to(i pașii ea paiul sa iie cât mai pin« cercetat, si aeesta i-a succes )>e âe.pliii. Ouaârilul a lost jucat cle pâreoln 1)6 numerate.pista celor ^uesinto o comunic nu tocmai completa. ou urmâtorele:Domne: Aurelia 1 leios. l!««rta clela liaclna, Naria llotto «lin Xââlac, llerta (iâinpean, Petronella (lornea clin Naoâu, prmina l'opoviei Dessean, â'erentia Dessean «lin Otlaoa, Victoria Dimiti'os«-u clin l^esoa, prcleli «lin per»urevi«:i, plcuiic llamxea âin Visout, («alu'iella lonesou, Msa Xiipp clin pesca, â'eresia Na^âu, (lonstanta Narou, lalltia. Onou, poposou «lin liuteni, lâipoviei «lin tlonop. Oot:ivia popovici «lin Otlaoa, penea l'o^>ovioi clin Oiula. 'l'elescu, pi via Vuia.Domni^óre: tlornelia lieles clin Oclvos, tlixella llerta «lin li.-uina. clurora lîokon^i, învia Iluclai «lin XLraml, Viileria (lacineic «lin cVo«>s. 8ilvia (lomlosan clin Oomcp, tlatacina (lonopan «lin l^irulis, pivia llimi- tresou «lin I'e^ea, Veturia DesseiM «lin Otlaoa. prileli «lin NoxolreZes, ploresou, i^nna NanZra «lin 8elclâliaj,

plena pop clin LocsiZ, ^lesanclra i^i Ootavia popovici âin Otlaoa, Naria popovici clin piciny, Xenoliia popovici clin pilu-mare, pmilia llâclnean «lin Ourtioi, Xls- sanclra 8erban clin Xâcllao, Oatarina 8tan clin Olierooln. Oornelia Veucean «lin Xâclla«:, ^lesanclra Voinoviei.Descrierea toaletelor reZret câ o a^tepta^i inxââar. Oareva intelept a «lis, oâ «lesoriincl toaletele clamelor, se inourajexâ luxul. Daportorii vor aprokâ ou duourie cuvintele inteleptului, cleoâ nu clin alt motiv, cel pu^in clin motivul oâ acele cuvinte i scutesc pe multi cle a luâ leotiuni âespre insemnetatea plusului, illusionului, procatului, ^axirului----------- si alte multe meruntisuri âin clic^ionarul moclei.8trâini si notalulitâti clin ^racl âncâ aii lâout onorea palului cle a-l cerceta. Kr pressa locala se esprimâ in mocl lâuilâtoi' lâcencl elojuri clamelor si jocurilor nostre naționale, .locul a cleours pîrnâ in cliori cle «li vesel si voios. Venitul curat este cleja torte însemnat, cum auâ, — si promite o sumâ lrumo- sicâ ce va intrecs âiar .si a^teptârile «lomnelor clin comitetul aranjator.c^sL sâ sie! Gorila.

'^61 voinâns 6ÎN 86ÎN8.. 27 tobruarie. —De mui^ cetit in colonele iupitei nóstre »pamilie« vr'un raport âksppk viet:c sociala clin pârele nóstre. (pentru oâ nu ni-a trimis iiimeiie. llecl.) Dati-mi voia clara, clomniile reclactor, ^â ve ocup eu un mic spațiu in tina âvo.stre!X'as pute sâ «lic, oâ vieta soiüaiä pe., noi o prl vi'uâ, pentru oâ arare ori o veclem sâ clea seim â viehâ. Dar a^á in oarneval, ne inai aclunâm si sâ mai petrecem cât«; o sóin, sâ ne mai Hem voie Dunâ.In oarnevalul acesta s'au tinut pân'aouma cloue lcaluri in ccrasul nostru: unul al notarilor clin comunele rurale clin giur, altul al pompierilor voluntari cl'aice, care a tost mai reușit cleeât cel «linteiu, câci ^i câteva clame lrumose ii cleterâ sprijinul, prin ven- «larea cle pilete..-Vl treilea pal s'a tinut sâmDâta tre« utâ. in 27 lnpruarie si a lost âat cle câtrâ oasina româiiâ «l'aici. 8uccesul a kost in«1es tuli tor, «'âci s'a intrunit cin public; numeros si frumos, pa joc piirtioi;>arâ. vr'o 40 cle pârvolri, cari petreourâ ou mare veselie ^,ânâ «limineta.Din «lamele pesinte insemn urmâtorele. Dómnele: prmina IZnat, Veturia pop, pulemia 8tc;lani«:a-Duma, parkas, Nuresan, Hntiha I'op, Wpali, 'i'eo«:par, 8/.abó, llasoltan, veci. Narinesou. 8imai, 8teiner. Venter. (lióra, llajâu: «lomnisoi«: l'alacli clin penis, surorile p.oilnar, Drinzo, pesan, Oasoltan, surorile Oiora «lin Oraâea- mare, lluma clin lioro.sineu, surorile Ditx «lin Oraclea- mare, OnaZa, Venter clin Lâmbâ^u^. Valean. 8imai, 8teiner, pinte âin 8uplao, surorile slajâu si pop.ln pausâ âoisiireilec« tineri stuclenti eonstumahi, sul) conâuoerea lui luliu Nc»lâovan jucarâ ou multâ clesteritate »slâluserul« si »lîâtuta«. — p. —

IsniriL si ninsioiV.Drg, LIvllL kiorÍLll, la concertul âin 25 lebr. al institutului »Damelor pnAle.se-- clin liuâapesta, unâe 86 se aNâ spre cresoere, a raportat a.stâ «latâ o victorie ou cântul seu pe piano, constatata «ie loto jurnalele clin oapitalâ.'oXcum talentul junei române nu mai póte li pus in âubietate si aâ mi rațiunea n«',strâ pute trece «le obauvinism national, llele mai importante foi ma uiare lauclâ ou oâlâurâ pe juna »rtîstâ amatőré, pr«

96 DAMIDIA âl XXIIcum intreg publicul ales a aplaudat-o cu entusiasm la acea serata musical â. 0 cm iiiiiieufá. lângă care ședeam, ne serie o distinsa dania româna din Ruda- pesta, a rostit, asenltând-o in nna din Rapsodiile de Disrit, repetat cuvintele: »Ireproșabil, perfect«. Dmmi- nenta, fiind o autoritate musiaalâ, aprobafiunea sa ec^uivale^â unei diplonie de artist. Oa mecanism picul drei Dlena flórian este perfect: scalele, trilurile, ar- pegiele sale sunt de o puritate, de eleganta remar- calula. Dar ca audi intrând maiparitare. Orâsi repetáin: anca doi trei ani de vicia in lumea mare artistica pentru perkecfionarea gustului si vom ave o artista de tot însemnata.leatrul Xatianal âin Vuvurosvi are seri krumóse cu »D^gmalion«, care s'a picat pân' acuma de neue ori, sala fiind mai totdeunâ plina. Rn semn învederat acesta, ca decâ se jocâ pisse seriöse, vine fi publicul; nu este adeverat dara, ca lumea spriginesee numai operetele. 8s scris, câ anca in stagiunea acesta se va mai .juca o drama istorica originala fi anume »Oas- par Vodă- de dl loan 8laviciu, la care autorul a lucrat de mai inului ani. Represintafiunea operei »Daust« in limliL româna, care trebuia sâ ailiâ loc dilele acestea, s'a amânat pentru cel pufin 15 dile. de orâce dna Lrissengeni. care va cânta rolul Margaretei, este bőin â. Dfóra Reodorini care a sosit luni la Ducurtzfci, sa Ii declarat, după cum ne spune »Ope-m«, câ nu va cânta cu nici un preț, pe scena featrului Xafional.

O 6 « nou?Soiri fu580ULlo. 'Ri dr. Rir/or Râf, rentors dela 0- . . a fiirut in septemâna trecuta in societatea sc'înfelor Aiaturals din Rudapesta o conferinfâ intere- sautâ dessire misiunea sa d'a studia la Dasteur vindecarea turbării. — RI loa-r D/nea se aștepta din Dondra la Rucursfci, ca sâ ia parte la sesiunea generala a Academiei Române, care se va descinde in curând. —- DI V. Haiâsoa, profesor la universitatea din Rucurefci .fi inembru al Academiei Române, in- scriindu-se in vera trecuta la adunarea din Oberla, membru al Associafiunii Rransilvane, n'a fost Aprobat de câtrâ ministeriul de interne al Ungariei. — Ra- romd Drsa, președintele 'comisiunii administrative a fondului școlar grânifârsse din Ardeal, a convocat, in dilele trecute, pe invefâtorii grăniceri din comitatul Runedorei in Deva, unde invefâtorub Dsgan le-a finut un curs de trei 'lile din cultura albinelor.U^mov. RÎ 7oa,r notar comunal in Mâ- derat, comitatul Arad, la 21 februarie f-a serbat cununia cu dra Aurelia Monfa, fiica dlui Isaia Monfa notar in fluviu. — DI Ro-rc/ia Râ, invefâtor in 8e- leus-Oigirel, la 21 febr. s'a cununat cu dra Msaketa Rrucian, fiica dlui invetâtor losif Orucian din picula, comitatul Arad. — DI Teodor Ra^iau, teolog absolut din diecesa Oaransebgf, la 14 febr. f-a tinut cununia cu dra Nacrina bucolici in Dania.Oarnoval. Ralul rsuma-rii /sMöilor romaae â Ribiia a avut un vinit curat de 302 ll. 11 cr. in folosul scólei de fetide susfinuta de acea reuniune. — Ralul 'diu ^r«d arangiat acolo la 11 febr. in favorul reuniunii femeilor române din Abrud, Abrudsat fi giur pentru inlUnfarea unei fcole române de fetite in Abrud, a produs un vinit curat de 132 il. 28 er. — Ra R'm- yard, lângă 8ibiiu. invetâtorii loan Modran fi Reodor XeefL arangiara la 28 febr. o petrecere fcolarâ. — Ralul din Mereurea, despre care raportarâm in nrul penultim, a produs un venit curat de 62 9. 81 cr. — Da. ^aoaras intebginfa românâ a arangiat in 3

martie n. un bal in folosul fcolelor române de acolo: /in pansa. 12 tineri jucara »Oâluferul« fi »Râtuta«. — ARr Ralaosa, comuna in Dânat, s'a dat in 10 febr. o petrecere cu.joc de câtrâ comitetul parocinal; nainte de.joc, c^ece fcolari sub conducerea invefatorului Xi- colae Duebin au represintat o »eclogâ« a pastorilor romani, apoi au cântat mai multe piese naționale. — Ralul osla^-rilor romani din Razios, dat in 23 febr. n.. a avut un succes strălucit, luând parte un immer mare de români fi neromâni! balul a fost desebis de dl Loriolan Dredicean cu sofia cetâfanului Reorge Orista. — Ralul din MarooM a produs un vinit curat de 28 II. 15 cr., care s'a dat Alumneului român din Rimifóra fi filialei 8ocietafii Orucei rusie. —Oul in Ardeal a avut loc in 14 febr. un bal, careta rsufit bine, in- trunindu-se un public numeros: vinitul se' urca la 60 9.,/care se va da fcolei de acolo.„LîdillL," institut de credit fi de economii in 8i- biiu va fine adunarea sa generala de est an la 30 martie st n. Obiectele: 1. Raportul anual al Direefiunii, bilanful anului 1885, fi raportul comitetului de supra- vegbm.ro. 2. Distribuirea proütului reálisát conform bi- lanfului. 3. Distribuirea sumei destinate pentru scopuri de binefacere. 4. Dicsarea prefului marcelor de pre- senfâ pe anul curent. 5. Rropunerea din partea direefiunii, referitore Ia pensionarea veduvei si orfanilor remasi dupâ fostul director Visarion Român. 6. Alegerea a doi membrii in consiliul de direefiune in locul celor doi, al câror mandat a espirat in sensul K. 36. din statute, fi substituire definitiva prin alegerea a doi membri tot in consiliul de direefiune, cari au dimisionat dela ultima adunare generala incoce (8- 37.)̂

eorolöße. Rle/au Radi paroc gr. cat. român in Dr-Obinm, comitatul Lâbolciu, a incetat din viefâ la 28 februarie. —' Rls/aw îl/a-dino vicii«, paroc gr. or. român in Oofteiu-mare comitatul tlaras-Reverin. a repausat la 18 februarie, in etate de 38 ani.posta peciaetiunii.

Drer L Nl »r D. Lssmplars mai bune n'âm mai avut la âis- positiune, cüei ab reclamat pre târâiu.

L d' 0. 6. Vi s'ausspsâut si uumsrils uuâs iucsps romanul -Dritu popii.

7rro-r. Losiiiâ clsja alta co-rsspuuâiufu, am iutrsbuiufut aossa. Vs mulfâmim — psutru alta-âata.

LÂossm. Aboiiamsntul âv. ps anul sursnt a sosit.Mrsla. Vs multâmim pentru solsZialitats, âar asta iiinâ

âsja oulssä, uu us-am mai putut servi âs osa trimisă.

LLIinctRDRl 86x>t6rnâri6i.Iliua sept. Oâlindarul vecbiu Râlind nouDumineca Dasatului âs brâncă, Nat. c. 6, gl. 8, skt. 8.Dumineca buni Mărfi Mercuri .loi Vineri 8Lmbâtâ

23242526272818. M. Dolicarp-f All. cap. 8. loan D. Dar. larasie Areb. Dâr. Dorfirie Dpisc. Dar. Drocopie Dscap. Ouv. Dâr. Vasilie Ouv. Mfa. Dudoebia

78910111213Roma Ap. loan Dogos. Drancisca 40 Mucenici Reraclie Rrigorie LutrosiaRroprietar, redactor respundator fi editor: 1081? VvbOLX.__________________

Du tipariul lui Otto NüZsl iu Ora

vegbm.ro