DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul X Num rul 7 (140) 5 septembrie 2008 GRATUIT

Licen pentru Festivalul din Chi oda?

De doi ani, iat , Chi oda st , în august, sub semnul a dourb tori. Pr znuirii Hramului Bisericii Ortodoxe, prin Ruga

de Sînta M ria Mare, i s-a ad ugat o a doua, laic , prin caredoi instrumenti ti ai locului, disp ru i prematur dintre noi,sunt omagia i, pentru talentul i omenia lor, printr-un Festivalce le poart numele.Triste e destul , dar i bucurie la o asemenea manifestare.Familia, prietenii i cei ce i-au cunoscut i îi regret suntab tu i, iar noi, ialal i i concuren ii ne-am bucurat i înacest an din cam acelea i motive. Ne-am bucurat nu numai

Festivalul merge, solid i b os, mai departe, ci mai alespentru c aceast edi ie a fost deasupra celei dintâi, dinaproape toate punctele de vedere. O, sensibil, mai bun orga-nizare, spectatori cam de trei ori mai mul i, sume disponi-bilizate cu mult mai mari, num rul de concuren i i de jude ereprezentate i el mai mare, partenerii media mai numero i.La aceste am nunte semnificative, de natur cantitativ , seadaug valoarea în sine a concuren ilor, buna sincronizare aorchestrei „Ghiocelul” cu ace tia (s-a repetat cu fiecare înparte) i presta ia corect a juriului. Punem pe seamaamplific rii lipsa de str lucire a invita ilor, care, cu excep ialui Petric Moise & „Virtuozii Banatului”, nu ne-au înfrisonat.Revenind, îns , apreciem c toate plusurile, cantitative icalitative, au crescut seriozitatea, profesionalismul, popu-laritatea, deci, finalmente i cota festivalului chi ozean.Ca s nu ave i cumva sentimentul c totul a fost perfect,amintim c sonorizarea a avut destule momente de preca-ritate, iar puterea sta iei a fost sub nivelul decibelilor la carecomentau spectatorii, de trei ori mai mul i ca anul trecut. Darnu sta ar fi r ul cel mare. A a cum am v zut, auzit i în eles

au decurs lucrurile, buba este într-alt parte. A existat oanume tendin de minimalizare a celor care au fost chiarfinan atorii principali ai festivalului. Abia dac s-a rostitnumele Consiliului Local i al Prim riei Giroc, în schimbprezentatoarea nu a sc pat nici un moment s subliniezenumele sponsorului. Se cuvine s preciz m c pentruaceast edi ie a muncit, câteva s pt mâni, o întreag echip ,pe brânci. i atunci cum s nu ne sup m c nu s-a datCezarului ce i se cuvenea Cezarului i c doar unii î i arogmeritele i se umfl în pene? Ba, ne sup m i zicem cproblema trebuie tran at rapid. Prietenia care l-a legat peNistor Gara de cei doi disp ru i i efortul financiar din celedou edi ii (atât cât a fost), nu îi dau dreptul s pretind cuvoce tare c va scoate licen pentru organizarea acestuifestival. Nu pentru c ideea este de prost gust, ci pentru cSivu i Cosmin Golban apar in comunit ii i nimeni nu lepoate confisca numele. De organizarea Festivalului estenormal s se ocupe Prim ria i Consiliul Local.

SumarFirme de top: Tekin p.2Noul arhitect p.2Poli ia la datorie p.3Festival de folclor p.4-5Cet ean de onoare p.6Balon cu aer cald p.7F.C. Chi oda la start p.7Ansamblul „Ghiocelul” p.8

Dup ce am ob inut Titlulde Cet ean de Onoare

Dup atâta în are,În taina gândului îngân:Chiar de m umplu de onoare,Eu tot pârlit o s r mân.

Petru Chira

Un epigramistautentic

Petru Chira se simte în mediul epigramaticprecum pe tele în ap . Figur bine cunoscut înlumea umorului, cu prec dere în partea de vesta rii, membru a numeroase cenacluri satiricei unul dintre fondatorii Uniunii Epigrami tilor din

România, Petru Chira, prin epigram , versuri îngrai b ean, parodii, poezie liric , sonete, esteunul dintre cei mai prolifici autori de la noi.Numeroase îi sunt c ile care-i poart sem-

tura i a a cum m rturise te, „am scris i ampublicat de toate“. Epigrama pare a-i fi îns celmai drag i apropiat gen literar. Am spus genliterar, pentru c astfel categorise te epigramaacademicianul erban Cioculescu, stârnindmânie multor critici literari, care au trimis i încmai trimit epigrama la periferia literaturii. În ceeace ne prive te, îi d m dreptate lui Cioculescu.Epigrama, prin rigorile i efectul ei, reprezint ofigur distinct , stând cu cinste al turi decelelalte genuri literare cunoscute: proza,poezia, teatrul.Autorul nostru scrie de mult vreme epigram ieste unul dintre foarte pu inii autori care tiu ceeste epigrama veritabil . Nu strig tur sauchiuitur , nu calambur, catrenul de spectacolsau madrigalul, ci epigrama, în esen a ei. De aicii m estria cu care îi st pâne te elementele

definitorii: ritmul, rima, prozodia, incanta ia,precum i construc ia ideatic surprinz toare, încare, trei versuri construiesc o logic , r sturnatapoi surprinz tor, printr-o aparen fals ilogic aversului patru, care d peste cap toatconstruc ia ini ial . Petru Chira este st pânpeste toate aceste mecanisme, ordonându-leperfect. Pentru c asta este ideea fundamental .Epigrama trebuie s fie o realizare în patruversuri, perfect . F silabe aiurea i accentederanjante, rime asonante sau delir verbal.Dincolo de aceast obligatorie form , i fondul,ideea, trebuie s fie pe m sur . O medita ie, oconstatare profund , o mic filozofie din caremusai s ias exploziv morala, întotdeaunanea teptat pentru lector, ca o punere la punct aunor lucruri, ca o victorie punctual i deplin .Asupra prostiei, rapacit ii, tic lo iei umane etc.Din acest punct de vedere, Petru Chira este,

îndoial , un înving tor. Textele lui rezist .Prin melodia interioar a versurilor, în care nuexist nici o poticneal , prin suprema realizare:poanta. i prin aceast carte ne demonstreaz

epigrama poate fi leac pentru orice tar . Cochiului artistului nu trebuie s -i scape nimic ichiar nu-i scap . Pentru c n-are prejudec i iceea ce trebuie spus, spune.Petru Chira, un epigramist autentic i o viitoarecarte care merit citit .

Mircea Cavadia,umorist, Re a

Petru Chira – Cet ean de Onoare!Am tr it s-o vedem i pe asta! Prin hot rârea Consiliului Local, celebrul epigramist Petru Chira a devenit, însfâr it, Cet ean de Onoare al Girocului. Sigur c dup imensele servicii pe care le-a adus comunei sale (depromovare a imaginii), aptezecistul Chira nu ar fi trebuit s a tepte atâta acest moment.Domnia sa a împlinit, în iunie, aptezeci de ani, iar acordarea acestui titlu se leag , presupunem, de respectivuleveniment. Argumentul principal trebuia s fie, totu i, altul. Înainte de a ine seama de vârst , trebuia judecatperforman a i faima adus comunei.În semn de pre uire i de respect pentru truda sa, pentru miile de nop i nedormite i pentru talentul s u îi preg timapezecistului un volum reprezentativ de epigrame ce va intra la tipar în zilele urm toare i ce se va lansa în

ziua în care maestrul va fi încununat cu Titlul de Cet ean de Onoare al comunei.

O întrebare pentru Pri-Marele comunei

Am aflat cu oarecare surprindere c , de i încheiatla nivel de comun , asfaltarea continu . Despre ceeste vorba?În urma lucr rilor de asfaltare a drumurilor comunale, demare utilitate i efect, am realizat c este necesar a se

continua asfaltarea a înc doustr zi. Prin aceste lucr ri se vascurta accesul spre Calea

agului, benefic pentruchi ozeni, mai ales. Acest drumva fi o continuare a str ziiPrim verii, pe lâng cimitirul dinChi oda, traverseaz caleaferat , apoi merge, în paralel cuaceasta, pân în fa a intr rii2CET. Cu siguran , cei mai în

vârst î i aduc aminte c aceast variant erafunc ional cu mul i ani în urm . Era o poart de ie iredin Chi oda spre fabricile din Calea agului, însdatorit lucr rilor de industrializare de dinainte de ’89 ia depunerilor de moloz i gunoi aceasta a devenit,practic, de nefolosit. Desigur, înainte de asfaltareaacestui tronson de peste 1.200 de metri se va faceigienizarea loca iei din col ul CET, redându-se astfelcircuitului agricol terenurile ce au fost puse în posesiacelor îndrept i, conform Legilor Fondului Funciar.Totodat , de la 1 august acolo exist paz non-stoppentru prevenirea depunerii de moloz i alte materialenetrebuincioase.Cel de-al doilea drum, care este o continuare a str ziiGloria, înspre calea ferat i apoi paralel cu aceasta,pân la barier , a ap rut ca necesitate datoritdezvolt rilor din zon . Consider m c prin aceaststrad se va degreva o parte din aglomerarea produsde mijloacele de transport care circul pe strada Gloria,între Semenic i Eroilor.Amândou lucr rile au fost supuse aprob rii ConsiliuluiLocal, fiind o consecin a solicit rii cet enilor, dar i aagen ilor economici din zon . Pe parcursul anului viitorvoi solicita sume de la bugetul local pentru asigurareailuminatului public pe aceste tronsoane, în vedereapreîntâmpin rii accidentelor i a actelor antisociale.

George LÂN

George LÂN

FIRME DE TOP

Ali Tekin este originar din Tur-cia. A boxat, ca profesionist, lacategoria grea, în Canada idup ce i-a ag at m nu ile încui a devenit antrenor. Îns ,dup un an i, s-a hot rât s re-nun e definitiv de box i a des-cins la Bucure ti. A intrat laFacultatea de Sport, pe care aabsolvit-o, îns , c torit fiind, atrebuit s i între in so ia i ceitrei copii. i s-a angajat ca direc-tor i apoi director de vânz ri pezona de Vest, la o firm produ-

toare de u i metalice. Drumu-rile nenum rate în Ardeal iBanat i-au oferit posibilitatea scunoasc oamenii i aproapetoate ora ele, mici i mari, dinaceast parte de ar . Cel mairapid i mai adânc i-a intrat lainim Timi oara, unde, se sta-bile te cu familia, în 1999.Aici întâlne te câ iva prieteni in-tra i în afaceri cu termopan, carese ofer s îl sprijine. În 2001, în-fiin eaz S.C. TEKIN S.R.L.,specializat în produc ia i co-mercializarea de u i, ferestre, to-curi, obloane de termopan. Lacare s-au ad ugat apoi bazine irezervoare, pardoseli, dale, arti-cole de acoperit pere ii i plafo-nul, articole sanitare: c zi, cuve,du i, chiuvete, lavoare, bideuri,toate din material plastic.

Principii s toase=dezvoltareDe la trei angaja i s-a ajuns,acum, la 60, to i cu carte demunc , iar de la spa iul închiriatîn ora la aceea i formul , însmai mare i la Chi oda. A a cumspunea domnul Ali, salariul esteunul satisf tor i fiecare anga-jat este pl tit în func ie de ceeace face i de realiz ri. i a maisubliniat dou aspecte. Respec-tându- i partenerii de afaceri isalaria ii i a teptând s i se

spund cu acea i moned , nua întârziat niciodat cu plataacestora i nici cu plata obliga ii-lor c tre stat. Al doilea ine tot deprincipiile patronului. Nu a recurs

niciodat la credite i apreciem nu este nevoie s explic m

de ce.Firma Tekin apeleaz la cincimari firme din str in tate, spe-cializate pe: profile, feronerie,arm -turi pentru profile, utilajepentru tâmpl rie PVC (atelier),pentru care sunt unici distribuitoripe ar . Firma de ine i exclusi-vitate pe vestul

rii, îns doar pen-tru linii de tâmpl riePVC, profile PVCcu 4 sau 6 camereKMG, feronerie dela A la Z (toate sis-teme de închiderela u i i ferestre),plase diverse, u ide interior, exterior,simple i culisantei alte produse.

Concuren a? Nicipomeneal !Fiindc pe piasunt nenum -ratefirme de acea iprofil, l-am întrebatpe domnul Tekindac se teme deconcuren . Nicipomeneal , câtvreme este unicdistribuitor pe arla produsele pome-nite, iar pentru cel lalt are exclu-sivitate pe zona de Vest.Patronul, îns mai are înc douatuuri. Raportul pre /calitate esteunul foarte bun i, din acestmotiv, la cele nou magazineproprii (patru la Timi oara, trei laArad, unul la Lugoj i unul laChi oda) lucrurile merg strun .Ambi ia de a fi între cei mai bunii c uta i de pe pia îl face pe

dom’ patron lucreze cât maiprofesional. Î i selecteaz doaroameni foarte buni, pe care îipl te te corespunz tor, se gri-je te de s tatea i securitateavie ii lor i are contracte cu uncabinet de medicin a muncii i

cu o firm de consultan pe liniede protec ia muncii. De aseme-nea, de doi ani lucreaz dupstandarde interna ionale, ates-tate pentru calitate i pentrumediu (cu ISO – 14001/2005 iISO 9001/2001). Dup acestestandarde firma este orientat

tre implementarea unui sistemintegrat de CALITATE-MEDIU,

cu accente, în special, pe satis-facerea preten iilor na ionale iinterna ionale din aceste dome-nii i, fire te, a clien ilor.

Performan i caritatePerforman ele patronului AliTekin i a firmei domniei sale afost i continu s fie apreciate,nu numai de clien i, ci i în com-peti ia cu firmele de acela i pro-fil: fabricarea tâmpl riei dinPVC cu geam termopan. i areu it s se impun atât pe planlocal, cât i na ional. În 2002 i2004 a ocupat locul 11 înTOPUL NA IONAL, în 2004locul 3 pe jude , i locul 16 la

nivel de ar , iar în 2005 i 2006locul 11, respectiv locul 25 laacela i nivel.Ali Tekin este cet ean români are inim mare. A f cut i

continu s fac gesturi de cari-tate, ca sponzorizare, pentrucoli, biserici, prim rii i alte sta-

bilimente, suportând din buzunarcostul materialelor i al manope-

rei. Dar mai putem ad uga ialte gesturi de omenie cum ar fialimentele donate pentru o Casde b trâni din jude ulArad i ajutorul în bani pentrucoala Waldorf din Timi oara.

Este aproape inutil s mai spu-nem c , având firma la Chi odai ca-s la Par a, generozitatea

omului de afaceri turc s-a mani-festat substan ial, i pe razaacestor localit i.Cum precizam, Tekin este pepia din 2001 i de atunci esteîn continu dezvoltare. Acestlucru se vede i din evolu ianum rului de angaja i. Dac în2001 erau doar trei, în 2004

acesta cre te practic de apte orii ajunge la 21. Din 2005 se du-

bleaz i atinge 43, iar în 2007cre te i ajunge la 48, pentru caîn 2008 s se stabilizeze la 60.Sigur c au existat i exist fluc-tua ii de personal, dar, s nuuit m, oamenii sunt dificili, în ge-neral, i este greu s -I alegi pecei de calitate. Din chiar acestmotiv exist o permanent

utare de oameni serio i i dor-nici s lucreze într-un colectiv în-chegat i dinamic.

Cifrele i omul „vorbe te“Dar despre cre terea firmei neputem da seama mai ales din ci-frele pe care le dezv luie Bilan ulcontabil, prezentate i pe inter-net. S vedem cum stau lucrurileîn acest sens. În 2004 cifra deafaceri atingea 23 miliarde leivechi, iar profitul 4,1 miliarde. În2005 cifra de afaceri aproape cs-a dublat: 43 miliarde i la fel iprofitul (7,7 miliarde). În 2006cifra de afaceri cre te din nou iatinge 50,7 miliarde lei, îns pro-fitul scade u urel la 5,9 miliarde.Iar pe anul trecut, în 2007, cifrelesunt, practice, acelea i.Ca s ne facem o imagine câtmai complet despre cei doi Te-kini (firma i omul), încerc m

complet m imaginea firmeicu cea a b rbatului care oconduce. Nu constitu ia fizicne-a impresionat la Ali Tekin, cilumina din ochii s i, blânde ea ipolite ea ce par a-i fi structurale.La care am putea ad uga notade fair-play fa de colegul s u,directorul de vânz ri al firmei,ce-l înso ea, nu ca translator, cimai degrab ca prieten. i vmai spunem câteva lucruri.Domnul Ali este c torit cu oromânc , are trei copii pe care-iador , iube te toate sporturile i,

torind, îi place s întâl-neasc locuri noi, oameni noi.

turcu’, se vede, e tot un fel deromâna .

George Lân

S.C. TEKIN S.R.L. DIN CHI ODA50,8 miliarde lei cifra de afaceri i 5,9 miliarde profit în 2007

„COSMETICA ADRIANA”

Strada „Nicolae Firu” din Chi oda g zduie tede la 1 iunie, la num rul 29, Cabinetul deCosmetic „COSMETICA ADRIANA”.Aici pute i beneficia de tratamentecosmetice adecvate tipului de ten cuproduse cosmetice elve iene „Floritene”,epilare cu cear de unic folosin , vopsitgene & sprâncene, masaje faciale etc.Orarul cabinetului: mar i, miercuri, joi ivineri între 10-13 i 15-20, iar sâmb ta întreorele 9-16.

ANGAJ RIBEGA ELECTROMOTOR SA Timi oara (Bul.Republicii, nr.21), produc tor de motoareelectrice asincrone trifazate i monofazate deuz general i cu destina ie special ,angajeaz tineri sau persoane serioasepentru sec ia de turnare sub presiune aliajede aluminiu.Se asigur calificarea intern, printr-unprogram propriu de colarizare, pe durata

ruia se pl te te un salariu motivant itichete de mas . Informa ii la telefoanele:0256/492004 i 492005.Email: emt@electromotor.ro iwww.electromotor.ro

Arhitectul Ivan ne-a p sit. Tr iasc noul arhitect!ADMINISTRA IEÎncepând cu 2 iulie ac dl. Lucian Ivan,arhitectul Girocului, i-a depus cererea deschimbare din func ie din motivepersonale. Suntem convin i, îns , c înspatele acestei demisii exist anumitecestiuni ce l-au determinat pe domnularhitect s recurg la acest gest. Pentru a

muri situa ia, ne-am adresat domnuluiprimar Toma.Din 2002, în virtutea sarcinilor din fi apostului, a reu it s solu ioneze multe dintreproblemele de urbanism ale comunei, sorganizeze un sistem eficient de eliberare alCertificatelor de Urbanism i al Autoriza iilor de Construire, cuprogram ri pentru a evita prelungirea timpului de eliberare,precum i revenirile dese ale solicitan ilor.Cu toate acestea, datorit num rului mare de PUZ-uriaprobate de Consiliul Local în diferite zone din extavilanulcomunei, planuri ce necesit o strict i competent supra-veghere a tuturor construc iilor din zon , se pare c dl. Ivana fost cople it de multitudinea problemelor. Prin urmare, înunele cazuri lucr rile s-au efectuat cu nerespectarearegulamentului PUZ-urilor. Cum Girocul este in fruntealocalit ilor din jude prin gradul de urbanizare, atractivitateapentru investitori nu este greu de ghicit.În 2007 s-a eliberat un num r de 1003 Certificate deUrbanism i 445 Autoriza ii de Construire. Num rul lorexprim volumul de munc ce trebuia depus pentru

respectarea legalit ii în dezvoltareaacestei zone. În unele situa ii, cople it decomplexitatea problemelor, dl. arhitect aomis una din cele mi importante sarcini cele avea i anume aceea de asupraveghea respectarea condi iilorimpuse prin Autoriza ia de Construire.Astfel, spre exemplu, unele case de locuitau fost „înlocuite” cu termenul de„locuin e colective” ceea ce a creatnemul umiri din dou motive. Zona s-asupraglomerat, iar edificarea pe verticala unor asemenea cl diri, a sfidat, prin

dimensiuni, locuin ele simple (P+M). Iar în al doilea rândpentru c aceste zone sunt declarate reziden iale.Înainte de a r spunde la întrebarea pus de ConsiluiulJude ean, dl. arhitect Ivan a solicitat desfacerea contractuluide munc . Pentru lini tea celor ce citesc „DC”, precizez cnu au fost semnalate prejudicii, ci doar înc lc ri ale unornorme sau regulamente, motiv pentru care nu poate fi vorbade daune.Pentru desf urarea în bune condi ii a activit ii în acestserviciu, am dispus angajarea cu contract par ial de munc adlui. arhitect Florin Roman, pân la concursul pentruocuparea acestui post. Consider c prin plecarea domnuluiLucian Ivan a crescut vigilen a in cadrul întregului colectiv imai ales a celor implica i în semnarea actelor în conformitatecu Legea nr. 50, privind construc iile.” George LÂN

arhitectul Florin Roman

Blând i manierat, dar cu pumnii ca piatra...

Preocupa i fiind de toateproblemele cet enilor comunei,i cum siguran a i protejarea

bunurilor lor este una dintre celemai importante, am stat devorb cu dl. Florin Hulu ,subinspector, ef al Poli ieiComunale Giroc. De la domniasa am aflat: cele mai ispiti-toare obiective ale ho ilorsunt casele în construc iecare sunt abandonate petimpul nop ii i week-end-uri.În absen a unui paznic,infractorii pot s i facnestingheri i de cap, a a cse produc furturi de mate-riale de construc ie, unelte,instala ii electrice i sanitare,

amd. Un furt de asemeneagen s-a produs în comun înperioada 15-18 august a.c. ia fost sesizat în data de 19august. Infractorul a for at

a termopan de pe terasaparter a unei asemenea case,

mas deschis rabatat, i asustras dou drujbe, treiborma ini (probabil c maiavea de gând s dea i alte„g uri”) i un polizor unghiu-lar de mân , valoarea total abunurilor „speriate” ridicân-du-se la suma de 2830 RON.Autorul, c ruia tare mult i-ar fipl cut s r mân neidentificat,a fost prins în zona G rii deNord din Timi oara, unde avândut bunurile furate pentru

suma de 200 RON. El senume te Aurel F., are 50 de anii domiciliul în comuna Stâlpi,

jud. Suceava. Bunurile au fostrecuperate i restituite proprie-tarului de drept, integral. Poli iaface un apel c tre persoanelecare au case în construc ie s leasigure pe timpul nop ii, înweek-end-uri i pe perioadele încare sunt sis-tate lucr rile, cuoarece sisteme de paz ,sisteme de alarm sau pazniciîn carne i oase, cheltuielile cuei putând fi mult mai mici decâteventualele pagube.O alt problem pe care ne-asubliniat-o domnul Florin Hulueste aceea c diver i indivizi seconfund pe ei în i cu IonelPascot i drumurile comuneicu circuitele de vitez . În acest

sens, împreun cu Prim ria iConsiliul Local s-a analizatposibilitatea amplas rii unorcalmatoare de vitez . Radarul,calmatorul de vitezomani, nu vafi achizi ionat înc , pentru ceste incompatibil cu antichitateade ma in din dotarea poli iei,îns se fac demersuri pentruachizi ionarea unei ma ini de-cente, dotat , bine-n eles, curadar.Poli ia are în perspectivînfiin area unui grup de ac iunecomunitar , împreun cureprezentan i ai societ ii civile:Prim ria, Consiliul Local, Poli iaComunitar , ONG-uri, Bisericilei colile, cu scopul de a g si i

aplica metode de combatere ainfrac ionalit ii în mediul rural.Prima dat se vor desf uraac iuni de informare a cet -enilor cu privire la prevederile

legale din diferite domenii(circula ia elevilor, montareacalmatoarelor de vitez ), iarapoi se vor desf ura ac iunicomune în vederea preveniriifurturilor din locuin e i depist riiîn flagrant a autorilor. Suntgândite i ac iuni de combaterea consumului de alcool la volan,în comun cu structuri aleInspectoratul Jude ean dePoli ie Timi .

Daniel ILIE

Un poli ist bun e un poli ist comunal!

În ciuda temperaturilor ridicate i a vacan ei,poli tii comunitarisunt pe baricade.Faptele de glorie suntrelativ pu ine înaceast perioad , însbine este c nu lipsesccu des vâr ire.În baza tematiciiperma-nente, s-acontinuat ac iunea deavertizare a cet enilorpentru p strareacur eniei în fa aimobilelor în carelocuiesc i cosireabenzilor înierbate. Înaceea i not deresponsabilizare seînscrie i avertizarea cresc torilor debovine, care sunt obliga i s înso eascanimalele pe dru-murile publice la i dinspreislaz. Cresc torii de ovine au obliga ia s iîmprejmuiasc stânele, astfel încât s sediminueze pericolul produ-cerii unor pagubepe timpul nop ii.Poli tii comunitari giroceni au participat înzilele fierbin i din aceast var la stingereaa trei incendii al turi de pompierii voluntari.Iar în baza HCL nr 125/ 7 iulie acl-au amendat cu 500 lei pe Vasile Pintea,din Timi oara, încât acesta s se dezbarede urâtul obicei de a depozita gunoaielepersonale în peri-metrul i sub nasul nostru.

Mentenan cu toporulÎn data de 26 august, un paznic din Chi odaa sesizat c pe drumul spre poligon, la cca.1,5 km, o ma in fumeg . Deplasat la fa alocului, echipajul Poli iei comunitare Giroc, i-a identi-ficat pe Florin Z gan i Alina ain,concubina pri-mului, ambii din Chi oda,care dezmembrau autotu-rismul cu, iaauzi i, un topor...

Susnumi ii pretindeau c au g sit ma ina în

acela i loc, cu o zi înainte i c nucuno teau nici cine este proprietarul i nicicine sunt cei care au incendiat-o. Noicredem c ei vroiau doar s-o repare, camcum i-a reparat Becali Maybach-ul, curanga. Cei doi au dat cu subsemnatul, iarcazul a fost preluat de c tre Poli iaComunal Giroc.Culmea este c paznicul care a sesizatincendiul tia despre dispari ia ma inii i-lcuno tea chiar pe proprietar. Acesta locuiala doi pa i, în Fratelia, i era aproape distrus

autoturismul Renault Kangoo i-a fostpal-mat de la domiciliul personal.De la aceast faz , dosarul a intrat înaten ia Sec iei nr.3 de Poli ie din Calea

agului. Bunurile din autoturism, fvaloare, au fost recuperate. De la aceea iadres , adic de la cea a p gubitului, aumai disp rut un DVD i cheileautoturismului în cauz . C altfel, tot larang se ajungea...

George LÂNDaniel ILIE

Poli tii comunitari pe metereze

De i la televizor s-au auzit de multe infrac iuni legate de via a omu-lui, jude ul Timi nu excela la acest capitol. Vara aceasta, cel pu inîn ultimele trei s pt mâni, Parchetul de pe lâng Tribunalul Timis-a înc rcat în mod considerabil cu spe e de aceast natur .Practic, c ldura a luat min ile oamenilor i ace tia au început s sebat , iar de la b taie la a pune via a în pericol i a ucide nu estedecât un pas.Acest articol nu se vrea a fi decât un avertisment la consecin eleunei discu ii contradictorii i a unor lovituri.Infrac iunile contra vie ii se refer la punerea în primejdie a exis-ten ei persoanei atacate sau la uciderea unei persoane. Pentru aexista aceast infrac iune de cele mai multe ori rezultatul dorit se re-alizeaz printr-o ac iune, cum ar fi de împu care, înjunghiere saustrivire. Îns , s-a întâmplat ca moartea s survin i ca urmare aunei inac iuni, dar numai în acele cazuri în care f ptuitorul aveaobliga ia de a ac iona i de a împiedica moartea persoanei sau/ iatunci când f ptuitorul pune în pericol via a p ii v mate i nuface nimic pentru a o salva.Evident c între fapta de ucidere i moartea p ii v mate trebuie

existe un raport de cauzalitate pentru ca faptuitorul s fie tras laspundere.

De cele mai multe ori nimeni nu vrea s ajung la a comite o in-frac iune de omor sau o tentativ la aceast infrac iune. Dar, din p -cate, o simpl lovitur aplicat într-o parte vital a corpului se poatetransforma într-o astfel de fapt nedorit .Pentru a discuta de omor trebuie ca uciga ul s fi ac ionat cu in-ten ie direct sau indirect în momentul comiterii faptei, adic s fidorit s vâr irea acestei infrac iuni sau s fi putut prevedea con-secin ele faptelor sale.

rerea mea este c foarte rar cineva dore te moartea celuilalt, darjudec torul din p cate nu poate de fiecare dat s stabileasc ati-tudinea exact a infractorului.

i atunci practic i loviturile care duc la moartea persoanei pot fi in-terpretate uneori drept fapte de omor. Pentru a nu c dea victime aledestinului i pentru a nu ne confrunta cu probleme de acest gen ipentru a nu fi în postura a de a ne dovedi nevinov ia sfatul cel maibun este evitarea certurilor i a b ilor, precum i a anturajului du-bios.Motivele acestor fapte sunt multiple, începând de la neîn elegerileîntre vecini legate de delimitarea propriet ilor, a goanei dup avere,a infidelit ii, precum i a avansatei st ri de ebrietate.Pedeapsa pentru infrac iunea de omor în forma simpl estecuprins între 10-20 de ani, iar în forma calificat de 15 pân la 25de ani. În cazul tentativei, limitele pedepselor se înjum esc.

JURIDIC O lun plin de violen

PSIH-OLOGUL ECHIPEI

Un PSIHIATRU este, înainte de toate, un medic care, dup absolvirea facul iide medicin , a f cut i o specializare (reziden iat) într-una din ramurile medici-nei, i anume psihiatria. Nu exist facultate de psihiatrie, cum cred unii. Psihia-trul ajut oamenii cu probleme psihice grave i foarte grave – schizofrenie,psihoza maniaco-depresiv , demen e etc – folosind în primul rând medicamentei abia apoi abilit ile sale de comunicare i de în elegere a oamenilor afla i în

suferin . Bineîn eles c un psihiatru poate ajuta cu atât mai mult pe cei cu su-ferin e mai pu in grave. Un psihiatru care vrea s fie i mai bun în meseria sa,poate face o preg tire în plus, de genul unei form ri în psihoterapie. Repet, astape lâng facultatea de medicin de ase ani i reziden iatul de psihiatrie decinci ani.Pe de alt parte, PSIHOLOG este cel care a absolvit facultatea de psihologie.Absolven ii de psihologie mai fac fie un masterat într-unul din domeniile aplica-tive ale psihologiei (psihologie organiza ional , psihologie clinic etc.), fie o for-mare într-o form sau alta de psihoterapie. Psihiatria i psihologia secompleteaz reciproc, psihologia se ocup mai mult de omul normal. Oameniicare apeleaz la psiholog au o problem mai mult sau mai pu in grav , o pro-blem care le st pe suflet i care trebuie rezolvat . Psihologul încearc s îlajute pe om, s îl asculte, s îl în eleag i s împ rt easc problema cu el,îndrumâdu-l s ia deciziile cele mai potrivite pentru a solu iona problemele cucare se confrunt . Psihiatrul se axeaz mai mult pe omul cu probleme mentalegrave i foarte grave, fiind obligat prin natura sa de medic, intervin cu me-dicamente i intern ri în spital, la nevoie. A adar, PSIHOTERAPEUT este:1. fie un medic psihiatru care, pe lâng facultatea de medicin i specializareasa în psihiatrie, a f cut i o preg tire separat într-o form sau alta de psihote-rapie;2. fie un psiholog care, pe lâng facultatatea de psihologie i eventual un mas-terat de doi ani, a f cut i o preg tire separat într-o form sau alta de psiho-terapie.Rela ia medic-pacient este una special , fiind foarte sensibil i extrem de vul-nerabil . Fiecare trebuie s g seasc terapeutul cu care s stabileasc o leg -tur bazat pe încredere. Este foarte important atunci când nu avem cu cine

vorbim, cui s ne desc rc m, s g sim o persoan potrivit care s ne as-culte f a ne judeca ac iunile i care s ne ajute s g sim solu iile cele mai po-trivite pentru rezolvarea problemelor.

Vesna RADIN

Diferen a între PSIHOLOG i PSIHIATRU

Premize bune dup prima Edi ie

Câteva am nunte semnificative, succesul i mai alesconcluziile la Prima Edi ie a Festivalului ne-au înt ritconvingerea c Edi ia din acest an va cre te caamploare i calitate. Cum spuneam, buna organizare imedierea faptelor folclorice petrecute la Chi oda,condi iile asigurate participan ilor (sonorizare, acom-paniament, cazare & mas , timp liber i corectitudineajuriz rii, dar i marea popularitate i pre uire de cares-au bucurat Sivu i Cosmin Golban între colegii debreasl i iubitorii de folclor autentic au f cut caFestivalul chi ozean s fie catalogat, din start, ca unulserios i atractiv. Cre terea cantitaiv i calitativ a

acestei Edi ii a fost posibil i urmare unei foarte bunemediatiz ri la nivel na ional i a cre terii valorii premiilor,la care, se tie, tinerii participan i, tot mai pragmatici dinacest punct de vedere, trag întotdeauna cu ochiul.Atacând latura financiar , suportul material alFestivalului-concurs, adic , preciz m c i acesta aînregistrat o cre tere substan ial . Fa de 25.000 leialoca i pentru Prima Edi ie, anul acesta Consiliul Locala disponibilizat, cu opt voturi din 12, 40.000 lei, sum lacare Consiliul Jude ean Timi a plusat cu 1800 lei.Acestora li s-au ad ugat i anul acesta familia Mariai Nistor Gara , care au sponsorizat solidele i lichidele

„topite” în cele dou zile la Casa Na ional , aranja-mentele scenice i focul de artificii.

Concursul propriu-zis

Menit s contribuie la descoperirea i promovareatinerelor talente interpretative, Concursul de la Chi odas-a derulat pe dou sec iuni: soli ti vocali iinstrumenti ti. Din cei 38 de concuren i (din Serbia,Republica Moldova, 12 jude e i Bucure ti) veni i s iadjudece Marele Premiu i Trofeul (30 vocali ti i 8instrumenti ti) doar trei soli ti vocali s-au împotmolit lapreselec ie. Câteva acorduri interpretate de fiecaredintre ei, dintr-o doin i un cântec de joc (f acom-paniament), au fost suficiente încât Juriul profesinist

trag concluziile i s lase în Concursul propriu-zisdoar 35 concuren i.Repeti iile individuale cu Orchestra „Ghiocelul”(aplecat cu responsabilitate, d ruire i impar ialitate pepartitura fiec ruia), au asigurat evolu ii bune, sincrone,încât concuren ii au fost scuti i de surprizele nepl cutede anul trecut, când, în câteva situa ii, celebrit ilereunite sub gloriosul stindard „Virtuozii Banatului” auluat-o, bini or, pe ar tur .

Sub semnul „Semenicului”

Manifest rile au început diminea a, cu o slujb oficiatîn memoria lui Sivu i Cosmin Golban, ce au datnumele Festivalului chi ozean, i a continuat la CasaNa ional cu preselec ia concuren ilor.Festivalul-concurs a fost deschis de Ansamblul„Ghiocelul”, cu un moment coregrafic emo ionant,realizat special de tinerii dansatori giroceni i gânditensemble de Ileana Szabo i Victor Jicherean i despiciul primarului Iosif Ionel Toma. A urmat evolu iaprimei grupe de 18 concuren i acompania i, cumspuneam, de Orchestra „Ghiocelul”. i a venit rândulOrchestrei i a Ansamblului „Semenicul” din Re a.Afla i în form excelent , Ramona Vi a, C linaPî lea i R il Vincu ne-au încântat cu doine icântece de joc din Banatul de munte. Dansatorii

eni, îns , atât de faimo i în perioada maestruluiAfilon i în cea urm toare ne-au p rut u or obosi i, iar

evolu ia lor u or sub a tept ri. Re enilor li s-aual turat, apoi, Aurelia Ardelean, Maria Miu-Sorescui Doru Moldovan.

Spectacolul de Gal i „Virtuozii Banatului”

Dac prima zi de Festival a stat sub semnul„Semenicului”, neîndoielnic, în cea de-a doua ne-auînfrisonat i fermecat „Virtuozii Banatului”& PetricMoise, cu cânt rile lor agiev rat b ne, pe maimulte voci. Înaintea domniilor lor, îns a evoluat ceade-a doua grup de concuren i, fiecare cu o doin (solo)i un cântec de joc cu acompaniament. Seara a

continuat cu Aurelia Ardelean, Cristina T cin , MariaDan-Golban, George Adam, Denisa V lungan, IoanDr gan, Petric Miulescu-Irimic i Stana Izba a,afla i al turi de instrumenti tii de la „Ghiocelul” i chinui iîn bun parte (ca i noi!) de o amplificare potca .

Prin cântecul lor au adus omagii celor doi disp ru iDumitru Stoic nescu, Monica tiopoane, CarmenBiriescu i Maria Gara , acompania i de un taraf dincare ace tia f ceau parte.Atât de a teptat , evolu ia laurea ilor a confirmatcorectitudinea presta iei juriului. i, implicit, valoarea lorindividual . Ne-au impresionat prin calit i vocale i deinstrumenti ti, deosebite, seriozitate, autenticitateapieselor interpretate i a costumelor. Iar dup aplauze istarea de spirit, apreciem c i cei peste 1.200 despectatori prezen i în fiecare sear au împ rt itacelea i emo ii i gânduri.

Pu in sub nota maxim !

Indiscutabil, aceast edi ie a Festivalului „Sivu iCosmin Golban” a fost deasupra celei dintâi.Eviden iem un num r mai mare de participan i i despectatori, premiile mai consistente, o mult mai bunsincronizare a orchestrei cu concuren ii, num rul departeneri media de câteva ori mai mare, un buget cumult mai consistent, un juriu profesionist. Dacimpresiile transmise prin viu grai i mediatizarea vor fide acela i nivel suntem convin i c edi ia urm toare vafi i mai sus.Festivalul de la Chi oda a fost, f nici o îndoial , unmare succes. Îns , cu toate acestea, suntem datori ssesiz m i câteva fisuri. Larma excesiv a spectatorilor,deficien ele sonoriz rii i lipsa capetelor de afi nedetermin , totu i, s nu acord m not maxim .

Chi oda FESTIVALUL DE FOLCLOR

Prima ac iune a Serviciului Social al Prim riei

VALOAREA PREMIILOR

-Marele premiu- 2000 lei-Premiul I- 1500 lei-Premiul II- 1000 lei-Premiul III- 500 leiS-au acordat pentru fiecare din sec iuni-Premiul Special I- 200 lei-Premiul Special II- 200 lei-Men iune I- 200 lei-Men iune II- 200 lei-Men iune III- 200 lei

LAUREA II FESTIVALULUI

Marele Premiu i Trofeul festivalului – tefan Moac(trompet ), Mehedin i

Sec iunea soli ti instrumenti ti

Premiul I - Radu Neme (vioar cu goarn ), BihorPremiul II – Remus Novac (taragot), TimiPremiul III – M lina Ursache (nai), Neam

Sec iunea soli ti vocali

Premiul I - Radu Oltean (Cluj)Premiul II – Stana Stepanescu (Cara -Severin)Premiul III – Elena Lupu (Chi in u)Premiu Special I – Doriana Talpe (Giroc)Premiul Special II – R zvan N st sescu (Mure )Men iune I – Romina Neme (Bihor)Men iune II – Ionu Ap chioaei (Hunedoara)Men iune III – Giorgiana M il (Bucure ti)

Edi ia a doua, 21- 22 august,

PARTENERI MEDIATVR Timi oara

TV TerraSat Re aRadoi Timi oara

Radoi ClujRadio Re aRadio Arad

Radio TerraSat Re a

CET EANUL CHIRA„SIVU I COSMIN GOLBAN”

CONCUREN I I JUDE E PARTICIPANTE

Fa de prima edi ie, la care au participat26 concuren i din ase jude e (Banat iTransilvania), plus Serbia, la Edi ia de anulacesta au intrat în concurs 38 concuren i(30 silo ti vocali i 8 instrumenti ti,provenind din Serbia, republica Moldova,precum i din 12 jude e ale României idin Capital : Bihor, Cara -Severin, Cluj,Hunedoara, Mehedin i, Mure , Neam ,Sibiu, Teleorman, Timi , Tulcea, Vâlcea iBucure ti.

mai tare ca prima!

P.S. Cât vreme am f cut cunoscute sumele debani cu care Consilul Local & Prim ria Giroc iConsiliul Jude ean au sus inut festivalul, eracorect i obligatoriu s v putem comunica icontribu ia financiar a familiei Gara , casponsor, cu atât mai mult cu cât laudele pre-zentatoarei i-au fost aproape exclusiv adresate.Contactat telefonic, sponsorul ne-a refuzatelegant, apreciind c , fiind o investi ie desuflet, suma nu trebuie comunicat .Dar ar mai fi o problem ce trebuie limpezit .Unii dintre spectatorii prezen i, mai neinfor-ma i, au crezut chiar c scena i copertinade la Casa Na ional ar fi fost donate autori-

ilor locale de c tre aceea i familie. Unasemenea gest ar fi fost, desigur, l udabil iar fi putut constitui un suport potrivit pentruperiu a doamnei prezentatoare, îns adev -rul este cu totul altul.

Scena i copertina din Chi oda, ca de altfel icele din Giroc, au fost într-adev r realizate defirma domnului Gara , îns toate au fost pl tite,cu aprobarea Consiliului Local, de c trePrim rie.Cu 116.584 lei pentru Chi oda i 106.514 leipentru Giroc.

JURIUL FESTIVALULUI

Gelu Stan – pre edintePetric Moise – solist vocal

Prof. Dorin Cuibaru – solist instrumentistProf. Gheorghe Turea – pre edintele Centrului de

Cultur i Art Cara -SeverinGelu Furdui – redactor Radio Cluj

Petru Pa ca – dirijor, Arad

FINAN ATORII FESTIVALULUI

Consiliul Local i Prim ria GirocConsiliul Jude ean Timi

SPONSOR

Familia Maria i Nistor Gara

TROFEUL FESTIVALULUI

În valoare de 2000 lei, a fost adjudecat de tân rul dardeja faimosul trompetist mehedin ean tefan Moac .Este opera, în lemn, a chi ozencei Cristina chiop.

PROFESIONI TI ÎN FESTIVAL

Orchestra i Ansamblul „Semenicul” din Re a(dirijor Petric Vi a, maestru coregraf NistorGhimboa )Virtuozii Banatului & Petric Moise – Taraful din careau f cut parte Sivu i Cosmin GolbanOrchestra Ansamblului „Ghiocelul”, dirijat de prof.Adrian ScorobeteSoli ti vocali: Ramona Vi a, C lina Pî lea, RafailVincu (Re a) Aurelia Ardelean, Maria Miu-Sorescu,Doru Moldovan, Cristina T cin , Denisa V lungan,George Adam, Dumitru Stoic nescu, Monica

tiopoane, Carmen Biruescu, Maria Gara (Timi ) –Maria Dan Golban (Cluj) – Ioan Dr gan (Gorj) –Petric Miulescu-Jirimic (Cara -Severin)

Ioana VÂLCEANU & George LÂN

LA 70 DE ANI

Progresând, cu mult elan,Într-o conjunctur nou ,Am mai câ tigat un an

i-am pierdut vreo aize -nou .

PUNERE LA PUNCT

precizez, contemporani,i nu din fals modestie,

nu am scris nicicând pe bani,Ci pur i simplu pe hârtie.

CARTE DE VIZIT

Sunt un oarecare, Chira,Peste care zburd anii.

Pâinea mi-o câ tig cu mira,Iar cu lira doar du manii.

EU I SFÂNTUL PETRU DIN RAI

Suntem urgisi i de soartCa s fim, la posturi, spirt:El s stea în Rai, la poart ,

Iar eu la por i de birt.

LA ANII MEI

Pe jum tatea cea de susCunun anii mi s-au pus

Dar baiul este, din p cate,Cu cealalt jum tate.

HAI S NE L UD M

Mul i î i etaleaz harulÎn comun , de decenii,

Numai eu i cu primarul,Categoric, suntem genii!

MEA CULPA

d oglinda i atunceaSimt cum mi se-nmoaie glasul,

dac Banatu-i fruncea,Categoric ei mi-s na ul.

LA MOARTEA UNUI PRETINS

Maestre, mori, c mai apoii-arunc i ultima m nu ,

tiind c -n via -ai fost gunoi,Iar dup moarte e ti cenu .

LA PRIMIREA MEA, CA FONDATOR,ÎN UNIUNEA EPIGRAMI TILOR

N-ai nas pentru a a onoare!Au comentat epigrami tii mei.Eu le r spund pe loc: Eroare!Am nas! i înc pentru trei!

MIE ÎNS I

De-a ar ta a a cum scriu, fi un F t-Frumos n uc,

Dar blestemat mi-e dat s fiuUrât ca via a care-o duc.

LA O ANUMIT VÂRST

Când sim i durerile de ale,Cuprins de friguri i de ape,Iar medicii î i dau târcoale

E semn c popa-i pe aproape.

DEMNITATE

Nu îmi pun m rgele ro ii nu v d în asta rostul m ling mincino ii,

Criticându-m tot prostul.

CULTUR

Petru Chira – Cet ean de Onoare al comuneiRondelul unui

„Cet ean de onoare”

„Mai bine primul într-un sat,Decât al doilea în ar ”

Spunea o vorb legendarA unui mare împ rat.

Via a nu m-a înstr inat,Visând în lume vreo comoar ,

Mai bine primul într-un sat,Decât al doilea din ar .

spund la câte-un îngâmfatCe m contest într-o doar :

rac, cu sufletu-mp cat,Decât prin lume-un

pierde-var ,Mai bine primul într-un sat!

Pe uica P tru Chira l-am cunoscut acum mai binede zece ani, la o întâlnire a condeierilor rani, lamine, la Oravi a. Înc de atunci am fost convins comul în sine este o adev rat „lad cu zestre”...Zilele trecute m-am întâlnit cu uica P tru i mi-a

rturisit c nici prin gând nu i-a trecut c o s maiparticipe la vreun festival-concurs. Mai mult, p reachiar s se i ru ineze c a câ tigat la sec iuneapoezie.„La vârsta mea, nu mai umbli dup premii” spuneuica P tru...Premii, ce-i drept, are o gr mad , dup cum singurspune, dar cele mai dragi îi sunt cele ob inute la GuraHumorului (Premiul Special al Juriului pentru parodiei cronic rimat ), cele dou premii speciale ob inute

la Boc a, acum doi ani i Premiul II ob inut laFestivalul Na ional al Epigramei, câ tigat la Br ila, în1992.Un om de o modestie ie it din comun i cu un simal umorului inimaginabil, face haz de necaz: „Cândfrunzele încep s cad / Pe lâng multe,momentan/ Mai pun o diplom în lad / Dar din

cate nici un ban”.

i a scris cât s umple alt lad , i-i sunt dragitoate, la fel. Unele sunt c i de autor, altele încolaborare.Dar Petru Chira este membrul a dou uniuni:Uniunea Epigrami tilor din România i UniuneaScriitorilor în Grai din România. Poveste te, plin dehaz, cum a fost i membru al Uniunii Compozitorilor:cum era proprietarul versurilor a patru roman e, aptetangouri i dou colinde, trebuia s primeasc banidin difuzarea radio a acestor piese... Nu i-a ridicatbanii niciodat , îns a trebuit s dea explica ii denenum rate ori în leg tur cu ei...Cu patim îns vorbe te despre cei 17 ani pe carei-a petrecut împreun cu Cenaclul Gura Satului.Ochii i se umezesc atunci când aminte te de cei carenu mai sunt printre noi. Nu-l p se te umorul niciacum i concluzioneaz : „am r mas numai noi,

tia, aripa tân !”Din aripa ve nic tân din care Petru Chira iculege pana, iar epigramele i poezia în grai umpluîn continuare lada cu zestre a neamului, care, fel, ar fi de neconceput.

Generos cu ceilal i i sensibil, ca orice artist con tient de propriile-iputeri, Petru Chira nu rateaz ocazia de a ne îmbucura înc o datcu produc iile sale. O face, iat , acum, la pu in timp dup ce a trecutpragul celor apteci de ani. O face ca s se bucure de el ca artistîmplinit, dar mai ales spre bucuria noastr a celor care îl aplaud m,cunoscu i sau necunoscu i. i, cu în elepciunea vârstei, ne propuneepigrama, cea mai veche i mai drag modalitate în care nuostene te s se exprime.Autor notabil de poezie în prozodie clasic , lefuitor remarcabil derondel i sonet, parodist cu har i dasc l universitar în poezia îngrai b ean, lui Petru Chira i-a fost rânduit s fie unul dintrepu inii mae tri ai epigramei române ti contemporane. Anii lungi deucenicie, cultur , în general i mai ales cea epigramatic , sim ulspecial al limbii i al m surii (ca element al ritmului), inventivitatea,puterea de esen ializare\concizie, mobilitatea ideatic i ve nicanevoie de atitudine, grefate toate pe o structur analitic de paoreperfec ionist i hâtru îi asigur chi ozeanului Petru Chira o matriproprie inconfundabil , o competen recunoscut i îi garanteazsuccesul în aer, ap i, evident, pe uscat.Având la dispozi ie „materie prim ” berechet i func ionând ftabuuri în convertirea i abordarea ei ca problematic , Petru Chira

i alege întotdeauna modalitatea potrivit prin care s urecheze, sdea pi e sau s biciuie metehnele contemporanilor. Constat grav,mediteaz amar, define te, epitaforizeaz (licen a ne apar ine!),atac elegant, aprig, dar niciodat foarte dur, se auto-ironizeaz .Structurat pe nou capitole (Autoportete, Defini ii, Meseria, br arde aur, Epigrame i epigrami ti, Politichie, Tir încruci at, Femeia,etern poveste, Epitafuri, Autoironie cu roaba), volumul viitorvorbe te limpede despre virtu ile epigramistului Petru Chira. V

m s v bucura i de ele, îns nu înainte de a spune câtevacuvinte. Al doilea capitol, ca întindere, din volum, a a cum nedezv luie titlul („Femeia, etern poveste”), are ca tem femeia.Prezen constant în existen a artistului, iat , acum, aptezecist,singur sau al turi de partener, femeia revine obsesiv i încatrenele sale. Iubit , so ie, prieten i amant sunt luate pe rândîn colimator, dezmierdate sau puse la zid, func ie de ipostaz i înconformitate cu gradele lor de IN-fidelitate. Constatarea amar decele mai multe ori, autoironia comp timitoare, madrigalul (o dat învia ), arja primitiv , de diverse tensiuni i curen i, ne dezv luieun Chira sclipitor i extrem de greu de suprapus peste cel din carnei oase.

Am extraordinara cvadrupl ans s îi fiu contemporan, cons teani prieten i s îl pot aplauda cu sinceritate pentru toate reu itele.

Boem sadea, dar lucid i harnic, cu un sim extraordinar al limbii, alesen ei i al propriei valori, cu o bucurie enorm a scrisului, însextrem de exigent cu sine, maestrul Chira este o figur inconfun-dabil ce continu s uimeasc i, cu smerenie, s aduc serviciide imagine Girocului i Banatului. Din tocmai acest motiv, apreciez

autorit ile locale (Consiliul local i primarul Toma) nu se vor sfii-i acorde tân rului aptezecist Chira, Titlul de Cet ean de

Onoare al Girocului, acum cât înc este verde i se mai poatebucura f intermedieri.

i fiindc veni vorba de performan ele prietenului nostru i desplat , îmi vine în minte un episod extraordinar. Intru, la un

moment dat, „La butuci”, un birtu la Sindicate, în care, al turi decâ iva mireni i arti ti din ora , func iona, pe baz de rom popular,evident, i Petru Chira. Dup ce îmi comand tainul, unul care necuno tea pe amândoi, pe care eu nu îl tiam decât de la fa a locului,întreab cu voce ap sat : Cum se va chema Chi oda dup ce

tru Chira i George Lân vor da col u’? Întrebarea, nea teptat ,cade ca o secure i, dup ce omu’ se asigur c r spunsul va fi

spl tit cu o dubl din acela i lichid, d o sentin n ucitor defrumoas : CHIRA-LINA!

dea Dumnezeu ca într-o zi necunoscutul s aib dreptate: Înspeste minimum dou zeci de ani pentru fiecare.

George Lân

aptezecistul Chira

colabor ri la: „Urzica”, „Albina”, „Scaiul”, „Epigrame” (dinBucure ti), „Lumina Satului” i „Dialog cu cet enii” (Giroc),„Gazeta Gorjului” (Tg. Jiu), „Înainte” (Craiova), „Fruncea” (Re a),„Tribuna” (Sibiu), „Rena terea b ean ”, „Timi oara”, „LuminaDivin ”, „Orizont”, „Coloana Infinitului”, „N dejdea noastr ” i„Strada” (din Timi oara), „Tibiscus” (Serbia), „Tot Banatu-i fruncea”(F get), „Rede teptarea” (Lugoj), „Haz de necaz” (Câmpina),„Râsu plânsu” (Deva), „Tribuna ideilor” (N ud), „ storel”(Gala i);

prezent în almanahurile „Perpetuum comic” (Bucure ti, 1982) i„Dialog cu cet enii” (Giroc, 2006, 2007 i 2008)

cuvânt înainte la un volum semnat de Simion C u

Activitate literar

ANTOLOGIIAntologia Epigramei Române ti – Ed. Facla,

Timi oara, 1985Eterna epigram – Ed. Clusium, Cluj-Napoca,1993Gura Satului la Radio Timi oara, Ed. Mirton,Timi oara, (volumul 2, 1993 i volumul 3, 1996)Surâsul epigramei – Ed. Clusium, Cluj-Napoca,1997Ce-mi opte te mie muza – Ed. Corgal Press,Bac u, 1998Toamna se num epigrami tii – Ed. Ionescu,Caransebe , 1998Epigrame cu i despre femei – Ed. Grafit, Bac u,1999Trei decenii de epigram – Ed. Premier,Bucure ti, 1999La Po mândre – Ed. Tibiscus, Uzdin, 2002.Studen imea v zut de epigrami ti – Ed. Unuaprilie, Timi oara, 2003Epigrami ti din Banat – Ed. Excelsior, Timisoara,2003Antologia poe ilor în grai – Ed. Europa Nova,Lugoj, 2003Creatori în grai b ean – Ed. Europa Nova,Lugoj, 2003Sindrofie în inutul epigramei – Ed. Copyright,Gala i, 2004Ridendo 35 – Ed. Eurostampa, Timi oara, 2004Timi oara Mon Amour – Ed. Eurostampa, 2007

ge ile lui Cupidon – Ed. F t-Frumos,Bucure ti, 2007Condeierii no tri – Ed. Mirton, Timi oara, 2007Restituiri – Ed. Casa C ii de tiin , Cluj, 2008

VOLUME ÎN COLABORAREVân toarea de ciocârlii (cu Livia Ilc u) – Ed.Mirton, Timi oara, 1998 – poezieTrei în tangaj (cu Simion C u i Dumitru IvanTeiu) – Ed. Eubeea, Timi oara, 1998 – soneteÎngerii Luminii (cu Livia Ilc u) – Ed. Mirton,Timi oara, 1999Ca-n sat la noi (cu Ionel Iacob Bencei i tefan

tru ) – Ed. Europa Nova, Lugoj, 1999 –versuri în grai b eanCântecul de leb (cu Livia Ilc u) – Ed. Mirton,Timi oara, 2000 – poezie, parodii, epigramePo ta lui Cupidon (cu Livia Ilc u) – Ed. Mirton,Timi oara, 2004

VOLUME DE AUTORFemeia, eterna poveste – Ed. Mirton, Timi oara,1997 – epigrame i texte roman eChemare a p mântului – Ed. Mirton, Timi oara,2003 – versuri în grai b eanRoman a unei iubiri – Ed. Mirton, Timi oara,2006 – poezie i parodiiVersuri – Ed. Marineasa, Timi oara, 2007 –versuri în grai b ean, poezie

***

membru fondator al Uniunii Epigrami tilor dinRomânia (1990)membru al Cenaclului „Ridendo” din Timi oara(1980)membru al Uniunii Scriitorilor în Grai din Banat(2005)membru al Cenaclului de radiofonie „Gurasatului” al Studioului Teritorial de Radio dinTimi oara (1991)membru corespondent al Uniunii Compozitorilor(2006)

PalmaresDaniel ILIE

Poezia din lada cu zestre

RELIGIE

BANCURI, BANCURI...

Aceast s rb toare, de origine veche (înFran a din sec. al V-lea i la Roma dinsec. al VI-lea), este legat de sfin ireabisericii construite la Sevastia, înSamaria, pe mormântul presupus alÎnaintemerg torului lui Hristos. Cu nu-mele de „T ierea capului”, s rb toareaapare la data de 29 august, aceast datcorespunzând unei a doua reg siri a ca-pului Sfântului Ioan, transportat atunci înBiserica „Sf. Silvestru” din Roma. În afarde aceste date istorice, despre IoanBotez torul avem relat rile evanghe-li tilor, cu deosebirea c Sfântul Luca nevorbe te despre na terea lui, desprevia a lui în pustiu i despre predica lui, iarSfântul Marcu se refer la moartea lui.Ioan Botez torul a fost trimis „de sus” sfac cunoscut oamenilor c Mesia celbinecuvântat este aproape, ba mai mult,

venise chiar. A ajuns profet, chematfiind de cuvântul Domnului, în anul al15-lea al domniei lui Tiberiu Cezar, pecând Pon iu Pilat era dreg tor în Iudeea,în zilele arhiereilor Ana i Caiafa. Ioan în-deamn toat lumea la de teptare, laschimbarea vie ii, la preg tire: „Eu suntglasul Celui ce strig în pustie: preg ti icalea Domnului, drepte face i c rileLui”. „Poc i-v c împ ia Ceruriloreste aproape” . Este limpede a adar, cu-vântul profetic al lui Ioan nu are alt scopdecât s preg tesc venirea i lucrarealui Hristos cel a teptat s vin , în centrulacestui apostolat stând m rturisirea p -catelor i botezul poc in ei în apele Ior-danului, de unde i numele lui IoanBotez torul.Momentul de culme din via a lui Ioan estemomentul când i-a v zut visul cu ochii,momentul când descoper în sfâr itprintre contemporanii lui, pe Mesia pecare-L c uta, în persoana lui Iisus. i ast-fel cu bucuria chem rii lui împlinit pânla cap t, Ioan prime te, transfigurat sintre în umbr , ca un sublim apus desoare, a teptând baia de sânge a martir-iului care avea s -l r pun .Cu toate acestea, „cel mai mare dintre

profe i” nu a încetat s i fac auzitvocea acolo unde a fost necesar de a în-drepta „c ile strâmbe” ale r ului. A dojenit

în public purtareascandaloas a luiIrod Antipa i acumnatei sale Iro-diada. Mânia lor,pe care el a pre-

zut-o, l-a arun-cat în temni a grea,pe malul de r rital M rii Moarte.Sfâr itul acestui in-cident este cunos-cut. Cu prilejul unuibanchet, fiica Irodiadei, Salomea, dove-dind excelente calit i de dansatoare, l-aentuziasmat pe Irod; drept r splat , lasfatul mamei sale, a cerut i a ob inut dela Irod capul lui Ioan Botez torul. Astfel, aîncetat s mai vorbeasc înaintemerga-torul lui Mesia, glasul cel mai puternicdintre vestitorii apropiatului mesajevanghelic. Ioan Botez torul este ultimulprofet i primul apostol; el i-a dat via aîn împlinirea misiunii sale; pentru acestmotiv, Biserica îl a az în rândul Sfin ilormartiri.Acest act sângeros pare s fi fost îng -duit de Dumnezeu pentru c dup ce afost pe p mânt, Sfântul Ioan Botezatorul

fie de asemenea în împ ia mor ilori s mearg s în tiin eze pe mor ii cei

drep i de speran a în Mântuire, venireaapropiat a lui Mesia care trebuia sasparg prin Cruce por ile i închiz torileIadului.Prin via a precum i prin moartea sa,Înaintemerg torul ramâne de asemeneapentru to i cre tinii un Profet i un st pân-itor al vie ii spirituale. Prin comportamen-tul s u irepro abil, el îi înv a s luptepân la moarte împotriva p catului, nunumai pentru respectul drept ii i as-cultarea Legii lui Dumnezeu dar i pentrua înainta în virtute i cur ia inimii. Oricecon tiin cizelat prin meditarea asupraLegii lui Dumnezeu se aseam deci cuÎnaintemerg torul i croie te „c ile Dom-nului” în sufletul care se c ie te, pentrua-i da cunoa terea Mântuirii.

Mircea Sturza

ierea capului Sfântului Ioan Botez torul

Concursul ini iat anul trecut de redac-ia noastr continu !

Pentru participare, trimite i/depune ila redac ia Ziarului „Dialog cu cet -enii”, din Sediul Prim riei, camera 2,

sau la cutiile po tale „DCC” din Giroci Chi oda, o fotografie a copilului

dumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i locul na -terii, adresa p rin ilor. Pentru a puteafi contacta i, obliga-toriu se va precizaun num r de telefon.Vârsta maxim pentru participare estede apte ani.

Redac ia

Femeia merge în pia a de animale.Vrea s fac o suprinz so ului.- Bun ziua, doamn !- Bun ziua, a dori un papagal.- Din p cate, doar un singur papagalavem. Adev rat c pân acum a tr itla un bordel, dar este foarte dr gu .Femeia îl cump . Acas îl acoperi î i a teapt so ul iubit. So ul

ajunge acas , intr în camer , so iaia bucata de cârp de pe colivie. Pa-pagalul se uit jur împrejur i spune:- Hm... camer nou , hm... pat nou,hm... curv nou . Salut, Gheorghe!

Animalele pun întreb ri lui Dum-nezeu. Întreab elefantul:- Eu de ce am pielea a a groas ?

- Ca s te apere de toate, de exemplunici ân arul nu te poate pi ca.Întreab girafa:- Eu de ce am gâtul a a de lung?- A a ajungi i frunzele care se afl lamare în ime.

ina nervoas :-Nici nu încerca s -mi explici, ori oulîl faci mai mic, ori gaura mai mare.

Un tip bate la poarta unei case. Uncâine se ridic în dou picioare i-ispune:- St pânul nu e acas !Tipul le in de spaim . Cînd î irevine, îl întreab pe câine:- P i, dac e ti câine, de ce nu latri?- N-am vrut s te sperii!

Ba, al meu e mai frumos!

SOCIALDe-a lungul timpului,am încercat s ex-plic ce înseamn asisten a social . Nutiu dac am reu it, dar cu siguran voi

continua s scriu pe aceast tem ,pân când voi sim i c acei pentru carelucrez vor în elege. Dar mai presus demine, de dorin ele i elurile mele, sun-te i dumneavoastr cei ce alc tui i co-munitatea local , care trebuie s aibun rol activ în societate, i apropia iServiciului Social.De ce un rol activ, probabil c v între-ba i. Pentru c noi nu putem cunoa tetot cea ce se întâmpl pe teren i dinacest motiv avem nevoie s evalua i i

sesiza i orice abuz asupra copiilor,trâniilor, persoanelor cu dizabilit i

sau a oric ror persoane aflate lanevoie. A atrage aten ia asupra uneisitua ii delicate i a sesiza un posibilabuz nu înseamn s te amesteci în fa-milia respectiv , nu trebuie s consid-era i acest lucru decât ca pe o datoriefundamental a unei comunit i re-sponsabile i corecte. O comunitate re-sponsabil nu înseamn altceva decâto comunitate deschis i apropiat decei ce vin în sprijinul celor afla i înnevoie.Dumneavoastr sunte i singurii carepute i deschide ochii echipei noastre,pute i contribui la depistarea cazurilorde abuz i neglijare, pute i fi p rta i, dinumbr , la demersul nostru de a ajuta ipreveni atrocit iile pe care unii din se-menii no tri le fac. Implicarea comu-nit ii în procesul de ajutoare estecrucial , deoarece informa iile referi-toare la comportamentele abuzive iimorale provin de la cei care le observ .Cet eanul de rând este prima verigdin lan ul care d sens asisten ei so-ciale, este prima persoan care are da-toria moral de a nu permite maltra-tarea, abuzul i neglijarea semenilor lui

i mai ales stoparea acestor comporta-mente deviante fa de cei mici i per-soanele care nu se pot ap ra.Este foarte posibil ca i dumneavoastr

fi v zut imaginile terifiante aleie elului de patru ani din Bistri a, care

a fost omorât în chinuri de mama ma-ternal . Aceste imagini trebuie s vaduc aminte de datoria moral pe careo ave i fa de cei din comunitate, fie eivecini, simple cuno tin e sau chiar rudei s anun i de urgen Serviciul So-

cial atunci când observa i comporta-mente incorecte i violente.Acel copil nevinovat s-a stins nu pentru

a gre it cu ceva, nu pentru c a fostu, ci pentru ca era un copil f

ap rare, f posibilitatea de a rec ionala violen , f a se putea opune furieiomului în grija c ruia se afla sprecre tere. În sprijinul lui trebuia s vincei din jur, cei care au fost martori pa-sivi, cei care tiau cumplitele b i pecare b iatul le primea, cei care nu auîn eles c t cerea lor poate aduce sac-rificiul suprem pentru un pui de om cenu are nici o vin c via a nu a vrut s îifie prieten .Pentru ca aceste situa ii s nu serepete, v rug m din suflet s v al tu-ra i nou prin sesizarea tuturorabuzurilor, b ilor, comportamenteloranormale fa de orice persoan din jur.Aceast sesizare se poate face ianonim, deoarece noi vom cerceta cumare aten ie situa ia semnalat .Pentru a oferi servicii de calitate trebuie

ai al turi oameni curajo i i con -tien i de rolul pe care îl au în societateadin care provin. Noi avem nevoie dedumneavoastr , de informa iile pe carele ave i, informa ii care, dezv luite întimp util, pot salva vie i i atunci vom ficu siguran o echip imbatabil .

Oana Zanfir

UN B IE EL DE PATRU ANI A FOST OMORÂT ÎN CHINURIVoi continua s scriu…

Chi oda: Balonul cald – la trei pa i de a se bos-umfla

Prin construirea Balonului cu aer cald la Chi oda se împlinesc dorin ele mai vechiale copiilor i tinerilor din aceast localitate. Iubitori de fotbal, au renun at de multeori la comoditate i în dorin a lor de a da cu piciorul în minge, iarna mai ales, f ceaudrumuri pe te miri unde, f a avea garan ia c vor putea fi programa i s joace.Aceast investi ie este justificat într-o localitate care a dat sportivi importan i icare i-a dorit un astfel de loc unde s se poat face mi care pe tot parcursul anului.Balonul, a c rei investi ie se ridic la zece miliarde lei vechi, va fi la dispozi iatinerilor ce aduc servicii comunit ii. Dar el va putea fi i închiriat, a a cum seobi nuie te i la al ii, prin programare, pentru a asigura plata administratorului,achizi ionarea de efecte i diferite materiale i repara iile micilor distrugeri. Avândîn dotare dou vestiare duble (b ie i i fete), un vestiar pentru arbitri, o magazie, unbirou pentru administrator i beneficiind de iluminat pe toat durata zilei, precum ide o parcare de 50 de locuri, Balonul cald de la Chi oda este la trei pa i de adeveni func ional. Urmeaz împrejmuirea cu gard, montarea covorului de iarbartificial i a balonului propriu-zis. i dac d Dumnezeu, botezul cu sticla deampanie!

George LÂNAdnana-Elena B leanu-Firu,

1an i 3 luni, Chi oda

F.C. Chi oda, la debut de sezon Pompierii no tri vor defila prin Bucure ti

Ca urmare a rezultatelorexcep ionale ob inute depompierii comunei noastre laconcursurile de profil pe ar ,pe adresa Prim riei Giroc, înaten ia dlui primar, a sosit oscrisoare semnat deInspectorul „Mare al” alInspectoratului GeneralPentru Situa ii de Urgen ,g e n e r a l - l o c o t e n e n t u lVladimir Secar , prin carepompierii giroceni sunt invita i

participe la ceremonialuldedicat s rb toririi a 160 deani de la lia din DealulSpirii i a „Zilei Pompierilordin România”. În 13septembrie, în Pia a Consti-tu iei din Bucure ti, se vaorganiza defilarea componen-telor Sistemului Na ional deManagement al Situa iilor deUrgen , cu personal itehnic de interven ie speci-fic .

Îl cit m pe dl. general-loco-tenent Secar : „ Având învedere activitatea desf u-rat i rezultatele poziveob inute, pe plan local ina ional, de c tre serviciulvoluntar pentru situa ii deurgen din Giroc, vadresez rug mintea de adesemna cinci voluntari dincadrul serviciului care sfac parte din deta amentulde defilare.”Cei cinci pompieri care ne vorreprezenta sunt: PetricCojeia, R zvan MariusBordianu, Vasile Seiman,Iustin Ioan Simon i CristianAlexandru Bordea. A a cumpompierii giroceni au luatpremii peste premii la concur-surile na ionale ale Inspecto-ratului Pentru Situa ii deUrgen , tot a a, „de urgen ”,ne-am conformat i i-am dat laziar.Daniel ILIE

La festivitatea decern rii titlului de cet ean deonoare al comunei Ghilad lui „Pavaroti dinBanat”, adic lui Costel Busuioc, unicul invitatla manifestarea organizat de Consiliul Jude eanTimi a fost ansamblul „Ghiocelul” i orchestracondus de Iosif Kalmar. Programul prezentata inclus i presta ia tinerei soliste DorianaTalpe . În încheierea manifest rii, la care au mai

participat arti tii locali, toat lumea a avut partede 30 de minute de excep ie, în care s-auascultat arii celebre în interpretarea proasp tuluicet ean de onoare, Costel Busuioc.La Festivalul „Nedeia Românilor de pretu-tindeni”, desf urat la 24 august, la Valea luiLiman, „Ghiocelul” a prezentat o suit de dan-suri populare din Banatul de pust , precum icântece populare interpretate de solistaLoredana Sur. Manifestarea, organizat deConsiliul Jude ean Timi , Centrul de Cultur iArt Timi i Prim ria Tome ti, s-a bucurat de onumeroas asisten .Urm torul punct pe harta traseului turistic al„Ghiocelului” va fi Festivalul de FolclorProMure 2008, care se va desf ura înperioada 6-7 septembrie. Urmând o tradi ieînceput înc din 1918, la Igri , de regul înprima duminic a lui septembrie are loc Târgulde toamn , unde se întâlnesc ATRELE demeseria i, comercian i, cresc tori de animale,agricultori i forma ii artistice din Timi i Arad.În acest an vor lua parte la manifest ri comu-nit ile din Igri , Sînpetru Mare, Saravale,Periam, Sînicolau Mare, Dude tii Vechi,Lovrin, Seculic i N dlac Arad.

Daniel ILIE

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a 8secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.Colectivul de redac ie

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Oana ZANFIR, Vesna RADIN

– social, Ioana VÂLCEANU – economic, Laura DUMBRAV – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.798, 0744-543.371; e-mail primariagiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068 Timi oara, str. Brându ei, nr. 17

0256.422.247; 0722.328.672

a cum ne-am a teptat cu to ii,F.C. Chi oda a promovat înLiga a IV-a, nu la pas, ci en-fanfare. Promovarea îns pre-supune i eforturi financiare maimari pentru cei care sus inechipa. Astfel, dl. Alin Rus,pre edintele clubului de fotbal, asolicitat Consiliului Local Girocsuma de 2,5 miliarde lei vechi,dup cum urmeaz : 1,5 miliardepân la sfâr itul turului i 1miliard pentru retur. Având învedere c F.C. Chi oda i-apro-pus o nou promovare, dedata asta în Liga a III-a, baniisunt absolut necesari, pentrusalarii, prime de joc, cantona-mente, echipament i organi-zarea jocurilor.Toat lumea tie c o echipcare se respect nu poatefunc iona f un bugetrezonabil. Anul trecut juc torii nuau avut salarii, au jucat numaipe prime pentru victorii, câte 50RON de c ciul , ca s zicem

a, cu toate c fotbali tii nuprea poart c ciul . Chiar i

a, suma cheltuit a fost destulde mare, pentru c fotbali tiichi ozeni n-au f cut nici oconcesie finan atorilor, câ ti-

gând toate meciurile disputate.O dat cu promovarea la un

alon superior, cresc, bine-eles, i preten iile. S-a propus

o alt prim pentru victorie, învaloare de 100 RON i acor-darea de salarii juc torilor, cusume cuprinse între 300 RON i1000 RON, în func ie de valoarei rolul fiec ruia în echip . Asta

presupune automat i cerin emai mari de la sportivi: prezen aobligatorie la antrena-mente,patru antrenamente pe s pt -mân , (dou fizice, dou tac-tice), plus jocul.De i F.C. Chi oda l-a pierdut pegolgeterul ei din sezonul trecut,Ionu Cruceru, care a fosttransferat la F.C. Calor, înDivizia C, lotul a fost înt rit cujuc tori de valoare, cum ar fiIonescu, Ra iu, Vi an i Abu-Lebda, fotbali ti cu experien ,care au evoluat în ligile III ichiar II. Lor li se adaug icâ iva tineri de pân la 22 de anii juniorul Vere tean.

Când spunem c lotul a fostînt rit, ne baz m pe rezultateleob inute de echip în primeledou etape: 12-1, acas , cuUnirea Cerneteaz i o victorie cu

3-0, pe terenul echipei dinJimbolia. Cele 15 goluri au fostsemnate de Abu-Lebda (8),Ra iu (6) i Romic Buia (1).În etapele care urmeaz , echipava disputa meciurile de acasvinerea, iar pe cele din depla-sare în zilele pe care le stabilescorganizatorii, adic gazdele.Am mai aflat de la dl. Alin Rus

este posibil ca la echip smai vin înc trei juniori, de laSîrbianka Giuchici, pe carepre edintele îi consider foarteutili.În speran a c demersul dlui AlinRus c tre Consiliul Local Girocva fi rezolvat favorabil, dac nucumva acest lucru s-a iîntâmplat, dorim succes echipeiîn sezonul care de-abia aînceput i la anul s vorbimdespre o nou promovare.

Daniel ILIE

SPORT

Ce-a mai f cut „Ghiocelul” vara astaFOLCLOR

Consiliul local al comunei Giroc, întrunit în edin ordinar îndata de 8 august a.c., a aprobat taxele de p unat pentru anul2008, care sunt neschimbate fa de anul trecut. Hot râreaare num rul 14 i spune urm toarele:Art.1. Se aprob taxele de p unat pentru anul 2008, dupcum urmeaz :bovine adulte – 23 lei;bovine tineret – 13 lei;ovine pân la 25 de capete – 6 lei;ovine peste 25 capete – 7 lei.Art.2. Perioada de p unat este: 01.05.2008 – 01.11.2008

Mare bucurie poate aduce într-o familie na terea unui copil. Înfapt se na te o lume i suntem/devenim extrem de sensibili laun asemenea eveniment cos-mic.Denis-Petri or, primul prunc alcolegei noastre Adina i also ului s u, Cristian, a f cutochi în chiar ziua în care, înurm cu fix 119 ani, poetulnostru nepereche, diaMihai Eminescu, închideaochii s i mari i c prii.O fi sau nu semn de laDumnezeu, nu tim, dar tim

bunicii s i, Rodica iPetric Avr mu i LiviuUrugiuc sunt gata topi i dedragul lui. Tot a a cum tim cacest prunc, la adolescen , seva logodi cu poezia.

Încre tinat, în 24 august, laBiserica Ortodox din Giroc, îidorim micu ului s tate, mul iani, glorie literar i via câtmai lung bunicilor i p rin ilor.

poetul trebuie iubit, în elesi sus inut din toate punctele de

vedere.George LÂN

tr iasc , la mul i ani!

Taxa de p unat