Biodiv Ref

8/16/2019 Biodiv Ref

1/18


2/18

INTRODUCERE

Protejarea habitatelor unor comunită i biologice sănătoase, intacte, esteț

cel mai eficient mod de a proteja per ansamblu diversitatea biologică. Uniicercetători ar putea argumenta chiar ca este ultima solu ie de conservare aț

speciilor, deoarece nu de inem resursele i cuno tin ele necesare pentru aț ș ș ț

men ine în captivitate decât o mică parte a acestora. În general sunt recunoscuteț

ca fiind patru mijloce de prezervare a comunită ile biologice:ț

crearea ariilor protejate!

managementul efectiv al acestor zone!implementarea măsurilor de conservare în afara ariilor protejate!

restaurarea comunită ilor biologice din habitatele degradate!ț

"#ista categorii diferite de comunită i biologice, de laț neafectate de

activită ile umaneț , cum ar fi cele de pe fundul oceanelor sau din cele mai izolate

zone ale padurii tropicale umede, până la puternic modificate de activitatea

umană $terenurile agricole, ora ele, lacurile artificiale, zonele industriale%. Înș

cele mai izolate regiuni ale &errei, influen a umană este resim ită prin cre tereaț ț ș

nivelului '(), poluarea chimică sau prin colectarea produselor naturale de

importan ă economică. *imilar, chiar i în cele mai modificate medii e#istăț ș

adesea reminiscen e ale biotei ini iale.ț ț

+abitatele cu un nivel de afectare intermediar prezintă unele dintre cele

mai interesante provocări si oportunită i pentru conservarea diversită iiț ț

biologice, deoarece ele ocupă arii e#tinse. În pădurile tropicale e#ploatate

selectiv, în mările i oceanele supuse unui pescuit intensiv sau pe pă unileș ș

suprae#ploatate se poate men ine o diversitate biologică considerabilă $estern,ț

-/! 0edford, -)%.

1tunci când este creată o arie protejată, trebuie ajuns la un compromis

între protejarea diversită ii biologice, func ionarea ecosistemelor i satisfacereaț ț ș

nevoilor de resurse imediate i pe termen lung ale comunită ilor umane locale iș ț ș

a guvernelor na ionale.ț


3/18

I.Ariile protejate

'el mai important pas în conservarea comunită ilor biologice îlț

reprezintă crearea pe cale legislativă a ariilor protejate. 1plicarea legisla iei iț ș

crearea de arii protejate nu asigură în totalitate prezervarea diveristă ii biologice,țdar reprezintă totu i un important punct de plecare în această ac iune.ș ț

1riile protejate pot fi create printro varietate de modalită i, doua dinț

cele mai obi nuite mecanisme fiindș ac iunea guvernamentalăț $adesea la nivel

na ional, dar i la nivel regional sau local% iț ș ș cumpărarea de terenuri de către

persoane private sau organiza ii implicate în activită i de conservare. 2uverneleț ț

pot delimita terenuri care să fie folosite ca arii protejate i pot promulga legi ceș

permit anumite grade de utilizare economică a resurselor i habitatelor. 3ulteș

arii protejate au fost create de organiza ii de conservare private, cum ar fi &heț

4ature 'onservanc5 i &he 1udubon *ociet5 $&he 4ature 'onservanc5, -6%.ș

Un model ce devine foarte utilizat este al parteneriatelor între guvernul unei ăriț

în curs de dezvoltare i organiza ii conserva ioniste, bănci multina ionale sauș ț ț ț

guverne ale unor ări dezvoltate. În astfel de parteneriate, organiza iileț ț

conserva ioniste furnizează de obicei fondurile, instruirea, e#perien a tiin ificăț ț ș ț

i managerială pentru asistarea ării în curs dezvoltare în crearea unor noi ariiș ț

protejate. 1cest tip de parteneriat este în cre tere datorită noilor căi de finan areș ț

oferite de 2lobal "nvironmental 7acilit5 $2"7%, creat de 8anca 3ondială i deș

agen iile (rganiza iei 4a iunilor Unite.ț ț ț1riile protejate sunt create i de societă ile tradi ionale care încearcă săș ț ț

i men ină propriile culturi. 2uvernele din mai multe ări printre care *.U.1.,ș ț ț'anada, 8razilia i 3alaezia au recunoscut dreptul de proprietate aleș

comunită ilor tradi ionale, de i adesea nu fără conflicte în justi ie, în presă sauț ț ș ț

prin declan area unor dezbateri privind drepturile asupra terenurilor. În multeș

cazur, afirmarea drepturilor locale asupra terenurilor au implicat confruntări

violente cu autorită ile ce căutau să dezvolte zona, care sau soldat cu pierderi deț

vie i omene ti $2adgil i 2uha, -)! estern i al ii, -9%.ț ș ș ș ț(dată ce terenul intră sub protec ie, deciziile trebuie luate în func ie deț ț

gradul ma#im permis al interven iei umane. U'4 a dezvoltat un sistem deț


4/18

clasificare a ariilor protejate, ce acoperă un domeniu cuprins între uz minimal iș

uz intensiv al habitatelor de către comunită ile umane $U'4, -9a! 0eagan,ț

-%.

Rezerva ii naturale stricte i zone sălaticeț ș protejează speciile iș

procesele naturale perturbate cât mai pu in cu putin ă. 1ceste areale furnizeazăț ț

e#emple reprezentative de diversitate biologică pentru studii tiin ifice, educa ieș ț ț

i monitoring de mediu $de e#emplu, 0ezerva ia tiin ifică 2emenele, 0o caș ț Ș ț ș

8uhaiova, Pe tera 'lo ani, 1cvatoriul ;itoral 3arin sauț ș

marine unde rela ia omnatură stabilită în timp a determinat apari ia unor peisajeț ț

cu valori estetice, ecologice i culturale deosebite, cu diversitate biologică mare.ș

'onservarea integrită ii rela iilor tradi ionale este vitală pentru men inerea,ț ț ț ț

protec ia i evolu ia acestor arii protejate. "#emplele citate in diverse lucrăriț ș ținclud sate de pescari, livezi, pă uni. 1stfel de locuri oferă oportunită i specialeș ț


5/18

pentru turism i recreere $de e#emplu, Parcul 4atural Por ile de 7ier, Parculș ț

4atural 2rădi tea 3uncelului = 'ioclovina, 'heile 8istri ei 1rdelene, Pădureaș ț

8ogă ii%.ț

Ariile protejate pentru administrarea resurselor sunt suprafe eț

con inând predominat sisteme naturale nemodificate, realizate pentru protec iaț ț

pe termen lung i men inerea biodiversită ii, asigurând în acela i timpș ț ț ș

dezvoltarea comunită ilor umane. 1ceste areale sunt adesea întinse i pot includeț ș

utilizări tradi ionale i moderne ale resurselor naturale.ț ș

?in categoriile definite de .U.'.4., primele cinci pot fi considerate arii

protejate tipice, cu habitatele administrate în special pentru gestionarea

diversită ii biologice. ( defini ie riguroasă ar include în categoriaț ț ariilor

protejate stricte doar primele trei categorii. 1realele din categoria


6/18

protejată se găse te în 2roelanda având o suprafa ă de circa A milioane deș ț

hectare.

În 0omânia suprafa a ocupată de arii protejate este de circa -,)Bț

milioane hectare reprezentând @,-/D din suprafa a ării. 'ea mai mare parte dinț ț

suprafa a protejată $)D% revine parcurilor na ionale, parcurilor naturale iț ț ș

rezerva iei biosferei ?elta ?unării. În afara acestor suprafe e sunt inclu i înț ț ș

categoria ariilor protejate si -/9 Em din râurile interioare, importante pentru

protec ia unor specii de pe ti amenin ate sau rare $de e#emplu, lostri a, aspretele,ț ș ț ț

păstravul indigen%. Ponderea cea mai ridicată din totalul ariilor protejate din

0omânia se înregistrează în spa iul montan carpatic, unde se întâlnesc i celeț ș

mai întinse suprafe e aflate sub regim de protec ie.ț ț

În viitor, ariile protejate vor acoperi doar un mic procent din suprafa aț

terestră $A-CD sau u or mai mare% datorită cererilor crescânde de resurse aleș

societă ii umane. 'rearea de noi arii protejate a fost intensă în perioada -ACț

-A@, declinul înregistrat ulterior fiind probabil datorat lipsei de spa iiț

disponibile pentru aceasta utilizare $3c4eel5 i al ii, -9%. 7enomenul saș ț

înregistrat i în 0omânia, situa ia cea mai evidentă reprezentândo 'arpa iiș ț ț

(rientali, unde cre terea din anii -AC-/C a fost spectaculoasă.ș

( mare parte din habitatele protejate sunt gestionate pentru producerea

de resurse. În *.U.1., de e#emplu, U.*. 7orest *ervice i 8ureau of ;andș

3anagement administrează împreună )9D din terenuri! în 'osta 0ica, circa

-AD din terenuri sunt administrate ca pădure i rezerva ii de ameridieni, iar înș ț

0omânia, o mare suprafa ă din ariile protejate este gestionată de 0egia 4a ionalăț ț

a Pădurilor în regim de arie protejată în fond forestier $'hiri ă, -/-! 2iurgiu,ț

-@%.

"forturile de conservare a mediului marin au rămas în urmă fa ă deț

conservarea mediului terestru. În prezent, doar -D din mediul marin este inclus

în arii protejate, de i )CD din el necesită protec ie cu scopul de a controlaș ț

declinul produc iei de pe te e#ploatat în scopuri comerciale $'ostanza i al ii,ț ș ș ț-/%. "forturile de protejare a diversită ii biologice marine au fost îngreunateț


7/18

de dificultatea identificării comunită ilor biologice reprezentative, de migra ia iț ț ș

dispersia speciilor marine. ;a acestea se adaugă opozi ia unor companiiț

determinată de interesele legate de pescuit, impactul major al poluării marine iș

dificultatea încheierii de acorduri interna ionale. &oate acestea au încetinit i maiț ș

mult eforturile de creare a unor noi arii protejate marine $Peet, -//%. În ciuda

tuturor dificultă ilor, comunitatea tiin ifică a identificat conservarea mediuluiț ș ț

marin ca pe o prioritate, fiind în derulare programe de criză pentru protejarea

diversită ii biologice marine prin crearea de arii protejate marine. Protejareaț

crescătoriilor de specii comerciale de pe te i men inerea unor zone de înaltăș ș ț

calitate pentru activită i recreative cum ar fi scufundări, înot sau pescuit seț

numără printre principalele motive care stau la baza înfiin ării acestor ariiț

protejate. În întreaga lume au fost create peste -BCC de arii protejate marine si

costiere care totalizează /CC CCCEm) $1gard5, -A%. Fumătate din această

suprafa ă este inclusă în trei din cele mai mari arii protejate: 2reat 8arrier 0eef ț

3arine ParE, în 1ustralia, 2alapagos 3arine ParE, în "cuador i 4etherlandsș

4orth *ea 0eserve, în 3area 4ordului.

II.E&TERIORU' ARII'OR !ROTE(TE


8/18

Un element important în strategiile de conservare este protejarea

diversită ii biologice în afara ariilor protejate. 1 a cum afirma ?avid estern,ț ș

fost director al Gen5a ildlife *ervice $-/%, dacă nu putem salva natura în

exteriorul ariile protejate, aceasta nu se va men ine nici în interiorul lor ț . 1 miza

doar pe arii protejate este un risc întrucât această strategie poate crea o

mentalitate de asediu, în care speciile i comunită ile din interior sunt rigurosș ț

protejate în timp ce în afară este liberă e#ploatarea lor. ?acă suprafe ele ceț

înconjoară ariile protejate se degradează, diversitatea biologică din interiorul

acestora se va degrada i ea, rezultatul fiind pierderea speciilor. 1cest fenomenș

este mai intens în ariile protejate mici. 1cest declin va apare deoarece multe

specii trebuie sa migreze în afara limitelor ariei protejate pentru a avea acces la

resurse suplimentare. ?e asemenea, numărul e#emplarelor oricărei specii aflate

în limitele ariei protejate poate fi inferior marimii popula iei.ț

III.TO! $) CE'E "AI "ARI *ONE !ROTE(ATE DIN 'U"E


9/18

$.!arcul Na ional din Nord+ Estul ,roelandeiț

Mărime: 927.000 km2

'uprinzând toată partea de nordest a 2roenlandei, acesta este cel mai mare parcna ional din lume. "ste mai mare decât suprafaHa a -6B de Hări $e#istățapro#imativ -9 de Hări în lume%. &erenul este locuit de urIi polari, morse, vulpiarctice, bufniHe Ii boi, printre multe alte specii. 4ord = "stul 2roenlandei este

cel mai nordic parc na ional din lume.ț

-.*ona marină protejată C#agos


10/18


Parte din teritoriul britanic al (ceanului ndian, zona marină protejată, 'hagos,este cea mai mare rezervă marină din lume. 3ai mare decât 7ran a, aceastățrezervă marină este situată la @CC de Em de 3aldive. 'ei A atoli din 'hagos sunt

printre minunile pe care trebuie să le vezi Ii sunt bogate în biodiversitate.

. *ona protejată din Insulele !#oeni%


*ituate în 0epublica Giribati, această zonă protejată este cea mai mare rezervă

marină din (ceanul Pacific. 1 fost prima apă adâncă din lume declarată zonă

marină protejată, situată chiar în mijlocul (ceanului. "#istă zvonuri că

aviatoarea dispărută, 1melia "arhart, sa prăbuIit pe una din aceste insule în-BA.

http://www.phoenixislands.org/index.phphttp://www.phoenixislands.org/index.php


11/18

/. "onumentul marin na0ional din !apa#anaumo1ua1ea


1ceastă mo tenire a lumii = componentă a listei suprafeHelor protejate din cadrulș3onumentului 4aHional al *U1, locaHia acesteia aflânduse în statul +aJai.3onumentul este alcătuit din -C insule Ii atoli ai insulelor din nordvestul+aJai. Kona este casă pentru ACCC de specii diferite, inclusiv pentru focacălugăr, specie pe cale de dispari ie.ț

2."area arieră de corali "arine !ar1


3area barieră de corali con ine cel mai mare grup de corali din lume Ii este casăț

http://www.papahanaumokuakea.gov/http://www.gbrmpa.gov.au/http://www.papahanaumokuakea.gov/http://www.gbrmpa.gov.au/


12/18

pentru diverse specii e#otice marine. Parcul a fost făcut pentru a proteja o partecât mai mare din marea barieră de corali din 1ustralia de la mai multe daune.?e i oamenii au voie să viziteze zona, autoriza iile sunt necesare pentru toateș țactivită ile $atât de agrement, cât Ii comerciale% Ii regulile sunt foarte stricte.ț

3. Conservarea trans4rontalieră protejată din 5avango+*amezi


Konele protejate acoperă 1ngola, 8otsJana, 4amibia, Kambia Ii KimbabJe, pecontinentul 1fricii. *unt câteva parcuri na ionale incorporate în acest domeniuțconservat, inclusiv parcul na ional 'hobe, parcul na ional +Jange, (Eavangoț ț?elta Ii


13/18

6. R ezerva marină din ,alapagos


nsulele 2alapagos sunt situate la -CCC de Em de coasta "cuadorului. 0ezervamarină din 2alapagos este cea mai mare rezervă dintro Hară în dezvoltare Ii se

află pe locul doi ca cea mai mare din lume. 1ceastă zonă adăposte te mai multeșspecii marine, inclusiv rechini, balene, estoase Ii pe ti. "#istă un amestec deț șcuren i marini calzi Ii reci, de apă de mare Ii apă dulce, aIa că e#istă câtevațspecii unice în acea zonă. 'harles ?arJin a studiat multe specii aici pentru aalcătui cartea L&eoria evoluHieiM.

http://www.galapagosonline.com/Galapagos_Natural_History/National_Park/Marine_Reserve.htmlhttp://www.galapagosonline.com/Galapagos_Natural_History/National_Park/Marine_Reserve.html


14/18

7."arele parc trans4rontalier 'impopo

Mărime: 99.800 km2

3ereu în creItere, acest parc din 3ozambic, 1frica de *ud si KimbabJe, estecompus din -C parcuri na ionale Ii rezerve diferite, inclusiv Parcul 4a ionalț ț

8anhine, Parcul 4ational Gruger Ii Parcul 4ational ;impopo. 7auna sălbaticăcuprinde elefan i africani, girafe, leoparzi africani, gheparzi Ii hiene pătate,ț

printre altele.

8. Rezerva ia naturală Air 9i Tenereț

http://www.peaceparks.org/tfca.php?pid=27&mid=1005http://whc.unesco.org/en/list/573http://whc.unesco.org/en/list/573http://www.peaceparks.org/tfca.php?pid=27&mid=1005http://whc.unesco.org/en/list/573


15/18

Mărime: 77.360 km2

*ituată în 4igeria, această zonă protejată a fost desemnată ca făcând parte din patrimoniul mondial al U4"*'(. 1coperind atât jumătatea de est a mun ilor 1ir țcât Ii sec iunea de vest a deIertului &enere, e#istă două sec iuni ale acesteiț țsuprafeHe! o rezervă naturală Ii un sanctuar strict.

$). !arcul Na0ional din :rangell ;


16/18

I=.AR>I!E'EA,U' C>A,O<

1rhipelagul 'hagos, cunoscut în trecut sub numele (il slands, este format

dintrun grup de apte atoli pe care se gasesc mai mult de 6C de insule tropicale.ș1cestea se află situate în (ceanul ndian la @CC Gm sud de 3aldive, la

jumătatea distan ei dintre *ri ;anEa i 3adagascar sau dintre &anzania i Fava,ț ș ș

ndonezia. 1rhipelagul se afla în zona de ciocnire a două plăci tectonice, cea

ndiană si cea 1fricană.

( suprafa a de @@9,CCC Gmț ) din jurul insulelor este considerată zona protejată.

1rhipeleagul este teritoriu britanic. În 1prilie )C-C guvernul britanic a anun atțcrearea celei mai mari rezerva ii marine din lume, fiind interzis pescuitul i oriceț ș

alte activită i e#tractive.ț

'hagos este format dintro combina ie de structuri coraligene aflateț la vârful

unui lan muntos subacvatic orientat de la nord către sud, pe mijlocul (ceanuluiț

ndian. 3ajoritatea acestor structuri sunt recifi scufunda i.ț

1ici se afla cel mai mare atol de corali i cea mai mare biodiversitate din întregș

mperiul 8ritanic. În acela i timp, 'hagos găzduie te cel mai sanatos sistem deș ș

recifi din (ceanul ndian, fiind cunoscut ca având cele mai curate ape din lume.

Până acum, aici e#istă perspective optimiste vizavi de problema schimbărilor

climatice care face ravagii în alte sisteme de recifi.

8iodiversitatea din 'hagos este incredibila. 1ici se gasesc însă i cel putin 6C deș

specii catalogate ca fiind în pericol de e#ctinc ie. 0ecifii adăpostesc apro#imativț

))C de specii de coral, printre care i specia endemicș Ctenella chagius. 'oloniile

de corali de pe pantele abrupt ale recifilor sunt dense i sănătoase i la adâncimiș ș

mari. A/9 specii de pe ti pot fi găsi i în zona printre care pe ti tropicali de recif,ș ț ș

pisici de mare, rechini i ton. Unele popula ii sunt în declin din cauza capturilor ș ț

accidentale în cadrul pescuitului intensiv de ton.

-C dintre insulele arhipeleagului sunt considerate zone importante de înmultire a păsărilor marine. -A specii de păsări î i găsesc aici cuib în perioada de înmultire.ș


17/18

În acela i timp caracterul izolat al insulelor le face perfecte pentru înmultireaș

unor specii de estoase $green si haJEsbill turtle%. ?upă două secole deț

e#ploatare intensivă estoasele din 'hagos sunt în acest moment protejate cuț

ferocitate.

Uria ul crab de cocotier, cel mai mare artropod terestru atinge - metru anverguraș

picioarelor si pana la 9 Eg greutate. ;a maturitate acesta poate urca intrun

cocotier i poate desprinde o nucă de cocos cu ajutorul cle tilor. ?e i este largș ș ș

răspandit în zona tropicală, este destul de rar văzut în zonele în care trăie te.ș

Popula iile au fost decimate în urma cererii de e#emplare folosite ca souveniruriț

sau în urma folosirii sale ca momeală pentru pescuit. În schimb, în 'hagos popula ia de crabi se dezvolta netulburată.ț


18/18

0esursa naturală de bază a arhipeleagului o reprezintă nucile de cocos, în timp

ce licen ele de pescuit aduc un venit important în fiecare an. Întreaga activitateț

economică are loc pe ?iego 2arcia, unde e#istă o bază militară comună UG

U*1.

1rhipeleagul se bucură de un climat oceanic umed, moderat însa de vânturi

alizee. ?in ?ecembrie în februarie, este sezonul umed, când ploile sunt

frecvente.

'hagos a fost cunoscut din vechime de către marinarii din 3aldive. Periodic

aici ajungeau pescari rătăci i. 7iind însă prea departe de 3aldive, arhipeleagulț

nu a fost colonizat de către insulari, fiind ignorant timp de secole. Primul

"uropean care a ajuns aici, în secolul N

Documents

Biodiv Ref