Upload
mariana-gherman
View
11
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Biosfera
Citation preview
Biosfera este un termen generic care desemnează spațiile de pe Pământ unde există viață, incluzând partea inferioară a atmosferei, partea superioară a uscatului (litosfera) șihidrosfera. Biosfera conține o multitudine de organisme și de specii care formează numeroase ecosisteme. Cel care a propus termenul de bioseferă a fost cercetătorul ukrainian/rus Vernadsky Vladimir Ivanovici în 1885 . Sinonim: ecosferă.
Fosilele ajuta la clasificarea erelor geologice. Ele sunt contemporane cu straturile
scoartei terestre si astfel pot indica aspecte legate de conditiile de viata care au existat in
acele timpuri stravechi.
Hartile paleogeografice sunt elaborate pe baza fosilelor deoarece ele ajuta la stabilirea
conturului continentelor, cat si a marilor vechi. Cu ajutorul lor se determina varsta
aproximativa a straturilor, avand in vedere faptul ca anumite fiinte cu durata de viata
limitata au corespuns unei anumite perioade, si astfel ele se gasesc doar in grosimea unui
singur strat pe intreaga lui intindere, indiferent de locul unde apar pe Glob si de variatiile
petrografice. Se poate intampla ca straturi de aceeasi varsta sa se afle la distante imense
unele de altele.
Expertii reusesc cu ajutorul fosilelor sa reconstituie intreaga istorie a scoartei Pamantului.
Timpul care s-a scurs de cand Pamantul a devenit planeta si pana in zilele noastre poarta
numele de timp geologic. Acesta a fost impartit in mai multe diviziuni geocronologice. Cele
mai mari diviziuni se numesc ere, la randul lor erele au fost impartite in perioade. In
continuare perioadele cuprind diviziuni mai mici numite epoci, iar in final epocile au fost
impartite in varste.
Timpul Precambrian reprezinta cea mai lunga parte si cea mai veche din istoria geologica
a Pamantului. A inceput cu intarirea primei scoarte terestre si s-a terminat cu depunerea
primelor straturi in care sunt urme de animale – artropode primitive trilobiti. Acest timp care
a fost de 3000 milioane de ani se imparte in era Arhaica si era Proterozoica. Arhaicul se
caracterizeaza printr-un eveniment important – aparitia vietii. In depozitele erei superioare
s-au gasit urme de bacterii, alge si animale foarte simple, forme primitive. In sedimentele
Proterozoicului s-au gasit resturi foarte rare de spongieri, foraminifere, celenterate – animale
marine inferioare. In Infracambrian, in Proterozoicul superior s-au gasit fosile de
nevertebrate: brahiopode, viermi si artropode primitive.
Era Paleozoica a tinut 330 milioane de ani si este cunoscuta drept ,,era animalelor vechi”.
Era Paleozoica se divide in 6 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer
si Permian.
Perioada Cambriana – A tinut 70 milioane de ani, timp in care au avut loc miscari de ridicare
si coborare a ariilor continentale, clima era calda si uniforma. In apa marilor traiau
arheociatide, celenterate (meduze), brahiopode, trilobiti, agnate, pesti placodermi.
Perioada Ordoviciana – A tinut 60 milioane de ani, timp in care s-a dezvoltat fauna, au
aparut nevertebratele marine si vertebratele inferioare. S-au dezvoltat celenteratele, au
aparut hidrozoarele, antozoarele (tetracoralii, tabulatii), echinodermele, brahiopodele,
briozoarele, molustele, cefalopodele gigantice, lamelibronhiatele, trilobitii, stomocordatele.
Pestii placodermi si elasmobranhi sunt cele mai evoluate specii din aceasta perioada.
Perioada Siluriana – A durat 30 milioane de ani, au avut loc miscari ale scoartei, s-au ridicat
noi sisteme de munti, s-a marit suprafata uscatului, s-a retras apa marilor, au aparut
lacurile, lagunele si mlastinile. Animale marine izolate in aceste ape au fost nevoite sa se
adapteze noilor conditii de viata. Clima era calda si uniforma. Au aparut noile specii de
celenterate, brahiopodele articulate, molustele, trilobiti si gigantostracei, stomacordatele
mai evoluate, agnatele si gnatostomele.
Perioada Devoniana – A tinut 70 milioane de ani, ariile continentale s-au marit foarte mult, in
continentele nordice clima era arida, de pustiu, in continentele sudice era rece, iar in cele de
mijloc clima era tropicala. In aceasta perioada s-au dezvoltat foarte mult brahiopodele,
goniatitoidele, tetracoralii, iar alte clase de animale au fost in regres – trilobitii,
nautiloideele, cistoidele, tabulatele. Au aparut noi specii de pesti si amfibieni vechi.
Perioada Carbonifera – A tinut 55 milioane de ani, s-au ridicat primele lanturi muntoase,
astfel s-a marit suprafata ariilor continentale, clima era calda si umeda, iar in unele regiuni
cu ghetari era rece. Unele clase de animale au cunoscut un regres accentuat – tetracoralii,
tabulatele, stromatoporoidele, trilobitii, unele specii de pesti vechi, gigantostraceele.
Ostracodermii au disparut definitiv. Au aparut in continuare brahiopodele, palechinidele,
amonoideele. S-au dezvoltat amfibienii, reptilele si au aparut specii noi de insecte.
Perioada Permiana – A tinut 45 milioane de ani, clima era uscata, au aparut deserturile, s-au
restrans lagunele, lacurile, mlastinile, au disparut anumite clase de animale: coralii tabulati,
fusulinidele, tetracoralii, cistoideele, spiriferidele, palechinidele, blastoideele, goniatitii,
nautiloideele, gigantostraceii si altele. S-au dezvoltat ceratitii, reptilele terapside, amfibienii
stegocefali.
Era Mezozoica a tinut 173 milioane de ani si se divide in 3 perioade: Triasic, Jurasic,
Cretacic.
Perioada Triasicului – A tinut 45 milioane de ani, clima era calda, continentala, arida. Au
aparut hexacoralii, echinodermele (crinoidele), brahiopodele, multe specii de moluste, s-au
dezvoltat foarte mult cefalopodele (3000 de specii de ceratitacee). Amfibienii au evoluat mai
mult, reptilele si-au continuat marea lor dezvoltare – au aparut terapsidele, placodontele,
ihtiosaurienii, tecodontii, primii dinozauri, teropode, stegocefali, reptile.
Perioada Jurasicului – A tinut 58 milioane de ani, timp in care au fost prezente protozoarele,
spongierii, echinodermele, celenteratele, brahiopodele, noile specii de moluste si mai ales
cefalopodele. Au aparut numeroase specii de reptile si mamifere, pesti ososi, batracieni.
Reptilele dominau uscatul, aerul si apa. Dintre reptilele acvatice amintim Ichtyosaurusul,
Plesiosaurusul, sauropterigienii, Teleosaurusul, crocodilienii. Din categoria reptilelor terestre
au aparut dinozaurii din ordinul Saurischia si Ornithischia. Cele mai importante carnivore din
aceasta perioada au fost: Ceratosaurusul, Campsognathusul, Allosaurusul si altele. Dintre
erbivorele gigantice faceau parte: Brachiosaurusul, Diplodocusul si multe altele. Au aparut
pterosaurienii, pasarea Archaeopterix siemensi, triconodontele.
Perioada Cretacicului – A tinut 70 milioane de ani, unele animale au fost in regres
(crinoidele, brahiopodele, belemnitii), iar altele au devenit mai numeoase si variate
(molustele – cefalopodele, ostreidele, spongierii, echinodermele). Au aparut pestii selacieni,
teleosteenii. Pe uscat dominau dinozaurii, in aer traiau cele mai mari reptile zburatoare –
pterozaurienii – dintre care amintim Pteronodonul. Au aparut alte reptile marine –
mosasaurienii, chelonieni. Mamiferele au evoluat si ele, mai ales multituberculatele.
Era Neozoica a tinut 67 milioane de ani si se divide in 3 perioade: Paleogen, Neogen si
Cuaternar (Antropogen).
Perioada Paleogen – A tinut 41 milioane de ani, s-au ridicat noi lanturi muntoase, au aparut
eruptii vulcanice masive, apa marilor s-a retras, s-au creat conditii vitrege la care multe
animale nu au reusit sa se adapteze. S-au dezvoltat foraminiferele, gasteropodele, molustele
lamelibranhiate. Mai putin frecvente erau brahiopodele si cefalopodele. Erau frecventi pestii
selacieni, mamiferele aplacentare, erbivorele ungulate, condilartrelele (stramosii
copitatelor), primele tapiroide si rinoceroide, stramosul porcului mistret (Anthracotherium),
stramosii elefantilor (Moeritherium, Palaeomastodon), rumegatoarele (Anoplotherium,
Xiphodon), stramosul hipopotamului (Tithonotherium). In aceasta perioada erau foarte
numeroase carnivorele fara carnasiera (Hyaenodon), au aparut mamiferele arboricole,
animalele omnivore si cele dintai primate.
Perioada Neogen – A tinut 24 milioane de ani, timp in care s-au desavarsit impresionante
lanturi muntoase, s-au format zone climatice reci si calde, uscate si umede. Fauna din
Neogen se asemana cu cea actuala.
Perioada Cuaternar (Antropogen) – A tinut 1,5-2 milioane de ani, este considerata cea mai
scurta perioada din istoria Pamantului. Clima s-a racit pe tot Globul, un sfert din suprafata
Pamnatului a fost acoperita cu calote de gheata. Mai ales in regiunile arctice au aparut
calote glaciare imense, iar in emisfera sudica mai restranse. Glaciatiunea acestei perioade a
influentat puternic viata, a limitat evolutia ei si a determinat migratia animalelor. Fauna era
asemanatoare cu cea actuala, doar unele specii au mai disparut la un moment dat. In
Cuaternar a avut loc dezvoltarea continua a mamiferelor si aparitia primelor forme hominide
care au evoluat spre omul actual.
SUCCESIUNEA ERELOR SI A PERIOADELOR GEOLOGICE.ERE : I. PRECAMBRIAN - PERIOADE - ARHAIC - PROTEROZOIC : - bacterii, alge cianoficee
II. PALEOZOIC - PERIOADE - CAMBRIAN : - alge marine - SILURIAN : - aparitia psilofitelor - DEVONIAN : - dezvoltarea psilofitelor, - aparitia criptogamelor vasculare propriu-zise - CARBONIFER : - predomina criptogamele vasculare, - aparitia primelor gimnosperme - PERMIAN : - regresiunea criptogamelor vasculare, - dezvoltarea gimnospermelor
III. MEZOZOIC - PERIOADE - TRIASIC : - continuarea dezvoltarii gimnospermelor - JURASIC : - predominarea gimnospermelor - CRETACIC : - aparitia angiospermelor
IV. NEOZOIC - PERIOADE - PALEOGEN : - dezvoltarea angiospermelor - NEOGEN : - continuarea dezvoltarii angiospermelor - ANTROPOGEN ( CUATERNAR ) : - continuarea dezvoltarii angiospermelor pana la formele actuale