Bizant Semestrul II1

8/18/2019 Bizant Semestrul II1

1/38

1. Relatiile Bizant-Carol cel Mare

2. Ideologia imperiala

3. Istorie politica

4. Renasterea macedoneana

5. Relatiile cu Rusia

6. Relatiile cu Occidentul

. Criza secolului I!

". Cruciadele#. Criza sec. !III-!$

10.Politica agrara macedoneana

11.Structuri urbane

12.Institutii feudale

13.Relatiile Bizant-Statele italiene


2/38

1.Rela iile dintre Bizan i Carol cel Mareț ț ș

%in timpul domniei lui Iustinian& scaunul ponti'ical intr( su) in'luent a *mp(ra ilor )izantini&ț țast'el c( ma+oritatea poniti'lor au 'ost desemna i de *mp(ra ii de la Constantinopol& iar atunciț ț

c,nd *nt,mpinau rezisten ( din partea papalit( ii& )asileii nu ezitau s( * i a'irme controlulț ț șasupra scaunului ponti'ical eemplul lui Martin I& la mi+locul sec $II& care pe l,ng( 'aptul c(ocupase scaunul ponti'ical '(r( apro)area Constantinopolului& s-a i opus politicii *mp(ra ilor ș ț

)izantini& /era0lius i Constant& care *ncerncau s( g(seasc( o 'ormul( de compromis *ntreșmono'izi i i ortodoc i. Constant l-a adus pe Martin la Constantinopol *n 653& 'iind acuzat deț ș ștr(dare i maltratat *n pu)lic. cesta aea s( 'ie eilat *n Cersones& acolo unde a i murit laș șscurt timp dup( *nceputul eilului. a *nceputul sec $III& papalit( ii i se o'er( un prile+ț'aora)il pentru a sc(pa de tutela Constantinopolului reprezentat de declan area luptelor șiconoclaste *n Bizan & prooc,nd opozi ia papalit( ii& *ns( *n acela i timp& apa * i caut( unț ț ț ș șaliat *n Occident& aliat pe care *l g(se te *n persoana lui epin cel 7curt. 7copul lui epin eraș

s( a+ung( pe tronul 'ranc i s( *i alunge pe meroingieni. 8n consecin (& epin a 'ost *ncoronatș țde papa te'an al-II-lea& iar papalitatea )ene'iciaz( de interen ia 'ranc( *n Italia& epinȘ țrecucerind teritoriile 'ostului earat al Raennei din m,inile longo)arzilor i le *ncredin eaz(ș ț

papei& i nu *mp(ratului de la Constantinopol. 9enimentul aea s( stea la )aza cre(rii statuluiș poniti'ical care i-a dus eisten a p,n( la +um(tatea sec !I!.ș ț

Reac ia *mp(ratului de la Constantinopol& dincolo de protestele 'ire ti& s-a concretizat prinț șscoaterea de su) autoritatea papalit( ii a diocezelor din sudul Italiei i Ill:ricum i trecerea lor ț ș șsu) autoritatea patriarului de la Constantinopol.

Rela ia apropiat( dintre regele 'ranc i scaunul ponti'ical a 'ost continuat( i de 'iul lui epin&ț ș ș

Carol cel Mare& care a r(mas rege al 'rancilor. Carol interine *n Italia& *n urma solicit(rilor enite din partea papalit( ii& inta 'iind tot Regatul ongo)ard. Cucerit de Carol cel Mare *nț țanul 4& deenind Rege al ;rancilor i ongo)arzilor.


3/38

7itua ia de la Constantinopol& spri+inul pe care Carol *l o'er( papalit( ii i cre terea puterii luiț ț ș șCarol& *i permit lui l=uin s( scrie o scrisoare prin care a'irma c( paplitatea traersa o

perioad( de criz(& tronul de la Constantinopol era considerat acant a,nd *n edere c( eraocupat de o 'emeie& singura putere real( r(m,n,nd aceea a lui Carol cel Mare& considerat del=uin& unica speran ( a lumii cre tine& dep( ind celelalte 2 puteri& cea spiritual( a papalit( iiț ș ș ț

i cea temporal( de la Constantinopol.ș

8n acest contet aea s( se materializeze )rusc proiectul imperiul. Carol co)oar( *n Italia& primit cu mare 'ast la Roma& este *ncoronat la data de 25 decem)rie ">> de c(tre papa eonal-III-lea. otriit unor anale& Carol a 'ost luat prin surprindere& *ns( cel mai pro)a)il c( papatia de acest proiect imperial. Carol a 'ost nemul umit de inersarea ceremonialului i deș ț ș

'aptul c( papa i-a pus coroana pe cap& *n contetul *n care *n Bizan *mp(ratul era cel care * iț ș punea coroana. 8n acest contet a *nceput o lupt( *ntre Carol i papalitate.ș

Bizan ul considera eenimentele din Italia ca o simpl( reolt( *mpotria autorit( iiț ț*mp(ratului. 8n continuare& *mp(ra ii )izantini considerau Italia ca un teritoriu ce se cueneaț

Bizan ului.ț

entru papalitate& imperiul occidental era unul roman i unic& papa insist,nd ca regele Carolșcel Mare s( preia titlul de Imp(rat al Romanilor Imperator Romanorum& Carol re'uz,ndacest titlu udoic cel ios a accepta acest titlu.

Carol cel Mare percepea puterea imperial( ca o st(p,nire asupra mai multor regate. e l,ng(tilul de IM9R?OR


4/38

de la acen& *ns( aea s( 'ie redescis( *n sec !& *n condi iile *n care Otto cel Mare esteț*ncoronat ca *mp(rat de c(tre pap(.

Care a 'ost motiul cre(rii actului %onatio Constantini

9istau 2 ariante ale actului. rima arinat(& scurt(& a ap(rut *n sec. $III pentru a legimita

posesiunile din 'ostul earat al Raennei. Cea de-a doua arinat( a ap(rut *n sec I! c,nd s-aconturat con'lictul dintre papalitate i Carol cel Mare.ș

apalitatea a apelat la un ast'el document pentru a demonstra c( puterea ecleziastic( estesuperioar( celei imperiale& c( papa este singurul care poate *ncredin a puterea imperial(& c(țautoritatea asupra Italiei i a proinciilor din Occident *i reine de drept papei& el 'iindșsingurul care putea delega aceast( autoritate lui Carol cel Mare. %e asemenea& papalitateareendinca suprema ia *n Biserica Cre tin(& ponti'ul consider,ndu-se capul Bisericii Cre tineț ș și aea autoritatea asupra celorlalte scaune patriarale din Imperiu Constantinopol ntioia&ș

leandria i Ierusalim.ș

Reac iile proocate de acest document au 'ost di'erite. 8n sec !III& unul dintre ponti'ii romanițau pus s( 'ie reprezentate pe pere ii unei )iserici din Roma scenele din %onatio Constantini.ț

utoritatea imperial(& la s'. 7ec ! i *nceputul sec !I& Otto al-III-lea are o reac ie eement(.ș țCere s( 'ie ars documentul i s( 'ie t(iat( m,na celui care a copiat documentul.ș

8n ceea ce prie te Bizan ul& documentul ine *n spri+inul ideei c( *mp(ratul de laș țConstantinopol era urma ul *mp(ra ilor romani ideea c( Constantin s-a mutat laș țConstantinopol ca *mp(rat roman.

2.Ideologia imerial! bizantin!

a mi+locul sec I!& Bizan ul * i adapteaz( teoria politic( la noile realit( i& cu precizarea c(ț ș țImperiul Bizantin renun ( la uniersalism. %in contr(& se reine la aceast( teorie. Imperiulțeste priit *n continuare ca nea,nd limite *n timp i spa iu& iar puterea *mp(ratului esteș țuniersal(& a)solut( i de origine dini(. ceast( idee poate 'i analizat( *n una dintre lucr(rileșlui Constantin $II orp:rogenetul lucrarea Despre administrarea Imperiului. st'el c( to ițlocuitorii p(m,ntului tre)uie s( se *ncine *n 'ata *mp(ratului )izantin

8n sec I!& Bizan ul eolueaz( *ntr-un nou contet i este neoit s( * i adapteze ideologia laț ș șnoile realit( i apari ia unor state cre tine un imperiu *n OccidentD un stat )ulgar cre tin laț ț ș ș'rontiera ImperiuluiD un regat armean cre tin i rincipate cre tine ale s,r)ilor.ș ș ș

%in acest moti& )izan ul nu mai putea sus ine uniersalismul *n termenii 'ormula i deț ț ț9use)iu din Cezareea. rincipalul element de noutate este 'amilia de principi& care era *niziunea )izantin( o 'amilie spiritual( alc(tuit( de principii cre tini& aceasta 'iind condus( deș*mp(ratul de la Constantinopol& care aea calitatea de p(rinte spiritual i era singurul *nșm(sur( s( legitimeze puterea tuturor principilor cre tini. 8mp(ratul din Occident erașconsiderat 'ratele *mp(ratului din Constantinopol. arul Bulgar era considerat 'iul& sau 'iulȚ

preaiu)it al *mp(ratului.


5/38

Conduc(torul 'iec(rui stat cre tin era integrat *n 'amilia de principi *n 'unc ie de c,t de multș ț putea 'i de 'olos imperiului& de gradul de independen ( pe care *l aea statul pe care *lțconducea& de atitudinea i resursele de care dispunea 'iecare conduc(tor *n parte.ș

8n sec !& episcopul de Cremona& iutprand& a 'ost trimis de Otto cel Mare la *mp(rat pentru a

o) ine recunoa terea titlului de *mp(rat pentru Otto& i a 'ost pro'und indignat c,nd a 'ostț ș șa ezat la mas( *n urma reprezentantului arului )ulgar ș ț

8mp(ratul& ca urmare a pozi iei pe care o de inea *n 'amilia de principi& era singurulț țreprezentant al lui %umnezeu pe p(m,nt. 8mp(ra ii )inzantini nu au eiden iat acest lucru *nț țtitulatur(& deoarece se considera c( acest lucru era de la sine de *n eles. %e asemenea&ț*mp(ra ii erau singurii *n m(sur( s( legimiteze puterea principilor cre tini i acordau priilegiiț ș șacestora nu *nceiau tratate de pe picior de egalitate& erau singurii care puteau acordachrysobule Bule de ur& putea 'olosi cerneala ro ie i purpura nu era produs( *n ateliereleș șdin ConstantinopolD era produs( numai *n atelierele de la curtea imperial( i era 'olosit( numaișde c(tre *mp(rat i curtea imperial( G *mp(ratul putea 'ace cadou unui principe str(in )uc(ti deș

purpur(. e l,ng( toate acestea& imp(ratul putea realiza panouri un mozaic mozaicul era unatri)ut al puterii imperialeD or ap(rea *n sec !II i *n 7icilia& 'iind realizate de normanzi '(r(șapro)area *mp(ratului. Orice reolt( *mpotria *mp(ratului era considerat( o reolt(*ndreptat( *mpotria lui %umnezeu& iar conduc(torul reoltei era considerat apostat.

9rau i alte aspecte care ineau s( eiden ieze pozi ia *mp(ratului. O descriere ampl( aș ț ț țceremoniilor de la curtea imperial( )izantin( o 'ace Constantin $II *n lucrarea sa Despreceremoniile cur ii bizantineț . otriit acestei surse& ceremonialul )izantin este at,t de strictreglementat deoarece are ca scop eiden ierea m(re iei imperiului i a *mp(ratului& aț ț șcaracterului maiestuos i inaccesi)il al *mp(ratului )izantin. 8n cadrul acestui ceremonial&ș

'iecare persoan( * i cuno tea locul *n cadrul ceremoniei i se p(stra o t(cere solemn(. 8nș ș știmpul ceremoniilor nimeni nu putea eni *n contact direct cu persoana *mp(ratului care aeaun caracter s',nt& ciar atunci c,nt o persoan( primea un semn& acesta 'iind transmis 'ie prinm,na unor intermediari& iar dac( era primit direct de la *mp(rat& * i acoperea m,inile cu poalașmantiei pentru a nu eni *n contact direct cu m,inile *mp(ratului.

entru a rezola pro)lema succesiunii la tron& de la mi+locul sec. I! se impune principiulereditar. 8mp(ra ii din dinastia macedonean(& eon $I 8n eleptul introduce institu iaț ț ț

porp:rogene ilor cei n(scu i *n camera de purpur( do),ndeau drepturi de neconstestat laț țmo tenirea tronului. orp:nogene ii apar i *nainte de acest moment& *ns( *n sec I! aș ț șap(rea aceast( institu ie. rimul care a )ene'icia de acest drept i care a 'ost n(scut *n cameraț ș

de purpur( a 'ost Constantin $II orp:rogenetul cu toate c( tat(l sau ausese mai multec(s(torii& Biserica l-a acceptat pe Constantin ca *mp(ratD *ntotdeauna )iserica accept(compromisuri care au ca rezultat )un(starea statului.

Misiunea *mp(ratului este adaptat( la noile realit( i. O epunere magistral( re'eritoare lațmisiunea *mp(ratului o 'ace patriarul Constantinopolului& otios& *ntr-o culegere de legi dintimpul lui $asile I Macedoneanul. rimul titlu al acestei culegeri de legi este dedicat*mp(ratului& de'init ca autoritate legitim(& elul *mp(ratului 'iind de a asigura men ienereaț ț

)unurilor imperiului& de a recupera )unurile pierdute i de a do),ndi prin ictoriile saleș )unurile care *i lipsesc. ceasta este ideea care +usti'ic( de acum *nainte ac iunile deț

recucerire ale imperiului& 'iind o)liga ia *mp(ra ilor )izantini s( * i etind( st(p,nirea laț ț șnielul *ntregului p(m,nt.


6/38

rincipiul EConstantinianF era cel care st(tea la )aza a'irm(rii superiorit( ii *mnp(ratuluiț )izantin& care era priit de supu ii s(i drept st(p,nul *ntregii lumi. cest principiu este epusșde acela i *mp(rat& Constantin $II *n lucrarea %espre administrarea imperiului& '(c,nd re'erireșla *nsemnele primului *mp(rat cre tin aceste *nsemne nu tre)uiau l(sate *n seama nim(nuiDș

puteau 'i realizate c(s(torii cu 'rancii& a,nd *n edere c( erau cre tini i 'ormau un imperiu.ș ș

Re'eritor la titulatura imperial(& din "12 a *nceput s( 'ie 'olosit titlul de EBasileu al romeilorF.8n sec ! apare o modi'icare a protocolului imperial pus( *n leg(tur( cu recunoa terea aruluiș țetru& ap(r,nd titlul de Basileu al )ulgarilor& etru 'iind introdus *n 'amilia de principi. %up(recunoa terea acestui titlul lui etru& *mp(ra ii )izantini adopt( *n titulatura lor titlul deș țEuto0ratorF& care o du)l( semini'ca ie puterea a)solut( pe plan intern& iar pe plan etern&ț*mp(ratul nu depinde de nimeni altcinea *n a'ar( de %umnezeu. ?itlul aea s( 'ie preluatulterior& *n 1>16 de arul )ulgar. 8n spa iul rom,nesc a 'ost preluat su) 'orma de Esingur ț țst(p,nitorF. 9ident c( toate aceste prerogatie puteau 'i uzurpate atunci c,nd un principedorea s( * i a'irme ie irea din 'amilia de principi& prelu,nd unele dintre semnele puteriiș ș

*mp(ratului )izantin i ciar titlul imperial. a au '(cut 7imeon *n sec !& etru san etc.ș șceast( teorie nu a 'ost *n realitate contestat( p,n( *n sec !$.

8ntre)(ri

- Ideologia imerial! s-a modificat "n erioada 120#-12$1%

- &atinii au fost '!zu i ca fiind r!z'r!ti i "motri'a lui (umnezeu i ca aosta i%ț ț ș ț

3.Istoria olitic!

%e la mi+locul sec I! se impune principiul ereditar *n ceea ce prie te succesiunea la tronulșimperial. cest lucru duce la constituirea marilor dinastii& care au condus pe o perioad( mailung( de timp. erioada cuprins( *ntre mi+locul sec I! i *nceputul sec !III cunoa te 3ș șdinastii cea macedonean( "6-1>2" G succesiunea se transmitea pe linie masculin(D p,n( *n1>56 G se trasmitea pe linie 'eminin(D cea a Comnenilor 1>"1- 11"5 i cea a ngelilor ș 11"5-12>4.

%inastia macedonean(

- ;ondat( de $asile I Macedoneanul *n "6. cesta i-a datorat ascensiunea lui MiailșIII& care l-a i proclamat co-*mp(rat. $asile pune un complot *mpotria lui Miail III&șacesta din urm( 'iind asasinat. 8n 'inal& $asile pune )azele dinastiei macedonene. domnit *ntre "6-""6. Aepotul s(u a *ncercat s( +usti'ice uzurparea lui $asile& Viat Vasili& prin 'aptul c( Miail III era incapa)il s( conduc( imperiul aea mai multede'ecte G era )e i i nu era preocupat de pro)lemele statului )izantinD aceast(ț șiziunea este una eronat(.

-


7/38

- a moartea lui eon $I& Constantin $II era minor& ast'el c( pentru un an a domnitleandru& 'ratele lui eon $I& dup( care *n #13 *ncepe o'icial domnia lui Constantin$II orp:rogenetul a domnit o reme su) regen (. Constantin $II domne te p,n(ț ș*n #5#& *ns( *n prima parte a domniei& nu s-a concentrat pe pro)lemele imperiului. -a

proclamat pe Marele %rongar amiralul 'lotei & Roman I ecapenos #2>-#44. 8n perioada domniei lui Roman I& Constantin $II se ocup( mai multe de actiit( ilețintelectuale& * i constituie un cerc de intelectuali la curtea imperial(. Roman I era co-ș*mp(rat a reu it s( *i in( *n 'r,u dina i i a *nceput seria campaniilor din Orient&ș ț ț ș

)ene'iciind de cooperarea unui general ?ur0uas. Roman i-a asociat la tron 'ii&ș*ncerc,nd s( pun( )azele unei dinastii proprii& toat( 'amilia 'iind *nl(turat( de o reolt(

popular( o doad( a doctrinei imepriale i a legitimit( ii *mp(ratului. 8n acestș țcontet& Constantin $II preia conducerea imperiului pe care *l conduce p,n( *n #5#.

- 2"-1>34. Credea c( era un mare general&*ns( dup( c,tea *n'r,ngeri& a *n eles c( nu se putea ridica la statura marilor generalițromani. cesta moarte *n 1>34 selos consider( c( s-ar putea s( 'i 'ost asasinat.


8/38

- Hoe s-a c(s(torit cu Miail I$ ciar *n seara zilei *n care a 'ost asasinat Roman III.Miail I$ a domnt p,n( *n 1>41 era )olna de epilepsie. Miail a conins-o pe Hoes( *l adopte pe unul din nepo ii s(i& Miail& pe care l-a desemnat Cezar.ț

- Miail $ a preluat conducerea imperiului dup( a)dicarea unciului s(u. aut o

domnie scurt(& p,n( *n aprilie 1>42. reu it s( o *ndep(rteze pe Hoe& *ns( acest 'apt așdus la *ndep(rtarea sa de la tron poporul se reolt( deoarece o sus ineau pe Hoe& carețera mo tenitorul legalD tot *n aceast( perioad( a 'ost scoas( i ?eodora& care 'useseș șc(lug(rit(. Miail $ este ori)tit i *ndep(rtat de pe tronul imperial. entru o perioad(șscurt(& cele dou( surori au a+uns la conducerea imperiului& acestea ne*n eleg,ndu-seț*ntre ele. Hoe se c(s(tore te cu Constantin I! Monomaul.ș

- Constantin I! Monomaul a condus imperiul *ntre 1>42-1>55. 7ingurele merite ale luiConstantin I! sunt legate de organizarea *n( (m,ntului superior. 8n timpul luițConstantin I! moare Hoe& iar dup( moartea lui Constantin& pe tron a+unge ?eodora aceasta moare *n 1>56.

- Miail $I a 'ost desemnat succesor de ?eodora& supranumit ECel B(tr,nF. domnit unan de zile& pierz,nd tronul *n urma unei reolte a aristocra iei militare liderii militariț* i pierduser( in'luen a dup( $asile II. Reolta aristocra ilor a 'ost condus( de Isaacș ț țComnenul. Miail $I a a)dicat& iar Isaac I Comnenul a 'ost proclamat *mp(rat i așdomnit *ntre 1>56-5# a 'ost 'or at s( a)dice.ț

- Constantin ! %ucas a 'ost proclamat *mp(rat 1>5#-1>6. 'ost la 'el de incala)il ca*mp(ra ii dinaintea lui.ț

- 1 laș țMantzi0ert *mp(ratul este luat *n captiitate de selgiucizi.

- Miail $II& care a a+uns ma+or& a preluat puterea la Constantinopol. 8l or)e te peșRoman I$ i *l *ndep(rteaz( din capital(. Miail $II domne te *ntre 1>1-1>". 8nș șaceast( perioad(& turcii iau cu asalt proinciile imperiului& 'iind pierdute i teritoriileșdin Italia de 7ud& *n 'aoarea normanzilor. pare i o criz( intern( una de cereale&ș

iar Miail $II *ncearc( s( organizeze un depozit de cereala la Marea Aeagr(& ast'el c( pre ul p,inii a crescut.ț

- 8n 1>"& *n urma unei alte reolte militare& Miail $II a 'ost neoit s( a)dice. ?ronuleste ocupat de un reprezentant al armatei& Aicepor III& care a domnit timp de 3 ani.ceast( domnie a 'ost marcat( de r(z)oaie ciile.

- 8n urma unei reolte militare& Aicepor III este *nl(turat& tronul 'iind ocupat de leiosI Comnenul. leios pune )azele dinastiei Comnenilor i are o domnie lung(& p,n( *nș111". 8ncepe s( re'ac( prestigiul imperiului& resta)ilind controlul asupra pecenegilor&

sunt recucerite c,tea teritorii din Orient.


9/38

- olitica sa a 'ost continuat( de Ioan II Comnenul 111"-1143. u eistat tensiunilegate de succesiunea la tronul imperial& *n condi iile *n care 'iica cea mai a luițleios& nna Comnena& emite preten ii la conducerea imperiului eraț

porp:rogenet(. Ioan II s-a con'runtat cu dou( comploturi unul realizat de mama sai nna Comnena& iar unul a 'ost orcestrat doar de nna Comnena.ș

- ?ronul a 'ost ocupat de Manuel I Comnenul& care domne te p,n( *n 11">. 'ostșc(s(torit cu nepoata lui Conrad III al @ermaniei.


10/38

recuceririlor din Orient 7iria& rmenia Mesopotamia. 22 din partea regeluiș ș țarmean promisiunea c( acesta a l(sa prin testament regatul s(u *mp(ratului )izantin

cu toate c( a murit dup( $asile II& *n deceniul 4 din sec !I& re'atul armean intr( su)st(p,nirea )izantin( G Regatul ni.


11/38

- 8n Mediterana& principalul o)iecti era legat de resta)ilirea talasocra iei )izantine& iar țdup( o epedi ie )izantin(& Aicepor ocas *n #61 recucere te Creta& iar 4 anii maiț șt,rziu& c,nd era de+a *mp(rat& recucere te insula Cipru din m,inile ara)ilor *n condi iileș ț*n care st(p,neau i *n 7icilia& )izantinii reu ind s( * i impun( controlul asupraș ș șMediteranei. Cronicile ara)e din aceast( perioad( re'lect( sentimentele de panic( maiales *n a doua +um(tate a sec. !& demonstr,nd c( *n unele proincii 7iria saualestina& domnea aceea i stare de spirit ca i *n sec $II& cu aceea i actori& *ns( deș ș șdata aceasta )ene'iciarii erau )izantinii.

- 8n eninsula Balcanic(& dup( mi+locul sec I!& )ulgarii intr( *n comunitatea cre tin(șr(s(ritean(& iar rela iile )izantino-)ulgare erau 'oarte )une p,n( la ocuparea tronuluiț

)ulgar de c(tre 7imeon "#3-#2& domnia lui marc,nd perioada de apogeu a aruluiȚBulgar. 7imeon a 'ost pentru o perioad( mai lung( ostatec la Constantinopol& ast'el c(era 'amiliarizat cu o)iceiurile i practicile )izantine. ?ocmai aceste cuno tiin e l-auș ș ț

'(cut pe 7imeon s( reac ioneze atunci c,nd au 'ost crescute taele )izantine& acesteața'ect,ndu-i pe unii supu i )ulgari. 7imeon protesteaz(& *ns( este ignorat de eon $I&șast'le c( inadeaz( ?racia i Macedonia amenin ,nd ciar capitala )izantin(& motiș ț

pentru care *mp(ratul 'ace apel la alin a cu magiari& iar ace tia *i *n'r,ng pe )ulgari.ț șarul )ulgar a reu it *n mai multe r,nduri s( amenin e capitala )izantin( i s( etind(Ț ș ț ș

'rontierea statului )ulgar p,n( aproape de ?esalonic& pustiind *n mai multe r,nduriteritoriile din ?racia. 8ns( 7imeon moarte pe nea teptate *n #2& ciar *n timpulș

preg(tirilor pentru o nou( epedi ie *mpotria )izantinilor. Odat( cu moartea luițdispare i unul dintre cei mai mari adeersari ai Imperiului Bizantin& deoarece etru&ș'iul lui 7imeon& *nceie pace cu Imperiul. ui etru& Roman I ecapenos *i recunoa teștitlul de )asileu al )ulgarilor& ast'el c( etru este inclus *n 'amilia de principi cucali'icatiul de ;iu preaiu)it al *mp(ratului. ceasta este o perioad( *n care *n aratulț

)ulgar se mani'est( masi in'luen a )izantin(& rela iile pa nice dur,nd p,n( la mi+loculț ț șanilor 6> ai sec !. %up( moartea lui etru& )ulgarii atac( din nou teritoriile )izantine*n #6"& iar *mp(ratul )izantin Aicepor II ocas& care aea cea mai mare parte aarmate anga+at( pe 'rontul din Orient& 'ace apel la cneazul ieului& 7iatosla& pentrua-l determina s( *i atace pe )ulgari. %up( unele in'orma ii& 7iatosla a+unge *nțBalcani cu cca. >.>>> solda i i *i *n'r,nge pe )ulgari& dar apoi anun ( inten ia sa de aț ș ț țse instala *n en. Balcanic( i de pune )azele unei 'orma iuni politice cu capitala laș ț

%un(rea de Jos. 9ident c( *mp(ratul )izantin nu putea accepta o ast'el de situa ie iț șIoan ?zimis0es organizeaz( contra-o'ensia )izantin( *n #1. 8mp(ratul utilizeaz(armata terestr( c,t i 'lota )izantin(& aceasta din urm( a,nd rolul de a t(ia retragereașru ilor pe %un(re. Ioan ?izims0es p(trunde *n Bulgaria& cucere te ora ul resla& iar ș ș șdup( acest succes porne te *n urm(rirea lui 7iatosla. Con'runtarea a aut loc su)șzidurile cet( ii 7ilistra& iar 7iatosla este *nins& *ns( nu renun ( i se *ncide *n cetateț ț și accept( ulterior o con'runtare cu armata imperial(& *n urma luptei& cea mai mareș

parte a armatei ruse ti 'iind distrus(. 7e *nceie un tratat prin care 7iacesla renun (ș țla orice preten ie asupra Bulgariei& promi ,nd s( nu mai atace teritoriile din Cersonesț ț

i s( acorde a+utor militar *mp(ratului. 7e *ntoarce la ie& *ns( *n #2 este ucis deș pecenegi pro)a)il la comanda lui Ioan ?zimis0es. 8n urma acestei ictorii& a 'ost


12/38

resta)ilit( 'rontiera )izantin( pe linia %un(rii i organizat( ?ema aristrion peșteritoriul Bulgariei.

- (rea c( )ulgarii nu mai pot reprezenta un pericol& *ns( *n #6 iz)ucne te o r(scoal( *nșzona Macedoniei condus( de 'ii contelui Ai0ora. Originea acestora nu este eact(&

a,nd *n edere c( aeau cu to ii nume )i)lice. 3 dintre 'ra i& %aid& arons i Moiseț ț șdispar& iar c(tre #"> 7amuel r(m,ne singurul st(p,n al teritoriilor din centrul enBalcanice. 9ste ade(rat c( situa ia *n care se a'la *mp(ratul )izantin din acel momentța permis etinderea acestor teritorii& *ns( *n +urul anului 1>>>& dup( ce asigur(controlul asupra teritoriilor din Orient& $asile * i concentreaz( 'or ele *n spa iulș ț ț

)alcanic *ntr-o prim( campanie des'( urat( *n anii 1>>>-1>>1. 8mp(ratul )izantin așt(iat *n dou( aratul lui 7amuel a pornit de la ?esalonic i a a+uns la $idin. Bizantiniiț șo) in mai multe ictorii& iar )(t(lia decisi( are loc *n 1>14 *ntr-un de'ileu dințMacedonia pusean(. ;oarte a)il& $asile II reu e te s( eite o am)uscad( a( )ulgarilor ș ș

i reu e te s( *ncon+oare armata )ulgar(& pe care o captureaz(. cesta trimite armataș ș ș )ulgar( *napoi la 7amuel solda ii erau or)i care moare la scurt timp dup( aceast(țcon'runtare& *n octom)rie. cesta a 'ost urmat la tron de 'iul s(u& a c(rui putere aea s('ie uzurpat( *n 1>15 de Ioan $ladisla& *nins decisi *n 1>1" de $asile II. 8n urmasucceselor& au 'ost create noi teme *n en. Balcanic( tema Bulgaria& 7irmium&$asile reu ind s( * i impun( autoritatea asupra Regatului Croat.ș ș

).Rela iile cu Rusiaț

- 8n sec.$II& *n stepele nord-pontice se constituie un stat 0azar care aea s( controleze

zona de step( a 9uropei Orientale impun,ndu-se *n 'a a uniunilor tri)ale turc-mongolețdin aceast( regiune. azarii au 'ost i alia i cu Imperiul Bizantin& iar rela iileș ț țcomerciale dintre 0azari i greci au 'ost 'oarte intense imperiul se aproiziona cușcereale din zona )azinului pontic.

- a mi+locul sec.I!& *n stepele nord-pontice * i 'ace apari ia o nou( 'orma iune nord-ș ț ț pontic( 'orndat( protriit cronicii lui Aestor sec. !II de Ruri0. 9ist( o disput( *nliteratura de specialitate& mai ales *ntre )izantinologii ru i i cei germani& ace tia dinș ș șurm( consider,nd c( noul stat creat la mi+locul sec. I! a 'ost 'ondat de aregi& *nreme ce istoricii ru i sus in c( este or)a de un stat sla prin ecelen (. ?ermenul deș ț ț

ErusE sau ErossiE apare *n sursele europene i ara)e din sec. I! pentru desemnareașaregilor scandinai& care *n Occident erau cunoscu i su) numele de Ei0ingiF iț șEnormanziF. 8ntr-o prim( 'az(& ace ti aregi apar *n calitate de negustori a a au ap(rutș ș*n sursele )izantine i ara)e& *ns( *n acela i timp au cucerit i o serie de teritorii. ;iulș ș șlui Ruri0& Oleg cucere te ieul pun,nd )azele statului 0ieean ai c(rui piloni eraușora ul ie i Aogorod. ce ti aregi aeau s( reprezinte pentru tri)urile slae dinș ș șregiunea respecti( ceea ce reprezenatu )ulgarii pentru tri)urile )alcanice& adic(elementul cuceritori i catalizator& ei 'iind cei care au reu it s( supun( tri)urile slaeș șcu structuri patriarale& *ns( ulterior 'iind a)sor)ite de slaii ma+oritari.

- %up( ce a cucerit cele dou( ora e& aten ia lui Oleg a 'ost atras( de posi)ilit( ie pe careș ț țle o'erea comer ul pontic. %e alt'el un alt istoric& /enri irenne& considera c( rolulț


13/38

statului rus era acela de a asigura securitatea arterei care lega Marea Baltic( de Marea Aeagr( Edrumul de la aregi la greciF. rima dat( c,nd ru ii atac( ora ulș șConstantinopol& *n anii "5#-6>& a 'ost un atac care a st,rnit panic( *n capitalaimperiului& *n contetul *n care nu mai pu in de 2>>> de cor()ii i-au '(cut apari ia *nț ș ț'a a ora ului. Cu toate acestea& atacul a 'ost respins de )izantini& ca i *n cazul ataculuiț ș șslao-aaro-persan& armata 'iind condus( de atriarul Constantinopolului& otios&totodat( 'iind utilizat 'ocul grecesc. 9ist( 2 predici ale atriaului care amintesc deacest asediu.

- 8n c,tea decenii& la *nceputul sec. !& Oleg declan eaz( un nou atac asuprașConstantinopolului&iar *n urma acestui tratat se *nceie un tratat& prin care *mp(ratuleon $I accept( s( acorde importante priilegii negustorilor ru i. ?etul tratatului s-aș

p(strat *n cronica lui Aestor ru ii )ene'iciau de priilegii mai etinse 'a ( de ceilal iș ț țnegustoriD le erau asigura i )anii pentru a se *ntoarce *n inuturile ruse ti i putea rezidaț ț ș ș

*n capitala pe toat( durata unui an cu ecep ia iernii.ț

- ;iul lui Oleg& cneazul Igor& aea s( *ncerce c,tea decenii mai t,rziu sporirea priilegiilor comerciale i& ca de o)icei& asediaz( capitala pentru a 'or a m,naș ț*mp(ratului #41-#44. 8n urma acestor atacuri& Roman ecapenos re*nnoie teș

priilegiile acordate de eon $I. ?ot *n aceea i perioad(& *n societatea rus( *nce s(ș p(trund( masi in'luen e )izantine& un 'actor important 'iind in'luen a cre tinismului.ț ț șrintre ru ii cre tina i& se a'l( i so ia cneazului Igor& Olga. 8n #45 cneazul 'usese ucis&ș ș ț ș țiar Olga a guernat ca regent( *n numele 'iului s(u& 7iatosla. otriit cronicii lui

Aestor& Olga a 'ost )oteazat( ciar de patriarul Constantinopolului& dar planurile ei de

a introduce cre tinismul *n Rusia aeau s( 'ie )locate de o reac ie anticre tin( condus(ș ț șde 'iul ei& 7iatosla #6>-#2. cesta a m(rit considera)il teritoriul statului rus& *nurma organiz(rii mai multor campanii asupra 0azarilor. 7iatosla a *ncercat s( seinstaleze la sud de %un(re& *ns( *n #1 a 'ost *n'r,nt de Ioan I ?zimis0es i este 'or atș țs( p(r(seasc( Balcanii. 8n #2 este omor,t de pecenegi pe drumul de *ntoarcere spreRusia. entru c, ia ani i-a urmat la tron 'iul s(u& *ns( este *n'r,nt de $ladimir 'iuțnelegitim al lui 7iatosla *n #">&care preia conducerea statului rus.

- $ladimir a r(mas mai )ine de 3 deceniii la conducerea rusiei 0ieene& p,n( *n 1>15&iar *n perioada aceasta se accentueaz( apropierea dintre ru i i )izantini. cesta a 'ostș ș

cel care& la socitarea *mp(ratului $asile II& *i acord( spri+in acestuia *mpotriareoltelor aristocra ilor )izantini& iar dup( ce *ntr-o prim( 'az( a 'ost re'uzat de $asilețII& dup( ce $ladimir accept( cre tinarea& *i este dat( de so ie sora *mp(ratului&ș ț

porp:rogeneta na. entru a-l determinat pe *mp(ratul )izantin& cneazul rus a '(cut presiuni asupra cet( ii Cersones. 8nainte de a se cre tina& *n #""& ausese mai multeț școntacte i cu reprezenta i ai Imperiului Romano-@erman &ai 0azarilor& care erauș țmozaici& i ai )ulgarilor musulmani de pe $olga& *ns( *n cele din urm( accept(șcre tinarea *n rit ortodo. a Cersones are loc c(s(toria dintre cneaz iș ș

porp:rogenet( i tot aici construie te i o )iseric( *n cinstea 7',ntului Ioan. Con'ormș ș ș

lui Aestor& na era *nso it( de un num(r impresionat de laici i clerici& *n Rusiaț șa+ung,nd i un num(r *nsemnat de icoane i ase liturgice.ș ș


14/38

- Reenit *n Rusia& $ladimir impune poporului s(u distrugerea idolilor p(g,ni i potriitșacelea i cronici& i-a eprimat dorin a ca poporul s( se )oteze& ceea ce este acceptat cuș ș ț

)ucurie de c(tre popor& ast'el c( are loc un )otez *n mas( la Aipru. lian ațmatrimonial( aea s( 'aorizeze i mai mult p(trunderea in'luen ei )izantine& precumș ți intrarea Rusiei *n s'era de in'luen ( a Constantinopolului care aea s( consolidezeș ț

autoritatea patiariei de Constantinopol asupra R(s(ritului 9uropei. u mai eista ișmoment de tensiune& a a cum se *nt,mpl( *n sec. !I c,nd are loc o alt( epedi ie ceș țaea drep scop ocuparea capitalei )izantine & *n timpul lui Constantin Monomaul.8ns( *n general& rela iile au 'ost amicale& eist,nd un num(r mare de aritec i care auț ț

plecat c(tre statul rus. Cu timpul& Cnezatul ieean aea s( dein( un stat ortodo& iar dup( pr()u irea Imperiului Bizantin& arii ru i se considerau mo tenitorii )izantinilor ș ț ș ș Ian cel @roaznic a preluat titlul *mp(ratului )izantin. 7tatul rus a spri+init statul

)izantin& *n special *n sec. !$& c,nd Imperiul se a'la *n plin( dec(dere.

$.Rela iile cu *ccidentulț

- 8n timpul dinastiei macedonene& *n Occident urma ii lui Carol cel Mare au a)andonatșconcep ia acestuia& ciar din timpul lui udoic cel ios i preiau titlul de 8mp(ra i aiț ș țRomanilor& *ncerc,nd ciar s( cucereasc( teritoriile )izantine din Italia. 9ste ade(ratc( au eistat momente de apropiere *n remea lui $asile I Macedoneanul& c,nd

)izantinii interin *n Italia pentru a recupera teritoriile cucerite de ara)i *n suduleninsulei& acolo unde musulmanii au pus )azele unui emirat propriu la Bari. O 'lt(

)izantin( )ene'iciind de a+utorul lui udoic II au reocuat cetatea Bari *n "1& emiratulara) 'iind des'iin at. 8ns( aceast( apropiere nu s-a men inut prea mult timp pentru c(ț ț

cei doi protagoni ti au intrat din nou *ntr-un con'lict de doctrin( politic( *n +urulștitlului de *mp(rat roman. 8n aceea i perioad(& *n Italia au *nceput s( +oace un rol dinșce *n ce mai important principii longo)arzi& *n multe cazuri alia i ai statului )izantin&țal(turi de apa Ioan $III& dezamagit de urma ul lui udoic III& Carol cel le u.ș ș

- ani. papa Ioan $II a murit


15/38

*n #64 dup( ce 'usese ini ial *nl(turat de pe scaunul de pap(& iar potriit lui iutprand&ț papa a 'ost ucis de diaol.

- Otto cel mare i-a luat titlul de EIM9R?OR ;RACOR>2& iar potriit dorin ei sale a 'ostț*nmorm,ntat la acen al(turi de Carol cel Mare. %up( moartea lui Otto III& urma iișs(i au a)andonat linia politic( a acestuia i i-au concentrat aten ia asupra principalelor ș ș țteritorii pe care le controlau Italia i @ermania.ș

+.Criza sec. ,I

9ste or)a de perioada cuprins( *ntre 1>25-1>"1& perioad( marcat( de o criza pro'und( pe plan intern i etern. ractic& *n numai 56 de ani& Bizan ul pierde controlul asupra tuturor ș ț proinciilor. ceast( perioad( este 'oarte )ine re'lectat( *ntr-o lucrare scris( de un martor ocular al eenimentelor Miail sellos& Cronografia. ceasta tr(ie te la Constantinopol& iar ș


16/38


17/38

?r(s(turile crizei interne

- 7e mani'est( pe plan politic rialitatea dintre aristocra ia ciil( i cea militar(&ț ș proincial( duce la apari ia unei insta)ilit( i politice *n 56 de ani au 'ost 13ț ț*mp(ra i. ;iecare dintre cele dou( grup(ri c(uta s( * i impun( propriulț ș

reprezentant pe tronul imperial& cele mai multe reu ite 'iind de partea aristocra ieiș țciile. 8ns( aceast( situa ie a aut consecin e ne'aste pentru imperiu din punct deț țedere 'inanciar i militar.ș

- 7e mani'est( pe plan economic i 'inanciar mai multe surse amintesc secetele iș ș perioadele de 'oamete& precum i reoltele i r(z)oaiele ce au determinat declinulș șeconomic i demogra'ic al imperiului. 8n timpul lui C-tin $III au 'ost c,teaș

perioade de secet(. 8n 114>-41& en. Balcanic( este a'ectat( de secete i perioadeșde 'oamete. 8ns( aceste perioade nu pot eplica singure aceste crize pe planeconomic& al(turi de ele instaur,ndu-se i o criz( demogra'ic(. st'el c( mai multeș

terenuri sunt p(r(site& un moti 'iind i 'iscalitatea ecesi(. 8n sec. !I& Bizan ulș ț pierde din nou controlul asupra drumurilor comerciale. M(surile unor *mp(ra i auțcontri)uit i ele la desta)ilizarea economic(& 'iind or)a de utilizarea )anilor dinșistierie pentru actiit( i personale& sau distri)uirea demnit( ilor& acordarea deț țscutiri de la plata impozitelor ciar i persoanelor laice& acordarea de titluriș*nso ite de titluri i rentele corespunz(toare unor conduc(tori str(ini pentru a-iț ș*mpiedica s( atace imperiul. ceast( cre tere a celtuielilor a 'ost *nso it( i de oș ț șdiminuare a eniturilor. st'el c( se poate or)i de un dezecili)ru *n cadrulstatului )izantin. Cel mai )un indicator pentru criza economic( este eolu iaț

monedei& a c(rei cantinate de aur scade *n sec. !I& a+ung,nd *n timpul lui Miail$II la " 0arate& de la 24.

- 7e mani'est( i pe plan social este or)a despre o *ncercare a unor *mp(ra i de aș țl(rgi )aza social( a regimului& desciz,nd por ile 7enatului *n 'a a or( enimii dinț ț șConstantinopol& care puteau constitui un spri+in pentru politica promoat( de ace tiș*mp(ra i *n timpul lui Constantin I! Monomaul i Constantin ! %u0as.ț ș

- 7itua ia cea mai di'icil( se *nregistreaz( pe plan militar eist( 2 perioade. C(treț1>4>& armata imperial( mai are un loc important& *ns( dup( aceast( perioad( se

produce o dezorganizare a Imperiului Bizantin. 8n sec. !I este a)andonat( politicaepansionist(. 8ncredea i prestigiul imperiului i-au determinat pe *mp(ra i s(ș țreduc( celtuielile militare. 8n plus& se )azeaz( din ce *n ce mai mult pe elementelestr(ine. 5>& a,nd neoie de )ani pentru a *ntre ine 'astul la curteațimperial(& des'iin eaz( cca. 5>.>>> de propriet( i stratiotice de la 'rontieraț țimperiului& stratio ii 'iind trans'orma i *n contri)ua)ili. a declinul armatei auț țcontri)uit i reoltele *mpotria autorit( ii centrale. 8n primele dou( decenii dup(ș ț$asile II Macedoneanul au loc reolte ale generarilor& precum @eorgos 7mania0esetc.


18/38

e plan etern& cel pu in c(tre mi+locul sec. !I& Bizan ul continu( s( culeag( rezultateleț ț politicii lui $asile II. Bizantinii reu e c s( cucereasc( regatul armean ni. %up( mi+locul sec.ș ș!I se produce dezastrul dup( apari ia selgiucizilor& care cuceresc Bagdadul i *l Eprote+eaz(Fț ș

pe cali'. 8n anii 5>-6> inadeaz( proinciile )izantine. 8n 1>6 este inadat( ciar sia Mic(&'iind cucerite mai multe ora e& iar *n 1>1 are loc dezastrul de la Mantzi0ert. 8n deceniul careș

urmeaz(& selgiucizii reu esc s( cucereasc( toate teritoriile )izantine din Orient. 8n aceea iș ș perioad( *n care )izantinii sunt *n'r,n i *n Orient& Ro)ert @uiscard cucereasc sudul Italiei&ținclusi Bari. 8n eninsula Balcanic(& reolta din 1>4 a desta)ilizat ap(rarea pe linia %un(rii&ast'el c( *n 1>4" pecenegii lanseaz( c,tea incursiuni *n teritoriul )izantin& care se des'( uraușcu mare regularitate. ecenegilor li se al(tur( i uzii& care +oac( un rol nu at,t de important& cuștoate c( *n 1>64 a+uns *n @recia. ce tia au 'ost decima i de o epidemie& iar resturile lor auș ț'ost colonizate de )izantini. rin urmare& c,nd leios I Comnenul a+unge pe tron& *mp(ratulcontrola Constantinopolul i o parte din ?racia.ș

. Cruciadele

7unt patru 'actori care in'luen eaz( pro'und des'( urarea eenimentelor doi 'actoriț șuniersali apalitatea i Imperiul @erman i doi 'actori cu caracter local& dar care au aut oș șin'luen ( i mai mare normanzi i ene ieni.ț ș ș ț

a mi+locul secolului !I se produce ruptura dintre cele dou( Biserici BisericaCatolic( i Biserica Ortodo( din R(s(rit.ș

e moment& la mi+locul secolului !I& aceast( scism( nu a 'ost con tientizat( de to iș ț

cei implica i *n derularea eenimentelor.țMiail sellos nici m(car nu aminte te despre aceast( scism(D ea p(rea o ruptur( careș

putea 'i reparat( la un moment dat.Ciar rela iile statului )izantin cu apalitatea au 'ost unele de apropiere pe parcursulț

secolului !II.leios I Comnenul *n 1111-1112 *ncearc( s( o) in( coroana Occidentului din parteaț

ponti'ului amenin at la Roma.ț9ist( o coresponden ( *ntre etre $enera)ilul i autorit( ile )izantine atriarulț ș ț

Constantinopolului& *mp(ratul& *n care tonul 'olosit este unul c,t se poate de elogios la adresa*mp(ratului )izantin.

a mi+locul secolului !II Manuel I Comnenul se aliaz( cu apalitatea *mpotria lui;rederic I Bar)arossa i a normanzilor.ș

Manuel *ncerca s( o) in( de la apalitate Coroana Occidentului& a a cum ne spuneț ș Aicetas Coniates.

Coniates or)e te despre acest proiect al lui Manuel I Comnenul de a aduce grani eleș țImperiului Ep,n( la Coloanele lui /erculeF @i)raltar.

8ns( *n'r,ngerea su'erit( i *mp(carea cu Bar)arossa a reprezentat tr(darea.șOdat( cu tr(darea apei au *nceput s( ias( la ieal( resentimentele dintre )izantini iș

catolici.?oate eenimentele derulate pe parcursul secolului !II aeau s( scoat( la lumin(

di'eren ele dintre Bizan ul eleat i Occident.ț ț șcum este con tientizat( Marea 7cism( din 1>54.ș


19/38

8n 12>3-12>4& atunci c,nd armata cruciat( se a'la su) zidurile Constantinopolului& )izantinii pe ziduri i occidentalii su) ziduri * i aruncau acuze reciproce& se catalogauș șscismatici i eretic& occidentalii '(c,ndu-i pe )izantini Eciar mai r(i dec,t ereiiF.ș

Imperiul Romano-@erman - ca i *n cazul apalit( ii& raporturile sunt normale *n prim(ș ț

'az(& ciar de apropierena Comnena or)e te despre alian a dintre tat(l ei& leios& i /enric I$.ș ț șupta pentru *nestitur( i di'icult( ile politice prin care trece Imperiul Romano-ș ț

@erman au '(cut ca aceast( alian ( s( 'ie men inut( i ciar *nt(rit( prin c(s(toriaț ț șmo tenitorului& Manuel I& cu o prin es( german(& nepoata *mp(ratului onrad III.ș ț

Raporturile s-au scim)at odat( cu enirea la tron a lui ;rederic Bar)arossa& careredescoper( ideea roman( despre imperiul unic i uniersal redescoper(ș Codul lui Iustinian.

cest lucru aea s( duc( la redesciderea con'lictului dintre cele dou( imperii.8n iziunea lui ;rederic Bar)arossa& Imperiul Bizantin era un regnum grecorum regat

al grecilor& iar *mp(ratul Manuel I Comnenul era rex grecorum.

ceste epresii apar *n scrisorile trimise de Bar)arossa la Constantinopol& amintite *nCronica lui Ioan innamos.

Con'lictul aea s( se acutizeze *n timpul celei de-a ?reia Cruciade& la care particip(*mp(ratul *n persoan(.

8n urma unui con'lict pe care acesta *l are cu *mp(ratul )izantin Isac II ngelos&;rederic Bar)arossa pune ciar pro)lema cuceririi Constantinopolului.

8ntr-o scrisoare adresat( mo tenitorului tronului Imperiului Romano-@erman& /enricș$I& Bar)aross *i cere s( 'ac( apel la ap( s( organizeze o cruciad( *mpotria Bizan ului& i laț ș'lota ene ian(& pentru a lua cu asalt Constantinopolul.ț

%up( moartea lui ;rederic Bar)arossa& /enric $I amenin ( Bizan ul i o) ine ciar ț ț ș ț

plata unui tri)ut din partea Constantinopolului.Moartea timpurie a lui /enric $I i iz)ucnirea unui con'lict *ntre posi)ilii mo tenitoriș ș

ai tronului au '(cut ca Imperiul Romano-@erman s( nu se implice *n Cruciada a I$-a. Aormandia

8n ara anului 1>"1& su) conducerea lui Ro)ert @uiscard& *ncep prima epedi ieț*mpotria statului )izantin.

m)i ia lor era aceea de a a+unge s( cucereasc( ora ul Constantinopol pentru a puneț ș )azele unui imperiu mediteranean.

ceast( prim( epedi ie se des'( oar( *ntre 1>"1 i 1>"5.ț ș ș

Aormanzii de)arc( la :raccium.Cetatea e asediat( i pe mare& i pe uscat.ș șleios Comnenul nu aea 'or e su'iciente pentru a se opune normanzilor i 'ace apelț ș

la a+utorul 'lotei ene iene.ț$ene ienii interin i dega+eaz( dinspre mare cetatea :rracium& *ns( pe sol 'or eleț ș ț

)izantine sunt *n'r,nte& iar cetatea e cucerit(.%up( cucerirea :rracium-ului& normanzii pornesc spre ConstantinopolD situa iaț

p(rea una destul de complicat( pentru statul )izantin.Cel pu in p,n( *n momentul *n care Ro)ert @uiscard este o)ligat s( se *ntoarc( *nț

Italia& l(s,nd comanda armatei din eninsula Balcanic( 'iului s(u& Bogemond de ?arent.


20/38


21/38

"11 G negustorii ene ieni r(pesc moa tele 7'.Marcu din leandria& care sunt mutateț șla $ene iaț

%e atunci 7'.Marcu este protectorul $ene iei.țu interenit de partea )izantinilor ori de c,te ori a 'ost neoie.8n scim)ul a+utorului primit& )izantinii& pe remea lui $asile II Macedoneanu& le o'er(

ene ienilor o reducere a taelor comerciale p,n( la 4 L.ț8n 1>"1 leios I Comnenul 'ace apel la ene ieniD interen ia ene ienilor duce laț ț ț

eli)erarea :rracium-ului dinspre mare.8n mai 1>"2& leios I Comnenul acord( ene ienilor cele mai mari priilegiiț

comerciale pe care el d(duse p,n( atunci reun *mp(rat )izantin.%ogele $ene iei& Biserica 7'.Marcu etc. primeau )ani.țMult mai importante sunt priilegiile comerciale.$ene ienii sunt scuti i de plata taelor comerciale.ț ț7unt prote+a i de 'unc ionarii imperiali.ț ț?otodat( ene ienii primeau dreptul de a se instala la Constantinopol i de a aeaț ș

magazine& ateliere *n capitala )izantin( i primeau un cartier *n care s( se a eze.ș ș%e)arcaderul primit de ene ieni se a'la pe (rmul Cornului de ur.ț Ț9ra un tratat care a aut consecin e importante pentru Imperiul Bizantin i $ene ia& ceaț ș ț

din urm( pun,nd )azele astului s(u imperiu colonial *n Orient& dar mai ales pentru cei dint,i&care pierdeau enituri importante.

7tatul )izantin descidea o )re ( *n sistemul s(u economic i comercial& )re ( careș ș șaea s( 'ie l(rgit( la *nceputul secolului !II 1111-1112 prin acordarea altor priilegiinegustorilor din isa.

Manuel I aea s(-i aduc( *n imperiu i pe genoezi 116#.ș$ene ienii *i solicit( lui Ioan II Comnenul s( re*nnoiasc( tratatulD Ioan re'uz(& iar unț

con'lict iz)ucne te *ntre cele dou( p(r i 1122-1126.ș ț$ene ienii atac( i cuceresc mai multe insule grece ti& a+ung,nd s( amenin e ciar ț ș ș ț

Constantinopolul& moment *n care& Ioan II Comnenul& nea,nd o 'lot( puternic( pentru a in(ț'a ( celei ene iene& cedeaz( i accept( re*nnoirea priilegiilor.ț ț ș

Manuel I a considerat c( $ene ia poate deeni un aliat *mpotria normanzilor& *n 114".țceast( alian ( nu aea s( 'unc ioneze cel pu in nu a a cum i-ar 'i *ncipuitț ț ț ș ș

*mp(ratul )izantin.$ene ienii * i urmeaz( interesele proprii& *n zona %alma iei.ț ș ț$ene ienii realizeaz( c( instalarea )izantinilor *n Italia dorit( de Manuel Comnenulț

ar 'i aut aceea i urmare pe care ar 'i aut-o instalarea normanzilor *n Balcani trimitereaș

normanzilor c(tre driatic(.st'el& Manuel I se reorienteaz( c(tre genoeziD *i instaleaz( *ntr-un cartier *necinat

cu cel al ene ienilor.ț$ene ienii atac( cu pietre cartierul genoezilor.țManuel I Comnenul *i ceam( pe ene ieni i le cere s( le pl(teasc( desp(gu)iriț ș

genoezilor& *ns(& dup( cum ne spune Ioan innamos& ene ienii *l trateaz( cu arogan ( peț ț*mp(rat.

Manuel I& nemul umit de atitudinea ene ienilor& a trimis scrisori *n toate proinciileț țimperiului i& *n ziua de 12 martie 111& sunt aresta i to i ene ienii din imperiu.ș ț ț ț

Ioan innamos spune c( num(rul lor era at,t de mare& *nc,t nu mai aeau loc *n

*ncisori i erau de inu i *n m(n(stiri etc.ș ț țe-a con'iscat i )unurile ene ienilor.ș ț


22/38


23/38

politice pe care le traerseaz( Imperiul Romano-@ermana a '(cut ca aceast( alian ( s( 'iețmen inut( i *nt(rit( printr-o c(s(torie Manuel I Comnenul s-a c(s(torit cu o pri es( german(&ț ș țnepoata *mp(ratului Conrad III. ucrurile aeau s( se modi'ice dat( cu ocuparea tronului de;rederic0 I Bar)arossa& care redescoper( ideea roman( despre Imperiul unic i uniersalș redescoper( Codul lui Iustinian& pun,ndu-se )azele colii de la Bologna. cest lucru aea s(ș

duc( la redesciderea con'lictului dintre cele 2 imperii& *n iziunea lui Bar)arossa& imperiul )izantin 'iind un Regnum @recorum& iar Manuel I Comnenul 'iind Re @recorum. cesteepresii apar *n scrisorile trimise de ;rederic0 la Constantinopol sunt amintite de Ioaninnamos G principala surs( pentru domnia lui Manuel I Comnenul. Con'lictul aea s( seacutizeze *n timpul celei de-a treia cruciade la care pariticp( i ;rederic0. 8n urma unuișcon'lict pe care acesta *l are cu Isaac II ngelos& ;rederic0 I pune pro)lema cuceririiConstantinopolului& *ntr-o scrisoare adresat( 'iului i mo tenitorului german& /ernic $I&ș șs'(tuindu-l s( 'ac( apel la pap( pentru a predica o cruciad( *mptoria Bizan ului i la 'lotaț șora elor italiene. ?ratatul semnat *n 11#> aea s( *mpiedice punerea *n practic( a acestuiș

proiect& *ns( dup( moartea lui ;rederic0& 'iul s(u amenin ( Bizan ul i o) ine ciar plata unuiț ț ș ț

tri)ut din partea *mp(rautului )izantin ton allamanicon. Moartea timpurie a lui /enric $I ișdeclan area unui con'lict *n imperiul romano-german *ntre ;ilip de 7ua)ia i Otto deș șBraunsceig a '(cut ca imperiul s( nu ai)( un rol important *n eenimentele de la *nceputluisec. !III.

;actorii locali.

Aormanzii

a doar c,tea luni dup( enirea pe tron a lui leios I Comnenul& *n ara anului1>"1& su) conducerea lui Ro)ert @uiscard normanzii *ncep prima epedi ie *mpotria statuluiț

)izantin& am)i ia lor 'iind aceea de a cuceri Constantinopolul& pentru a pune )azele unuițimpeiriu mediteranean. ceast( prim( epedi ie se des'( oar( *ntre 1>"1-1>"5& normanziiț șde)arc,nd la %:rracium. Cetatea este asediat( i de pe uscat& i de pe mare de normanzi& iar ș șleios nu aea 'or e su'iciente pentru a se opune normanzilor i 'ace apel la a+utorul 'loteiț șene iene. ce tia interin i dega+eaz( dinspre mare cetatea %:rracium& *ns( 'or eleț ș ș ț

)izantine sunt *ninse pe uscat& ast'el c( cetatea este cucerit( de normanzi. %up( cucerireacet( ii& ace tia traerseaz( eninsula Balcanic(& *ning,nd *n mai multe r,nduri armateleț șgrece ti. rin urmare& situa ia p(rea complicat( pentru )izantini& p,n( c,nd Ro)ert @uiscardș țeste neoit s( se *ntoarc( *n Italia& l(s,nd comanda lui Boemund de ?arent. Moarteanea teptat( a lui Ro)ert @uiscard aea s( *l determine i pe Boemund s( p(r(seasc( Balcanii&ș ș

pentru a reendica mo tenirea tat(lui s(u. ipsit( de conduc(tor& armata normand( *ncepe s(ș piard( teren *n 'a a )izantinilor i treptat normanzii sunt *mpin i spre litoralul adriatic iț ș ș șo)liga i s( p(r(seasc( eninsula Balcanic(& iar *n 1>"5 este recucerit( %:rracium.ț

Boemund aea s( participe la rima Cruciad(& iar de numele lui s-a legat con'lictuldeclan at *n leg(tur( cu st(p,nrea ntioiei. Boemund re'uz( s( *napoieze ntioiaș*mp(ratului )izantin& pun,nd )azele unui principat latin& a c(rui conducere a i preluat-o. 8nșanii 11>5-11>6& Boemund c(l(tore te *n Occident *ncerc,nd s( demonstreze c( grecii suntștr(d(tori iar Bizan ul este principala piedic( *n calea unui succes ma+or al crucia ilor *n Orientț ț politica pragmatic( a )izantinilor i-a nemul umit pe crucia i G alian a cu selgiucizii i cazulț ț ț șde la Aiceea. 8n cadrul acestei c(l(torii se declan eaz( al doilea r(z)oi )izantino-normand&ș

des'( ur,ndu-se tot *n eninsula Balcanic(& iar normanzii sutn *n'r,n i. Boemund a 'ostș ț


24/38

neoit s( *nceie un tratat prin care se recuno tea *mp(rautlui& iar ntioia urma s( dein(ș posesiune imperial( la moartea sa.

Cea de-a treia are epedi ie *n 114& *ntr-un moment *n care *ncepe a doua cruciad(.țManuel I Comnenul& pentru a 'ace 'a ( trecerii crucia ilor prin Bizan & *ns( mo)ilizeaz( 'or eleț ț ț ț

*n zona capitalei i pro'it,nd de aceast( situa ie& Roger II 112 G ia na tere Regatul 7icilieiDș ț ș*n 113> G regele este *ncoronat de pap(& *n 'runtea 'lotei sale atac( @recia& 'iind pr(dateCorintul i ?e)a scopul epedi iei al normanzilor era unul economic. ?e)a era dup(ș țConstatinopol cel mai important centru de producere a m(t(sii din Imperiul Bizantin& ori dup(cucerirea ora ului& normanzii au luat de-aici uneltele din atelierele de producere a m(t(sii i i-ș șau luat *n captiitate pe me te ugari& ace tia 'iind du i *n 7icilia. 9enimentul a reprezentat oș ș ș șgrea loitur( pentru Bizan & care o) inea enituri importante din producerea m(t(sii. cestț țeeniment st( la )aza declinului acestei industrii *n Imperiul Bizantin i la ascensiuneașacesteia *n zona Italiei.


25/38

le d(duse p,n( atunci re-un *mp(rat )izantin priilegii politico-'inanciare G demnit( i Nțrente anuale dogelui i patrarului ene ianD priilegii comerciale G ene ienii sunt scuti i deș ț ț ț

plata taelor comercialeD sunt prote+a i de 'unc ionarii imperialiD primeau un da)arcader laț țConstantinopol i de a aea magazine i ateliere *n capitala )izantin( i primeau i un cartier ș ș ș ș*n capitala statului )izantin. 9ra un tratat care a aut consecin e importante pentru Imperiulț

Bizantin& dar i pentru $ene ia care pune )azele astului s(u imperiu colonial din Orientș ț )izan ul pierdea importante enituri pentru istieria saD statul )izantin descidea o )re ( *nț șsistemul s(u economic i comercial& care aea s( 'ie l(rgit( *n sec. !II prin acordarea altor ș

priilegii 1111-1112 G pentru negustorii din isaD 116# G Manuel I aea s( *i aduc( *nimpeiru pe genoezi *n condi ii asem(n(toare cu cele ale pisanlor. Cel care realizeaz( c,t dețimportant( este aceast( pierdere este Ioan II Comnenul. ractica cerea ca *n momentul *n carese scim)a *mp(ratul& tratatul s( 'ie ne*nnoit de acesta. $ene ienii *i cer lui Isaac s(țre*nnoiasc( tratatul& *ns( *mp(ratul re'uz( acest lucru. cest lucru a dus la declan area unuișcon'lict *ntre Bizan i $ene ia *ntre 1122-1126. $ene ienii atac( i cuceresc mai multe insuleț ș ț ț șdin aripelagul greces & a+ung,nd s( amenin e ciar Constantinopolul& moment *n care Ioan IIț

Comnenul nea,nd o 'lot( destul de puternic( pentru a o opune celei ene iene& cedeaz( iț șaccept( re*nnoirea priilegiilor. cela i lucru aea s( *l 'ac( i Manuel II *n 114"& (z,nd *nș ș$ene ia un aliat *mpotria normanzilor *n contetul *n care i ene ienii se temeau de planurileț ș țregelui 7iciliei. ceast( alian ( re*nnoit( *n 114"& *n condi iile *n care Manuel ciar accept(ț țetinderea unor priilegii& nu aea s( 'unc ioneze& mai ales *n condi iile *n care ene ienii iț ț ț șurmeaz( interesele proprii *n zona %alma iei intr,nd *n con'lict cu Bizan ul. poi $ene iaț ț țrealizeaz( c( instalarea )izantinilor *n Italia& dorit( de Manuel I Comnenul ar 'i aut acelea ișconsecin e pe care le-ar 'i aut instalarea normanzilor *n Balcani i *ncep s( dea semne deț șinsu)ordonare *n rela ia cu Bizan ul. 8n 115# Manuel *i aduce pe genoezi la Constantinopol.ț ț


26/38

pentru a-i trimit o trup( de mercenari 5>>& care au participat al(turi de armata )izantin( larecucerirea unor teritorii din 'a a ora ului Constantinopol. 8n ceea ce *i prie te pe pecenegi&ț ș șsuernaul )izantin *nceie o alian ( cu cumanii *mpotria acestora& ast'el c( *n ara anuluiț1>"1 are loc )(t(lia de la egunion& *ning(torii 'iind )izantinii mul i pecenegi au 'ost lua iț ț*n captiitate i coloniza i *n dierse regiuni ale imperiuluiD *ns( au 'ost masacra i i un num(r ș ț ț ș

destul de mare dintre ei& inclusi 'emei i copii.ș

ro)leme apar *n momentul *n care *n Occidentul *ncep preg(tirile pentru declan areașunei epedi ii militare ce aea drept scop recucerirea ocurilor 7'inte& care erau controlate dețturcii selgiucizi. 7-a or)it 'oarte mult despre o cerere de a+utor trimis( de leios c(tre papa#6& rima Cruciad( porne te c(tre Orient. rimul al& condus de etre 9remitul iș șKaler cel 7(rac& care era compus( din s(raci. ceasta a pornit din 9uropa Central( i a a+unsș*n Balcani& traersarea peninsulei oc,ndu-i pe greci& nna Comnena asemuindu-i pe ace tiaș șcu un al de l(custe& deoarece pr(dau totul *n calea lor. riepiscopul de Orida& ?eop:lactscria c( inazia 'rancilor i-a suprins at,t de mult pe )izantini *nc,t nu au mai putut reac ionaț *i uimea iolen a. ceast( mas( a+unge la Constantinopol& iar leios le-a asiguratțaproizionarea i i-a s'(tui s( nu treac( *n sia Mic( p,n( nu soseau celelalte 'or e& 'iindș țcon tient de 'aptul c( reprezentau o prad( u oar( pentru selgiucizi. Realt(rile nnei Comnenaș ș

sunt con'irmate i de @esta ;rancorum& *n ceea ce prie te pagu)ele realizate de crucia i.ș ș țComportamentul )ar)ar al crucia ilor l-a determinat pe leios s( *i treac( pe ace tia pesteț șstr,mtoare& ast'el c( pelerinii au deenit o prad( u oar( pentru selgiucizi& care au distrusșaceste 'or e. R(m( itele 'rance au reu it s( se *ntoarc( *n cele din urm( *n Occident. ceast(ț ș șmi care i-a surprins pe )izantini& deoare ace tia credeau c( din Occident aeau s( in(ș șcaaleri puternici& care ar 'i aut puterea s( cucereasc( Ierusalimul.

C(tre s',r itul anului 1>#6& au a+uns i caalerii *n Bizan . @recii sunt suspicio i 'a (ș ș ț ș țde ace ti caaleri care ap(ruse *n +urul capitalei& deoarece printrei ei se a'la i Boemund deș ș?arent& 'ostul rial al )izantinilor. nna Comnena *n leiada a'irm( la un moment dat c(

dac( oamenii cei mai simpli erau *mpin i de dorin a sincer( de a se *ncina *nainte 7',ntuluiș țMorm,nt& al ii precum Boemund dorea de 'apt s( cucereasc( Constantinopolul.ț

leios g(se te o metod( pentru a negocia cu ace ti caaleri& cu at,t mai mult cu c,tș șunii dintre ei& precum Ra:mond de 7aint-@illes se apropie 'oarte mult de *mp(rat. 7olu ia luițleios a 'ost aceea de a le solicita *n scim)ul promisiunii de a asigura aproizionarea i deșa participa cu un corp de oaste la epedi ie& s( presteze +ur(m,ntul de asalitate. cesta nuțeista *n Bizan & *ns( *mp(ratul *i cuno tea aloarea pentru occidentali. %up( o prim( reac ieț ș țne'aora)il(& caalerii *ncep s( presteze acest +ur(m,nt& cu ecep ia lui ?ancred. 8n plus i-auț

promit *mp(ratului c( *i or restitui teritoriile ce apar inuser( odate imperiului i pe careț șurmau s( le recucereasc( de la selgiucizi. 8n aceste condi ii& caalerii au trecut str,mtoareaț

c(tre sia& i *ncep asediul Aiceei. sediul s-a prelungit& crucia ii *ncerc,nd s( instaureze oș ț )locad( total( a ora ului& *ns( 'iind a ezat pe malul unui lac& ace tia nu au reu it s( taie *nș ș ș ș


27/38

totalitate aproizionarea. 7e poate or)i i de un r(z)oi psiologic& *n contetul *n care 'ranciișaruncau capetele celor care 'ugeau din cetate peste ziduri. 8n cele din urm(& sultanul li+rslan a negociat predarea cet( ii c(tre leios. Crucia ii au 'ost surprin i s( ad( c( pesteț ț șnoapte ora ul 'usese ocupat de )izantini. ici s-a produs prima ruptur( *ntre crucia i i greci&ș ț ș*n contetul *n care *mp(ratul nu le-a permis acestora s( pr(deze ora ul. 8ns( con'lictele suntș

aplanate& ast'el c( epedi ia continu(. Crucia ii aleg o cale aneoioas(& ace tia ot(r,nd s( taieț ț ș*n dou( sia Mic(& care nu are un relie' primitor i nici o clim( )l,nd( *n toiul erii. %up(șictoria de la %or:laeum & turcii nu opun o mare rezisten (& iar crucia ii reu esc s( *naintezeț ț șli)er c(tre ntioia.

8n cele din urm(& 'rancii a+ung *n 'a a ntioiei i asediaz( ora ul. 8ns( asediul aea s(ț ș șse prelungeasc( mai mult dec,t se a teptau crucia ii& aici a,nd s( apare alte pro)leme mari.ș ț%up( cucerirea cet( ii& Boemund re'uz( s( cedeze cetatea c(tre *mp(rat& inoc,nd rolul pețcare l-a aut *n ceea ce prie te cucerirea cet( ii. par dispute ciar *n r,ndul crucia ilor&ș ț țRa:mond de ?oulouse opun,ndu-se no)ilului normand. 7-a a+uns *n cele din urm( la un

compromis pentru a nu periclita epedi ia& iar disputele sunt am,ntate dup( *nceierea rimeițCruciade. 8n acela i timp se puneau )azele Comitatului de 9dessa& guernator 'iind Balduinșde Boulogne.

9pedi ia * i continu( drumul& iar Ierusalimul este cucerit *n 1>##. 8n urma acesteiț șepedi ii se pun )azele *n Orient unui sistem de state latine Regatul Ierusalimului& Comitatulțde 9dessa i ?ripoli i rincipatul ntioiei. )ia *n a doua +um(tate a sec. !II& Manuelș șComnenul aea s( intre trium'(tor *n ntioia.

7i )izantinii au aut de c, tigat de pe urma celei de-a doua epedi iei& deoareceș ț pro)leme cauzate de crucia i turcilor le-a permis grecilor s( ocupe malul estic al siei Mici&ț

precum i cel al M(rii Aegre. olitica de cuceriri a lui leios a 'ost continuat( i de Ioanș șComnenul.

%up( moartea lui Ioan& *n timpul guern(rii lui Manuel& are loc cucerirea 9dessei deselgiucizi 1144& 'apt care declan eaz( cea de-a doua cruciad(.ș

Cruciada a doua a 'ost pu)licat( de Ber)ard de Clairau *n ;ran a i @ermania i deț ș șaceast( dat(& spre deose)ire de prima epedi ie& conducerea cruciadei este preluat( de udoicț$II i Conrad III. Cele dou( grupuri a+ung separat la Constantinopol& mari nea+unsuriș

prooc,nd germanii *n momentul *n care au traersat eninsula Balcanic(. Istoricul )izantinIoan innamos relateaz( pro)lemele create de crucia i *n eninsula Balcanic( i are aceea iț ș ș

impresie pe care a aut-o i nna Comnena *n leg(tur( cu inten iile crucia ilor& a'irm,nd c(ș ț țteoretic cel ii i gala ii doreau s( lupte *mpotria per ilor turcilor& *ns( practic doreau s(ț ș ț șcucereasc( Constantinopolul. l(turi de Conrad se a'la i ;rederic0 Bar)arossa& care sus ineaș țde ac iunile de prad( ale solda ilor germani. Mai pu ine pro)leme au creat 'rancezii& care auț ț ț'ost mai disciplina i& *ns( odat( a+un i la Constantinopol& ace tia sunt nemul umi i *n ceea ceț ș ș ț ț

prie te dorin a lui Manuel s( o) in( din partea lui udoic un +ur(m,nt de asalitate. cestaș ț țre'uz(& ast'el c( *n ta)(ra 'rancez( apare ideea cuceririi Constantinopolului. Regele re'uz(ideea de a asedia capitala )izantin( i *n cele din urm( a+unge la o *n elegere cu Manuel I careș țrenun ( la preten ia de a depune +ur(m,nt de asalitate.ț ț

Cele dou( armate reunite la Constantinopol au 'ost trecut *n sia Mic( de 'lota

imperial(& *ns( epedi ia aproapre c( e ueaz(. Conrad este *n'r,nt de selgiucizi i se retrage laț ș ș


28/38

Constantinopol& un contingent de trupe a+ung,nd *n alestina. 8ns( crucia ii nu i-au *ndeplinitț șo)iectiul& a a c( s-au retras *n 9uropa.ș

8n sec. !II& situa ia din Occident se scim)(& *n contetul *mp(c(rii dintre papalitate iț ș*mp(rat& ast'el c( se pun )azele unei alian e anti)izantine '(cea parte i $ene ia i 7icilia.ț ș ț ș

ozi ia lui ;rederic0 se consolideaz(& iar 'iul s( se c(s(torie te cu mo tenitoarea tronuluiț ș șsicilian.

8n Orient& dup( dispari ia dinastiei Comnenilor& *ncep reolte *n cadrul Imperiului& *nțBalcani s,r)i i lao-)ulgari. ?reptat se pun )azele unor principate locale grece ti care iesș șde su) autoritatea imperial(. 9ste o perioad( *n care *mp(ra ii )izantini caut( alian e& ciar ț țndronic *nceind un tratat cu 7aladin& acela i sultan care *n 11" aea s( cucereasc(șIerusalimul. 9enimentul a dus la declan area celei de-a treia cruciade& la care au luat parteș;rederic0 I Bar)arossa& ;ilip II ugust i Ricard Inim(-de-eu. 8nc( din anul 11""&ș;rederic0 trimite o solie la Constantinopol& anun ,ndu-l pe *mp(ratul Isaac II ngelos deținten ia sa de a trece prin eninsula Balcanic(. 7ueranul )izantin * i d( acordul& *ns( dup(ț ș

aceea se pare c( s-a r(sp,ndit i *i ine captii la Constantinopol pe solii *mp(ratului german.ș țrmata german( p(trunde *n eninsula Balcanic(& urm,nd traseul rimei Cruciade& i *ncepșatacurile *mpotria ora elor )izantine *n contetul *n care *mp(ratul re'uz( s( *i eli)ereze peșsolii lui ;rederic0 I. Martorul ocular al raagiilor '(cute de germani este Aicetas on:ates&autor al unei istorii consacrate domniei lui Manuel Comnenul& dar i eenimentelor șdes'( urate p,n( *n acel moment. Bar)arossa atac( ora e importante din eninsula Balcanic(&ș șdrianopol& iar solda ii germani a+ung s( prade cartierele din a'ara capitalei )izantine. 8nțaceea i perioad(& *n noiem)rie 11"#& ;rederic0 I trimite scrisoarea adresat( 'iului s(u /enricș$I& prin care *i cere s( ia leg(tura cu papa pentru a predica o cruciad( anti)izantin( i s(ștrimit( 'lota ora elor italiene *n str,mtori pentru a ataca Constantinopolul. ;aptul c( Isaac II aș

cedat *n cele din urm(& a dus la *nceierea unui tratat la drianopol& ast'el c( a 'ost*mpiedicat( punerea *n practic( a germanilor de a cuceri Constantinopolul. %up( *nceiereatratatului& trupele germane sunt trecute *n sia Mic(. 9pedi ia p(rea s( *nceap( su) semnețdintre cele mai 'aora)ile& germanii *ning,ndu-i pe selgiucizi& *ns( dispari ia lui nea teptat(ț ș*n 7iria *n 11#>& a determinat retragerea armatei germane din Orient.

Celelalte dou( grupuri& cel englez i cel 'rancez& au eitat Constantinopolul& urm,ndșun traseu maritim c(tre Orient& Ricard reu ind s( cucereasc( insula Cipru& care era guernat(șatunci de Isaac Comnenul. ceasta a 'ost cedat( lui @u: de usignan& care a deeni Rege alCiprului. 9ident c( cele dou( grupuri nu aeau cum s( o) in( rezultate importante *nț

contetul *n care eistau ne*n elegeri *ntre lideri. 7ingurul succes ma+or a 'ost cucerirea crei.ța s',r itul sec. !III apare din nou ideea unei alte epedi ii c(tre Orient. 9ste ade(ratș ț

c( din nou lucrurile se modi'icaser(& murind /enric $I& ast'el c( *n Imperiul @erman *ncepluptele pentru tron& eponen ii 'iind Otto de Braunsceig i ;ilip de 7ua)ia era ginerele luiț șIsaac ngelos. Isaac 'usese detronat de propiul 'rate *n 11#5& Isaac III ngelos& or)indu-l ișarunc,ndu-l *n temni ( pe acesta. cest 'apt l-a determinat pe 'iul lui Isaac II& leios s(țreac ioneze. Regatul 7iciliei se a'la *ntr-o situa ie di'icil(& deoarece ;rederic0 II era minor iț ț șse a'la su) tutela papei Inocen iu III. 7itua ia era delicat( i *n ;ran a& unde m(surile regeluiț ț ș țau determinat nemul umirea unei mari p(r i ale no)ilimii 'ranceze.ț ț

ansarea cem(rii pentru cea de-a patra cruciad( este '(cut de Inocen iu III perioadațsa este considerat( apogeul papalit( ii medieale. a apelul ponti'ical au r(spuns mariț


29/38

caaleri& care eneau mai ales din ;ran a *n special din ;landra. Crucia ii *ncep s( se aduneț ț*n 12>1& 'iind desemnat un conduc(tor al epedi iei& contele de Campagne ?i)aut& care ațmurit la scurt timp& ast'el c( liderl al epedi iei a deenit marcizul de Mont'erratț principatul acestuia se a'la *n nordul Italiei. rincipala pro)lem( a crucia ilor era aceea ațtransportului& *n contetul *n care num(rul crucia ilor era ridicat 33.>>> oameni. 7copulț

declarat era ocuparea 9giptului& ast'el c( aeau neoie de o 'lot( pentru a traersa MareaMediteran(& iar *n acest sens se adreseaz( @enoei i $ene iei. @enoa re'uz(& *ns( dogeleș ț$ene iei 9nrico %andolo. Resentimentele ene ienilor 'a ( de )izantini erau 'oarte puterniceț ț țdup( 111& ast'el c( dogele accept( propunerea crucia ilor de a transporta armata acestorațc(tre 9gipt& *ns( le cere *n scim) o sum( imens( ">.>>> de duca i& iar *n contetul *n carețcrucia ii aeau doar 23 din sum( iar pentru a acoperi di'eren a& dogele le cere s( cucereasc(ț țcetatea Hara se a'la su) autoritatea 2. 8n contetul *n care se apropie iarna&ț șcrucia ii se decid s( * i am,ne plecarea pentru anul iitor. Cu toate c( unii dintre crucia i auț ș ț'ost ecomunica i de papa Inocen iu III& epedi ia a continuat. 8n ta)(ra acestora * i 'aceț ț ț ș

apari ia prin ul leios& 'iul lui Isaac II ngelos. cesta se adresare ini ial lui ;ilip de 7ua)iaț ț ț pentru a-l reinstala pe tron pe tat(l s(u& *ns( acesta era prins *n r(z)oiul ciil din @ermania&ast'el c( *l s'(tuie te s( apeleze la crucia i.ș ț

. Cruciada a-I/-a

8n interalul cuprins *ntre noiem)rie 12>2 i *nceputul anului 12>3& *n ta)(ra cruciat(ș* i 'ace apari ia 'iul lui Isaac ngelos& *mp(ratul detronat *n 1>#5& prin ul leios. cesta eraș ț țapropiat de crucia i deoarece era rud( cu ;ilip de 7ua)ia& care la r,ndul lui era (rul luiț

Boni'aciu de Mont''erat. 7e pare c( papa aea cuno tin ( de ac iunea prin ului leios& iar ș ț ț ț*ntr-o prim( 'az(& Inocen iu III sus inea ideea spri+inului cruciat pentru reinstalararea pe tron aț țlui Isaac II ngelos. 7us inerea papei era legat( de dorin a sa de a resta)ili unitatea Bisericiiț țCre tine. rin ul leios 'ace promisiuni importante crucia ilor& 'iind or)a de o sum(ș ț țimportant( de )ani cca. 2>>.>>> de monede de argint dup( unele in'orma ii& participareațarmatei )izantine la epedi ia cruciat(& asigurarea aproizion(rii pentru crucia i i ap(rareaț ț șocurilor 7'inte dup( ce acestea aea s( 'ie recucerite. cestea promisiuni i-au determinat pecrucia i s( ia *n calcul deierea epedi ie c(tre Constantinopol& *ns( un rol important l-a autț ți 9nrico %andolo& dogele $ene iei. romisiunile lui leios i dorin a ene ienilor de aș ț ș ț ț

a+unge la Constantinopol i-au determinat pe crucia i s( se *ndrepte c(tre capitala )izantin(.ț

ce tia a+ung la Constantinopol *n prim(ara anului 12>3& al(turi de 'or ele terestre ap(r,nd iș ț ș'lota ene ian(. %in sursele occidentale re'eritoare la cruciada I$& un reprezentant al mariițno)ilimi& @ode'ro: de $illerardouin i Ro)ert de Clari& un reprezentant al mici no)ilimi&șcrucia ii se a teptau ca prin ul leios s( 'ie *nt,mpinat cu entuziasm de popula ia )izantin(&ț ș ț ț*ns( lucrurile nu au stat deloc a a. @recii din Constantinopol nu erau interesa i sa *l read( peș țtron pe Isaac ngelos. 8ns( prezen a crucia ilor *n 'a a ora ului a determinat o mi care deț ț ț ș șnemul umire *n capitala )izantin(& *mp(ratul leios III reu ind s( 'ug( din ora & lu,nd cu elț ș și cea mai mare parte a aerilor imperiale. %up( 'uga lui leios III& Isaac II a 'ost scos dinș

*ncisoare i reinstalat pe tronul imperial& al(turi de domnind ca i co-*mp(rat 'iul s(u&ș șleios I$.

leios I$ a aut spri+inul crucia ilor pentru a- i duce la cap(t planul& *ns( pro)lemeleț șma+ore au ap(rut atunci c,nd acesta a 'ost neoit s( * i respecte promisiunile pe care le '(cuseș


30/38

crucia ilor& mai ales c,nd enea or)a de )ani. cesta a negociat cu ei o prelungire a tratatuluiț pentru *nc( 6 luni& p,n( *n aprilie 12>4. ;aptul c( latinii au r(mas la Constantinopol& nu ar(mas '(r( consecin e. t,t sursele occidentale& c,t i Aicetas on:ates prezint( acesteț șconsecin e& cu at,t mai mult cu c,t unele ac iuni ale crucia ilor au determinat nemul umireaț ț ț ț

popula iei )izantine a 'ost proocat un incendiu ce a mistuit aproape tot ora ulD o moscee aț ș

'ost atacat( de crucia i i ap(arat de )izantini al(turi de musulmani. Ro)ert de Clari spuneauț șc( )izantinii i crucia ii se insultau reciproc& acesta 'iind momentul *n care este con tientizat(ș ț șruptura religioas( *ntre R(s(rit i pus ciar preo ii latini *i acuzau pe greci c( erau mai r(iș țdec,t ereii.

ceste nemul umiri reprezentate de prezen a crucia ilor i incapacitatea lui leios deț ț ț șa guerna imperiul au dus la iz)ucnirea unei reolte *n 'e)ruarie 12>4. Cei doi *mp(ra i auț'ost detrona i Isaac II a murit la scurt timp dup( acest moment& iar *n locul lor a 'ostț

proclamat un alt *mp(rat& reprezentant al aristocra iei )izantine& leios %u0as& care deineț*mp(rat su) numele de leios $ %u0as. cesta ia m(suri pentru ap(rarea ora ului& re'uz,ndș

s( *ndeplineasc( promisiunile '(cute de leios I$& iar crucia ii au dou( ariante s( *ncerce s(ț*i impun( noului *mp(rat )izantin respectarea tratatului *nceiat cu predecesorul s(u sau s( p(r(seasc( ora ul Constantinopol i s( continue epedi ia spre 9gipt. u ales prima ariant(&ș ș țiar din martie 12>4 *ncep discu iile legate de asedierea Constantinopolului. 8n ta)(ra cruciat(țeste ela)orat un document cunoscut su) numele artitio Romaniae. otriit acestui document&crucia ii urmau s( ia cu asalt Constantinopolul i * i *mp(r eau teritoriile )izantine pe careț ș ș țaeau s( le controleze dup( ocuparea capitalei )izantine. %ocumentul preedea constituireaunui imperiu latin cu capitala la Constantinopol& conduc(torii epedi iei primeau o serie dețteritorii )izantine& dar de departe cel care o) inea cel mai mult de pe urma acestei *mp(r iri eraț ț%ogele $ene iei. otriit tratatului& $ene ia urma s( o) in( 3" din teritoriul )izantin& inclusiț ț ț

din Constantinopol& *n special zona Cornului de ur& tot ei ocup,nd i 7',nta 7o'ia.ș8n aprilie 12>4& crucia ii au luat cu asalt Constantinopolul. rimele atacuri au e uat&ț ș

ast'el c( ap(ruse ideea c( %umnezeu se *mpotria lor& *ns( au crezut c( acestea erau doar c,tea *ncerc(ri& urm,nd ca s( depun( mai multe e'orturi pentur a cuceri ora ul. rin urmare&ș*n diminea a de 13 aprilie& crucia ii intrau *n Constantinopol. Ora ul a 'ost pr(dat cumplit deț ț șcrucia i& palatele& )isericile 'iind +e'uite cumplit. Aicetas on:ates insist( cel mai mult asupraț

+e'uirii asupra Constantinopolului& prezent,nd pe larg 'aptele *ntreprinse de cruca i& at,t celețlegate de +a'uri i de omoruri. ?imp de 3 zile& ora ul a 'ost pr(dat cumplit& iar ș șConstantinopolul nu a mai reenit niciodat( la str(lucirea sa dinainte.

%up( cucerirea ora ului& principalele pro)leme pentru crucia i erau legate de punereaș ț*n practic( a tratatului din 12>4& cea mai important( 'iind cea a desemn(rii unui *mp(rat. 7-aconstituit un colegiu 'ormat din 6 reprezentan i ai cruc ilor i 6 ene ieni care s( desemnezeț ț ș țun nou *mp(rat. Cei mai mul i credeau c( a 'i desemna marcizul de Mont'errat& *ns( *n modțsurprinz(tor *mp(rat a a+uns Balduin de ;landra& care se )ucura de spri+inul ene ienilor.țcesta a deenit primul *mp(rat latin al Constantinopolului.

Cea de-a doua pro)lem( era legat( de *mp(r irea teritoriilor )izantine. ici lucrurile nuțau 'ost la 'el de simple& deoarece crucia ii occidentali au *nt,mpinat o rezisten ( 'oarteț ț

puternic( din partea popula iei grece ti& iar *n cele din urm( se constituie dou( sisteme de stateț șde-o parte statele latine Imperiu atin de Constantinopol& Regatul ?esalonicului constituit

*ntr-o *ncercare de a-l desp(gu)i pe marcizul de Mon'errat& mai multe principate latine *n@recia Moreea reenind 'amiliei de $illeardouin. 9ident $ene ia a reu it s( * i rezereț ș ș


31/38

pozi iile cele mai importante& o) in,nd 3" din Constantinopol i punctele ceie dinț ț șaripelagul greces i cet( iel de coast( care *i permiteau controlarea tra'icului comercial prinș țstr,mtorile Bos'or i %ardanele& i a M(rii 9gee al(turi de )azinul oriental al M(riiș șMediterane st(p,nirea ene ian( aea s( se numeasc( %ucatul ripelagului. $or ap(rea iț șstate grece ti& state de rezisten ( greac(. 8n +urul anului 12>3 apare Imperiul de ?rapezunt&ș ț

)azele acestui imperiu 'iind puse de doi nepo i ai lui ndronic I Comnenul& %aid i leios.ț șImperiul nu a aut un rol important *n lupta pentru recucerirea capitalei )izantine. 8n 12>5 se

pun )azele Imperiului de Aiceea& )azele 'iind puse de ginerele lui Isaac II ngelos& ?eodor ascaris& care deine *mp(rat la Aiceea. O) ine un succes de prestigiu c,nd reu e te s( puneț ș ș

)azele constantinopolitate *n ora ul Aiceea. cest patriar l-a *ncoronat pe ?eodor I ascaris.șl treilea stat este %espotatul 9pirului& cu capitala la rta. Conduc(torii despotatului& pentrua- i *nt(ri pozi iile& i-au ad(ugat numelor lor toate numele dinastiilor )izantine din sec. !IIș ț ș %u0as G ngelos G ommnenos. %espo ii reu esc s( cucereasc( ?esalonicul&ț ș

proclam,ndu-se regat& *ns( situa ia se scim)( dup( ce grecii sunt *n'r,n i de Ioan san II.ț ț

7ursele )izantinerincipala surs( pentru rima Cruciad( este leiada scris( de nna Comnena& 'iica

lui leios I. ceasta era prin es( porp:rogenet(& a 'ost logodit( *nc( din pruncie cu 'iul luițMiail $II %u0as& Constantin& i 'iind prima n(scut( a cuplului imperial& *nc( din copil(rie așaut coningerea c( ea aea s( 'ie mo tenitoarea tronului imperial. 7peran ele ei au 'ostș țspul)erate dup( na terea 'iului lui leios& Ioan Comnenul& cel care a aut *mp(rat. %e alt'el&șnna Comnena aea s( conteste dreptul 'ratelui ei de a deeni *mp(rat& am)i iile ei 'iindțsus inute de mama celor doi& Irina %u0as. Cele dou( 'emei au pus la cale dou( comploturi&țmoti pentru care Ioan II a *ncis-o *ntr-o m(n(stire. leiada este dedicat( tat(lui ei ișdincolo de 'aptul c( ea prezint( *n cea mai 'aora)il( lumin( ac iunile lui leios I Comnenul&ț

leiada este o oper( reprezentati( pentru un curent de opinie 'oarte puternic *n Bizan ulțsec. !II& 'iind or)a de curentul caracterizat prin ostilitate 'a ( de Occident i re'uzulț șaccept(rii unei apropieri *ntre Bizantini i Occidentali. 8n ceea ce prie te rima Cruciad(&ș ș

prin esa 'ace re'erire la lansarea apelului ponti'ical acesta a aut un ecou imens *n lumeațapusean(. 9a spune c( r(z)oinicii cel i au 'ost preceda i de o mul ime de oameni ne*narma iț ț ț țcare erau mai numero i dec,t nisipul m(rii i dec,t stelele. ?recerea crucia ilor prin Balcaniș ș țeste asem(nat( cu un roi de l(custe& a,nd *n edere pagu)ele produse. nna Comnenaor)e te despre surprinderea tat(lui ei *n momentul *n care a (zut o asemnea armat(șa+ung,nd *n 'a a Constantinopolului. ?at(l ei s-a ar(tat gri+uliu 'a ( de aceast( mul ime i nu i-ț ț ț șa trecut *n sia Mic( a a cum i-au cerut ace tia. %oar dup( ce a 'ost 'or at s( *i transporte *nș ș ț

sia Mic(& *mp(ratul a acceptat s( 'ac( acest lucru. %ac( prin esa )izantin( accept( ideea c(țs(r(cimea era *mpins( la cruciad( de dorin a de a se *ncina la ocurile 7'inte& nu acela iț șlucru *l poate spune *n leg(tur( cu caalerii. Impresia pe care o are prin esa )izantin( 'a ( deț țcrucia i era aceea c( no)ilii occidentali doreau s( cucereasc( Constantinopolul& ciar ț*mp(ratul tem,ndu-se de enirea lor& c(ci le cuno tea a,ntul de ne*n'r,nat& su'letulșnestatornic i scim)(tor i tot ceea ce este *n 'irea cel ilor. rimele contacte cu caalerii sosi iș ș ț țla Constantinopol sunt un prile+ pentru prin esa )izantin( de a pune *n lumin( atitudinea lor țarogant( i tru'a (.


32/38

era protretizat *ntr-o manier( 'aora)il(. Aici Boemund nu era caracterizat mai )ine& *ns( *irecunoa te 'rumuse ea acestuia. entru )izantini era de ne*n eles eisten a unei ast'el deș ț ț țepedi ii& i mai ales participarea preo ilor la o ast'el de epedi ie. %ierse episoade *i serescț ș ț ț

prin esei pentru a accentua di'eren ele dintre clerul grec i cel occidental. Aici papalitatea nuț ț șse )ucur( de un mare prestigiu *n ocii prin esei )izantine cazul lui @rigore $II care *iț

trateaz( cu cruzime pe solii *mp(ratului /enr: I$. rin urmare& *n iziunea nnei Comnena&latinii sunt ni te )ar)ari& ca orice al i locuitori din a'ara imperiului. ce tia nu '(ceau parte dinș ț ș

politeea )izantin(&nu tr(iesc su) legea roman(& nu se supun regulilor i disciplinei i suntș șlipsi i de maniere i cultur(.ț ș

Ioan :nnamos dup( 1143 G mort dup( 11"5

utor al unei cronici scris( dup( 11">.

utorul inten ioneaz( s( continue leiada nei Comnena& de la 111" p,n( la 116.ț7crie numai din ceea ce a aut posi)ilitatea s( aud( de la al i martori despre Ioan II.ț8 i concentreaz( aten ia asupra lui Manuel I Comnenul.ș ț9ra 'oarte apropiat de acest *mp(rat& era secretar al acestuia.:nnamos nu poate 'i de acord cu rela ia cu Occidentul i cu latinii.ț șManuel era un admirator al modului de ia ( occidental& al idealului cacalerescț

occidental.a curtea imperial( din Constantinopol erau prezen i 'oarte mul i latini.ț țrima so ie a lui Manuel I a 'ost de origine german(& a doua era o prin es( de ntioia.ț ț:nnamos este pe deplin conins de superioritatea politic(& moral( i cultural( aș

)izantinilor i a imperiului lor.șImperiul& *n iziunea lui :nnamos& este centrul *ntregii lumi& Constantinopolul este

centrul politic al *ntregii lumi& iar preten iile occidentalilor i ale Imperiului Romano-@ermanț șsunt ne*ntemeiate.

Consider( c( apa este principalul inoat pentru co'lictul dintre Imperiul Bizantin ișImperiul Roman-@erman.

Ca i na Comnena& :nnamos nu poate s( *n eleag( 'enomenul cruciat& nu poateș ț*n elege sentimentele de care sunt anima i cre tinii occidentali i& ciar *n relatarea cu priireț ț ș șla *nceputul Cruciadei a II-a& :nnamos spune c( ade(ratul scop al epedi iei era cucerireațteritoriilor Imperiului Bizantin.

Institu ia cruciadei i coningerile care *i animau pe occidentali erau complet deț șne*n eles pentru spiritul )izantin.ț

C,nd au a+uns pe teritoriul Imperiului Bizatin& condu i de regele Conrad i de nepotulș șs(u& ;rederic Bar)arossa& comportamentul germanilor pare s( +usti'ice temerile lui :nnamos.

Odat( a+un i *n zona de c,mpie& *i pr(dau tocmai pe cei care tre)uiau s( se ocupe cușaproizionarea trupelor.

@ermanii prieau aceste ac iuni cu per'ect( indi'eren (D :nnamos insist( c(& mai alesț ț;rederic Bar)arossa& aea un caracter indi'erent& iolent i orgoliosș

'ost neoie de interen ia unui corp de armat( )izantin.țu 'ost mai multe con'licteD inten ia de a pr(da o m(n(stire st,rne te unul dintre ele.ț șOdat( ataca i i surprin i de tactica militar( a musulmanilor& )ar)arii au deenit la i&ț ș ș ș

'rico i& incapa)ili s( reac ioneze i s( ia o decizie.ș ț ș


33/38

;rancezii nu au dat doad( de aceea i arogan (& au doedit c( nu au inten ia s( se arateș ț țlipsi i de loialitate i s( ac ioneze *mpotria romeilor.ț ș ț

:nnamos eplic( aceast( atitudine a 'rancezilor prin 'aptul c( 'ie au *n( at dințgre elile armatei germane& 'ie c( acesta le era caracterul.ș

%up( *n elegerea de la $ene ia din 11& c,nd se 'ormase o alian ( anti)izantin(&ț ț ț

Manuel este (n c(utarea unor noi alia iD se orienteaz( spre regatul ;ran ei.ț ț

Aicetas Coniates cca 1155& Conai G 1215& Aiceea

9l ocup( 'unc ii importante *n administra ia imperial(& *ncep,ndu- i cariera tot *nț ț știmpul lui Manuel I.

'ost guernator de tem( *n Balcani Aicopolis.Intr( *n r,ndul *nal ilor demnitari )izantini *n timpul lui leios II ngelos.ț9ste martor ocular la eenimentele din 12>4.%up( cucerirea Constantinopolului se re'ugiaz( la 7elim)ria& pe litoralul M(rii Aegre&

iar din 12> *l g(sim la Curtea Imperial( din Aiceea.ucrarea sa& intitulat( Istoria& acoper( perioad( 111"-12>6 i este considerat( una dinș

capodoperele )izantine.8n timpul *n care s-a a'lat la Aiceea i-a rescris o )un( parte a lucr(rii& mai ales aceaș

parte consacrat( eenimentelor de dup( 11">& c(ut,nd s(-i g(seasc( pe cei responsa)ili pentrueenimentele din 12>4& nu doar pe occidentali& ci i pe *mp(ra i.ș ț

R(m,ne ideea imperiului uniersal.9ident c(& merg,nd pe aceast( linie tradi ional(& mi c(rile de emancipare iț ș ș

reoltele...Criticile se *ndreapt( asupra *mp(ra ilor i nu asupra institu iei imperiale.ț ș ț

Manuel I Comnenul G am)i ia de a o) ine coroana Occidentului i de a aduceț ț șgrani ele imperiului p,n( ... acolo unde i Iustinian e uaseț ș ș

Isac II ngelos G era condus de l(comie i a *ncura+at enalitatea& a pus *n ,nzareș'unc iile i demnit( ileț ș ț

leios III ngelos i apropia ii s(i G era at,t de pasionat de ,n(toare& *nc,t aș ținterzis t(ierea copacilor de pe domeniile sale de ,n(toare& *n ciuda necesit( ilor presante aleț'lotei )izantine& indea tot ceea ce se putea inde din 'lot(& p,n( i ancorele& *n timp ce pre'erașs( glumeasc( cu )azileul pe tema mo)iliz(rii latinilorD deci au opus rezisten ( latinilor doar țE2> de )(rci putreziteF

9enimentul prezentat cel mai pe larg de Coniates este cucerirea Constantinopolului&

12>4.9enimentul din 12>4 este& *n iziunea lui& o pedeaps( diin( aplicat( poporului ales

pentru p(catele sale& * i critic( i compatrio iiD Constantinopolul era un ora dominat deș ș ț șnecuiin ( i des'r,uț ș

Critic( reac iile popula iei din *mpre+urimile Constantinopolului& spun,nd c( ei seț ț )ucurau de necazurile locuitorilor capitalei.

9istau nemul umiri 'a ( de politica 'iscal( a Constantinopolului.ț țCauzele dezastrului sunt& *n iziunea lui Coniates& erorile politice ale lui Manuel I&

proasta administrare a *mp(ra ilor din dinastia ngelos i& nu *n ultimul r,nd& resentimenteleț șdintre )izantini i latini& acumulate mai )ine de un secol.ș

8n ceea ce prie te imaginea occidentalilor& aem o imagine comple(& colecti(șatunci c,nd autorul se re'er( *n general la latini.


34/38

?ermenul de latini este 'olosit *n sursele )izantine pentru a-i desemna pe cei a'la i su)țascultarea apei.

$or)im despre o imagine speci'ic particular( atunci c,nd sunt prezenta i separatțnormanzii& ene ienii etc.ț

Coniates *i consider( pe latini )ar)ari.

cest concept de )ar)ar *i cuprinde pe to i cei care nu '(ceau parte din lumeaț )izantin(.

E9 greu s( le g(se ti calit( i acestor )a)ariD sunt cei care * i poart( nasul pe sus& seteaș ț șlor este mare ...& ei necontenesc reaoin ( 'a ( de romei.F Coniatesț ț

%escrierea groz(iilor s(,r ite de normanzi dup( ocuparea ?essalonicului& *nș12>5 ... G sunt cei la care )izantinii dispre uiesc l(ud(ro enia i 'ala.ț ș ș

Cucerirea Constantinopolului i comporamentul crucia ilor *n capitala Bizan ului *lș ț ț'ace pe Coniates s( recurg( la cele mai dure epitete *n caracterizarea latinilor.

Erecursori ai lui ntiristFCel care *i contrazicea c,tu i de pu in pe crucia i era supus la numeroase orori.ș ț ț

,n( i turcii erau mai aproape de istoricul )izantin& cel pu in cin punct de edere alș țmentalit( ii& dec,t ace ti Elupt(tori *n numele lui /ristosF.ț ș

Au-i iart( nici pe ene ieni.ț%ogele ene ian este prezentat drept cel mai r(u.țentru Coniates nu eist( nicio urma de ciila ie *n ace ti latini.ț șoeste te c( au 'oost distruse numeroase opere de art(& statuiD latinii a)ar nu aeauș

Documents

Bizant Semestrul II1