CAPITOLUL IV
INSTALAIA DE BALAST4.1. CONSIDERAII GENERALE
Instalaia de balast deplaseaz centrul de greutate al navei,
aducnd nava la asieta dorit, n urma unei operaiuni specifice
(ambarcare, deplasarea sau debarcarea balastului constituit din apa
de mare) efectuate cu ajutorul unor pompe de balast se deplaseaz
apa ntre tancurile de balast. E cunoscut faptul ca n urma descrcrii
navei nlimea metacentric se reduce, deci stabilitatea se
nrutete.
Pentru a asigura o stabilitatea suficienta in conditiile reale
de navigatie, in tancurile de balast se ambarca apa de mare de
greutate B, care se adauga deplasamentului navei goale, g. In
diagrama de carene drepte corespunzator valorii deplasamentului
navei balastate:
1 = g + B
Pe curba (T) se obtine pescajul navei balastate
T1 = T + T
Intersctia dreptei T1 = ct, cu curba, Zc(T) conducve la
obtinerea cotei cenrului de carena Zc1, iar la intersectia cu
graficul r(T) se obtine noua raza metacentrica r1. Cota centrului
de greutate dupa balastare, ZG1 este:
EMBED Equation.3 ZB fiind cota centrului de greutate al apei de
balast. Dupa ambarcarea apei de balast, inaltimea metacentrica h1
creste la valoare:
Pentru ca aceasta crestere sa fie maxima, cota Zb trebuie sa fie
minima, deci tancurile de balastare transversala, trebuie asezate
sub puntea dublului fund.
Pentru ameliorarea stabilitatii navei sunt utilizate tancuri de
balast sub punte principala (cota ZB mare). Pentru corectarea
pozitiei in plan a centrului de greutate al navei, se procedeaza la
transferul balastului intre tancuri. Daca se transfera balastul de
greutate B, astfel incat deplasarile sale sunt: verticala lz,
orizontal-transversala ly, si orizontal-longitudinala lx, se poate
arata ca noua inaltime metacentrica transversala este:
iar nava se inclina transversal cu un unghiul :
unde:
h- inaltimea metacentrica transversala a navei inainte de
transferul balastului;
H- inaltimea metacentrica longitudinala;
- deplasamentul navei.
4.2. CLASIFICAREA INSTALAIILOR DE BALAST
Dup gradul de generalitate al utilizrii, instalaiile de balast
se pot clasifica astfel:
instalatii de balast generale intlnite pe toate tipurile de nave
maritime i fluviale;
instalaii de balast specializate utilizate doar la navele
specializate (instalaia particip la asigurarea rolului funcional al
navei)
Dup rolul ndeplinit instalatiile de balast se pot fi:
instalatia de balast pentru corectarea bandarii (inclinarea
transversala);
instalatia de balast pentru corectarea asietei (inclinarea
longitudinale).
4.2.1. Instalaia de balast pentru utilizarea generalPe navele de
marfuri generale, pasagere, frigorifere, de pescuit si altele se
utilizeaza o singura instalatie centralizata de balast care
serveste atat pentru corectarea bandarii cat si a asietei. O
exceptie de la acest sistem centralizat o constituie tancurile de
balast din prova ale petrolierelor deservite de pompe autonome,
dispuse intr-unul din compartimentele prova. Pe aceste nave, in
cursa fara incarcatura utila, balastul in tancurile de marfa se
introduce prin valvele Kingston, prin curgere libera, sau cu
ajutorul pompelor de incarcare si tubulaturile aferente (care
servesc pentru evacuarea lui).
Instalatia de balast de pe fiecare nava trebuie sa fie deservita
de cel putin o pompa proprie, iar ca pompe de rezerva pot fi
folosite altele, care au un debit suficient (pompele de incendiu
pot fi folosite numai daca instalatia de balast deserveste tancuri
care nu sunt destinate pentru pastrarea combustibilului
lichid).
Tubulatura instalatiei de balast trebuie astfel dispusa incat
umplerea si golirea diverselor tancuri sa se realizeze independent,
atat cand nava este pe chila dreapta cat si cand este
inclinata.
Instalatia de balast trebuie sa functioneze cu o cantitate cat
mai mica posibil de balast, care sa asigure stabilitatea necesara
si imersiunea elicelor la cursa in gol a navei. Pentru navele de
marfuri generale balastul nu depaseste 20% din deplasamentul navei.
Pentru incarcarea intregii cantitati de balast sunt necesare 6-8
ore, iar pentru umplerea sau golirea celui mai mare tanc de obicei
mai putin de 2 ore.
Valvele Kingston trebuie dispuse cat mai jos (pentru a marii
presiunea de intrare a apei in cazul umplerii tancurilor din
gravitatie) si astfel incat sa preintampine iesirea valvei din apa
in timpul oscilatiilor navei (in pompa ar fi posibila intrarea
aerului). Pentru impiedicare inghetarii sectiunii de intrare sau
infundarii valvei Kingston se prevede incalzirea valvei cu abur si
suflarea cu aer comprimat. Pe navele care naviga in regiuni cu
adancimi limitate ale canalului navigabil se monteaza valve
Kingston pe borduri pentru a permite intrarea apei din straturile
superioare.
Fiecare tanc de balast este deservit de o conducta independenta,
care in functie de configuratia tancului poate avea una, doua sau
trei ramificatii pentru umplere sau golire dispuse in locurile cele
mai adanci, atat cand nava se afla pe chila dreapta, cat si la
inclinari de pana la 5 in fiecare bord. In compartimentele inguste,
dispuse la extremitatile navei, este necesar numai un sorb, montat
langa carlinga centrala. In tancurile din dublul fund in partea
centrala a navei pot fi montate doua sau trei sorburi.
Controlul cantitatii de balast din tancuri se relizeaza de
obicei cu ajutorul tevilor de sondaj. Instalatiile moderne au
prevazute aparate de masurat la distanta. Aceste mijloace pot fi
folosite de asemenea pentru semnalizarea sau automatizarea
functionarii instalatiei.
In instalatii se utilizeaza pompe centrifuge
autoaspiratoare.
Tubulatura de balast se incearca pe vas impreuna cu armaturile
la o presiune hidraulica de ce putin 4daN/cm2.
Pentru umplerea si golirea tancurilor de balast trebuie
prevazuta cel putin o pompa cu actionare mecanica, independenta,
autoamorsabila. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi folosite
pompe de serviciu general, pompe de incendiu, pompa sanitara si
pompa de racire a motorului principal, prin circuitul exterior.
In cazul folosirii pompei de incendiu pentru umplerea tancurilor
de balast, presiunea de proba a tubulaturii de balast va fi
determinata de presiunea de lucru a pompei de incendiu.
4.2.2. Instalaii de balast specializate
Se intalnesc la spargatoarele de gheata, la navele
portcontainer, portbarje, la docurile plutitoare si la
submarine.
La navele spargatoare de gheata se pune problema ca instalatia
de balast sa realizeze pe timpul stationarii navei oscilatii cu
perioade foarte mari, astfel incat, pe timpul stationarii, nava sa
nu fie prinsa de gheata. La navele portcontainer, portbarje sau
Ro-Ro, ce ambarca greutati concentrate foarte mari, se pune
problema corectarii rapide a inclinarilor cauzate de dispunerea
excentrica a greutatii la bord. Exista nave portbarje la care
incarcarea barjelor se prin balastarea navei de baza. Pentru
submarine instalatia de balast determina conditia de imersiune si
de ridicare la suprafata.
4.2.3. Instalaia de balast pentru corectarea bandrii (nclinarea
transversal)
In timpul exploatarii navelor pot sa apara inclinari
transversale ca urmare a incarcarii incorecte a marfurilor, a
consumarii neuniforme a combustibilului sau altor cauze. Inclinarea
transversala inrautateste conducerea navei, functionarea masinilor,
mecanismelor si instalatiilor, ingreuneaza deservirea. Inclinarea
transversala trebuie corectata si in cazul navelor avariate.
Instalatia de balast pentru corectarea inclinarii transversale
trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
sa nu influenteze asieta navei;
sa nu inrautateasca stabilitatea transversala;
sa solicite o cantitate minima de balast dispusa in tancurile de
balast aflate in dublul fund sau lateral sau chiar in tancurile de
combustibil (tancuri mixte)
Pe spargatoarele de gheata functionarea sistemelor de balast
trebuie automatizata pentru a asigura oscilatia navei cu o anumita
perioada. Balastul trebuie dispus in compartimentele aflate in
regiunea de mijloc a navei (cat mai lateral) pentru a asigura un
brat de parghie si deci un moment cat mai mare al inclinarii
transversale. In cazul navelor avariate balastul se dispune cat mai
jos, pentru a nu le micsora si mai mult stabilitatea transversala.
Incarcarea tancurilor de balast cu apa din exteriorul navei,
transvazarea si refularea peste bord se pot efectua cu pompele
instalatiei sau cu pompele instalatiilor de balast longitudinal,
santina, de salvare (avarie) si uneori cu cele de incendiu. Pentru
corectarea inclinarilor navelor balastul se ambarca prin curgerea
libera prin valvele Kingston, ceea ce simplifica constructia
instalatiei. In acelasi scop pot fi utilizate tubulaturile de
legatura intre tancurile laterale, prin care apa se poate scurge
liber dintr-un bord in celalalt.
Instalatiile de balast transversal se executa de obicei dupa
scheme grupate, centralizate sau automate.
La o instalatie de balast cu schema grupata in centrul navei
tancurile de balast laterale se pot umple cu balast prin inundarea
libera prin valva Kingston sau cu ajutorul pompelor (care in
acelasi timp pot evacua apa provenita din avarii). Pentru evacuarea
apei din tancul unui bord in tancul din bordul opus se pot folosi
pompe, dar in acest caz este nevoie de mai multe circuite si mai
multe armaturi pentru a putea schimba directia de curgere a
balastului pe conducte. Intr-o asemenea schema, automatizarea
instalatiei este dificila din cauza existentei unui numar mare de
valve care trebuie comandate.
Pentru spargatoarele de gheata se utilizeaza schema autonoma. In
fiecare compartiment etans in care se gasesc cate doua tancuri de
balast, sunt montate pompe autonome. Folosirea unor pompe axiale pe
platforma dublului fund asigura o buna functionare si posibilitatea
transvazarii apei dintr-un bord in altul intr-o perioada de 1-3
minute, ceea ce este suficient pentru exploatarea spargatoarelor de
gheata.
Pentru asigurarea vitalitatii navelor, tevile instalatiei de
balast ale diferitelor compartimente (construite dupa principiul
autonom) sunt in comunicatie cu o conducta de transvazare prevazuta
cu o vana de manevra de punte.
4.2.4. Instalaia de balast pentru corectarea asietei (nclinarea
longitudinal)
Instalatia pentru corectarea asietei trebuie sa satisfaca
anumite cerinte impuse de tipul navei, calitatile de navigatie si
stabilitatea longitudinala. Daca prin inundarea unui compartiment
etans, nava capata o inclinare longitudinala periculoasa din punct
de vedere al stabilitatii longitudinale sau al inundarii,
inclinarea trebuie corectata in maximum 5-10 minute. Pe navele de
transport cu o mare stabilitate longitudinala, chiar si in cazul
avarierii compartimentelor extreme, nava poate fi readusa pe linia
de plutie in 20-60 minute, daca prin proiectare nu se prevad
conditii speciale.
Instalatii de balast pentru corectarea asietei se prevad pe
spargatoare de gheata care au de obicei in timpul exploatarii un
deplasament aproape constant.
Pe navele care transporta marfuri in vrac, pe tancuri, pe
pasagere etc. nu se prevad instalatii speciale de balast pentru
corectarea asietei.
Pentru functionarea acestor instalatii este necesar ca balastul
sa fie dispus in tancurile de balast sau combustibil din
extremitatile navei. Tancurile de balast pot fi amplasate oricum pe
inaltimea corpului, intrucat centrul de greutate al balastului
influenteaza putin asupra inaltimii metacentrice longitudinale.
Daca admisia balastului se face printr-o valva de fund, tancul
trebuie amplasat cat mai jos sub linia de plutire pentru a avea o
presiune de aspiratie cat mai mare deci o durata de umplere cat mai
mica.
Instalatiile destinate pentru corectarea asietei (in caz de
avarie) se executa cu comanda grupata sau autonoma, iar in cazul
spargatoarelor de gheata si cu comanda centralizata (cu tubulatura
magistrala).
Pe navele cu imersiune relativ mare, o parte a tancurilor se
poate umple prin valvele de fund, iar alta parte (tancurile
superioare) cu ajutorul pompelor. Pentru asigurarea rezervei
necesare, tubulatura instalatiei de balast pentru corectarea
asietei se pune in comunicatie si cu alte pompe de apa.
Constructia instalatiei permite umplerea tancurilor prin valvele
de fund sau cu ajutorul pompei care deserveste si instalatia de
avarie. Golirea tancurilor se realizeaza tot cu pompa. Controlul
nivelului in tanc se face cu ajutorul unui ventil cu flotor, care
in mod automat intrerupe admisia apei in tanc, cand aceasta a ajuns
la nivelul stabilit. Un ventil asemanator se poate monta pe
conducta de aspiratie, pentru a preintampina patrunderea aerului in
tubulatura la sfarsitul golirii tancului si deci a dezamorsarii
pompei. Aceste ventile pot transmite impulsuri la sistemul de
semnalizare, care sa indice gradul de umplere sau de golire a
tancului, terminarea umplerii sau a golirii.
Pentru transvazarea balastului din tancurile prova in pupa si
invers se poate folosi aerul comprimat (3-10 at). In acest caz
tancurile trebuie sa fie destul de rezistente pentru a rezista la
presiunea aerului comprimat si sa fie prevazute cu supape de
siguranta, care sa preintampine cresterea presiunii peste limita
admisa.
4.3. ELEMENTE COMPONENTE (figura 4.3.1)Aceste instalatii sunt
formate din pompe, tubulaturi, tancuri de balast, armaturi de
comanda si control.
4.3.1. Pompele de balast sunt in general de tip centrifugal,
care la functionare au debite mari si sunt autoamorsabile. Ele
trebuie sa indeplineasca conditii atat pe aspiratie cat si pe
refulare. Registrele de clasificare impun dublarea pompei de balast
de obicei aceasta este dublata de pompa de santina.
4.3.2. Tubulaturile instalatie de balast sunt formate din:
tubulatura principala prin care circula apa de mare;
tubulatura de aerisire a tancului de balast;
tubulatura instalatiei de masura si control ce monitorizeaza
nivelul balastului in tancuri.
Observaie: Tubulatura instalatiei de balast se cupleaza la un
capat cu instalatia de introdus apa (magistrala de apa de mare),
iar la celalalt capat cu tancurile de balast.Patrunderea apei in
corpul navei se face prin valvula Kingston sau priza de fund. La
celalalt capat al instalatiei se amenajeaza tancul de balast cu
elementele lui (figura 4.3.2): tubulatura de umplere si golire(1),
tubulatura de aerisire (2), tubulatura de masura si control
(3).
Volumul si dispunerea tancurilor de balast se face in
conformitate cu calculele hidrostatice, astfel incat sa se asigure
pescajul mediu al navei si posibilitatea de reglare a asietei.
4.3.3. Tancul de balast este prevzut cu:a) Ramificatie cu rol de
umplere si golire a tancurilor de balast.
b) Aerisire cu rol de a asigura iesirea aerului din tanc la
umplere. Permite de asemenea inchiderea tubulaturii cand punte
prova intra sub apa. Se are in vedere ca sectiunea de intrare a
apei sa fie mai mica decat sectiunea de iesire a aerului, adica
(aceasta pentru a nu se crea suprapresiune si vacuum la
golire).
c) Tub de sonda permite controlul local al cantitatii de balast
din tanc. Cantitatea de balast poate fi masurata si de la distanta
cu ajutorul traductoarelor de nivel. La navele moderne exista
sisteme automate de control si monitorizare cu urmatoarele
aplicatii:
-masoara automat nivelul din tancurile de balast, apa potabila,
combustibil sau de marfa;
-urmareste si semnalizeaza diversi parametrii (detectia golirii
si respectiv incarcarii tancului, temperatura, presiune si
densitate).
De regula astfel de sisteme sunt integrate intr-un sistem
principal de control prin intermediul unei interfete, care face
legatura intre traductoarele existente in tancuri si un calculator
central. Produsele de acest fel existente pe piata, trebuie sa
prezinte un grad ridicat de performanta, siguranta si precizie.
Montarea traductoarelor in tancurile monitorizate trebuie sa
corespunda clasei de precizie IP68 (prima cifra 6 semnifica
protectia totala contra patrunderii prafului iar cea de-a doua ne
indica rezistenta la imersiune prelungita). Produsele existente pe
piata pot realiza monitorizare simultana a circa 80 tancuri (figura
4.3.3).
Instalatia de balast trebuie sa permita urmatoarele manevre
absolut necesare in procesul de exploatare a navei:
ambarcare-debarcare balast, manevra apei intre tancuri,
babord-tribord si invers, manevra balastului din pupa in prova si
invers. Nivelul apei din tancuri este urmarit in permanenta cu
ajutorul unor traductoare de nivel.
Instalatia de balast de la fregata are tancuri de balast atat in
prova cat si in pupa (se poate observa in schema) iar tubulaturile
vin in legatura si cu celelalte tancuri pentru a aduna scurgerile
in tancurile de balast. In tabelele din anexe avem tancurile de la
fregata in discutie, capete de tabel fiind numarul tancului,
denumirea, pozitia sa in functie de coaste si capacitatea in
tone.
4.3.4. Traductoare de nivel cu plutitor. Aplicatiile marine sunt
executate printr-o tehnologie de varf, care a fost incercata si
testata in mii de aplicatii de-a lungul anilor. Tehnologia
plutitorilor trebuie sa permita satisfacerea conditiilor dure din
domeniul marin pentru a functiona continuu ani de-a randul fara a
se deteriora. Dificultatea accesuluila traductorul aparaturii de
masurare a nivelului din tanc implica dotarea navelor in acest sens
cu echipamente din cele mai fiabile.
Cel mai intalnit traductor de nivel este plutitorul (figura
4.3.4), utilizat in principal pentru avantajele pe care le prezinta
si anume:
plutitoarele urmaresc adevaratele suprafete ale lichidului si nu
extrapolarea rezultatelor obtinute din indicatii indirecte cum sunt
presiunea sau ecoul;
functioneaza perfect in tancurile cu pereti curbati sau alta
forme, unde alte tehnologii pentru sesizarea nivelului lichidului
nu pot functiona;
prezinta singura capacitate de a monitoriza nivelele de lichid
din orice tanc indiferent de marime si forma;
poate opera cu lichide de greutati specifice diferite;
acuratetea masuratorilor nu poate fi afectata de schimbari in
greutatea specifica, temperatura si presiune a lichidului
monitorizatsi din aceste cauze nu sunt necesare reglari si
recalibrari scumpe;
pot monitoriza zonele de contact intre lichid si emulsii.
Cu ajutorul traductoarelor cu plutitor se pot masura nivelele
unor lichide de concentratii sau greutati specifice diferite care
se afla adeseori in acelasi tanc unul plutind deasupra celuilalt
(figura 4.3.5). Cele mai multe traductoare doar urmaresc nivelul
cel mai de sus al unei suprafete de lichid sau continutul unui tanc
ca intreg, dar cu senzorii plutitori montati ca in figura 4.3.5 se
pot monitoriza cu usurinta in zona de contact intre doua lichide
diferite, inclusiv emulsiile, spumele si murdariile care se
formeaza intre ele. Ajustand greutatea specifica a plutitorului
magnetic, senzorii sunt reglati sa monitorizeze interferenta dintre
lichidele apartinand unei game largi de produse. Folositi impreuna
cu alarme de nivel si sisteme automate de nivel, senzorii dau
siguranta ca doar lichidul necesar este pompat dintr-un tanc in
altul.
4.3.5. Traductorul de nivel cu plutitor magnetic (figura 4.3.6).
In acest caz emitatorul este montat vertical in tanc si conectat
prin cablu la un receptor aflat in alta parte a vasului. Emitatorul
se compune dintr-o tija lunga de-a lungul careia se misca un
plutitor magnetic odata cu suprafata lichidului. In interiorul
corpului ermetic al tijei se afla un divizor de voltaj (o retea
-combinatie de multe comutatoare si rezistoare), care se intinde pe
toata lungimea de indicare a tijei.
O anumita tensiune de curent continuu este aplicata la capetele
emitatorului in timp ce plutitorul se misca cu suprafata lichidului
deschizand comutatoarele, pe baza actiunii campului magnetic.
Rezultatul este o gama larga de semnale electrice induse
proportional cu nivelul din tanc. Semnalul de iesire poate fi
trimis oricarui tip de receptor, inclusiv celor analogice sau
digitale.
Astfel de indicatoare sunt cele mai bune, deoarece: un magnet
permanent incorporat in fiecare lamela formeaza o legatura sigura
cu lamelele adiacente. Alinierea corespunzatoare este asigurata
constructiv si nu este afectata de socuri, vibratii, valuri sau
schimbari rapide ale nivelului de lichid; un ghid permite
utilizarea unui magnet tip bara in interiorul plutitorului. Ghidul
este integrat in interiorul canalului cu lamele, deci indiferent de
pozitie, magnetul din plutitor este intotdeuna aliniat; un magnet
permanent puternic sta intr-o pozitie orizontala in interiorul
comutatorului si din aceasta cauza rotatia lamelei este sigura si
neinselatoare.
Acest tip de traductor se poate utiliza, printr-un montaj
adecvat (figura 7), pentru tancurile foarte adanci sau cu peretii
inclinati unde emitatoarele sunt legate in serie si montate
suprapus.
Plutitorul, prin constructia si forma lui are capacitatea de a
functiona si in cazul lichidelor a caror densitate variaza in
limite largi. Astfel de sisteme dau posibilitatea monitorizarii si
automatzarii proceselor de balastare-debalastare in vederea
mentinerii unei asiete convenabile, mai ales la navele specializate
ce ambarca greutati concentrate mari.
4.4. PARTICULARITI CONSTRUCTIVE
La navele comerciale, instalaia de balast este realizat ca
instalaie independent i centralizat. Totui pentru mrirea siguranei
n exploatare aceasta se racordeaz cu instalaia de santin.
Condiiile pe care trebuie s le indeplineasc o instalaie de
balast sunt:
-schema instalaiei va fi conceput astfel nct s realizeze
umplerea-golirea tancurilor, precum i transferul intre ele,
-s permit umplerea gravitaional a tancurilor,
-timpul de golire a tuturor tancurilor n funcie de tipul navei s
fie de 8 -10(h)
-timpul de golire a celui mai mare tanc s fie de maxim 2
(h).
Instalaia de balast lucreaz att pe aspiraie ct i pe refulare, de
aceea calculul instalaiei se va face n ambele cazuri pe traseul cel
mai lung i cel mai nalt, cu cele mai multe rezistene locale.
Sarcina la aspiraie nu va depi 0,3 - 0,5 (bar) iar sarcina pe
refulare 3-6 (bar).
Sistemul cel mai folosit pentru construcia unei instalaii de
balast este cel centralizat, deoarece se pot asigura astfel o
umplere i o golire uniforma.
La instalaia de balast, pe aspiraia celei mai mari pompe se
prevede un sorb de avarie amplasat n compartimentul maini n afara
instalaiei de santin.
Conductele sunt realizate din oeluri laminate trase la cald care
se protejeaza mpotriva coroziunii prin zincare.
Tubulaturile vor fi prevzute cu compensatoare de dilataie,
astfel nct la nconvoirea generala a navei sa nu apar fisuri.
Armturile care se utilizeaz n compartimentul maini sunt de toate
tipurile, cu acionare manual, iar pentru valvulele amplasate n
locuri incomode de lucru se utilizeaz comanda de la distan prin
valvule hidromecanice.
Pentru aceasta se va prevede un grup de pompare portabile ce
constituie acionarea de avarie a valvulelor.
Apa de mare preluat n instalaia de balast se face direct din
prizele kingston, sau din magistrala de apa srata amplasat
transversal pe nava, deservit de dou prize kingston, una de fund i
una de bordaj reprezentate n figura 3 a i b montate pe un cheson la
care se deosebesc: 1- armtura de nchidere; 2 si 3- conducte de
alimentare cu abur i cu aer comprimat; 4- racord de aerisire; 5 -
tub inelar perforat pentru dezgheare i suflare cu abur sau aer
comprimat; 6- grtar.
a) Priz de fund
b) Priz de bordaj
Figura 4.4.1.
Figura 4.4.2.
Construcia valvulei kingston executat din bronz, este prezentat
n figura 4.4.2:
1- corp; 2-capac; 3- roat de manevr manual; 4- tija de acionare;
5- flana de cuplare cu tubulatura de balast; 6- ventil; 7- flana de
cuplare cu unghiul fundului sau bordajului.
a) Instalaia de asiet transversal
Aceast instalaie are rolul de a nltura o nclinaie transversal,
sau de a balansa n mod intenionat nava n jurul axei
longitudinale.Aceasta se realizeaz prin transferarea
combustibilului lichid sau folosirea balastului lichid.
Pentru a pune o nav avariat pe asiet dreapt, balastul se ambarc
n tancurile laterale situate n partea inferioar a corpului navei. n
acest scop se poate folosi inundarea unor compartimente prin
valvule Kingston de fund din instalaia de stins incendiu, sau cu
pompele de ap ale instalaiei de santin.
La navele obinuite se folosesc pompe centrifuge sau axiale.
Deoarece acestea pompeaz ap de mare, se folosesc evi de cupru, de
Cu-Ni sau din oel cptuit cu polietilen.
Figura 4.4.3.
Elemente componente:
1 robinet cu sertar;
2 motorul electric al pompei;
3 pomp axial reversibil;
4 compensor;
5 caset Kingston;
6 magistrala instalaiei de asiet longitudinal.
b) Instalaia de asiet longitudinal
Instalaia este asemntoare cu cea de asiet transversal, fiind
utilizat n scopul de a elimina o nclinare longitudinal. n acest
scop se folosete balast lichid amplasat n compartimentele din
extremitile navei.Elementele instalaiei de asiet longitudinal se
execut din aceleai materiale ca i ale instalaiei de asiet
transversal.Pomparea balastului si cantitatea acestuia se coreleaz
si cu tipul navei:
O parte din tancuri din dublul fund se dispun lateral ajutnd la
reglarea asietei transversale.
Instalaia de balast este cuplat centralizat la pupa la pompele
cu care se regleaz umplerea, golirea i transferul balastului. EMBED
AutoCAD.Drawing.16
PAGE 30
_1200942435.unknown
_1295606833.dwg
_1295607418.dwg
_1295607529.dwg
_1295607574.dwg
_1295607455.dwg
_1295607341.dwg
_1295607122.dwg
_1200942580.unknown
_1200942286.unknown
_1200942327.unknown
_1200942195.unknown
_1200942275.unknown
_1200669530.unknown
