Bran Workshop Report 2005 Ro

Rap

ort

de a

telie

r

Desfasurat in Bran, Transilvania, Romania , 31 Iulie - 7 August 2005

Arh

. C

arm

en T

anas

e

Zona protejata a BranuluiScoala de varaPlan de conservare in zona faimosului castel Bran

Rezumat

Zona protejata Simon

pag. 2

pag. 3

pag. 4

pag. 5-7

Laslea Commune and the villages around

pag. 8

pag. 9-24

A detailed description of what each group has done

The three main categories of habitat

Activities planned for 2006

pag. 29-30

pag. 25-28

1

CONTINUT

Scopul scolii de vara

Zona studiata

Echipele

Problematica zonei

Studii preliminare pentru planulgeneral al Branului

Activities planned for 2006

Activitati planificate pentru 2006

pag. 31Lista participantilor

REZUMAT

Simon, Transilvania 2005. fotografie de Matthew Hardy 2

Castelul Bran, Transilvania 2005. fotografie de Claus Zapffe

Dupa cele trei scoli de vara organizate in Laslea, Transilvania intre 2003 si2005, INTBAU Romania a organizat a patra scoala de vara in comunaBran, in perioada 31 Julie - 7 August 2005.La eveniment au luat parte arhitecti din Romania, Anglia si Norvegia precumsi academicieni si studenti din aceste trei tari, acesta fiind sponsorizat deDan Dimancescu, Consulul Onorific al Romaniei in Boston, USA.In paralel, la scoala de vara a participat si un grup de studenti de laUniversitatea de Arhitectura din Timisoara, la initiativa Decanului Universitatii,Radu Bancila, in colaborare cu primarul localitatii Bran, domnul GheorgheHermeneanu. Autoritatile locale au avut un rol activ si s-au aratat deosebitde interesate de munca efectuata de echipa internationala de profesionisti.Scoala de vara a avut doua obiective: primul, de a stabili un Plan deprotectie a imprejurimilor zonei Simon si un al doilea, de a face Studiipreliminare pentru viitorul plan general al comunei Bran. Planul deprotectie a fost restrans asupra unei anumite zone, urmand a fi folosit deautoritatile locale in elaborarea unui program de protectie mai amplu, pentru intreaga comuna Bran, ce atrage mii de turisti in fiecare an. Echipa a analizat posibilitatile viitoare de dezvoltare a centrului din Bransi capacitatea acestuia de a deveni o destinatie placuta de vacanta, in care turistii sa poposeasca vrene de cateva zile si nu sa treaca pentru a vedea castelul. In ultimii ani, comuna Bran s-a dezvoltat necontrolat, din cauza lipsei unor reglementari privind dezvoltarea urbana si a faptului ca specificul arhitectonic local nu pare sa fie pretuit. Principalul obiectiv este crearea unui plan de dezvoltare durabil pentru comuna Bran, care sa permitadezvoltarea normala si deplina, pastrandu-se in acelasi timp mostenirea arhitecturala si naturala a zonei.

cine si unde,cu ce scop?

Prezentarea comunei Bran fotografie de Claus Zapffe

Bran-echipa la lucru fotografie de Claus Zapffe 3

Workshopul a fost condus de echipa INTBAU: Arhitect Arne Sødal, Dr.Matthew Hardy si Susan Parham cu consultanta arhitectului si co-fondatorului INTBAU Romania – Dorin Boila, al profesorului arhitect laUniversitatea “Ion Mincu” din Bucuresti – Dr. Hanna Derer si al arhitectuluide la Muzeul Satului din Bucuresti, Iuliana Ciotoiu. Autoritatile si asociatiilelocale, precum Asociatia ProBran si Asociatia Nationala a Turismului RuralEcologic si Cultural din Romania s-au aratat interesate de munca pe caream efectuat-o si au ajutat echipele pentru a intelege problematica zonei.Echipa a ales asa-numita metoda de lucru intitulata "charrette", ce se bazeaza pe un efort intensiv si colectiv pe o perioada de timp limitata. In loc sa lucreze in birourile lor - care pot fi la sute de kilometri distanta de zona in discutie - arhitectii lucreaza la fata locului, intr-o atmosfera colaborativa permitand participarea efectiva a oricarei persoane implicate in proiect.(Termenul ‘charrette’ este de origine franceza si este mentionat pentru prima data lasfarsitul secololui XIX, cand studentii de arhitectura din Paris, nevoiti sa se grabeasca cudesenele spre Scoala Des Beaux-Arts ,le-au pus pe un carut ce se numea ‘charette’. Intimp, cuvantului i s-a mai adaugat inca un “r” si este acum cunoscut global ca o eficientasi echitabila metoda.)Obictivul echipei a fost sa intelega situatia din zona Bran, in specialconflictul aparut intre dezvoltarea rapida si peisajul natural si construit , sinevoia de a controla aceasta transformare. Echipa a incercat sa formulezepropuneri in concordanta cu “genius loci, cu traditiile locale si peisajulnatural. O zona protejata a fost selectata pentru studii in detaliu, cu scopulde a identifica valorile naturale si culturale ca baza a planului de protectie.Echipa a facut de asemenea studii preliminare pentru planul general alcomunei Branului ce ar putea fi tema urmatorului workshop INTBAU inBran.

REZUMAT

Zona studiata

fortified church

characteristic fortifiedchurch

middle age church

only saxon village

4harta comunei Bran

Bran

Simon

PredelutSohodol

Poarta

Zona de studiu acopera Comuna Bran (6785he. si populatia de 5343) cu cele cinci sate: Bran-Poarta, Sohodol, Simon, Predelut,concentandu-se pe zona rurala Simon si deasemenea, pe centrul Branului si peisajulinconjurator.Comuna Bran (Turzburg in germana) are oistorie legata in mare parte de existenta castelului,construit in 1377 de mestesugarii din zonaBrasovului la ordinul regelui Sigismund al Ungariei.Pozitionat pe varful unei stanci abrupte, castelulveghea o ruta comerciala strategica intreTransilvania si Valahia, in timp ce asezarea Bran ainceput sa se dezvolte in zona. In 1498 Bran aajuns sub jurisdictia Brasovului.In timpul domniei dinastiei de Hohenzollern, caregi ai Romaniei, castelul a fost imbunatatit sitransformat intr-o resedinta de vara din 1920 panain 1948. Regina Maria a Romaniei iubea atat demult locul incat ultima sa dorinta a fost ca inima eisa fie ingropata pe dealul din fata castelului. Ea aavut o mare influenta in dezvoltarea Branului.Cateva vile burgheze au aparut in centrul Branuluicare, in secolul XX era recunoscut ca un centruturistic exclusivist. Astazi turismul este foartediferit, bazandu-se pe un turism de masa de scurtadurata si Branul trebuie sa faca fata unei mari

5

Castelul Bran - la inceputul secolului XIX

Castelul Bran - astazi centrul Branului - astazi

Mitul lui Dracula cumparaturi in Bran

Primaria Bran case de lemn traditionale

Problematica zonei Bran

presiuni de dezvoltare.Pentru a crea o strategie de dezvoltare a zonei Branului , a trebuit sastudiem tipurile specifice de case construite in aceasta zona, valorilenaturale si culturale, mentalitatea oamenilor din aceasta comunitate siviziunea lor asupra viitorului comunei Bran.

PROBLEME LEGATE DE COMUNITATE si METODE DECONSTRUCTIE

Noile comunitati create dupa ‘89 par sa nu simta ca apartin unei comunitati, care este adesea lipsita de unitate si coeziune . Locuitorii Branului arata dezinteres pentru traditiileregionale arhitecturale si introduc noi cladiri si facilitati, afectand serios viata rurala si armonia acesteia cu natura.Centrul Branului iese in evidenta fata de celelalte sate din zona din cauzadezvoltarii sale in jurul castelului Bran. Prezenta castelului estecaracteristica dominanta a zonei, dar a generat o explozie comerciala ceare tendinta sa sufoce comuna. Majoritatea cladirilor aparute in ultimiicincisprezece ani sunt in contrast cu celelalte, aducand un vocabulararhitectural ce nu are nici o legatura cu atmosfera locului si nu contribuiecu nimic la calitatile si armonia zonei vechi. Multe case frumoase dinsecolele XIX si XX, construite in stilul castelului, sunt ascunse de kioskurisau sunt reparate incorect. Vechile cladiri sunt adesea stricate prinfolosirea cimentului si betonului in renovare, iar noile cladiri sunt incoerentein dimensiuni si materiale. Problema in Bran si in alte sate din Transilvania este in principal una de mentalitate, la care se adauga nepriceperea in materi de restaurare traditionala si lipsa unei legislatiei specifice.

6

frumoasa casa dupa model traditional a doamnei Ameke, Magura

peisajul in Simon casa traditionala veche in Simon

cum e inteleasa traditia astazi

armonia locului casa veche in stare proasta

In Bran, spre deosebire de satele sasesti, e greu de stabilit ce sepotriveste si ce nu, pentru ca nu exista un stil arhitectonic atat de coerent.Pe de alta parte, zonele rurale au o traditie bine stabilita in constructiafermelor, variind de la fermele din zona de munte ,in zona satului, la hambaresi anexe.Am gasit cateva exemple noi despre cum poti construi o casa in Bran,astfel incat sa poti mentine armonia locului si in acelasi timp sa ai confortulmodern atat de ravnit de localnici si turisti. Comunitatea oamenilor deafaceri doreste sa transforme Branul intr-o statiune turistica moderna,lucru care poate fi posibil fara a distruge ramasitele traditiei, si in acelasitimp peisajul.

PROBLEME LEGATE DE TURISM

Turismul este astazi cea mai importanta sursa de venit a locuitorilor Branului,dar principala atractie este exploatata insa intensiv. Majoritateaturistilor vad Castelul Bran ca fiind atractie din zona, si in consecinta, vin doar sa viziteze castelul si pleaca fara sa lase prea multe beneficii comunitatii.Valorificarea agro-turistica a mediului si a mostenitrii rurale are un marepotential de dezvoltare. Astazi, putini turisti vin pentru a ramane mai multde o zi in zona Branului si majoritatea sunt gazduiti in casele satenilor.Fermierii primesc turistii in propiile case si ii servesc cu mancare facutain casa. Unii au construit cladiri speciale pentru cazarea turistilor ,acesteafiind facute fara a tine cont de arhitectura traditionala si de asemeneaprost adaptate peisajului. Propietarii nu au sfaturi de la specialisti incladiri (arhitecti, ingineri constructori), iar cei care isi transforma


casele pentru a caza mai multi turisti au tendinta de a urma practica gresitfolosita de ceilalti.Pentru ca Branul sa devina statiune turistica, trebuie sa ofere mai multdecat doua ore de vizitare a castelului. Ar trebui sa ofere placereatraseelor turistice prin peisajul spectaculos, sa ofere posibilitatea devizitare a fermelor si satelor, sa ofere turistului posibilitate de a se simtiinconjurat de flora si fauna, si nu in ultimul rand posibilitatea de a exploramuntii si dealurile din imprejurimi.Din acest motiv este foarte importanta mentinerea sub control a dezvoltarii zonei Bran si conservarea valorilor naturale si arhitecturale autohtone.

OBIECTIVELE ECHIPEI

Echipa INTBAU si studentii din Timisoara au incercat sa gaseasca si alteatractii ce vor largi interesul turistilor in zona, sa descopere calitatilearhitecturale specifice din zona urbana si rurala si sa identifice valorileculturale si naturale care ar putea fi baza unui Proiect de Zona Protejata.Echipa a incercat sa descopere bogatele resurse pe care le are Branul,multe de care localnicii nu par constienti, sau nu au priceperea sa le exploateze.Acest lucru implica:- definirea traseelor din zona urbana, in special cele care duc din centruinspre peisajul inconjurator si gasirea altor puncte de interes.- definirea caracterului arhitectural a diferitelor zone atat rurale cat si urbanesi reprezentarea lor sub forma de harti si desene.

7

Bran vazut de sus centrul Branului

parcul central al Branului vechile case urbane

zona urbana a Branului primaria vazuta de sus

Branul vazut de sus imprejurimile


Echipele

8

the skilled draughtsmen Participantii s-au organizat in functie de teme, in sase grupuri mari:1. Tipuri de cladiri din zona rurala - Grupul a avut tema de a identifica

principalele tipuri de cladiri din zona rurala si de a desena un plan in care sa

indice zonele cu diferitele tipuri de cladiri.

Persoanele implicate in acest grup au fost: Alexandru Marinel (arhitect), Cetina Samoila(student la arhitectura), Iuliana Ciotoiu (arhitect la Muzeul Satului din Bucuresti), studentidin Timisoara.2. Tipologia caselor din zona urbana - Grupul a avut tema de a

identifica cele mai intreresante cladiri din mediul urban si diferitele tipuri de tesut

urban pentru a desena o sectiune urbana.

Persoanele implicate in acest grup au fost: Raluca Genoiu (arhitect), Irina Neacsu (studentarhitect ), Ioana Saboslai (arhitect), Carmen Tanase (architect).3. Trasee urbane - Grupul a avut tema de a identifica cararile din interiorul

comunei Bran si sa deseneze o harta a acestor carari si legaturile cu zona rurala.

Persoanele implicate in acest grup au fost: Mattew Hardy (arhitect),Susan Parham(urbanist).4. Carari rurale- Grupul a avut tema de a identifica cararile din zona rurala

si potentialele noi carari si rute de drumetii din zona inconjuratoare.

Persoanele implicate in acest grup au fost: studentii din Timisoara.5. Atractiile din zona si probleme legate de turism- Grupul a

avut tema de gasi alte atractii ce pot atrage interesul turistilor.

Persoanele implicate in acest grup au fost: Catalin Rata (agent turistic) si studentii dinTimisoara.6. Grupul de investigatii - Grupul a avut tema de a investiga felul in care

localnicii si turistii vad Branul, nemultumirile si dorintelor acestora.

Persoanele implicate in acest grup au fost: studentii din Timisoara.Rezultatele muncii noastre s-au concretizat in harti si desene.

Arne Sodal si Hanna Derer ...in cautarea ideilor

muncind din greu ...cu talent

cercetand ...cu bucurie

desenand ...cu pasiune

Echipe implicate:

-Tipuri de cladiri in zona rurala-Carari rurale-Atractii in zona si problemelegate de turism

9

Zona protejata in Simon

Limitele Zonei protejate

limitele zonei protejatein extravilan

rau

drum

liziera padurii

limitele zonei protejate

intravilan

Harta 1

Echipa INTBAU a delimitat Limitele Zonei Protejate bazandu-se pecriteriul valorilor culturale si naturale din zona.Pentru definirea acestor limite am luat in calcul utilizarea actuala a terenuluisi vegetatia existenta, precum si drumuri, rauri si margini de padure carear putea delimita zona protejata (vezi harta).Pentru definirea regulilor de constructie in zona protejata, echipa a studiattipologii de cladiri existente, materiale din care cladirile traditionale au fostconstruite, detalii arhitecturale specifice, orientarea cladirilor , tipuri deloturi si gradul de ocupare a terenurilor si modul in care cladirile suntplasate in peisaj. Aceste studii au devenit o baza de informatii folositapentru definirea regulilor viitoarei dezvoltari a zonei.Forma terenului si tipul de limite determina folosirea pamantului. Astfel,in zona delimitata de rau si de marginea comunei, este o zona de padurisi pasuni.In zona marginita de drumul principal si de rau , am descoperit un peisajcomplex de livezi, gradini si case, diferenta de altitudine fiind importanta.Harta propune ca limita de definire a zonei construite (linia rosie) sa devinalimita viitoarei dezvoltari urbane si zona definita de cele doua limite alesatelor si padurea de pini (linia rosie, groasa, punctata) sa devina zonaprotejata cu restrictii specifice de construire.Aceasta zona ar trebui sa fie dedicata in special recreatiei si folosinteiagricole.Noile cladiri ar trebui concentrate in zonele care au deja o densitate ridicatade constructii.In viitor, alte parti ale comunei ar trebui identificate ca zone cu statut deprotectie de catre primar si consiliu, astfel creandu-se un echilibru intrezonele naturale protejate si zonele concentrate din sate.

travel in time propuneri pentru zona protejata

Folosirea terenului:

Harta 2

teren arabil

fanete

pasuni

limitele zonei intravilane

LEGENDA

livezi

tufaris

limitele zonei extraurbane acomunei

Peisajul in Simon 10Harta 2 Propuneri pentru zona protejata

Caracterul specific al comunei Bran este deasezare montana, cu ferme cu ocol intarit,inconjurate de teren agricol, avand loturile multmai mari decat in majoritatea comunelor.Harta arata zonele folosite pentru teren arabil,pentru pasunat, pentru fanete si livezi, zoneleconstruite fiind marcate prin linie rosie subtire.Harta prezenta identifica modul in care pamantuleste folosit in ziua de azi si va fi baza pentrufolosintele ulterioare.Pentru a mentine peisajul cultural este importantca fermierii locali sa pastreze dreptul si interesulde a folosi pamantul exclusiv pentru pajisti, chiardaca o parte din ferme se vor transforma inviitor in facilitati turistice, case de vacanta, sauceva similar.

Echipe implicate:



travel in timepropuneri pentru zona protejata

Propuneri pentru zona protejataHarta 3

Harta 3intravilan

123456123456123456123456

centrele oraselor / satelor

123456123456123456123456

zona de maximum 5 minutede mers pe jos spre centru

123456123456123456123456

drum principal

drum secundarcarare

LEGENDA

Peisajul in Simon 11

Harta identifica centrele satelor, zonele din jurulacestora intr-un perimetru ce poate fi parcurspe jos, drumurile si cararile ce fac legaturile intreele. Harta arata ca noile cladiri ar trebuiconcentrate intr-o zona definita, astfel incatsa poate ajunge in zona centrala pe jos. Peharta apar zonele unde este posibila deplasareafara folosirea autovehiculelor, mergand pe jos5-10 minute. In aceasta zona pot fi construitecladiri intr-o concentratie mai mare. In afaraacestor granite, ar trebui sa se afle zone cudensitate scazuta de cladiri, predominandfermele si facilitatile de scara redusa pentruexcursionisti.Este foarte important sa se mentina dreptulturistilor de a ajunge la acest peisajul natural,chiar daca pamantul se afla in proprietatea cuiva.Propunerea a fost facuta pentru a conservapeisajul natural si construit existent si pentru apreveni aparitia unor cladiri noi in peisaj.

Echipe implicate:



zona de maximum 10 minutede mers pe jos spre centru

travel in timetravel in time tipologii in zona protejata

Harta 4

zona de mare densitate / tipologie mixta de case

case intr-un singur volum- cu / fara prispa

case cu curte interioara

tip de cladire: vila / case noi

LEGENDA

Harta 4 Tipologii in zona protejata

ansambluri- ferme

hambare, adaposturi pentruanimale

case in forma de “L”

biserica

padure

zona protejata propusa 12case izolate pe loturimari imprastiate pedealuri

Studiul asupra zonei protejate include deasemenea o cercetare asupra tipologiilor decase din zona. Tipic pentru comuna Bran este“satul risipit”,cu case pe loturi mari imprastiatepe dealuri, dar in acelasi timp cu tendinta de ase plasa de-a lungul drumului principal. Aceastaharta arata densitatea si diversitatea tipologiilorde case. Apare o diferenta marcanta intre zonanumita “Muchia lui Balaban”, unde am gasitconstructii mici rasfirate in peisajul deschis ,avandfunctiunea de grajduri sau depozite de fan,si zonadin apropierea satului unde cladirile au o densitatemai mare spre drum sau spre rau si loturile suntmai mici si mai bine definite. In aceasta parteam descoperit case cu curti interioare.

Echipe implicate:



travel in timetravel in time Tipologii de case

Echipe implicate:-Tipuri de cladiri in zona rurala-Carari rurale-Atractii in zona si probleme legate de turism-”Monumente de Arhitectura si tehnici traditionalein zona Bran”de Ioan Praoveanu

zona protejata propusaBran Simon

padureparcul nationalbucegi

zonaprotejata

zonaurbana

sectiune prin Bran si Simon, incluzand zona protejata propusa

sat risipitcase inchise pe trei laturi,Sohodol, 1905 13

Fermele si casele traditionale din zona Branreprezinta tipul dominant de cladiri din zonarurala.Materialele de constructie folosite in aceastazona de-a lungul secolelor au fost: lemnul (inspecial lemnul de brad), piatra si mult mai tarziucaramida. Uneori lemnul era vopsit- in specialla cladirile principale.Cel mai reprezentativ tip de casa, tipic pentruzona Branului este casa cu ocol intarit (cucurte inchisa).Majoritatea fermelor au fost amplasate peplatouri inalte si insorite, constituind cel maiarhaic tip de asezare imprastiata.O casa cu curte inchisa este compusa dintr-ocamera de intrare si inca o camera numita “casamare” (o camera mai mare) avand functiereprezentativa.Paralel cu aceasta se aflau grajdurile impreunacu alte camere folosite pentru depozitare, toatefiind unificate de o curte inchisa.Alte tipuri de case erau fermele inchise petrei laturi care deriva din casele cu curte inchisacu un gard inalt in dreptul drumului.Acest tip de casa a aparut la sfarsitul secoluluiXIX si s-a generalizat de-a lungul secolului XX.

case cu curte inchisa, Simon, 1858


zona protejata propusa

travel in timetravel in time

casa inchisa pe doua laturi,Sohodol, 1905

casa cu curte deschisa,Simon, 1866

casa cu curte deschisa,Simon, a doua jumatate sec. XIX

casa pe doua nivele,Simon, a doua jumatate sec. XIX

casa pe doua nivele,Simon, 1866

adaposturi temporare,Simon, prima jumatate a sec.XX 14

Ferma inchisa pe doua laturi- este un tip mairar intalnit decat celelalte tipuri. In acest caz, casasi grajdul (amplasat paralel cu casa) suntamplasate perpendicular pe linia drumului, inmijlocul lotului.Ferma cu curtea deschisa- este cel mai desintalnit tip de asezare agricola, generalizata inperioada secolului al XX-lea, fiind intalnita siastazi in toate satele din zona Bran.Aceste tipuri de case sunt rezultatul unui procescare a inceput in prima jumatate a secolului XX,cand membrii tineri ai unei familii, dupa ce secasatoreau, primeau loturi noi pentru a-si construicase.Parintii lor ramaneau sa traiasca in vechile casedin varful dealurilor, sau in unele cazuri, se mutausi ei in zona de vale folosind vechile case doarin timpul verii.Ferma cu casa pe doua niveleAcest tip de ferma cu curte deschisa are douaetaje. Acest tip este de obicei construit in zonelein panta , unde parterul era folosit drept beci.Asezarile temporare au un rol important inarhitectura vernaculara si sunt compuse dintr-ocamera pentru locuirea temporara si un adapost.Sunt de obicei amplasate intr-un peisaj deschis.

Tipologii de case

Echipe implicate:-Tipuri de cladiri in zona rurala-Carari rurale-Atractii in zona si probleme legate de turism-”Monumente de Arhitectura si tehnici traditionalein zona Bran”de Ioan Praoveanu


travel in timetravel in timetipologii de case

Echipe implicate:


Harta 5LEGENDA

intravilan

case construite inainte de 1920

case construite intre 1950-1970

padure

Harta 5 Tipologii de case in Simon

limitele satului

apa

drum urban

drum forestier

case construite dupa 1989

biserica

case din lemn in zonarurala a Simonului 15

Dupa un studiu in efectuat in teritoriu , echipa ainvestigat tipurile de case din satul Simon si le-a clasificat in functie de perioada in care au fostconstruite.Cel mai vechi tip de casa descoperita inaceasta zona este casa de lemn avandacoperis in sarpanta cu patru pante, fiindconstruita in secolul XIX. Mai tarziu,acoperisuls-a transformat intr-un acoperis in sarpanta cudoua pante cu fronton, in principal din cauzainfluentei urbane dar si a celei sasesti dinaceasta zona.Echipa a clasificat casele din zona Simon inpatru mari grupe in functie de perioade. Maimulte case au suferit transformari din momentulcand au fost construite.



Secolul XIX:Cele mai des intalnite trasaturi ale caselorconstruite in aceasta perioada sunt:- case cu un etaj- fundatia de piatra- pereti de lemn- acoperis in sarpanta cu 2 sau 4 pante- ferestre mici- casa cu curte interioara sau inchisa pe 2-3 laturiPerioada 1900-1920:- structura de lemn- fundatia de piatra- ferestre mici- cornise largi- intrarea in pod se face direct din exterior printr-o scara de lemnPerioada 1950-1970- principalele trasaturi:- introducerea unei camere in pod accesibilaprintr-o trapa- aceasta camera a fost initial proiectata pentrulocuire dar in timp si-a schimbat utilitatea incamara- spatiu de depozitare.- acoperisul este facut din lemn, avand oinvelitoare din sindrila realizata manual- ferestrele au 2-3 panouri din sticla, rectangularesau in arcada- casele au de regula o cruce pe acoperis

case din sec XIX

case din periodada 1900-1920

16

tipologii de case

Echipe implicate:




- intr-o parte a satului, camera din pod esteamplasata intr-un colt al acoperisului iar in altaparte a satului, in centrul acoperisului- casele avand trasaturile mentionate mai sus, suntde obicei gasite in grupuri de cate 2-3 case- fundatia este facuta din piatra sau ciment- accesul in casa se face prin zona din spate- sunt izolate sau au o curte inchisa total sau partial- sunt asezate la o distanta de strada de la 3 panala 10 metriPerioada 1989-2005- 2/3 din casele din zona Simon au fost construitein aceasta perioada si sunt agresive din punct devedre vizual- nu se potrivesc unei anumite tipologii- majoritatea dintre acestea au fost construite decatre investitori care nu sunt localnici , fapt carear putea explica infuzia de elemente ce nu suntspecifice zonei- culori tipatoare pe fatade si solutii volumetriceextrem de variate- decizii de design irationale (ex. lipsa simetriei,ferestre triunghiulare)- asociatii improprii de diverse elementeornamentale- principalele functii: hotel, magazin (la parterulcladirilor)- lipsa unui sistem functional de canalizare

casa noua

casa noua

detaliile unei noi fatade

redecorarea uneicase vechihouses 1960-1970 17

case din 1950-1970

tipologii de case

Echipe implicate:



travel in timetravel in timeipotezele evolutiei istoriceStudiu de Hanna Derer,Doctor ArhitectUAIM, Bucuresti

Harta 6 Ipotezele Evolutiei Istorice

Viitorul unei asezari este determinat de trecutul ei. Valoarea ei culturalaca zona protejata trebuie inteleasa prin demonstrarea evolutiei sale.Ipoteze referitoare la caracteristici esentiale ale evolutiei istorice:Premize:Tendinta actuala de uniformizare a:- tesutului urban si rural si implicit a arhitecturii- relatiei dintre tesutul rural / urban si peisaj- activitatilor economice si serviciilor turisticeScop si metoda:- identificarea aspectelor care au generat varietatea prin cerecetare lascara teritoriului, efectuata in sit (inspectie vizuala, elemente de cartare)si a literaturii secundare (autori reprezentativi)Concluzii:

• Varieteatea a fost generata de dinamica specifica unui teritoriu degranita, situat pe relief accidentat si ocupat de activitati economicecare propun mobilitate

• Aceasta dinamica s-a materializat in:- moduri diferite de constituire a asezarilor- tipuri diferite de tesut- numar ridicat de tipuri de gospodarii si de cladiri- adoptarea de tipuri de cladiri cu capacitate de modificari functionale- tipuri diferite ale realtiei intre natural si artificial

• Constantele care echilibreaza varietatea se gasesc atat la scaramacro - logica evolutiei in raport cu datul natural, istoric in senspolitic, economic, cultural si cel dictat de principiul eficientei- precumsi la scara materialelor si al tehnicilor de constructie sau a detaliilordecorative 18


travel in timetravel in timeatractii rurale si carari

Harta 7 Atractii rurale si carari in zona Simon

Harta 7LEGENDA

padure

apa

zona urbana

cladiri religioase

monumente de arhitectura

echipa de salvamontisti

Un capitol a fost dedicat studiului atractiilorrurale si a cararilor in special in zona Simon.Echipele implicate in cercetare au evidentiatPrincipalele puncte de interes din zonaSimon:• Peisajul, casele si hambarele vernaculare• Cararile ce duc la Varful Omu si respectivla Padina• Carari ce duc la satul Poarta• “Noua biserica” dedicata SfantuluiNicolae, a fost construita in centrul satului inperioada 1846-1849 si pictata ulterior depreotul Vartolomei• “Vechea biserica” dedicata SfinteiParaschiva este amplasata pe drumul comunalal Simonului (strada Iancu Gontea)

drum national

drum comunal

poteca

poteca marcata

poteca marcata catrevarful OMU

frumosul peisaj,casele vernaculare sihambarele fac ca aceastazona sa fie unica

19


Echipe implicate:


atractii rurale si carariConcluzii si sugestii cu privire la atractiiledin zona Simon:

• In Simon lipseste semnalizarea posibilelor atractiile turistice. Acest lucru poate fi imbunatatit cu fonduri reduse, folosind forta de munca si materiale locale pentru a scoate in evidenta aceste atractii.

• Simonul este afectat si din cauza lipseiunui centru de informare in Bran care safurnizeze harti si informatii detaliate despre sate.

• Posibilitatea crearii altor atractii turistice(zone pentru inot, zone pentru pescuit,posibilitatea de a calari,drumuri pentru ciclism)ar trebui atent studiata.

• Satului i-ar mai trebui inca un magazin demestesuguri. Are doar doua magazine de acestfel care nu au nici un fel de reclama la strada.

• Cararile sunt precare, folosite in principalde localnici pentru a ajunge la parcelele lor.Cararile ar putea fi reconstruite si scoase inevidenta. Ar putea fi integrate intr-o retea maimare ce face legatura intre satele Branului sicele doua parcuri din zona.

drumuri de tara

O noua constructie din lemnpeisaj rural in schite

20


Echipe implicate:


atractii rurale si carariEchipa a facut de asemenea observatii cu privire la starea drumului si lamodul in care sunt percepute cladirile din strada.Disfunctii:

• Una din marele probleme din aceasta zona este lipsa unui sistem de canalizarecare duce in nenumarate cazuri la deversarea rezidurilor in rau.

• Drumul este intr-o stare foarte proasta si trotuarele lipsesc in totalitate• Accesul din si spre dealurile inconjuratoare se poate face in principal doar

prin gradinile ce sunt propietate privata.• De asemenea, nu sunt semne care sa indice prezenta punctelor de acces.• Regimul de inaltime a multor cladiri noi nu corespunde regulamentului P+1+M

(numarul maxim de nivele admise sunt parter +un etaj+mansarda).• Folosirea culorilor puternice, brutale in vopsirea cladirilor.• Finisaje necorespunzatoare• Dezvoltarea haotica a cladirilor pe loturi.• Finisari necorespunzatoare a acoperisurilor, precum metal puternic reflectiv.• Alinierea: nu exista aliniere a cladirilor fata de strada.• Interventii arbitrare asupra caselor traditionale ce rezulta in fatade cu disfunctii

vizuale.Propuneri cu privire la modul de constructie

• Cladirile de langa drum ar trebui aliniate in functie de cele din stanga sau dindreapta.

• Procentul de ocupare a loturilor ar trebui sa fie mai mic de 20%.• Regimul de inaltime a cladirilor ar trebui sa fie P+1+M.• E necesara o atentie sporita la forma si dimensiunile elementelor de fatada.• Culorile folosite pentru fatade nu ar trebui sa fie stridente. O paleta traditionala

de culori ar trebui sa fie stabilita.• Elementele de stil discordante ar trebui evitate.

Aceste reguli ar trebui puse in legatura cu diferitele tipuri de cladirisi trecute in culegerea cu tipurile de locuire.

Simon vazut de sus- in schite

casa veche din varful unui deal 21


Echipe implicate:


travel in timetravel in time plan regionalStudiu deDorin Boila,Arhitect inSibiu

Aceasta harta arata pozitionarea comunei Branintre cele doua parcuri nationale din zona:Parcul national “Piatra Craiului” in parteaNord-Vestica si Parcul national “MuntiiBucegi” in sud.In partea de sud se gaseste de asemeneaRezervatia Naturala “Piatra Arsa”, parte aParcului National “Muntii Bucegi”, ce aduna3500 specii de animale , de la cocosul salbatic,la capra salbatica, corbul, cerbul, vulturul demunte, linxul, ursul carpatic si altele.

Trecatoarea Rucar-Bran intrerupe migratiasezoniera a animalelor salbatice dintr-un parcin altul.Un studiu trebuie efectuat pentru a identificaposibilele coridoare existente pentru animale.Pentru a asigura mobilitatea animalelor acestecoridoare ar trebui protejate in planul general.

Aceasta harta arata de asemenea posibilitateade a extinde zona protejata catre Magura siFundata, formand o legatura directa intre celedoua parcuri nationale.

Harta 8 Extinderea zonelor de protectie 22


23


peisaj rural

peisaj rural

Peisajul de deal din zona Bran este definit de pajisti, drumuri pietruite,ferme mici si garduri de lemn. Este foarte important ca aceste caracteristicisa fie pastrate.

Este esential ca fermierii locali sa-si pastreze dreptul si interesul de afolosi pamantul exclusiv ca pasuni, chiar daca in viitor o parte din ferme sevor transforma in case de vacanta, facilitati pentru turisti sau altceva similar.Acest lucru poate fi obtinut prin legislatie, dandu-le dreptul fermierilor de afolosi pamantul pentru pastorit chiar daca terenul este vandut altcuiva.Folosirea uneltelor traditionale ar trebui incurajata, deoarece ele fac partedin sfera culturala a regiunii si pot atrage turistii, mai ales pe cei straini.

De o importanta deosebita este si pastrarea accesului localnicilor sipublicului la peisaj. Este important de asemenea ca oamenii sa aiba dreptulde a traversa pajistile, chiar daca acestea se afla in propietatea altcuiva. Acestetipuri de legi sunt intalnite in mai multe tari europene, cum ar fi Norvegia,unde legea numita “Allmenferdsel” da dreptul tuturor de a traversa o propietatede o anumita intindere si oricine are dreptul de a se deplasa pe undedoreste. Acest lucru este important pentru incurajarea excursionistilor.

Deschiderea vizuala a terenului trebuie de asemenea mentinuta. Pentrua realiza acest lucru si in relatie cu primul punct trebuie conceput un proiectspecial de garduri. Gardurile nu trebuie sa fie mai inalte de un anumit nivel,de obicei nivelul taliei, si trebuie construite din materiale naturale (ex lemn).Gardurile ar trebui sa aiba porti in locurile in care cararile trec prin zona depajiste, pentru a permite accesul public. Zidurile ar trebui interzise deoarecear constitui un element strain in acest peisaj.

Imprejmuirile de gard viu existente si marginile de padure ar trebuimentinute si protejate impotriva exploatarii extensive.

Marimea loturilor: Fermele nu ar trebui divizate sub o anumita marime,pentru pentru a mentine structura loturilor characteristica peisajului de azi.

concluzii referitoarela zona protejata


Echipe implicate:


24


peisaj rural

peisaj rural

Ar trebui documentate tipologiile tipice ale fermelor din aceasta zona,iar noile cladiri ar trebui sa se bazeze din punctul de vedere al dimensiunii, aproportiilor, a materialelor, a pozitionarii si orientarii, a culorilor, etc. , peprincipiile date de cladirile istorice. Pana si detaliile arhitecturale ar trebui safie in legatura cu traditia locala. Aceasta munca de documentare a fost inceputain primul nostru workshop, dar ar trebui continuata pentru a alcatui o culegerede modele ca o baza pentru regulamente si reguli de proiectare a cladirilorviitoare.

Cel mai important aspect ar fi limitarea activitatilor de constructie inzona de deal si mentinerea dezvoltarii in zona de la baza vaii, cum este inziua de azi, cu o distinctie clara intre sat si peisajul din zona rurala. Toateconstructiile (si cele de pe deal si cele din zona de vale) ar trebui controlateprin zonificare definind densitati diferite de loturi, distanta minima dintre cladirisi inaltimea maxima a cladirilor. Ar trebui deasemenea elaborate ghiduri despremodul in care trebuie plasate cladirile in peisaj si reguli pentru plasareacladirilor in relatia cu drumul si celelalte cladiri invecinate.

Recomandam elaborarea unui plan de management pentru pajisti incooperare cu fermierii locali si propietarii de pamanturi. De exemplu, trustulGrassland este o institutie caritabila din Marea Britanie ce activeaza inRomania si care este specializata in asta. Ei lucreaza deja cu ADEPT inTransilvania, in stransa colaborare cu fermierii, comunitatile locale, consiliilelocale, agentia regionala de consultanta in agricultura (ANCA), institutiile demediu si universitatile. Un plan managerial va asigura mentinerea biodiverstatiisi a caracterului de peisaj.Coridorul pentru animalele salbatice: Structura urbana a satului Bran consta in intersectia unor zone naturale

intinse. Un studiu ar trebui efectuat pentru a identifica coridoarele existentepentru animale salbatice, drumurile pe care animalele le folosesc pentru aajunge dintr-un loc in altul. Aceste coridoare ar trebui apoi protejate prinintermediul unui plan general, pentru asigura mobilitatea animalelor.


Echipe implicate:


concluzii referitoarela zona protejata

travel in timetravel in timeStudii asupra planului general al Branului

Echipe implicate:

-Tipologia caselor in zona urbana-Trasee urbane-Grupul de investigatii

Harta 9 Tesuturi urbane existente

Harta 9: tipuri de tesut urbanLEGENDA

TYPE 3:cladiri residentiale cudensitate mica si anexe

TIPUL 1: peisaj national,parcuri, pasuni

patrimoniu construit

TIPUL 2: ferme, adaposturitemporare, case izolate

TIPUL 4A : case si anexe dedensitate medie

TYPE 4B : case si anexe dedensitate mai mare

strazi

carari

tipuri existente de tesut urban

TIPUL 1: peisajul natural national,parcuri, pajisti

TIPUL 2: ferme, adaposturi temporare, case izolate

TIPUL 3: cladiri rezidentele cudensitate mica si anexe

25TYPE 4A : case si anexe dedensitate medie

Echipa INTBAU a efectuat de asemenea studii preliminare pentru Planul General Bran.In primul rand, am studiat diferitele tipuri detesuturi urbane, intrucat, pentru fiecare tip, existacateva reguli urbane ce ar trebui aplicate. Hartaarata cele patru tipuri principale de tesuturiurbane pe care noi le-am identificat, de lapeisajele deschise de pe dealuri, la densitateamare din zonele din centrul Branului.Pentru fiecare dintre ele am identificat tipologiide cladiri, marimile loturilor si relatia dintre drumsi peisaj. Harta zonei arata unde se gasesctesuturile tipice si poate servi ca si ghid pentrufacilitarea adoptarii proiectelor de dezvoltarepotrivite in diferitele zone din Bran. o Omogenitatea si caracterul Branului pot fi mai consolidate daca vor fi interzise cladirile care au o arhitectura irelevanat pentru Bran.


Echipele implicate:

-Tipologia caselor din zona urbana-Carari din zona urbana-Grupul de investigatii carari urbane

LEGENDA

rau

padure

pasuni, livezi, fanete

poteci

Harta 10 Carari in zona urbana

drum european

drum comunal

atractii turistice

Harta 10

26

O parte a acestui studiu a constat in cercetarearetelei de drumuri urbane si legaturile acestoracu drumurile si cararile din regiunea rurala.Centrul Branului e strabatut de o sosea nationalacare nu poate fi mutata. Aceasta sosea, pe langafaptul ca atrage un volum mare de trafic rutier,asigura accesul turistilor ce in marea majoritatetraverseaza Branul pentru a vizita Castelul, darnu investesc mult in aceasta comunitate.Lipsa locurilor de parcare, a trotuarelor sidensitatea mare de oameni si masini fac dincentru un loc haotic.Circulatiei pietonilor nu i-a fost acordata prioritate. Este necesara identificarea unei retele de trasee pietonale ce poate fi legata de traseele rurale.

Studii asupra planului general al Branului

27

travel in timetravel in timeconcluzii asupra zonei urbane

case urbane de la sfarsitul secolului XIX

Echipele implicate:-Tipologia caselor din zona urbana-Carari din zona urbana-Grupul de investigatii


Este mare nevoie de a organiza traficul din centrul Branului. Inacest moment este o combinatie de trafic de tranzit, pietonal si localcombinat cu conditii haotice de parcare. Parcarea trebuie in mod specialrezolvata astfel incat sa poata fi eliberate si largite trotuarele. Traficul detranzit trebuie incetinit in centrul Branului printr-o regandire a strazilor.

Traficul pietonal trebuie de asemenea regandit: trebuie identificatao retea de cai pietonale si aceasta conectata la drumurile rurale ceinconjoara Branul. Acolo unde rutele pietonale intersecteaza soseaua,pietonii trebuie sa aiba prioritate.

Unii participanti la workshop au mentionat ideea unui drum decentura pentru a reduce traficul de tranzit.Dar construirea unei noi sosele va avea un mare impact nu numai asupravalorilor naturale si culturale ale Branului dar si asupra orasului in sine -mai putin trafic in centrul orasului, mai putini clienti pentru afacerile locale.De aceea decizia de a construi o sosea de centura/ocolire trebuie sa sebazeze pe o analiza temeinica, parte a unui studiu independent. Deaceea acest raport nu face nici o recomandare in acest sens.

La fel ca in ariile naturale protejate, constructiile in zona urbana aBranului ar trebui sa fie bazate pe un set de reguli clare in legatura cudimensiunea cladirilor, proportii, pozitionare, oriantare, culoare etc.Aceste reguli ar trebui sa fie bazate pe tipologiile cladirilor existentecare sa fie inregistrate intr-un set de tipare.Aceasta munca de documentare a fost inceputa in primul nostruworkshop dar ea trebuie continuata pentru a finaliza crearea unui set detipare si a unei sectiuni urbane detaliate ca baza pentru reglementari

travel in timetravel in timeconcluzii asupra zonei urbane

urbane si reguli de proiectare a viitoarelor cladiri. Diferitele parti ale satuluisunt prevazute cu tipologii si densitati diferite de cladiri, tipologii si densitatice ar trebui sa se reflecte in noile constructii. Astfel omogenitatea sicaracterul pot fi intarite lasand in acelasi timp spatiu pentru dezvoltarileulterioare.

Majoritatea constructiilor din Bran ar trebui directionate spre zonaurbana pentru a nu deteriora peisajul zonei.

In privinta zonei urbane a Branului sunt mult mai multe problemeimportante decat cele precizate mai sus. Ultimul workshop nu a avutobiectivul de a identifica problemele specifice zonei urbane a Branului.

Am dori sa propunem organizarea unui seminar complet, de tip "Charette" care sa analizeze dezvoltarea economica si sociala a regiunilor urbane din Bran. Pentru aceasta am dori sa includem autoritatile locale, riverani, reprezentanti din industria turismului, arhitecti, studenti la Facultatea de Arhitectura si alti profesionisti din domeniu pentru a dezvolta o strategie pentru viitorul regiunii urbane din Bran.

Avand in vedere aceste lucruri, trebuie stabilite granite urbane pentruviitorul apropiat, pentru a se putea disocia clar intre regiunile urbane sirurale astfel incat satele individuale din Bran sa poata fi clar indentificate.

28

Echipele implicate:-Tipologia caselor din zona urbana-Carari din zona urbana-Grupul de investigatii


DATA COLLECTIONActivititati planificate pentru 2006

29

Activitati Viitoare ale Fundatiei INTBAU Romania

INTBAU si-a inceput activitatea in Romania acum mai bine de trei ani cu un atelier in Laslea, un sat sasesc din Transilvania. Deatunci, am dezvoltat o retea de membri romani, formata din arhitecti, studenti, cadre universitare si sustinatori simpli ai arhitecturii traditionale. Am elaborat proiecte, in special in Laslea, intrucat nivelul saraciei este foarte ridicat datorita faptului ca majoritatea localnicilor nu au un loc de munca. INTBAU Romania are in vedere alte patru proiecte in 2006.

Centrul de PregatireActivitatea noastra in Romania are scopul sa ajute comunitatea locala in conservarea si restaurarea elementelor specificearhitecturii sasesti traditionale. Intentionam sa deschidem un Centru de Informare si Pregatire in una din cele mai mari case sasesti din satul Laslea. Casa numarul 344 este restaurata de Fundatia Mihai Eminescu, care a fost activeaza in zona de cativa ani. In acest moment cele doua organizatii caritabile sunt implicate in restaurarea uneia dintre cele mai mari case din Laslea , pozitionate intr-o zona centrala si vizeaza gazduirea Centrului de Pregatire si Informare.Centrul va putea fi folosit in mod gratuit de toate organizatiile non-profit din Romania sau care opereaza in Romania, organizatii cepromoveaza arhitectura traditionala, eco-turismul si agricultura organica. Centrul va fi deschis tuturor celor care vor sa invetecum sa restaureze dupa metode traditionale case sasesti, gazduind practicanti din Romania dar si din afara tarii. Centrul seadreseaza in special localnicilor care si-au pierdut slujbele ca urmare a inchiderii fabricilor din zona. Speram ca aceastainitiativa sa contribuie substantial la revitalizarea mestesugurilor traditionale, complet neglijate in perioada comunista. Lectii de desen in Transilvania27 Mai – 3 Iunie 2006INTBAU este onorata sa anunte o excursie de o saptamana in Transilvania care va include lectii de desen. Excursia va avea loc in asa-numita zona saseasca din jurul Sighisoarei, si este gandita atat pentru turistii romani, cat si pentru cei straini. Este coordonata de unul din membrii INTEBAU, Catalin Rata. El lucreaza la Cultural Travel & Tours Agency, care este specializata in programe culturale.Martin Shortis de la The Prince's Drawing School va oferi lectii de desen la cerere, tuturor participantilor. Martin Shortis a studiat la Ruskin Drawing School si la Royal Academy Schools. Din 1987 Martin Shortis a lucrat pentru cativa ani la ample desene cu scene complexe de viata.

http://www.eminescu.org

http://www.princesdrawingschool.org

DATA COLLECTION

30

Din 1992 Martin a predat desen si pictura de observatie, mai intai la The Prince of Wales Institute of Architecture si din 2001 la ThePrince's Drawing School in Shoreditch.Scopul acestei excursii este prezinte turistilor informatii despre despre cultura si traditiile romanesti, in contextul vietii de zi cu zi din satele sasesti. Excursia va include urmatoarele sate: Biertan, Richis, Copsa Mare, Noul Sasesc, Rondola, Laslea, Malancrav, Floresti, Cris, Stejareni si Saes.Costul de participare este de 299€ pentru cetatenii romani si 499 € pentru participantii din strainatate . In acest pret este inclus transportul de la Budapesta sau Bucuresti la Sighisoara, transportul local , taxele de intrare, cazare si pensiune completa (fiind incluse si picnicurile).Pentru mai multe informatii vizitati http://www.intbau.org/Transylvaniadrawing.htmAtelierul de constructii de la Laslea

In vara anului 2006 INTBAU Romania intentioneaza sa organizeze un atelier in Laslea,Transilvania timp de doua saptamani.Workshopul va fi deschis pentru studenti si profesionisti din Romania si din strainatate.

Principalele activitati ale atelierului se vor axa pe restaurarea casei 344 din Laslea. Vom folosi aceasta casa drept studiu de cazpentru exercitii practice de constructie cu zidarie pe baza de var, constructii din lemn tencuite, timp in care ne vom concentra peproductia si aplicarea mortarului de var. Vom suplimenta aceasta cu editarea unui studiu de tipologii in satul Laslea si in satele dinjur, si de asemenea cu cateva plimbari in peisajul din zona.

Atelierul de planificare urbane in Bran

Ca urmare a atelierului descris in raport, INTBAU Romania intentioneaza sa organizeze un atelier in vara anului 2006 in Bran.Spre deosebire de atelierul din 2005 care s-a axat pe zonele rurale din jurul Branului , acest atelier din 2006 intentioneaza sa seaxeze pe situatia urbana si dezvoltarea zonei centrale a orasului. Se vor aborda problemele conservarii , a trecutul istoric, problemeletraficului, activitatii economice locale, etc. pentru a ajuta Branul sa se dezvolte durabil.

Atelier in Bucuresti

Membrii INTBAU Romania au avut ideea de a organiza un scurt atelier in Bucuresti in 2006 sau 2007 bazat pe conservarea sidezvoltarea partilor vulnerabile a orasului.

Activititati planificate pentru 2006

http://www.intbau.org/Transylvaniadrawing.htm

DATA COLLECTIONLista participantilordetalii de contact

31

No. Nume

1 Smaranda BICA2 Radu BANCILA3 Ioan PRAOVEANU4 Hanna DERER5 Claus ZAPFFE6 Sebastian MINISAN7 Cristina BABA8 Anda-Liana MACAVEI9 Vlad ALBU10 Andreea Snejana SIMICI11 Valentin-Andrei DOLOG12 Anca DIANA13 Sergiu BORZA14 Laura SINTEAN15 Erica DUDAS16 Bogdan OPRESCU17 Corina GLIGOR18 Alexandru BOTICI19 Ovidiu Calin DECA20 Daniel BAISANU21 Andrada DOBRICIAN22 Matthew HARDY

23 Raluca GENOIU24 Alexandru MARINEL25 Cetina SAMOILA26 Irina NEACSU27 Dorin BOILA28 Carmen TANASE29 Catalin-Tudor RATA30 Claudia-Adeline SIMION31 Alexandra-Cornelia PITAR32 Iuliana CIOTOIU

Titlu

Asistent ProfesorProf. Dr. inginerProf.dr.Doctor ArhitectArh.Stud.Stud.Stud.Stud.Stud.Stud.Stud.Stud.Stud.Asistent Arh.Asistent Arh.Stud.Stud.Stud.Stud.Stud.Doctor Arhitect

Arh.Arh., MA Stud.Arh. Cond.Stud.Arh.Arh.Agent de turismStud.Stud.Doctor ArhitectArh.Urbanist

Institutie

FCEATFCEA TMuzeul BranUAIMModerno ASFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAFCEAINTBAU

UAIMUAIMUAIM

UAIMCultural Travel & ToursFCEAFCEAMuzeul Satului, Bucuresti

Adresa e-mail

[email protected]@ceft.utt.ro

[email protected]@moderno.no

[email protected][email protected]

[email protected]@yahoo.com

[email protected]@yahoo.com

[email protected]

[email protected]

[email protected]@[email protected]@[email protected]@[email protected]@[email protected][email protected]@[email protected]@cagconsult.co.uk

Tel.

+40.21.307.71.76.+47.91.11.41.17.+40.256.21.46.29.+40.256.49.55.64.+40.359.41.26.29.+40.256.20.44.96.+40.256.49.72.48.

+40.721.49.89.48.+40.726.57.19.28.+40.744.59.49.98.+40.723.60.31.58.+40.742.86.25.59.+40.740.45.17.17.+40.743.63.12.87.+40.743.01.88.99.+40.744.69.07.90.+44.20.76.13.85.20.+44.20.76.13.85.99.+40.721.87.97.68+40.742.90.47.53.+40.723.41.13.00.+40.722.13.43.07.+40.723.28.24.50+40.740.03.05.55.+40.744.37.31.35.+40.723.19.21.29.+40.726.11.54.61.+40.724.99.78.89+47.22 20 09 26+44.20 7354 2743

Arne Sødal ArchitectsCEU (Council for European Urbanism)Asociatia Pro BranRamulescu Law

33 Arne SøDAL34 Susan PARHAM35 Gabriel Moja Presedinte

Avocat+40(0)722 499 298 [email protected]

36 Mihaela Ramulescu +40(0)722-606-138 [email protected]

http://www.intbau.org

Documents

Bran Workshop Report 2005 Ro