Bratara Albastra Talisman protecie, antideochi, abunden, fertilitate, prosperitate, noroc, sntate, longevitate, dragost

Bratara Albastra Talisman protecie, antideochi, abunden, fertilitate, prosperitate, noroc, sntate, longevitate, dragoste, sinceritate, intelepciune, inspiratie si creativitate, liniste, introspectie, serenitate, credinta si bunastare financiara.

Pentru comenzi accesati datele de contact.

http://monecamino.wordpress.com/2014/03/14/bratara-albastra-talisman/

Ciuperca

Datorita formei sale falice si vitezei de regenerare si de crestere, ciupercile simbolizeaza fertilitatea.

In China, ciuperca simbolizeaza viata lunga (pentru ca poate fi uscata si conservata), fericirea si renasterea; ciuperca este hrana principala a nemuritorilor taoisti. In credinta chineza, ciuperca creste doar in locurile mai putin umblate si reprezinta o guvernare de succes.

Unele triburi africane si siberiene considera ciuperca simbolul sufletului uman, in timp ce in Mexic, Sfanta ciuperca simbolizeaza stiinta si iluminismul.

In traditia populara occidentala micile spirite supranaturale cum ar fi piticii, elfii si spiridusii traiesc in ciupercile otravitoare.

Mana Fatimei (Hamsa)

amsa arab () este un simbol folosit in producerea de amulete, obiecte de decor sau bijuterii. Musulmanii o cunosc drept mna Fatimei, iar cretinii drept Mna Fecioarei Maria. Ca amulet, este folosit, de cele mai multe ori, ca protecie mpotriva deochiului. Numele ei provine de la cifra cinci ( inseamna cinci in arab).

Cel puin n forma ei clasic, Hamsa reunete simbolistica cifrei cinci, a ochiului i pe cea a minii, toate trei fiind simboluri universale, considerate ca avnd o anumit putere n ceea ce privete protecia (mai ales mpotriva deochiului). Motivul reuniunii de simboluri folosite pentru scopuri asemntorare este acela de a spori puterea amuletei, mai ales c nu exist o tradiie care n ceea ce privete materialul din care ar trebui confecionat pentru a proteja mai bine sau al momentului zilei n care ar trebui realizat (ca la runele antice). n lipsa acestor metode ritualice de a spori puterea, tradiia adaug din ce n ce mai multe simboluri pe mna Fatimei, pasaje din Coran, reprezentri florale sau animale, cu scop nu numai estetic dar i de a spori capacitatea defensiv.

Cifra cinci apare multe culturi ca un simbol al echilibrului i al uniunii, fie c reprezint soirea principiului ceresc cu cel pmntesc al mamei ca la hierogami ,totalitatea celor cinci simuri i forme sensibile ale materiei sau ordinea i perfeciunea universului: dou axe, una vertical i una orizontal, trecnd prin acelai centru. Cifra cinci este, prin exelen, un simbol al echilibrului. Reprezentnd o stare de stabilitate, cifra cinci apr mpotriva fluxului de energii negative ca aceea ce cauzeaz deochiul. Din moment ce energiile unei persoane sunt n armonie este greu ca deochiul s gaseasc un punct slab n care s cauzeze stricciune. Chevalier consider c pentru a alunga deochiul, se ntind cele cinci degete ale minii drepte i se rostete: Cinci n ochiul tu sau Cinci pe ochiul tu() Astfel cifra cinci a devenit un farmec prin sine nsi.

Pentru Islam, cifra cinci este o cifr a integralitii ritualurilor, a cercurilor complete: n Islam, unde i se manifest o adevrata predilecie, cinci este o cifr fast: pentagrama celor cinci simuri i a cstoriei. Cinci este numrul orelor de rugciune, al bunurilor hrzite dijmei, al elementelor din hajj (i al zilelor petrecute pe Arafat), al felurilor de post, al motivelor pentru care se face abluiunea, al dispenselor pentru ziua de vineri. Tot aici ntlnim cea de-a cincea parte din comori sau din prad, cele cinci generaii necesare rzbunrii tribale, cele cinci cmile pentru diya, cele cinci takbir sau formule de rugciune: Mare este Allah!, cei cinci martori ai Mubahalei (pactul), cele cinci chei coranice ale misterului (Coran 6, 59; 31, 34), precum i cele cinci degete ale minii Fatimei.

Simbolistica minii, afar de schimbarea statutului (cstorie), luare n posesie i putere, este asociat cu cifra cinci i cu ochiul. Ea are capacitatea de a opri rul, acionnd ca un scut. Probabil simbolismul gestului de a ntinde mna n faa cuiva care pare a transmite invidie sau alte gesturi rituale efectuate cu mainile, provin din impulsuri naturale de aprare, transpuse n plan spiritual. n alte culturi, mna nu rmne exclusiv un instrument de aprare, este instrumentul cu care acioneaz zeii i cu care se fac sacrificii n numele lor. Astfel simbolul minii devine prin excelen semn de divinitate sau intervenie divin. Palma cu degetele ntinse i adeseori cu degetul mare n sus este frecvent reprezentat n America Central precolumbian, att pe basoreliefuri ct i n glibtic. Primul ei neles, numeric, este 5. Ea este simbolul zeului zilei a cincea. Acest zeu este, nsa htonian, de aceea, mna devine, n arta mexican, un simbol al morii. ntr-adevr, o gsim alturi de capete de mort, de inimi, de picioare sngernde, alturi de scorpion, de cuitul sacrificial cu ti de obsidian sau de cremene. n limba yucatec, acest cuit este numit mna zeului. n ceea ce privete legtura ei cu ochiul, asemnarea se datoreaz faptului c amndou ajut la peceperea obiectelor nconjurtoare. Simul pipitului devine mai intens la orbi, minile devenind cel mai de ndejde mijlocitor ntre ei i lume. De asemenea, se poate face o legtur ntre ochiul interior (contiin, talent artistic, viziune) i creaie literar scris de mn. Mna este comparat cu ochiul: mna vede,consider Chevalier, care observ faptul c psihanalitii asociaz minilor vzute n vis aceeai explicaie ca i ochilor.

Mana Fatimei este o amulet foarte popular n ntregul Orient Mijlociu i Africa de Nord , frecvent utilizat n bijuterii, materiale i draperii, ilustrnd mna dreapt deschis, o imagine recunoscut la nivel mondial i folosit ca simbol de protecie mpotriva energiilor negative, pentru abunden, fertilitate, prosperitate, noroc i sntate. De asemenea ofer i protecie mpotriva deochiului.

Simbolul minii talisman precede iudaismul, cretinismul i islamismul. Islamitii o atribuie Fatimei, numind-o astfel dup fiica lui Mohamed Fatima Zahra. Cretinii o atribuie Fecioarei Maria iar evreii lui Miriam, n amintirea surorii lui Moise i Aaron.

Mna ( Khamsa ) este reprezentat n special prin mna dreapt deschis i a fost una dintre cele mai comune componente ale bijuteriilor din aur i argint, considerat o bijuterie tradiional din punct de vedere istoric. Khamsa a fost cel mai frecvent sculptat n piatr, argint, aur sau metal datorit simbolisticii sale deloc de neglijat: puritatea i proprietatile magice.

Pictat n rou pe uile caselor simbolizeaz sacrificarea unor animale uneori simbolul se picta chiar cu sngele animalelor sacrificate. Mna Fatimei se aga deasupra uii de la camera femeii care trebuia s nasc pentru a avea o natere uoar iar pruncul s fie norocos dar i deasupra uii de la intrare pentru a proteja casa de incendii. Se spune c mna Fatimei cu degetele desfcute alunga spiritele rului iar cea cu degetele nchise aducea norocul.

Datorit importanei sale att n cultura arab ct i n cea berber, hamsa reprezint unul dintre simbolurile naionale ale Algeriei, aprnd chiar n emblema rii. De asemenea, este cea mai popular amulet. Uneori se leag de Khamsa alte cinci amulete (stele, crlige, cercuri) la prul copiilor, orurile negre ale femeilor sau la turbane.

Purtatorul Khamsei se va bucura de abunden, noroc, vitalitate, va fi favorizat de astre i de energiile benefice ale Universului. Talismanul acesta este considerat a fi cel mai norocos din toate cte se cunosc i e recomandabil s fie purtat sub form de brar. Mna Fatimei are un efect deosebit de puternic asupra purttorului mai ales atunci cnd acesta se afl la o rscruce n via. Mna Fatimei va adaposti purttorul de obstacole, certuri i adversitate, ajutndu-l s-i schimbe destinul ntr-un sens pozitiv.

Hamsa este recunoscut ca simbol sacru n multe culturi i religii, inclusiv n iudaism, budism, shamanism, hinduism, cretinism, Jainism i credina islamic. Hamsa este simbolul minii care scrie tot i a asociaiilor cu Divinitatea. Mna Fatimei poate fi vzut att n poziie vertical ct i cu susul n jos, n funcie de cultur. In plus, simbolurile prezentate n mn sunt importante i variaz funcie de religie sau locaie. n ciuda variaiilor, Mna Fatimei este un motiv arhetipal care vorbete dincolo de frontierele limbilor pmntului, de cultur i de convingerile religioase.

Albastrul

Albastrul simbolizeaza energia apei. Se asociaza cu adevarul, sinceritatea, intelepciunea, inspiratia si creativitatea. Se coreleaza cu linistea, avand un efect aproape sedativ, cu introspectia, serenitatea, contemplarea, singuratatea, raceala si seriozitatea.

Trifoiul cu patru foi

Trifoiul cu patru foi este un simbol al norocului acceptat n toat lumea, originea acestuia datnd din cele mai vechi timpuri. Se povestete cum c Eva pstra un trifoi cu patru foi luat din Gradina Edenului. De fapt, semnificaia acestuia dateaz dinaintea pre-cretinismului, nc din perioada pagn, atunci cnd trifoiul cu patru foi fcea parte din ritualurile Celtice. n timpul perioadei de dominare celtic, ce acoperea partea de vest a Europei, druizii (preoii celilor) au urcat trifoiul cu patru foi la statutul de amulet celtic, amulet ce era un element puternic de protecie mpotriva spiritelor violente. Aceasta a marcat de altfel originea credinei moderne n puterea lor de a drui noroc.Credina n puterea de protecie dar i aceea de aductor de noroc, a facut ca trifoiul cu patru foi s fie folosit pn i la baterea unor monede. De exemplu ducatul. Ducat este numele unor monede, fie din aur sau din argint, emise n diferite ri din Europa, ncepnd din Evul Mediu pn i n urm cu caiva ani.

Exist persoane care folosesc trifoiul cu patru foi, drept talisman. Cuvntul talisman provine din limba arab tilsam avnd nelesul de chip vrjit. Acesta poate fi purtat pe mbrcaminte sau poate fi pstrat n cas, fiind considerat un obiect cu puteri magice ce apr persoana care o poart mpotriva bolilor, relelor dar i aductor de noroc. Atenie, a nu se confunda cu amuleta care are un rol de aprare precis conturat. Acest cult al trifoiului norocos a pornit din Europa i a ajuns n Statele Unite, Japonia i n toat lumea. Exist i cazuri istorice legate de acesta. Abraham Lincoln, preedintele SUA, purta zilnic un trifoi cu patru foi la el, cu excepia zilei n care a fost asasinat. Napoleon Bonaparte, a scpat deasemenea de asasinare, atunci cnd un glon a trecut pe lng capul lui. n acel moment, el tocmai se aplecase pentru a ridica un trifoi cu patru foi.

Trifoiul este i simbolul tradiional irlandez, fiind adoptat de Sfntul Patriciu pentru Sfnta Treime. Se spune c dac deii un trifoi cu patru foi, poi anula magia unui spiridu.Mistica legat de purtarea unui trifoi cu patru foi continu i astzi, din moment ce gsirea unuia este foarte rar fiind un semn de noroc.

Crucea

Crucea este unul din simbolurile atestate inca din antichitatea cea mai indepartata: in Egipt, in China sau in Creta, la Cnosos, unde s-a descoperit o cruce de marmura datand din veacul al XV-lea i.Hr. Crucea este al treilea din cele patru simboluri fundamentale alaturi de cerc, centru si patrat. Ea stabileste o relatie intre celelalte trei. Aceasta este cea mai complexa simbolistica. Ele au dat nastere unui adevarat limbaj universal. Crucea simbolizeaza in esenta pamantul, cele patru puncte cardinale, fiind baza simbolurilor de orientare in diferitele etape de existenta ale omului. Etapele coincid omului-animal (orientare interioara), pamantului (orientare temporala) si a sferelor ceresti (orientare spatiala).

In China, cifra crucii este cinci (desi in arealul european ea corespunde patratului si cifrei patru). Multumita simbolisticii chineze am invatat din nou sa luam in considerare centrul acestui simbol. Acest punct este marea rascruce a imaginarului. Crucea are in consecinta o functie de sinteza si de masura. In ea se intalnesc cerul si pamantul, in ea se amesteca timpul si spatiul. Ea este cordonul ombilical alcosmosului legat de centrul originar. Dintre toate simbolurile ea este cel mai universal, cel mai totalizator. Crucea este simbolul intermediarului, al mijlocitorului comunicarii intre cer si pamant. Ea este marea cale de comunicatie. Crucea ordoneaza spatiile sacre, ca de pilda templele; ea deseneaza pietele oraselor; strabate campurile si cimitirele; bratele ei marcheaza raspantiile. In acest punct central se inalta un altar, o piatra, un catarg. Ea explica misterul centrului. Crucea mai are o valoare de simbol ascensional. Intr-o ghicitoare germanica medievala se vorbeste despre un copac ale carui radacini sunt in iad si al carui varf ajunge la tronul lui Dumnezeu, si care tine lumea intreaga in crengile lui; acest copac este tocmai Crucea.

In legendele orientale, crucea este puntea sau scara pe care urca la Dumnezeu sufletele oamenilor. In unele variante, lemnul crucii are sapte trepte, dupa cum arborii cosmici reprezinta cele sapte ceruri.

Traditia crestina a imbogatit in mod prodigios simbolismul crucii, condensand in aceasta imagine mantuirea si patimile Mantuitorului. Crucea il simbolizeaza pe Cel Rastignit, pe Hristos, Mantuitorul, Logosul, a doua persoana a Treimii. Ea este mai mult decat o figura a lui Hristos, identificandu-se cu persoana lui. Crestinii tin sarbatori ale Crucii: aratarea Sfintei Cruci, scoaterea ei, i se canta imnuri. Ea isi are propria istorie lemnul din care este facuta provine dintr-un copac sadit de Set pe mormantul lui Adam, si, dupa moartea lui Hristos, farame din ea se imprastie in toata lumea. Crucea va aparea din nou in bratele lui Hristos la Judecata de Apoi.

Iata de ce ea a fost preluata de iconografia crestina pentru a sublinia supliciul lui Mesia ca si prezenta lui. Se pot deosebi patru tipuri principale de cruce: crucea fara varf (in forma de T); crucea cu varf si cu o singura bara orizontala; crucea cu varf si cu doua bare orizontale; crucea cu varf si cu trei bare orizontale.

Diferitele sensuri atribuite lor de simbolistica nu sunt deloc absolute. Ele nu se exclud reciproc. Crucea in forma de T ar reprezenta sarpele tintuit de un par, moartea invinsa prin jertfa. Ea avea un sens misterios inca din Vechiul Testament. Crucea cu o singura bara orizontala este crucea evangheliei. Cele patru brate ale ei simbolizeaza cele patru elemente intinate de firea omului si virtutile sufletului omenesc. Crucea greceasca are patru brate egale. Crucea latina este potrivita dimensiunilor umane. Una este idealizata, cealalta realista. Dintr-o spanzuratoare, ortodocsii au facut un obiect de podoaba. Deasemenea, bisericile ortodoxe si catolice au fost intocmite dupa planul crucii. Crucea cu doua bare ar reprezenta si inscriptia lui Pilat Isus Nazarineanul, regele iudeilor. Crucea cu trei bare devine un simbol al ierarhiei ecleziastice, corespunzand tiarei papale, palariei de cardinal si mitrei episcopale. Incepand din secolul al XV-lea numai papa are dreptul de a purta aceasta cruce; crucea dubla revinea cardinalilor si arhiepiscopilor; crucea simpla revenea episcopilor.

Mai putem distinge crucea patimilor si crucea invierii.

Puterea simbolismului in primele veacuri crestine apare cu mai multa pregnanta pe crucea mistica, sapata in piatra: pecetea poarta gravata o cruce in T cu literele X si P. Crucea l-a zdrobit si l-a imblanzit pe Satana-stravechiul sarpe, inlantuit la piciorul crucii. Acest dusman al neamului omenesc vrea sa subjuge spiritul (simbolizat sub forma unui porumbel).

Urmandu-si evolutia in lumea simbolurilor, crucea devine raiul celor alesi descrisa intr-o editie a Divinei Comedii din 1941. Crucea este aici simbolul slavei vesnice, a slavei dobandite prin jertfa si care culmineaza intr-o fericire extatica.

In traditiile iudaice si crestine, semnul purtator de cruce apartine riturilor initiatice primitive. Crucea crestina este vestita prin anumite figuri din Vechiul Testament cum sunt, pragul de sus al usii de la casele evreilor, unse cu sange de miel printr-un semn al crucii. Crucea recapituleaza creatia, ea are un sens cosmic. Irineu scrie: S-a facut trup si a fost rastignit pe cruce, adunand in sine lumea toata crucea devine astfel polul lumii, pecete cosmica. crucea lumii.

Prezenta crucii se regaseste in natura, omul cu bratele intinse al lui Leonardo simbolizeaza crucea asa cum o face si zborul pasarilor, catargul corabiei, ancora, tridentul sau uneltele de arat pamantul. Crucea reia temele fudamentale ale Bibliei ea este pom al vietii, intelepciune, lemn (al arcei, al toiagului).

In teologia izbavirii, crucea mai este si simbolul rascumpararii datorate in numele justitiei si al carligului cu care a fost incatusat demonul. O intreaga traditie considera ca este necesara o rascumparare catre demon. Potrivit unei credinte stravechi, adevaratul lemn al crucii lui Hristos invie mortii pentru ca se presupune ca este facuta din lemnul Pomului Vietii sadit in rai.

In Asia, simbolul crucii, desi nu este tot atat de bogat din punct de vedere simbolic ca in lumea crestina, nu este totusi mai putin important. Ne este greu sa studiem in cateva randuri un simbolism atat de vast ca acela al crucii caruia Guenon i-a consacrat un volum intreg emblema a centrului, a focului, a intelectului, a Principiului. Crucea mai este si Axa Lumii.

In Egipt, crucea cu toarta (ankh) confundata adesea cu nodul lui Isis, este simbolul milioanelor de ani de viata viitoare. Ea este unul din atributele lui Isis, dar poate fi vazuta in mana multor divinitati, ca emblema a vietii divine si a vesniciei. In mana muritorilor, ea exprima o urare de fericire vesnica in tovarasia lui Isis si Osiris. Cercul ei este imaginea perfecta a ceea ce nu are nici inceput si nici sfarsit, evocand starea de transa in care se zbatea initiatul, mai exact ea reprezinta starea de moarte, rastignirea alesului si, in unele temple, initiatul era culcat de preoti pe un pat in forma de cruce. Ea este aplicata pe fruntea faraonilor si a initiatilor, ca pentru a le da puterea sa vada vesnicia dincolo de obstacolele ce raman de trecut. Pentru Paul Pierret, ea este si un simbol de protejare a tainelor sfinte numeroase amulete se atarnau la gatul mumiilor.

In arta africana rucea are in primul rand un sens cosmic, simbolizeaza soarele si drumul deschis de el pe bolta cerului. Ea reprezinta la triburile bamum pe rege. Ca raspantie mai exprima si drumurile vietii si mortii, fiind o imagine a soartei omului. Asocierea dintre cruce si spirala rezuma organizarea lumii potrivit conceptiei triburilor bantu din Kasai (Congo, Lulua si Baluba). La aceleasi populatii crucea tatuata, gravata si forjata simbolizeaza punctele cardinale si in acelasi timp cele patru drumuri ale universului ce conduc la genii, la oameni, la sufletele bune si la sufletele rele.

Crucea, scrie Guenon, este in primul rand simbolul totalizarii spatiale, simbolul ei fiind o unire a contrariilor pe care trebuie sa il apropiem de acel kua (unirea dintre yang si yin), ca si de acea tetraktys. Acest simbolism este extrem de bine simtit in traditia mitica a vechilor mexicani. Crucea este simbolul totalitatii lumii, a legaturii dintre ani. Cand vechii scribi incercau sa-si reprezinte lumea ei dispuneau in forma de cruce cele patru spatii in jurul centrului. Mitologia mexicana ne ofera intreaga paleta simbolica ce vine sa se ordoneze sub semnul crucii in vatra universului sta zeul focului sau un copac multicolor.

Crucea latin

Aceast reprezentare a crucii, i cea mai rspndit, evoc sacrificiul suprem pe care l-a fcut Iisus Hristos pentru a rscumpra pcatele omenirii. Crucea este goal pentru a ne aminti de momentul nvierii i de sperana n viaa venic.

Moneda

Moneda simbolizeaza norocul si bunastarea financiara.

Moneda, ca simbol, are valoare morala, simbolul esential este chipul sufletului, sufletului e pecetea lui Dumnezeu, iar moneda arata chipul regelui; monedele vechi sunt considerate a purta influente spirituale, cu mare putere energizanta. Spiritual, sunt considerate expresie a degradarii, degenerarii traditiei.