Upload
jeka222
View
11
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
BOALA STOMACULUI BOALA STOMACULUI OPERAT (BSO)OPERAT (BSO)
Şeful catedrei:Şeful catedrei:d.h.ş.m.,d.h.ş.m.,
prof. Univ., Om Emeritprof. Univ., Om EmeritV. HotineanuV. Hotineanu
Executor:Executor:Asistent univ.Asistent univ.
D. GoreaD. Gorea
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU”“NICOLAE TESTEMIŢANU”
CATEDRA 2 CHIRURGIECATEDRA 2 CHIRURGIE
NOŢIUNENOŢIUNE
Boala stomacului operatBoala stomacului operat, altfel suferinţele , altfel suferinţele
stomacului operat, este un concept asociativ stomacului operat, este un concept asociativ
care cuprinde un şir de stări patologice, ce care cuprinde un şir de stări patologice, ce
survin în perioada postoperatorie tardivă după survin în perioada postoperatorie tardivă după
operaţiile aplicate stomacului cu ţel de a operaţiile aplicate stomacului cu ţel de a
întrerupe lanţul patogenic de ulcerogeneză.întrerupe lanţul patogenic de ulcerogeneză.
În acest concept nu sunt incluse complicaţiile precoce În acest concept nu sunt incluse complicaţiile precoce
postoperatorii şi stările patologice care pot surveni postoperatorii şi stările patologice care pot surveni
după intervenţii non-patogenice aplicate zonei după intervenţii non-patogenice aplicate zonei
gastroduodenale (suturarea ulcerului, gastroduodenale (suturarea ulcerului,
gastroenteroanastomoza).gastroenteroanastomoza).
ISTORICISTORIC
Încă la începutul sec. XX apar lucrări Încă la începutul sec. XX apar lucrări cu descrieri separate ale cu descrieri separate ale sindroamelor stomacului operatsindroamelor stomacului operat
Reunirea sindroamelor le faceReunirea sindroamelor le face
E. L. Berezov, 1955, numind-o boala E. L. Berezov, 1955, numind-o boala stomacului operat.stomacului operat.
MOTIVAMOTIVAŢIEŢIE Ulcerele gastrice şi duodenale au o morbiditate Ulcerele gastrice şi duodenale au o morbiditate
generală semnificativă, afectând până la 10 % generală semnificativă, afectând până la 10 %
din populaţie. din populaţie.
Tratamentul medical şi cura socio-balneară Tratamentul medical şi cura socio-balneară
asiguraasigurauu efect pozitiv la 70 % din pacienţi efect pozitiv la 70 % din pacienţi, , 30 % 30 %
din din pacienţi erau supuşi tratamentului pacienţi erau supuşi tratamentului
chirurgical.chirurgical.
Medicaţia contemporană cu H2 blocatori, Medicaţia contemporană cu H2 blocatori,
inhibitori ai pompei protonice şi terapia de inhibitori ai pompei protonice şi terapia de
eradicare a redus numărul operaţilor la 3 – 10 %eradicare a redus numărul operaţilor la 3 – 10 %
În urma intervenţiilor 10 – 25 % din ulceroşii În urma intervenţiilor 10 – 25 % din ulceroşii
operaţimarchează stări patologice mai severe operaţimarchează stări patologice mai severe
celor preoperatorii. celor preoperatorii.
MOTIVAŢIEMOTIVAŢIE În condiţiile aplicării mai rare a intervenţiilor pentru ulcere În condiţiile aplicării mai rare a intervenţiilor pentru ulcere
gastrice şi duodenale, alegerea momentului şi tipului de gastrice şi duodenale, alegerea momentului şi tipului de
operaţie, tehnicii impecabile, cât şi a cunoştinţelor privind operaţie, tehnicii impecabile, cât şi a cunoştinţelor privind
complicaţiile posibile postoperatorii, devine un imperativ al complicaţiile posibile postoperatorii, devine un imperativ al
pedagociei medicale chirurgicale.pedagociei medicale chirurgicale.
BSO duce la scăderea sau pierderea totală a capacităţii de BSO duce la scăderea sau pierderea totală a capacităţii de
muncă, sau chiar poate exercita pericol pentru viaţă.muncă, sau chiar poate exercita pericol pentru viaţă.
Datorită faptului că rămân încă multe pete albe în Datorită faptului că rămân încă multe pete albe în
conceperea ulceregenezei, profilaxiei BSO şi tratamentului conceperea ulceregenezei, profilaxiei BSO şi tratamentului
adecvat fiecare chirurg este obligat să fie bine informat de adecvat fiecare chirurg este obligat să fie bine informat de
această patologie. această patologie.
Profilul acestor pacienţi este chirurgical, astfel toate Profilul acestor pacienţi este chirurgical, astfel toate
celelalte categorii de medici sânt obligaţi să îndrepte celelalte categorii de medici sânt obligaţi să îndrepte
suspecţii de BSO la chirurg.suspecţii de BSO la chirurg.
SCOPULSCOPUL De iniţiat studentul în probleme de teorie şi De iniţiat studentul în probleme de teorie şi
practică, inclusiv:practică, inclusiv: Anatomie, fiziologieAnatomie, fiziologie Aspectele etiopatogenice ale formelor BSO, în Aspectele etiopatogenice ale formelor BSO, în
dependenţă de tipul intervenţiei aplicate primar.dependenţă de tipul intervenţiei aplicate primar. metode de investigaţii, diagnostic, tratamentmetode de investigaţii, diagnostic, tratament Lucrul cu pacientul – culegerea acuzelor, anamnezei, Lucrul cu pacientul – culegerea acuzelor, anamnezei,
datelor obiective, formarea diagnosticului datelor obiective, formarea diagnosticului preyumptiv, placului de investigaţii, interpretarea preyumptiv, placului de investigaţii, interpretarea datelor investigaţiilor efectuate, diagnostic clinic, datelor investigaţiilor efectuate, diagnostic clinic, formarea programului de tratament pacientului formarea programului de tratament pacientului concret.concret.
rezolvarea testelor la temă;rezolvarea testelor la temă; rezolvarea problemelor de situaţie.rezolvarea problemelor de situaţie.
SARCINILE STUDENTULUISARCINILE STUDENTULUI Pregătirea către lecţia practică:Pregătirea către lecţia practică:- Studiează materialul teoretic literatura recomandată Studiează materialul teoretic literatura recomandată
ce cuprinde:ce cuprinde:- Anatomie, fiziologie, etiopatogenie, clasificare, metode de
investigaţii, diagnostic, tratament- literatura recomandată:literatura recomandată:o V. Hotineanu “Chirurgie – curs selectiv”, CEP, Chişinău, V. Hotineanu “Chirurgie – curs selectiv”, CEP, Chişinău,
2002.2002.o M. I. Kuzin, „Afecţiuni chirurgicale”, traducere, „Lumina”, M. I. Kuzin, „Afecţiuni chirurgicale”, traducere, „Lumina”,
Chişinău, 1994;Chişinău, 1994;o A. Spânu, “Chirurgie”, “Lumina”, 1999;A. Spânu, “Chirurgie”, “Lumina”, 1999;- Efectuează lucrul pe acasă dat de profesor în ziua Efectuează lucrul pe acasă dat de profesor în ziua
precedentă:precedentă:o Desenează în caiet anatomia stomacului, duodenuluiDesenează în caiet anatomia stomacului, duodenuluio Desenează schematic semnele radiologice ale stomaculiu Desenează schematic semnele radiologice ale stomaculiu
normal şi în bolile stomacului operat (sindromul ansei normal şi în bolile stomacului operat (sindromul ansei aferente, fistula gastrojejunocolică, dumping sindrom, aferente, fistula gastrojejunocolică, dumping sindrom, sindromul stomacului mic etc)sindromul stomacului mic etc)
o Desenează schematic operaţiile Bilroth I, BilrothII, Balfour, Desenează schematic operaţiile Bilroth I, BilrothII, Balfour, Roux, VT + piloroplastii, VSP.Roux, VT + piloroplastii, VSP.
SARCINILE STUDENTULUISARCINILE STUDENTULUI La lecţia practică:La lecţia practică:- Răspunde la întrebările teoretice cuprinzînd elemente de Răspunde la întrebările teoretice cuprinzînd elemente de
anatomie, fiziologie, etiopatogenie, metode de investigaţii, anatomie, fiziologie, etiopatogenie, metode de investigaţii, diagnostic, tratamentdiagnostic, tratament
- Examinează pacienţi cu BSOExaminează pacienţi cu BSO- Formează diagnosticul prezumptivFormează diagnosticul prezumptiv- Formează planul de investigaţiiFormează planul de investigaţii- Citeşte şi apreciază rezultatele examenlor paracliniceCiteşte şi apreciază rezultatele examenlor paraclinice- Formează diagnosticul clinicFormează diagnosticul clinic- Propune tratamentul pacientului cu specificarea conduitei Propune tratamentul pacientului cu specificarea conduitei
preoperatorii, procedeului operator, conduitei preoperatorii, procedeului operator, conduitei postooperatoriipostooperatorii
- Participă la realizarea investigaţiilor FEGDS, Radioscopie Participă la realizarea investigaţiilor FEGDS, Radioscopie esofagianăesofagiană
- Participă la introducerea tubului de lavaj gastric, Participă la introducerea tubului de lavaj gastric, pansamente, completarea fişelor de indicaţii şi de pansamente, completarea fişelor de indicaţii şi de observaţieobservaţie
- Rezolvă teste, probleme de situaţiiRezolvă teste, probleme de situaţii
SARCINILE PROFESORULUISARCINILE PROFESORULUI Pregătirea către lecţia practică:Pregătirea către lecţia practică:- Alege 1-2-3 pacienţi cu BSO, în lipsa lor pacienţi Alege 1-2-3 pacienţi cu BSO, în lipsa lor pacienţi
operaţi pentru ulcere, face cunoştinţă cu datele operaţi pentru ulcere, face cunoştinţă cu datele clinice şi paraclinice ale lor, interveţia preconiizată clinice şi paraclinice ale lor, interveţia preconiizată sau efectuată, evoluţia postoperatoriesau efectuată, evoluţia postoperatorie
- Pregăteşte materiale didactice (scheme, Pregăteşte materiale didactice (scheme, radiograme, filme, sliduri, sonde etc.). Pregăteşte radiograme, filme, sliduri, sonde etc.). Pregăteşte aparatajul de prezentare a filmelor, slidelor.aparatajul de prezentare a filmelor, slidelor.
- Împreună cu medicii endoscopişti şi radiologi Împreună cu medicii endoscopişti şi radiologi corelează timpul pentru asistenţă la manipulaţiicorelează timpul pentru asistenţă la manipulaţii
- Pregăteşte teste, întrebări, probleme de situaţiiPregăteşte teste, întrebări, probleme de situaţii- În caz de realizare a sistemului de vizionare în timp În caz de realizare a sistemului de vizionare în timp
real a operaţiilor – corelează timpul efectuării lorreal a operaţiilor – corelează timpul efectuării lor
SARCINILE PROFESORULUISARCINILE PROFESORULUI La lecţia practică:La lecţia practică:- Efectuează controlul frecvenţei studenţilor, formei lorEfectuează controlul frecvenţei studenţilor, formei lor- Apreciează cunoştinţele primare la temă ajutând Apreciează cunoştinţele primare la temă ajutând
studentul cu scheme, alte materiale didacticestudentul cu scheme, alte materiale didactice- Ghidează curaţia pacienţilor pentru efectuarea ei Ghidează curaţia pacienţilor pentru efectuarea ei
calitativă şi de fiecare student în partecalitativă şi de fiecare student în parte- La discuţia pacienţilor înrolează toţi studenţii să-şi La discuţia pacienţilor înrolează toţi studenţii să-şi
expună ideile, totodată ghidează ca ideile expuse să nu expună ideile, totodată ghidează ca ideile expuse să nu se abată de la aprecierea corectă a cazului propriu zis, se abată de la aprecierea corectă a cazului propriu zis, mizând atât pe lucrul individual al studentului cât şi pe mizând atât pe lucrul individual al studentului cât şi pe posibilitatea de a conlucra în echipă.posibilitatea de a conlucra în echipă.
- Conduce grupa în cabinetele de investigaţii paracliniceConduce grupa în cabinetele de investigaţii paraclinice- Apreciază cunoştinţele finale prin rezolvarea Apreciază cunoştinţele finale prin rezolvarea
problemelor de situaţii şi a testelorproblemelor de situaţii şi a testelor- La finele lecţiei practice va nota fiecare student, va La finele lecţiei practice va nota fiecare student, va
anunţa notele şi le va introfuce în catalogul catedreianunţa notele şi le va introfuce în catalogul catedrei
FINALITĂŢI PRECONIZATEFINALITĂŢI PRECONIZATEStudentul tebuie să ştie:Studentul tebuie să ştie: Noţiunea de ulcer. Concepţia contemporană a ulcerogenezei;Noţiunea de ulcer. Concepţia contemporană a ulcerogenezei; Momentele anatomice, fiziologice şi fiziopatologice a secreţiei Momentele anatomice, fiziologice şi fiziopatologice a secreţiei
gastrice, metodele de investigaţie a secreţiei gastrice şi căile gastrice, metodele de investigaţie a secreţiei gastrice şi căile contemporane de suprimare a ei;contemporane de suprimare a ei;
Indicaţiile operatorii, tipurile de intervenţii aplicate actual în Indicaţiile operatorii, tipurile de intervenţii aplicate actual în tratamentul ulcerelortratamentul ulcerelor
Analiza posibilelor cauze de apariţie a ulcerului peptic Analiza posibilelor cauze de apariţie a ulcerului peptic recidivant;recidivant;
Concepţia contemporană a patogenezei fiecărei suferinţe a Concepţia contemporană a patogenezei fiecărei suferinţe a stomacului operat;stomacului operat;
Clasificaţia BSOClasificaţia BSO Manifestările clinice în fiecare caz aparte;Manifestările clinice în fiecare caz aparte; Metodele de diagnostic;Metodele de diagnostic; Tratamentul: conservator,Tratamentul: conservator, Indicaţiile la reintervenţii, tipurile de reintervenţii;Indicaţiile la reintervenţii, tipurile de reintervenţii; Pronosticul maladiei;Pronosticul maladiei; Validarea capacităţii de muncă.Validarea capacităţii de muncă.
FINALITĂŢI PRECONIZATEFINALITĂŢI PRECONIZATEStudentul tebuie să posede:Studentul tebuie să posede: Culegerea acuzelor apreciind caracteristicele lor în Culegerea acuzelor apreciind caracteristicele lor în
dependenţă de alimentare, efort fizic sau psihic etc.dependenţă de alimentare, efort fizic sau psihic etc. Culegerea anamnezei până şi după operaţie Culegerea anamnezei până şi după operaţie Examenul obiectiv a pacienţilorExamenul obiectiv a pacienţilor Formarea diagnosticului prezumptivFormarea diagnosticului prezumptiv Formarea planului de investigaţii paracliniceFormarea planului de investigaţii paraclinice Citirea şi interpretarea clinică a rezultatelor examenelor Citirea şi interpretarea clinică a rezultatelor examenelor
de laborator şi paraclinicede laborator şi paraclinice Formarea diagnosticului clinic cu caracteristica detaliată Formarea diagnosticului clinic cu caracteristica detaliată
a BSO (sindrom, gradul, stadiul, asocierea mai multor a BSO (sindrom, gradul, stadiul, asocierea mai multor suferinţe)suferinţe)
Formarea programului de tratament (conservator – Formarea programului de tratament (conservator – chirurgical – postoperator)chirurgical – postoperator)
Asistenţa la FEGDS, introducerea sondei în stomac,Asistenţa la FEGDS, introducerea sondei în stomac, Asistenţa în efectuarea probei cu glucoză, pH-metrieAsistenţa în efectuarea probei cu glucoză, pH-metrie Aaprecierea stării plagii, eliminările pe tuburile de Aaprecierea stării plagii, eliminările pe tuburile de
drenaj,drenaj, Completarea fişei de indicaţiiCompletarea fişei de indicaţii
PROGRAMPROGRAM Anatomia, histologia şi fiziologia stomacului şi Anatomia, histologia şi fiziologia stomacului şi
duodenului. Fazele secreţiei gastrice. Metode de duodenului. Fazele secreţiei gastrice. Metode de examinare şi importanţa lor în stabilirea indicilor şi examinare şi importanţa lor în stabilirea indicilor şi tipurilor de intervenţii chirurgicale.tipurilor de intervenţii chirurgicale.
BSO şi sindromul postvagotomie. Noţiune. BSO şi sindromul postvagotomie. Noţiune. Clasificare. Clasificare. Concepţii contemporane a patogeniei sindromului Concepţii contemporane a patogeniei sindromului postvagotomie şi BSO. Complicaţii precoce şi tardive. postvagotomie şi BSO. Complicaţii precoce şi tardive.
Ulcerul peptic recidivant al anastomozei. Fistula Ulcerul peptic recidivant al anastomozei. Fistula gastrocolică. Etiopatogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul gastrocolică. Etiopatogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamentul chirurgical. pozitiv şi diferenţial. Tratamentul chirurgical.
Dumping sindrom. Definiţie. Clasificare. Dumping sindrom. Definiţie. Clasificare. Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul medical şi chirurgical. medical şi chirurgical.
Sindromul ansei aferente. Definiţie. Clasificare. Sindromul ansei aferente. Definiţie. Clasificare. Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul medical şi chirurgical.medical şi chirurgical.
PROGRAMPROGRAM Gastritele şi esofagitele postoperatorii de reflux. Gastritele şi esofagitele postoperatorii de reflux.
Stenozele gurii de anastomoză. Definiţie. Stenozele gurii de anastomoză. Definiţie. Clasificare. Simptomatologie. Diagnosticul Clasificare. Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul medical şi chirurgical.pozitiv. Tratamentul medical şi chirurgical.
Tulburările bilio-hepato-pancreatice. Tulburările bilio-hepato-pancreatice. Sindroamele dismetabolice şi de denutriţie. Sindroamele dismetabolice şi de denutriţie. Neoplasmul primitiv al bontului gastric restant. Neoplasmul primitiv al bontului gastric restant.
Sindromul postvagotomie funcţinal: reflux Sindromul postvagotomie funcţinal: reflux gastroesofagian, reflux gastrită biliară, atonia gastroesofagian, reflux gastrită biliară, atonia gastrică, astenia agastrală. Etiopatogenie. gastrică, astenia agastrală. Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul medical şi chirurgical.Tratamentul medical şi chirurgical.
Sindromul postvagotomie organic: ulcerul Sindromul postvagotomie organic: ulcerul recidivant, disfagia tardivă, litiaza biliară, recidivant, disfagia tardivă, litiaza biliară, diareea. Etiopatogenie. Simptomatologie. diareea. Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul medical şi Diagnosticul pozitiv. Tratamentul medical şi chirurgical.chirurgical.
Etapa IEtapa I8.00 – 8.30 – în sala de studii 8.00 – 8.30 – în sala de studii
aprecierea cunoştinţelor aprecierea cunoştinţelor fundamentale ale studentului la tema fundamentale ale studentului la tema dată conform întrebărilor expuse mai dată conform întrebărilor expuse mai
sus, date pentru lucrul de acasă.sus, date pentru lucrul de acasă.
ANATOMIANATOMIEE
Zonele de localizare a glandelor Zonele de localizare a glandelor mucoasei gastricemucoasei gastrice
VVaascularizarea stomacului, scularizarea stomacului, duodenuluiduodenului
Trunchiurile nervului VagTrunchiurile nervului Vag
FIZIOLOGIEFIZIOLOGIE
Funcţia secretorieFuncţia secretorieFuncţia motorie (stocare, Funcţia motorie (stocare,
amestecare, propulsarea himului amestecare, propulsarea himului alimentar)alimentar)
Funcţia endocrinăFuncţia endocrinăFuncţia metabolică (Factor Kastle)Funcţia metabolică (Factor Kastle)Funcţia de protecţie contra invaziei Funcţia de protecţie contra invaziei
bacterienebacteriene
Fazele secreţiei gastrice acide
Faza Iniţiator Calea Mediator în celula parietală
Cefalică(neuroreflec-toricvagală)
Lipoglicemia alimentară
Vagală Acetilcolina, gastrina
Gastrică(hormonală)
DistensieAminoacizi şi peptide luminale
Vagală şi reflexe locale. Stimulare directa a cell-G
Gastrin
Intestinală Distensia intestin subţire. Absorbţia aminoacizilor
HormonalStimulare directă a cell-G
Entero-oxintinGastrin
PP
Acetylcolina
M1 - R
Gastrocepina
Atropina
Acetylcolina
M2-R
CC
Ca2+
BCC
Acetylcolina
G-R
Gastrina
ProglumidGastrina
H2-
RHistamina
Cimetidina
H+
Omeprazol
Antiacidele
HCO3+
OH-
Ganglion intramural
Celulă-G
Celulă histamin produc.
Celulă parietală
M1 – R; M2-R –M1 – R; M2-R –
recrec.. acetylcolinei acetylcolinei
GR – recGR – rec.. gastrinei gastrinei
H2-R – recH2-R – rec.. histaminei histaminei
PP, H+ - pompa protonicăPP, H+ - pompa protonică
CC – canal Ca2+CC – canal Ca2+
BCC – blocatori ai canalelorBCC – blocatori ai canalelor
Ca2+ (verapamil, nifedipin)Ca2+ (verapamil, nifedipin)
Schema sintezei HClSchema sintezei HCl
Clasificarea BSOClasificarea BSO Afecţiuni organice:Afecţiuni organice:
Ulcerul peptic recidivant; Ulcerul peptic recidivant; Ulcerul peptic al jejunului;Ulcerul peptic al jejunului; Fistula gastro – jejuno – colică.Fistula gastro – jejuno – colică.
Sindroamele postgastrorezecţionale:Sindroamele postgastrorezecţionale: Sindromul stomacului mic;Sindromul stomacului mic; Dumping sindrom precoce;Dumping sindrom precoce; Dumping sindrom tardiv (hipoglicemic);Dumping sindrom tardiv (hipoglicemic); Gastrita alcalină de reflux jejuno-, duodeno – gastric şi Gastrita alcalină de reflux jejuno-, duodeno – gastric şi
esofagita de reflux;esofagita de reflux; Sindromul acut al ansei aferente;Sindromul acut al ansei aferente; Sindromul cronic al ansei aferente.Sindromul cronic al ansei aferente.
Sindroamele postvagotomice:Sindroamele postvagotomice: Disfagia;Disfagia; Gastrostaza;Gastrostaza; Duodenostaza;Duodenostaza; Diarea.Diarea.
Sindroamele malabsorbţiei intestinale.Sindroamele malabsorbţiei intestinale.
METODE DE EXPLORAREMETODE DE EXPLORAREA SECREŢIEI GASTRICEA SECREŢIEI GASTRICE
secreţia „bazală” – până la 5 mmol/h;secreţia „bazală” – până la 5 mmol/h;secreţia stimulată – 16 – 25 mmol/h.secreţia stimulată – 16 – 25 mmol/h.Debitul HCl (mmol/h = Debitul HCl (mmol/h =
volum de suc gastric (ml) HCl liber (UT)volum de suc gastric (ml) HCl liber (UT)
10001000• Testul Key,Testul Key,• HollanderHollander
pHpH-METRIA GASTRICĂ-METRIA GASTRICĂ(Linnar 1972)(Linnar 1972)
Secreţia bazală Reacţia Secreţia stimulată
< 1,5 Hiperacidă < 1,2
1,6 – 2,0 Normacidă 1,2 – 2,0
> 2,1 Hipoacidă 2,1 – 3,0
> 6,0 Anacidă 3,1 – 5,0
EXPLORAREA MOTILITĂŢII EXPLORAREA MOTILITĂŢII GASTRICE ŞI DUODENALEGASTRICE ŞI DUODENALE
FEGDS normaFEGDS normaMETODE DE EXPLORAREMETODE DE EXPLORARE
METODE DE EXPLORAREMETODE DE EXPLORARE
GEAGEA
Anastomozită eroziv-ulceroasă a GEAAnastomozită eroziv-ulceroasă a GEA
StenozăStenozăGEA, ulcerGEA, ulcer
pepticpepticrecidivantrecidivant
Radiografia stomacului, Radiografia stomacului, duodenuluiduodenului
Etapa Etapa IIII8.8.3030 – – 99..000 0 în salonul
bolnavilorExamenul clinic al pacienţilor la tema
(2-3 bolnavi)o Se va atrage atenţia la culegerea acuzelor
pacienţilor, corelarea lor cu alimentaţiafatori de
stres
o Anamneza maladiei, tipul de operaţie efectuat
precedent, evoluţia în timp a semnelor clinice
o Se va atenţiona la posibilele asocieri de sindroame
(dumping sindrom, sindroame malabsorbtive etc.)
o Examenul obiectiv
Etapa Etapa IIIIII 9.10 – 10.00 în salonul 9.10 – 10.00 în salonul
bolnavilorbolnavilor Prezentarea bolnavilor la temă (ca regulă Prezentarea bolnavilor la temă (ca regulă 2 -3 bolnavi). Prezentarea pacientului este 2 -3 bolnavi). Prezentarea pacientului este dirijată de lector cu antrenarea în discuţie dirijată de lector cu antrenarea în discuţie a tuturor studenţilor, cu analiza posibilelor a tuturor studenţilor, cu analiza posibilelor variante de manifestare clinică a variante de manifestare clinică a patologiei analizate. Etapa se finalizează patologiei analizate. Etapa se finalizează cu formularea diagnosticului prezumtiv.cu formularea diagnosticului prezumtiv.
Pe parcursul etapei studenţii vor efectua Pe parcursul etapei studenţii vor efectua examinări obiective (palpaţia, percuţia, examinări obiective (palpaţia, percuţia, aprecierea plăgii postoperatorii, aprecierea plăgii postoperatorii, aprecierea evacuatului din drenuri etc), iar aprecierea evacuatului din drenuri etc), iar lectorul îi va corija şi aprecia.lectorul îi va corija şi aprecia.
Întocmirea planului de Întocmirea planului de investigaţii a bolnavului. investigaţii a bolnavului. Argumentarea diagnosticului Argumentarea diagnosticului clinic. Diagnosticul diferenţiat.clinic. Diagnosticul diferenţiat.
Etapa IVEtapa IV 10.00 – 10.45 – în sala de 10.00 – 10.45 – în sala de
studii, în cabinetul radiologic, studii, în cabinetul radiologic, endoscopicendoscopic
Etapele de diagnosticEtapele de diagnostic al alee BSO BSO
AcuzeAcuze
AnamnezaAnamneza
Examen obiectivExamen obiectiv
Examen paraclinicExamen paraclinicProba cu glucozăProba cu glucoză
Teste hormonaleTeste hormonale
FEGDSFEGDS
Explorarea secreţiei HCL;Explorarea secreţiei HCL;pH-metria gastrică;pH-metria gastrică;Titrarea HCl liberTitrarea HCl liber
Radioscopia stomac,Radioscopia stomac,IrigoscopieIrigoscopie
Teste biochimiceTeste biochimice
Etapa VEtapa V11.00 – 11.30 - în sala de 11.00 – 11.30 - în sala de studii. Tratamentul bolii studii. Tratamentul bolii
analizate.analizate.Conservator;Conservator;
Chirurgical;Chirurgical;Indicaţii pentru tratament Indicaţii pentru tratament chirurgical;chirurgical;Pregătire preoperatorie;Pregătire preoperatorie;Anestezie;Anestezie;Calea de abordCalea de abordTehnici operatorii cu Tehnici operatorii cu demonstrarea filmului didactic.demonstrarea filmului didactic.
CAUZELE ULCERULUI PEPTIC CAUZELE ULCERULUI PEPTIC RECIDIVANTRECIDIVANT
Radioscopia StomaculuiRadioscopia Stomacului
Ulcer peptic Ulcer peptic recidivant al GEArecidivant al GEA
Rezecţie gastrică B-IRezecţie gastrică B-Imalrotaţie duodenală, malrotaţie duodenală,
duodenostază, ulcer GDAduodenostază, ulcer GDA
ReRezzecţie Gastrică B-Iecţie Gastrică B-Imalrotaţie duodenală, malrotaţie duodenală,
duodenostază, stomac rezecat duodenostază, stomac rezecat incomplet, ulcerincomplet, ulcer
Tratamentul chirurgical în ulcerul peptic recidivant al:A – gastroduodenoanastomozei;B – rerezecţie Roux;C – rerezecţie Balfour.
Ulcer peptic al GEA, în mucoasa antrală reziduală. Reconstrucţia GEA B-II în GEA Roux.
Radioscopia StomaculuiRadioscopia Stomacului
Ulcer peptic Ulcer peptic al jejunuluial jejunului
Tratamentul chirurgical al ulcerului peptic jejunal.I – Reduodenizare.II – Reduodenizare prin gastroduodenojejunoplastie.
Etiopatogenie Etiopatogenie Dumping - sindromDumping - sindrom
Radioscopia StomaculuiRadioscopia Stomacului
Sindromul DumpingSindromul Dumping
Dumping sindromDumping sindrom Rezecţie gastrică B-II Rezecţie gastrică B-II
Tratamentul chirurgical al sindromului Dumping - reduodenizare.
Tratamentul chirurgical al sindromului Dumping.A – Gastrojejunoduodenoplastie cu segment jejunal normoperistaltic.B – Gastrojejunoduodenoplastie cu segment jejunal izoperistaltic.
Etiopatogenie Etiopatogenie Sindromul hipoglicemicSindromul hipoglicemic
Sindromul ansei aferenteSindromul ansei aferente
Radioscopia StomaculuiRadioscopia Stomacului
Sindromul Sindromul ansei aferenteansei aferente
Fistula gastro-jejuno-colică. Rezecţie triplă
Etiopatogenie Etiopatogenie Gastrita alcalină de reflux a Gastrita alcalină de reflux a
bontului gastricbontului gastric
Etapa VIEtapa VI11.30 – 11.50 în sala de 11.30 – 11.50 în sala de
studiistudii– – generalizarea cunoştinţelor generalizarea cunoştinţelor
căpătate prin rezolvarea problemelor căpătate prin rezolvarea problemelor de situaţie, testare în scris. de situaţie, testare în scris.
Relatarea experienţei, concepţiei Relatarea experienţei, concepţiei şi succeselor catedrei pe tema şi succeselor catedrei pe tema dată.dată.
Tema pentru ziua următoare.Tema pentru ziua următoare.
TESTETESTE1. Care din suferinţele stomacului operat se soluţionează uneori prin 1. Care din suferinţele stomacului operat se soluţionează uneori prin
gastrectomie aproape totală?gastrectomie aproape totală?
A sindromul dumping precoceA sindromul dumping precoce
B sindromul dumping tardivB sindromul dumping tardiv
C gastropareza postchirurgicalăC gastropareza postchirurgicală
D gastrita alcalina de refluxD gastrita alcalina de reflux
E diarea postvagotomicaE diarea postvagotomica
2. Mai utilă operaţie pentru fistula gastro-transverso-jejunală este:2. Mai utilă operaţie pentru fistula gastro-transverso-jejunală este:
A rezecţie dublăA rezecţie dublă
B rezecţie triplăB rezecţie triplă
C operaţie în doi timpiC operaţie în doi timpi
D operaţie în trei timpiD operaţie în trei timpi
E toate sus numite (enumerate)E toate sus numite (enumerate)
3. Frecvenţa ulcerului peptic postoperator este determinată în primul rând de:3. Frecvenţa ulcerului peptic postoperator este determinată în primul rând de:
A vârsta bolnavuluiA vârsta bolnavului
B vechimea boliiB vechimea bolii
C sediul si dimensiunile ulceruluiC sediul si dimensiunile ulcerului
D complicaţii ale ulcerului existente la momentul operaţiei primareD complicaţii ale ulcerului existente la momentul operaţiei primare
E tipul operaţiei primareE tipul operaţiei primare
TESTETESTE4. După care din intervenţiile realizate cu ocazia ulcerului duodenal, apariţia 4. După care din intervenţiile realizate cu ocazia ulcerului duodenal, apariţia
ulcerului peptic postoperator este cel mai puţin posibilă?ulcerului peptic postoperator este cel mai puţin posibilă?
A gastroenteroanastomozăA gastroenteroanastomoză
B gastrectomie parţialăB gastrectomie parţială
C vagotomie tronculară cu drenajC vagotomie tronculară cu drenaj
D vagotomie tronculară cu antrectomieD vagotomie tronculară cu antrectomie
E vagotomie supraselectivăE vagotomie supraselectivă
5. Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic semn clinic este:5. Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic semn clinic este:
A senzaţii de greutate în epigastriu şi sub rebordul costal, greţuri, vomeA senzaţii de greutate în epigastriu şi sub rebordul costal, greţuri, vome
B pirozisB pirozis
C anorexieC anorexie
D constipaţiiD constipaţii
E tahicardieE tahicardie
6. Care din intervenţiile menţionate se poate complică ulterior cu gastrita alcalină 6. Care din intervenţiile menţionate se poate complică ulterior cu gastrita alcalină de reflux ?de reflux ?
A vagotomie tronculară cu piloroplastieA vagotomie tronculară cu piloroplastie
B gastrectomia cu gastrojejunoanastomozăB gastrectomia cu gastrojejunoanastomoză
C gastrectomia cu gastroduodenoanastomozăC gastrectomia cu gastroduodenoanastomoză
D gastrojejunostomiăD gastrojejunostomiă
E oricare din procedeele citateE oricare din procedeele citate
TESTETESTE7. Cauza cea mai frecventă pentru apariţia ulcerului peptic recidivant este:7. Cauza cea mai frecventă pentru apariţia ulcerului peptic recidivant este: A rezecţia economă a stomaculuiA rezecţia economă a stomacului B vagotomia incompletăB vagotomia incompletă C rămăşiţa unui sector de ţesut a canalului piloric in bontul duodenalC rămăşiţa unui sector de ţesut a canalului piloric in bontul duodenal D gastrinomaD gastrinoma E hiperparatireoidizm primarE hiperparatireoidizm primar8. Daca aveţi motive sa credeţi, că geneza ulceroasă în cazul dat este 8. Daca aveţi motive sa credeţi, că geneza ulceroasă în cazul dat este
determinată de gastrinom, cu care examen paraclinic începeţi explorarea?determinată de gastrinom, cu care examen paraclinic începeţi explorarea? A ultrasonografie, computertomografieA ultrasonografie, computertomografie B angiografie selectivăB angiografie selectivă C testul cu secretinaC testul cu secretina D dozarea gastrinei sericeD dozarea gastrinei serice E testele secreţiei gastriceE testele secreţiei gastrice9. Recidiva ulcerului peptic după intervenţiile cu intenţie curativă este cel mai 9. Recidiva ulcerului peptic după intervenţiile cu intenţie curativă este cel mai
frecvent determinată de:frecvent determinată de: A defecte de tehnică chirurgicalăA defecte de tehnică chirurgicală B hiperparatireodizmB hiperparatireodizm C gastrinomC gastrinom D infecţie cu Heliobacter pyloriD infecţie cu Heliobacter pylori E reflux duodeno-gastralE reflux duodeno-gastral
TESTETESTE10. La 5 zile după o rezecţie Bilroth-II bolnavul prezintă subicter scleroconjunctival, febră, 10. La 5 zile după o rezecţie Bilroth-II bolnavul prezintă subicter scleroconjunctival, febră,
dureri severe permanente în epigastriu şi hipocondrul drept, greţuri şi vărsături, dureri severe permanente în epigastriu şi hipocondrul drept, greţuri şi vărsături, tahicardie, leucocitoză şi amilazemie. Local: abdomen mobil cu respiraţia, dureros şi tahicardie, leucocitoză şi amilazemie. Local: abdomen mobil cu respiraţia, dureros şi rigid in epigastriu şi hipocondrul drept unde palpator se depistează o formaţiune rigid in epigastriu şi hipocondrul drept unde palpator se depistează o formaţiune tumorală. Examenul radiologic pe gol evidenţiază o zonă opacă rotunjită şi o ansă tumorală. Examenul radiologic pe gol evidenţiază o zonă opacă rotunjită şi o ansă dilatată conţinând aer. Tranzitul barietat - nesemnificativ. Examenul clinic repetat dilatată conţinând aer. Tranzitul barietat - nesemnificativ. Examenul clinic repetat arată alterarea stării generale. La ce complicaţie va gândiţi?arată alterarea stării generale. La ce complicaţie va gândiţi?
A gastropareza postchirurgicalăA gastropareza postchirurgicală
B dehiscenţa bontului duodenalB dehiscenţa bontului duodenal
C obsctrucţie acută a ansei aferenteC obsctrucţie acută a ansei aferente
D obstrucţie la nivelul anastomozei gastrojejunaleD obstrucţie la nivelul anastomozei gastrojejunale
E pancreatita acutaE pancreatita acuta
11. Pentru astenia agastrală sânt caracteristice următoarele semne, excluzând:11. Pentru astenia agastrală sânt caracteristice următoarele semne, excluzând:
A diareeaA diareea
B iritabilitateB iritabilitate
C anemieC anemie
D vome repetateD vome repetate
E somnolenţaE somnolenţa
TESTETESTE12. Pentru anemia agastrală sânt caracteristice, excluzând;12. Pentru anemia agastrală sânt caracteristice, excluzând;
A slăbiciuni generaleA slăbiciuni generale
B ameţeli, vertijuriB ameţeli, vertijuri
C eritropenie si hipohemoglobinemieC eritropenie si hipohemoglobinemie
D paliditatea tegumentelorD paliditatea tegumentelor
E creştere în pondereE creştere în pondere
13. Din maladiile stomacului operat, care necesită intervenţie chirurgicală mai frecvent, sunt:13. Din maladiile stomacului operat, care necesită intervenţie chirurgicală mai frecvent, sunt:
A dumping-sindromA dumping-sindrom
B anemia agastralăB anemia agastrală
C ulcerul peptic al anastomozeiC ulcerul peptic al anastomozei
D sindromul acut al ansei aferente D sindromul acut al ansei aferente
E gastrita alcalinăE gastrita alcalină
14. Complicaţie precoce postoperatorie după intervenţie chirurgicală la stomac este:14. Complicaţie precoce postoperatorie după intervenţie chirurgicală la stomac este:
A sindromul hipoglicemicA sindromul hipoglicemic
B hemoragie intraabdominalăB hemoragie intraabdominală
C sindromul acut al ansei aferente funcţionalC sindromul acut al ansei aferente funcţional
D anemia postgastrorezecţionalăD anemia postgastrorezecţională
E gastrita alcalină de refluxE gastrita alcalină de reflux
TESTETESTE15. Complicaţii tardive postoperatorii sunt considerate următoarele, cu excepţia:15. Complicaţii tardive postoperatorii sunt considerate următoarele, cu excepţia:
A gradului III al dumping-sindromuluiA gradului III al dumping-sindromului
B cancerului bontului gastricB cancerului bontului gastric
C dehiscenţei suturilor anastomozeiC dehiscenţei suturilor anastomozei
D ulcerului peptic al jejunuluiD ulcerului peptic al jejunului
E pancreatitei postgastrorezecţionaleE pancreatitei postgastrorezecţionale
16. Doar complicaţie tardivă postoperatorie poate fi:16. Doar complicaţie tardivă postoperatorie poate fi:
A hemoragia gastrică postoperatorieA hemoragia gastrică postoperatorie
B anastomozita postoperatorieB anastomozita postoperatorie
C ulcerul postgastrorezecţional duodenalC ulcerul postgastrorezecţional duodenal
D dehiscenţa bontului duodenalD dehiscenţa bontului duodenal
E dehiscenţa suturilor gastroenteroanastomozeiE dehiscenţa suturilor gastroenteroanastomozei
17. Care patologie nu este complicaţia bolii ulceroase şi nici a bolii stomacului operat:17. Care patologie nu este complicaţia bolii ulceroase şi nici a bolii stomacului operat:
A insuficienţa cardieiA insuficienţa cardiei
B gastrita de refluxB gastrita de reflux
C stenoza piloricăC stenoza pilorică
D toate trei complicaţiiD toate trei complicaţii
E numai A şi BE numai A şi B
TESTETESTE18. Boala stomacului operat este:18. Boala stomacului operat este:
A ulcerul peptic al jejunuluiA ulcerul peptic al jejunului
B pancreatita acută postoperatorieB pancreatita acută postoperatorie
C ocluzia acută a ansei eferente prin strangulaţie cu brideC ocluzia acută a ansei eferente prin strangulaţie cu bride
D numai B şi CD numai B şi C
E toate trei complicaţiiE toate trei complicaţii
19. Boala stomacului operat este:19. Boala stomacului operat este:
A suferinţă ce apare în perioada postoperatorie tardivă după operaţiile la stomac curative, A suferinţă ce apare în perioada postoperatorie tardivă după operaţiile la stomac curative, etiopatogenice pentru boala ulceroasăetiopatogenice pentru boala ulceroasă
B patologiile ce se dezvoltă numai după rezecţiile gastriceB patologiile ce se dezvoltă numai după rezecţiile gastrice
C patologiile organice şi funcţionale postvagotomiceC patologiile organice şi funcţionale postvagotomice
D maladiile ce apar în urma intervenţiilor de drenare gastricăD maladiile ce apar în urma intervenţiilor de drenare gastrică
E maladiile ce apar în urma operaţiilor pentru boala ulceroasăE maladiile ce apar în urma operaţiilor pentru boala ulceroasă
20. Sindrom postvagotomic este:20. Sindrom postvagotomic este:
A stenoza cicatricială a gastroenteroanastomozeiA stenoza cicatricială a gastroenteroanastomozei
B fistula internă ligaturalăB fistula internă ligaturală
C diareea postvagotomicăC diareea postvagotomică
D gastrita atroficăD gastrita atrofică
E asocierea ulcerului peptic recidivant şi dumping – sindromuluiE asocierea ulcerului peptic recidivant şi dumping – sindromului
TESTETESTE21. Sindrom postgastrorezecţional funcţional este:21. Sindrom postgastrorezecţional funcţional este:
A cancerul de bont gastricA cancerul de bont gastric
B sindromul ansei aferente cauzat de malrotaţia duodenalăB sindromul ansei aferente cauzat de malrotaţia duodenală
C reflux – gastritaC reflux – gastrita
D stenoza piloroduodenală după suturarea ulcerului duodenal perforatD stenoza piloroduodenală după suturarea ulcerului duodenal perforat
E ulcerul peptic recidivant după vagotomie selectivă proximalăE ulcerul peptic recidivant după vagotomie selectivă proximală
22. Diagnosticul prompt al dumping-sindromului poate fi stabilit în baza:22. Diagnosticul prompt al dumping-sindromului poate fi stabilit în baza:
A manifestărilor clinice ale maladieiA manifestărilor clinice ale maladiei
B anamnezeiB anamnezei
C datelor examenului radiologic cu masă baritată a tractului digestivC datelor examenului radiologic cu masă baritată a tractului digestiv
D examinării funcţiei de secreţie a HCl de către stomacD examinării funcţiei de secreţie a HCl de către stomac
E testului cu soluţie de glucoză de 50%E testului cu soluţie de glucoză de 50%
23. Semnul clinic principal a ulcerului peptic recidivant este:23. Semnul clinic principal a ulcerului peptic recidivant este:
A pirozisulA pirozisul
B dureri epigastraleB dureri epigastrale
C greţuri şi vomeC greţuri şi vome
D apetit scăzut şi pierdere ponderalăD apetit scăzut şi pierdere ponderală
E constipaţiiE constipaţii
TESTETESTE24. Principalul în diagnosticul ulcerului peptic recidivant va fi:24. Principalul în diagnosticul ulcerului peptic recidivant va fi:
A aprecierea manifestărilor cliniceA aprecierea manifestărilor clinice
B anamnezaB anamneza
C examenul radiologic baritat al etajului superior al tractului digestivC examenul radiologic baritat al etajului superior al tractului digestiv
D examenul endoscopicD examenul endoscopic
E studierea secreţiei gastriceE studierea secreţiei gastrice
25. Operaţia de elecţie în sindromul Zolinger – Ellison este:25. Operaţia de elecţie în sindromul Zolinger – Ellison este:
A rezecţia totală.subtotală a bontului gastricA rezecţia totală.subtotală a bontului gastric
B rerezecţie cu vagotomie troncularăB rerezecţie cu vagotomie tronculară
C vagotomie troncularăC vagotomie tronculară
D extirpare de bont gastric indiferent de faptul înlăturări gastrinomeiD extirpare de bont gastric indiferent de faptul înlăturări gastrinomei
E înlăturarea gastrinomei depistateE înlăturarea gastrinomei depistate
26. Metoda de elecţie în diagnosticul sindromului stomacului mic este:26. Metoda de elecţie în diagnosticul sindromului stomacului mic este:
A FEGDSA FEGDS
B biopsia stomaculuiB biopsia stomacului
C pH-metria gastricăC pH-metria gastrică
D examenul radiologic baritatD examenul radiologic baritat
E toate cele enumerateE toate cele enumerate
TESTETESTE27. Frecvenţa bolii bolilor stomacului operat este cuprinsă în limitele:27. Frecvenţa bolii bolilor stomacului operat este cuprinsă în limitele:
A 3 – 5%A 3 – 5%
B 5 – 10%B 5 – 10%
C 10 – 25%C 10 – 25%
D 25 – 50%D 25 – 50%
E 50 – 75%E 50 – 75%
28. Disfagia în urma operaţiilor pentru ulcere gastrice şi duodenale are ca cauză:28. Disfagia în urma operaţiilor pentru ulcere gastrice şi duodenale are ca cauză:
A rezecţia înaltă a stomaculuiA rezecţia înaltă a stomacului
B anastomozitaB anastomozita
C gastrita alcalină de refluxC gastrita alcalină de reflux
D denervarea esofaguluiD denervarea esofagului
E vagotomia incompletăE vagotomia incompletă
29. Sindromul Dumping tardiv apare după masă peste:29. Sindromul Dumping tardiv apare după masă peste:
A 30 minA 30 min
B 1 orăB 1 oră
C 2 – 3 oreC 2 – 3 ore
D 3 – 4 oreD 3 – 4 ore
E peste 4 oreE peste 4 ore
TESTETESTE30. Irigoscopia va preciza diagnosticul:30. Irigoscopia va preciza diagnosticul:
A diareei postvagotomiceA diareei postvagotomice
B gastritei alcaline de refluxB gastritei alcaline de reflux
C fistulei gastrojejunocoliceC fistulei gastrojejunocolice
D A şi BD A şi B
E tuturor patologiilor enumerateE tuturor patologiilor enumerate
31. Următoarele explorări sunt utile pentru a stabili cauza ulcerului peptic recidivant:31. Următoarele explorări sunt utile pentru a stabili cauza ulcerului peptic recidivant:
A esofagogastroduodenoscopiaA esofagogastroduodenoscopia
B examenul biopsicB examenul biopsic
C dozarea gastrinemieiC dozarea gastrinemiei
D dozarea calciului sericD dozarea calciului seric
E testele de evaluare a secreţiei gastriceE testele de evaluare a secreţiei gastrice
32. Tratamentul ulcerului peptic postoperator cuprinde:32. Tratamentul ulcerului peptic postoperator cuprinde:
A antagonişti H2A antagonişti H2
B excluderea drogurilor cu efect toxic asupra mucoasei gastroentericeB excluderea drogurilor cu efect toxic asupra mucoasei gastroenterice
C procedee endoscopiceC procedee endoscopice
D preparate antibacterieneD preparate antibacteriene
E reintervenţiiE reintervenţii
TESTETESTE33. Cauze ale ulcerului peptic recidivant sunt considerate următoarele exceptând:33. Cauze ale ulcerului peptic recidivant sunt considerate următoarele exceptând:
A rezecţia economă a stomaculuiA rezecţia economă a stomacului
B gastroenteroanastomoza largăB gastroenteroanastomoza largă
C evacuarea continue, rapidă a conţinutului gastricC evacuarea continue, rapidă a conţinutului gastric
D hiperplazia celulelor parietaleD hiperplazia celulelor parietale
E reflux-gastritaE reflux-gastrita
34. Enumeraţi operaţiile în urma cărora poate survine boala stomacului operat:34. Enumeraţi operaţiile în urma cărora poate survine boala stomacului operat:
A suturarea ulcerului perforatA suturarea ulcerului perforat
B rezecţia gastrică tip Bilroth IB rezecţia gastrică tip Bilroth I
C gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega”C gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega”
D vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie tip DjuddD vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie tip Djudd
E rezecţia gastrică cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa „omega”E rezecţia gastrică cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa „omega”
35. Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru sindromul Zollinger – Ellison:35. Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru sindromul Zollinger – Ellison:
A simptomul dominant este hipersecreţia acidului clorhidricA simptomul dominant este hipersecreţia acidului clorhidric
B se manifestă prin hipergastrinemieB se manifestă prin hipergastrinemie
C poate fi cauzat de tumoră de celule D pancreaticeC poate fi cauzat de tumoră de celule D pancreatice
D poate fi cauzat de hiperplazia celulelor G ale mucoasei antraleD poate fi cauzat de hiperplazia celulelor G ale mucoasei antrale
E gastrinomul poate fi localizat în peretele duodenuluiE gastrinomul poate fi localizat în peretele duodenului
TESTETESTE36. Hiperaparatiroidia primară se manifestă prin:36. Hiperaparatiroidia primară se manifestă prin:
A hiperclorhidrieA hiperclorhidrie
B hiperacalciemieB hiperacalciemie
C fosfaturieC fosfaturie
D adenomatoză endocrină multiplăD adenomatoză endocrină multiplă
E osteocondroză a coloanei vertebraleE osteocondroză a coloanei vertebrale
37. Enumeraţi afirmaţiile ce definesc corect gastrina:37. Enumeraţi afirmaţiile ce definesc corect gastrina:
A este produsă de celule G din mucoasa antruluiA este produsă de celule G din mucoasa antrului
B este produsă de celulele D ale aparatului insular pancreaticB este produsă de celulele D ale aparatului insular pancreatic
C nivelul seric la om sănătos este de 50 – 200 pgC nivelul seric la om sănătos este de 50 – 200 pg
D nivelul seric la om sănătos este de 500 – 600 pgD nivelul seric la om sănătos este de 500 – 600 pg
E se apreciază prin testul de stimulare maximă KeyE se apreciază prin testul de stimulare maximă Key
38. Semnele radiologice ale Dumping sindromului sânt:38. Semnele radiologice ale Dumping sindromului sânt:
A stomac cu forma de „pâlnie”A stomac cu forma de „pâlnie”
B refluxul duodeno-gastralB refluxul duodeno-gastral
C pasajul grăbit pe intestinul subţireC pasajul grăbit pe intestinul subţire
D diaree peste 15 min de la administrarea masei baritateD diaree peste 15 min de la administrarea masei baritate
E „prăbuşirea” masei baritate din stomac în jejunE „prăbuşirea” masei baritate din stomac în jejun
TESTETESTE39. Este caracteristic pentru gradul I al sindromului Dumping:39. Este caracteristic pentru gradul I al sindromului Dumping:
A intensificarea pulsului cu 10-15 bătăi pe min după administrarea glucidelorA intensificarea pulsului cu 10-15 bătăi pe min după administrarea glucidelor
B căderea TA cu 10-15 mm HgB căderea TA cu 10-15 mm Hg
C ineficacitatea tratamentului conservatorC ineficacitatea tratamentului conservator
D capacitate de muncă pierdutăD capacitate de muncă pierdută
E deficit de masă corporală 5 kgE deficit de masă corporală 5 kg
40. Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sânt:40. Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sânt:
A stenoza ansei aferenteA stenoza ansei aferente
B gastrostaza postoperatorieB gastrostaza postoperatorie
C denervarea duodenuluiC denervarea duodenului
D maladsorbţia intestinalăD maladsorbţia intestinală
E stenoza ansei eferenteE stenoza ansei eferente
41. Sindromului acut al ansei aferente este caracteristic:41. Sindromului acut al ansei aferente este caracteristic:
A stenoza gastroduodenoanastomozeiA stenoza gastroduodenoanastomozei
B prezintă pericol pentru viaţa pacientuluiB prezintă pericol pentru viaţa pacientului
C apare în urma invaginatului ansei aferenteC apare în urma invaginatului ansei aferente
D apare în urma cudurii ansei aferenteD apare în urma cudurii ansei aferente
E apare în urma denervării duodenuluiE apare în urma denervării duodenului
TESTETESTE42. Enumeraţi operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente:42. Enumeraţi operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente:
A reduodenizareA reduodenizare
B rerezecţie cu refacerea GEA pe ansa în „Y” a la RouxB rerezecţie cu refacerea GEA pe ansa în „Y” a la Roux
C jejunoduodenostomieC jejunoduodenostomie
D reversiunea segmentului jejunalD reversiunea segmentului jejunal
E desinvaginarea ansei aferenteE desinvaginarea ansei aferente
43. Enumeraţi sindroamele postvagotomice:43. Enumeraţi sindroamele postvagotomice:
A gastrostazaA gastrostaza
B sindromul Dumping tardivB sindromul Dumping tardiv
C duodenostazaC duodenostaza
D sindromul cronic al ansei aferenteD sindromul cronic al ansei aferente
E sindromul Dumping precoceE sindromul Dumping precoce
44. Enumeraţi tipurile de maladsorbţie posoperatorie:44. Enumeraţi tipurile de maladsorbţie posoperatorie:
A gastrogenăA gastrogenă
B enterogenăB enterogenă
C pancreatogenăC pancreatogenă
D hepatogenăD hepatogenă
E endocrinăE endocrină
TESTETESTE45. Enumeraţi semnele clinice ale maladsorbţiei:45. Enumeraţi semnele clinice ale maladsorbţiei:
A caşexieA caşexie
B anemieB anemie
C hiperhidroza tegumentelorC hiperhidroza tegumentelor
D hirsutismD hirsutism
E steatoreeE steatoree
46. Enumeraţi factorii favorizanţi pentru instalarea diareei postvagotomice:46. Enumeraţi factorii favorizanţi pentru instalarea diareei postvagotomice:
A secreţie minoră de HClA secreţie minoră de HCl
B disbacteriozaB disbacterioza
C hipergastinemiaC hipergastinemia
D dereglările de motilitate intestinalăD dereglările de motilitate intestinală
E dereglări de metabolism al acizilor graşiE dereglări de metabolism al acizilor graşi
47. Enumeraţi cauzele recidivelor ulceroase după vagotomie:47. Enumeraţi cauzele recidivelor ulceroase după vagotomie:
A secţionarea incompletă a ramurilor gastrice ale nervilor vagiA secţionarea incompletă a ramurilor gastrice ale nervilor vagi
B rezecţia economă gastricăB rezecţia economă gastrică
C drenajul gastric neadecvatC drenajul gastric neadecvat
D hipercalciemiaD hipercalciemia
E hipergastrinemiaE hipergastrinemia
TESTETESTE48. Enumeraţi cauzele de bază ale ulcerului peptic recidivant după rezecţia gastrică Bilroth II48. Enumeraţi cauzele de bază ale ulcerului peptic recidivant după rezecţia gastrică Bilroth II
A anastomozitaA anastomozita
B rezecţia gastrică economăB rezecţia gastrică economă
C mucoasa antrală reziduală deasupra bontului duodenalC mucoasa antrală reziduală deasupra bontului duodenal
D gastrita alcalină de refluxD gastrita alcalină de reflux
E maladsorbţiaE maladsorbţia
49. Enumeraţi operaţiile inutile în caz de recidivă ulceroasă cauzată de mucoasă antrală reziduală 49. Enumeraţi operaţiile inutile în caz de recidivă ulceroasă cauzată de mucoasă antrală reziduală deasupra bontului duodenal:deasupra bontului duodenal:
A micşorarea dimensiunilor gastroenteroanastomozeiA micşorarea dimensiunilor gastroenteroanastomozei
B reduodenizareB reduodenizare
C rezecţia porţiunii antrale deasupra duodenuluiC rezecţia porţiunii antrale deasupra duodenului
D reduodenizare prin gastrojejunoduodenoplastieD reduodenizare prin gastrojejunoduodenoplastie
E reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth IE reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth I
50. Enumeraţi operaţiile utile în tratamentul sindromului Dumping:50. Enumeraţi operaţiile utile în tratamentul sindromului Dumping:
A reversiunea segmentului jejunalA reversiunea segmentului jejunal
B miotomiaB miotomia
C miometrectomiaC miometrectomia
D vagotomiaD vagotomia
E rerezecţie subtotalăE rerezecţie subtotală
Teste (răspunsuri)Teste (răspunsuri)TEMA: „Boala stomacului operat” limba: română
Nr. TEST Răspuns cs; cc Sursa, pag.
11 C cs A 339-340; D 297
22 B cs A 331; D 288
33 E cs A 329; D 284
44 D cs A 329; D 284
55 A cs A 338; D 295
66 E cs A 336; D 294
77 A cs A 329; D 284
88 E cs A 327
99 A cs A 329; D 284
1010 C cs A 338; D 297
1111 D cs A 341; D 298
1212 E cs A 341; D 298
1313 C cs A 330; D 285
1414 B cs D 300
1515 C cs D 283-284;304
1616 C cs A 329; D 284; 299
Teste (răspunsuri)Teste (răspunsuri)
1717 A cs A 319;329; D 256; 283-284
1818 A cs A 330; D 286; 309-310
1919 A cs D 283
2020 C cs A 340; D 297
2121 C cs A 336; D 294
2222 E cs A 333; D 291
2323 B cs A 329; D 285
2424 D cs A 330; D 285
2525 D cs A 328
2626 D cs D 297
2727 C cs D 283
2828 D cs D 297
2929 C cs A 334; D 292
3030 C cs A 330; D 288
3131 ABCDE cc A 329-330; D 284-285
3232 ABCDE cc A 330; D 285-286
3333 BC cc A 329-330; D 284-285
3434 BDE cc A 329-330; D 284-285
3535 ABCDE cc A 326-327
3636 ABCD cc A 326
Teste (răspunsuri)Teste (răspunsuri)
3737 ABC cc A 328
3838 ACDE cc A 333-334; D 291
3939 ABE cc A 334; D 291
4040 ACE cc A 337; D 296
4141 BCD cc A 338; D 297
4242 BC cc A 339; D 297
4343 AC cc A 339-340; D 284
4444 ABCDE cc A 341; D 298
4545 ABE cc A 341; D 298
4646 ABDE cc A 340; D 297
4747 AC cc A 331
4848 BC cc D 286
4949 ABDE cc D 292
5050 ABD cc A 335-336; D 292-294
LITERATURALITERATURAAngelescu N., „Tratat de chirurgie”, Bucureşti, 2002;Hotineanu V., „Chirurgie curs selectiv”, Chişinău, 2002;Becker H. D., Caspary W. F., „Postgastrectomy and postvagotomy syndromes”, Springer – Verlag, Berlin Heidelberg, 1980;Bâtcă P., Oprea A., „Urgenţe chirurgicale abdominale”, Editura ARC, Chişinău, 1998;Ravitch M. M., Steichen F. M., Werter R., „Current Practice of Surgical Stapling”,Lea – Febiger, Philadelphia – London, 1991;Schwartz S., Shires G., Spencer F., „Principles of Surgery”, Sixth Edition, New York, 1994;Spânu A., „Chirurgie”, Chişinău, 2000;Крылов А. А., Земляной А. Г., Михайлович В. А., Иванов А. И., «Неотложная гастроэнтерология», Медицина, 1988;Панцырев Ю. М., Гримберг А. А., «Ваготомия при осложненных дуоденальных язвах», Москва, Медицина, 1979;Панцырев Ю. М., «Болезнь оперированного желудка», Кузин М. И., «Хирургические болезни», Москва, Медицина,1995;Шалимов А. А., Саенко В. П., «Хирургия пищеварительного тракта».