CUPRINS

Cuvant introductiv al directorului ARPM

Scurta prezentare a autoritatii locale de mediu

1. Prezentare generala a regiunii

1.1. Caracterizare fizico-geografica

1.2. Repere istorice importante

1.3. Capital natural

1.3.1. Rezervatii si arii naturale protejate. Fauna si flora ocrotita. Arbori seculari ocrotiti,vegetatie forestiera

1.3.2. Spatii verzi, parcuri publice si dendrologice

1.3.3. Apele de suprafata si subterane

1.3.4. Resurse naturale ( regenerabile si neregenerabile)

1.3.5. Reteaua Natura 2000 la nivelul regiuniii

1.4. Mediul social-cultural

1.4.4. Aspecte demografice si ocupationale

1.4.5. Ocrotirea sanatatii populatiei

1.4.6. Cultura ,educatia si invatamantul

1.4.7. Turismul

1.4.8. Mass-media

1.5. Mediul economic

1.5.4. Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare

1.5.5. Infrastructura : transport, telecomunicatii, retele de apa potabila/uzata, distributie/alimentare gaze, energie termica si electrica

2. Managementul mediului in regiunea 8 Bucuresti - Ilfov

2.1. Calitatea atmosferei

2.2. Calitatea apelor de suprafata si subterane

2.3. Calitatea solului

2.4. Calitatea fondului forestier

2.5. Starea de conservare a habitatelor naturale, ariilor protejate, florei si faunei salbatice

2.6. Starea asezarilor umane

2.7. Starea de sanatate a populatiei in relatie cu calitatea mediului inconjurator

2.8. Managementul deseurilor

2.9. Zone critice din punct de vedere a calitatii mediului

2.10. Accidente tehnice si poluari accidentale

2.11. Educatia ecologica : aspecte si imagini ale actiunilor de educatie ecologica

2.12. Institutii si organizatii cu atributii si activitati in domeniul protectiei mediului

3. Obiective si prioritati in domeniul protectiei mediului

3.1. Obiective generale din Planul Local de Actiune pentru Mediu

3.2. Stadiul masurilor prioritare din Planul Local de Actiune pentru Mediu

3.3.1 Proiecte cuprinse in Planul Local de Actiune pentru Mediu

4. Perspective in domeniul protectiei mediului la nivel regional

ROMANIA IN MEDIUL EUROPEAN

AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCURESTI

Prezentarea autoritatii locale de mediu

Cuvant introductiv al Directorului Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti - Doamna Saceanu Simona Mihaela

Politica de dezvoltare regionala, una dintre politicile cele mai complexe si mai importante ale Uniunii Europene, are ca obiectiv reducerea disparitatilor economice si sociale existente intre diferitele regiuni, actionand asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum cresterea economica si sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urbana, protectia mediului, ocuparea si formarea profesionala, educatia, egalitatea de sanse etc.

Romania este impartita in opt regiuni de dezvoltare,fiecare regiune cuprinzand mai multe judete.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti functioneaza ca institutie publica cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat si indeplineste la nivelul Regiunii de Dezvoltare 8 Bucuresti - Ilfov atributiile si raspunderile Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, conform competentelor stabilite legislatia in vigoare.

Structura organizatorică a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucuresti asigură prin serviciile si compartimentele de specialitate, coordonarea activităţilor pentru protecţia mediului la nivelul regiunii.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti colaboreaza cu Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti si Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov si asigura asistenta de specialitate pentru elaborarea rapoartelor de sinteza si constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional.

Conducerea ARPM Bucuresti este asigurată de un director executiv, care reprezinta Agentia si in relaţia cu Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, cu celelalte instituţii publice centrale şi locale, cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, în vederea îndeplinirii sarcinilor specifice instituţiei pe care o conduce.

Structura economică diversificata a regiunii 8 Bucuresti – Ilfov se reflectă in economia bazată pe servicii  ale capitalei, în timp ce construcţiile, transportul, comerţul, turismul şi cultura, cercetarea conduc economia regională şi intensifică potenţialul său de dezvoltare şi competitivitate.

Toate aceste activitati in continua crestere, au dus la marirea eforturilor pe care Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti le depune, pentru informarea si constientizarea publicului in vederea protejarii mediului inconjurator.

1. Prezentare generala a regiunii

1.1 Caracterizare fizico-geografica a regiunii Bucuresti - Ilfov

Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este constituită din municipiul Bucureşti - capitala României – şi judeţul Ilfov.

Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti - Ilfov este de 1821 km2, din care 12,5% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 87,5% al Judeţului Ilfov.

Municipiul Bucuresti are o suprafata de 238 km2 (0.8 % din suprafata Romaniei), din care suprafata construita este de 70 % . Suprafata judetului Ilfov este de 158328 ha (1583 Km² adica 5,7 % din suprafata tarii).

Cele două entităţi care alcătuiesc regiunea sunt totodată şi cele mai mici unităţi teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii.

Suprapunându-se în întregime unor subunităţi ale Câmpiei Române, regiunea are un cadru natural relativ monoton, în care predomină văile create de apele curgătoare ce traversează regiunea.

Reţeaua de localităţi a regiunii Bucureşti - Ilfov era constituită în anul 2005 din 8 oraşe (Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni, Pantelimon , Voluntari , Măgurele , Bragadiru , Chitila), 32 de comune si 67 de sate. Dintre cele 8 oraşe doar unul singur are rang de municipiu (Bucureşti).

Ca număr de locuitori se detaşează Bucureştiul, capitala ţării, cu 1.927.559 locuitori, urmat de Buftea şi Otopeni.

Existenţa oportunităţilor face însă ca numărul real al populaţiei care locuieşte în regiune să fie mai mare decât cel înregistrat oficial.

Reginea 8 Bucureşti – Ilfov este cea mai dezvoltata economic dintre toate cele 8 regiuni de dezvoltare.

O ramură aparte o reprezintă industria cinematografică, dezvoltată mai ales de Studiourile Mediapro din oraşul Buftea.

Pe teritoriul regiunii 8 opereaza doua aeroporturi : aeroportul Băneasa şi aeroportul internaţional Henri Coandă din oraşul Otopeni.

Prezentare generala a regiunii

Regiunea Bucureşti – Ilfov este situată în sudul ţării, la 44°24'49" latitudine nordică (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) şi la 26°05'48" longitudine estică (ca şi Helsinki sau Johannesburg).

GEOLOGIC

Din punct de vedere geologic, în fundamentul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se disting formaţiuni de vârstă precambriană cutate şi metamorfozate ce aparţin Platformei Moesice. Peste acestea se regrupează depozite sedimentare de calcare, marne şi gresii în facies lacustru şi fluviatil, de vârstă mezozoică şi neozoică.

Caracteristica esenţială a substratului geologic este dată de prezenţa sedimentarului, reprezentat prin depozite loessoide (numite şi Luturi de Bucureşti), care acoperă întreaga zonă cu excepţia celor inundabile. Sub pătura de loess se află un strat de nisipuri şi pietrişuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos într-o structură torenţială încrucişată, care cantonează straturi de apă freatică.

Importanţa cea mai mare pentru urbanism şi amenajarea teritoriului o reprezintă suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru amenajări de mare anvergură.

RELIEF

Din punct de vedere geomorfologic, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se suprapune peste Câmpia piemontan-terminală Vlăsia, situată între Argeş, Ialomiţa, câmpiile de subsidenţă Titu, Gherghiţei şi Săratei. În Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov sunt cuprinse şase subunităţi: Câmpia Snagovului, Câmpia Maia, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Lunca Argeş-Sabar şi Câmpul Câlnăului.

Altitudinea câmpiei variază între 50 şi 120 m, având un aspect morfologic neted. Orientarea câmpurilor este funcţie de cursurile de apă care traversează zona, fiind în general V-E în nord şi NV-SE în centru şi sud.

Dintre formele de relief major se detaşează şi terasele, care reprezintă spaţii favorabile pentru dezvoltarea activităţilor agricole şi a aşezărilor umane, însă şi spaţiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice. Astfel, Argeşul are în acest spaţiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai ales pe partea stângă a râului

Mediul luncilor este bine reprezentat în lungul arterelor hidrografice care traversează zona, respectiv Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa. Celelalte râuri au lunci care prin dimensiuni şi morfometrie nu aduc modificări semnificative la nivelul elementelor de peisaj şi nu influenţează semnificativ calitatea mediului.

De remarcat este faptul că relieful Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se constituie într-un factor favorabil pentru dispersia poluantilor în atmosferă, neimpunând decât local canalizări sau stagnări ale maselor de aer (luncile râurilor, frunţile de terasă).

CLIMA

Din punct de vedere climatic, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se încadrează într-o zonă cu climat temperat – continental cu nuanţe de excesivitate şi face parte din sectorul climatic al Câmpiei Române. Alături de factorii generali care influenţează clima Regiunii, o importanţă deosebită o au barajul carpatic, prezenţa Dunării şi foehnizarea în zona de curbură.

În acest spaţiu se resimt influenţele caracteristice zonei de contact a maselor de aer continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimând climei nuanţe de excesivitate. Verile au un climat în care se resimte destul de puternic caracterul arid şi continental, fiind caracterizate prin valori termice ridicate, insolaţie prelungită şi umiditate relativă a aerului redusă. Iernile sunt influenţate de prezenţa maselor de aer rece est-continentale, caracterizate prin scăderea apreciabilă a temperaturii aerului.

Un element foarte important care influenţează variaţia factorilor climatici este suprafaţa activă, foarte puternic transformată prin creşterea suprafeţelor construite şi cu infrastructuri, desecarea mlaştinilor, amenajarea suprafeţelor lacustre, extinderea spaţiilor deschise în defavoarea pădurilor, degradarea terenurilor etc.

Media anuală a temperaturii aerului (calculată pentru perioada 1961 – 2000), înregistrează valori cuprinse între 9,80C la Tâncăbeşti şi 11,20C la Bucureşti-Filaret. În cazul municipiului Bucureşti se înregistrează variaţii ale mediilor multianuale de 0,90C (Observatorul Astronomic din B-dul Ana Ipătescu 11,5 ºC, Bucureşti-Filaret 11.20C, Bucureşti-Băneasa 10,6 ºC), influenţa spaţiilor construite fiind evidentă. La Bucureşti-Filaret, diferenţele cele mai mari se înregistrează în perioadele cu precipitaţii reduse cantitativ (februarie-martie – 0.7-0.80C, septembrie-octombrie – 0,9-1 0C), ceea ce favorizează procesele de aerare a mediului urban prin intermediul brizei urbane. Acest lucru evidenţiază clar prezenţa fenomenului de insulă de căldură urbană, care cuprinde o mare parte a intravilanului municipiului Bucureşti pe orizontală, iar pe verticală se manifestă ca un clopot urban (fenomenul de horn) având de 3-4 ori înălţimea blocurilor oraşului (150-200 m).

În cursul anului temperatura medie lunară a aerului înregistrează o maximă în iulie şi o minimă în ianuarie.

De umiditatea ridicată a aerului este legată apariţia ceţii, anual producându-se 40 – 50 de cazuri, cu frecvenţă mai mare în zona lacurilor şi a cursurilor de apă. Cele mai frecvente fenomene cu ceaţă se semnalează în intervalul octombrie-martie (96,2 %, cu maxim în luna decembrie – 27).

Diversitatea suprafeţelor active intravilane şi extravilane, specificul zonelor funcţionale din interiorul aşezărilor umane, precum şi morfologia locală a reliefului, sunt factori care generează în permanenţă condiţii speciale de dezvoltare şi repartiţie a complexului de factori şi fenomene meteorologice, diferenţiindu-se în mai multe topoclimate (aşezărilor umane, de vale, forestier, de interfluviu, de luncă) şi o mare diversitate de microclimate, funcţie de înclinarea şi orientarea versanţilor, gradul de acoperire cu vegetaţie forestieră, densitatea clădirilor, funcţionalitatea diferitelor zone etc (microclimatele bulevardelor şi străzilor, pieţelor şi curţilor, spaţiilor verzi, crovurilor, versanţilor nordici sau sudici etc.).

În concluzie, factorul climatic, poate fi considerat un factor de favorabilitate pentru dezvoltarea comunităţilor umane, chiar dacă impune numeroase restricţii în amenajarea spaţiului şi costuri ridicate pentru activităţi economice şi spaţii rezidenţiale.

1.2 Repere istorice importante

Bucureştiul este un centru politico-administrativ, economic şi cultural cu vestigii materiale din Paleolitic şi atestat documentar din 20 septembrie 1459. Bucureştiul, cel mai important centru urban al României, nu este doar un loc ce atrage turişti dar şi punctul de plecare pentru multe din zonele turistice din ţară. Parcuri mari şi lacuri, care dau oraşului nota de "oraş grădină" sunt alături de puncte de atracţie din imediata apropiere: padurea şi lacul Snagov (incluzând si mănăstirea renovată aşezată pe o insulă in mijlocul lacului), Mogoşoaia - cu palatul lui Constantin Brâncoveanu, pădurea Pustnicu, mănăstirile Cernica si Pasărea, pădurea Băneasa (cu cea mai mare grădina zoologică din România), lacul si mănăstirea Căldăruşani (fondată in timpul domniei lui Matei Basarab). Muzeul Satului in aer liber (al doilea ca importanţă în Europa dupa cel din Stockholm), Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie sau bisericile din secolele 16 - 17 nu ar trebui ocolite de turişti. Iubitorii de artă contemporană pot admira şi chiar cumpăra din galeriile de artă din centrul oraşului picturi ale artiştilor contemporani.

Bucurestii au apărut de timpuriu pe malul stâng al râului Dâmboviţa. In anul 1860 acest sătuleţ a fost înlocuit de o capitală elegantă cu arhitectură de inspiraţie franceză, din acest motiv fiind cunoscut drept Parisul din Balcani. Oraşul a crescut rapid, suprafaţa dublându-se după al doilea război mondial

Oraşul a fost pentru prima dată menţionat în 1495 ca resedinţă a domnitorului Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş. Dar aşezarea are o istorie mult mai veche, mergând până în secolul al XIV-lea. Denumirea oraşului Bucureşti a fost dată de un ţăran numit Bucur, dar nu există nici o atestare documentară până la sfârşitul Evului Mediu. Atacurile turcilor si tătarilor, înaintea secolului al XVII-lea, au oprit dezvoltarea oraşului. Oraşul a devenit capitala Valahiei în anul 1698 şi s-a dezvoltat în perioada de pace din secolul al XVIII-lea. Populaţia oraşului în anul 1800 se ridica la 50.000 de locuitori. De la 122,000 de locuitori in anul 1859, s-a ajuns la 639,000 in 1930 si 1,452,000 in1966. În anul 1862, Bucureşti devine capitala României. Continuă să se dezvolte ajutat de apropierea lui de rafinăriile de petrol şi este unul din primele oraşe luminate cu gaz.

Note Istorice:

20 septembrie 1459: Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Româneşti pomeneşte pentru prima oară numele de Bucureşti într-un act prin care întăreşte proprietatea unor boieri

Bucureştiul devine capitala Ţării Româneşti sub domnia lui Gheorghe Ghica, in anul 1659, moment în care se trece la modernizarea acestuia.

· primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661),

· prima instituţie de învăţământ superior, Academia Domnească (1694)

· este construit Palatul Mogoşoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), in care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească (foto jos)

· În 1704 ia fiinţă, la iniţiativa spătarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Colţea, reconstruit în 1888.

· În scurt timp, Bucureştii se dezvoltă din punct de vedere economic; creşte numărul meşteşugarilor, care erau organizati in mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor etc.) Sunt create primele manufacturi, cişmele publice, iar populaţia se măreşte continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (estimarile din 1798 indică 30.030 de locuitori, în timp ce in anul 1831 număra 10.000 de case şi 60.587 de locuitori).Încet-încet apar o serie de instituţii de interes :

· Teatrul Naţional,

·

Grădina Cişmigiu,

Cimitirul Şerban Vodă, Societatea Academică din Bucureşti, Societatea Filarmonică din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din Bucureşti,

Ateneul Român,

Banca Naţională, cinematografe şi inovaţii în materie de tehnologie şi cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist în România reşedinţa judeţului Ilfov (interbelic).

Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov este regăsit pentru prima oară într-o diplomă a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tînăr (Ţepeluş), din 23 martie 1482 la Gherghiţa.

După numele pe care îl poartă, Ilfov, se pare că judeţul s-a format de-a lungul văii cu arini a râului Ilfov.

Cartografic, reprezentarea judeţului apare odată cu harta Ţării Româneşti datorată stolnicului Constantin Cantacuzino, apărută în anul 1700 la Padova, iar lista completă a localităţilor ilfovene s-a putut întocmi prin cercetarea hărţii ruse din 1853. De-a lungul timpului evoluţia administrativ teritorială a României a dat judeţului Ilfov diferite configuraţii.

În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judetului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov.

Teritoriul actual al judeţului Ilfov reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând la suprafaţa de 1583 km2 (0,67% din suprafaţa ţării) în prezent, faţă de 5176 km2 în anul 1937 şi 8225 km2 în anul 1972 (cu 2 municipii, 2 oraşe, 125 de comune). La 23 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş, Buftea, şi 26 comune).

În anul 1996, conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor.

Pe teritoriul judeţului Ilfov, se află 8 oraşe (Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Măgurele, Bragadiru, Chitila) şi 32 comune.

1.3 Capital Natural

1.3.1. Rezervatii si arii naturale protejate. Fauna si flora ocrotita. Arbori seculari ocrotiti

Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protecţiei şi menţinerii biodiversitătii prin mijloace legale.

În Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate:

· Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000);

· Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea 5/2000);

· zona naturală protejată Scroviştea ( declarată prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost denumită rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestiera, având o suprafaţă de 10 ha.

Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în Judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti.

Flora şi fauna 

Vegetaţia predominantă este cea forestieră.

Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopatari, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele.  Primăvara şi toamna se opresc aici din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele.

Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Bucureşti-Ocolul Silvic Snagov pe baza convenţiei de custodie nr. 7680 din data de 22.11.2004.

Convenţia de custodie este guvernată de prevederile legislatiei in vigoare privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice si privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

S-a realizat planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Snagov înregistrat la Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturi.

Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare. Lacul Snagov este un liman fluvial al râului Ialomiţa. Suprafaţa lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei. Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov. 

Fauna şi Flora 

O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată pentru ocrotirea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri formate în unele locuri ale malurilor se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari, încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.  

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase. 

Aria naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin H.G. nr.792/1990.

Fauna şi Flora 

Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

1.3.2 Spatii verzi, parcuri publice si dendrologice, vegetatie forestiera

În categoria „spaţiu verde” intră:

· Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate

· Amenajarile sportive publice

· Spaţiile verzi publice de folosinţa specializată: Grădina Botanică, Muzeul Satului

· Bazele de agrement, parcurile de distractie

· Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă

· Culoarele de protecţie faţă de infrastructură

· Pădurile de agrement

· Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului

· Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară

Rolul spaţiilor verzi

· Reprezintă un “mediu natural” oferind calitate vietii în ariile urbane

· Ofera adapost speciilor de animale

· Reprezintă suport pentru plante

· Ofera stabilitate ecosistemului urban

· Este o sursa pentru educatie

· Reprezintă un spaţiu pentru recreere

Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a municipiului Bucureşti şi se înscrie ca una din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă pentru recreare şi agrement.

Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte căi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos.

Arboretele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai Vlăsiei, defrişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor agricole şi aşezărilor umane, fie pentru interese străine (în timpul celui de-al doilea război mondial, de exemplu, armata germană a înlăturat aproape toate arboreţele din pădurea Băneasa).

Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere. Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici de depresiune (ravene).

În municipiul Bucureşti, în anul 2004,suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi gradinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2

În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor). Suprafaţă verde aferenta unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primariile de sector pentru anul 2006 este de:

· Sector 2 = 10,51 mp

· Sector 4 = 9,6 mp

· Sector 5 = 6,6 mp

· Sector 6 = 9,16 mp

Padurile judetului Ilfov fac parte din renumitii “Codrii Vlasiei”, în prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, artar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominanta – formeaza masive în padurile Snagov, Caldarusani, Tunari, Afumati, iar salcâmul si teiul se întâlnesc în masiv în padurea Scrovistea. Vegetatia ierboasa este predominant reprezentata de graminee si leguminoase. Vegetatia hidrofila din luncile râurilor si lacurilor este formata din specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile baltilor si lacurilor sunt brodate cu nuferi si stânjenei de balta. Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar, iar padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu sunt populate cu cerb precum si cu caprior, vulpe, veverita. Pasarile, ce dau adevarate concerte în paduri si luminisuri sunt ciocârlia de padure, privighetoarea, ciocanitoarea etc.

Vegetaţia predominantă in judetul Ilfov este cea forestieră.

Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii si piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele.  Primăvara şi toamna se opresc aici din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii si becaţinele.

Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

1.3.3 Apele de suprafata si subterane

Teritoriul  administrat de A.N. APELE  ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI se află în Câmpia Româna, ocupînd partea de sud-est  a  ţării,  pe teritoriile Municipiului  Bucureşti  şi  a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa.

Din  punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV  -  BUCUREŞTI e cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia  de ape mari Brezoaiele şi derivaţia  Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp.

Importanţa  ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apa din România, din surse de apa de suprafaţă).

Apele de suprafaţă.

Spaţiul  hidrografic ce revine S.G.A.  ILFOV  -  BUCUREŞTI, este străbătut  de râurile: Sabar,  Ciorogârla, Dâmboviţa,  Colentina,   Pasărea , afluenţi ai râului Argeş.

Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoarele:

Bazinul hidrografic ARGEŞ:

Râul Damboviţa: - Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul SGA Ilfov - Bucureşti)

Râul Colentina: - Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul SGA Ilfov - Bucureşti)

Râul Sabar: - Lungimea râului…………37 km (pe teritoriul SGA Ilfov -Bucureşti)

Bazinul hidrografic IALOMIŢA:

Râul Cociovaliştea: - Lungimea totală a râului……….. 40 km

Râul Vlăsia: - Lungimea totală a râului…………32 km

Râul Snagov: - Lungimea totală a râului…………46 km (din care 27 km în spaţiul SGA Ilfov - Bucureşti).

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:

Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani;

Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).

Administraţia Naţională „APELE ROMANE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

1.3.5 Resurse naturale (regenerabile si neregenerabile)

Resursele regenerabile sunt în general resursele vii (peşti, păduri, de exemplu), care pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate. Resursele regenerabile pot să se refacă şi pot fi folosite pe termen nelimitat dacă sunt folosite raţional. Odată ce resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depăşeşte rata lor naturală de refacere, ele se vor diminua şi în cele din urmă se vor epuiza. Rata care poate fi susţinută de o resursă regenerabilă este determinată de rata de refacere şi de mărimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ solul, apa, vântul, mareele şi radiaţia solară

Fauna piscicolă din Regiunea 8 conţine : caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mica (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

Pe teritoriul Regiunii 8 se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume:

· porumbelul gulerat (Columba palumbus),

· porumbelul de scorbură (Columba oenas),

· turturica (Streptopelia turtur),

· potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),

· guguştiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola),

· ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix),

· raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),

· iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles),

· căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis),

· bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).

În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi şi anume:

· vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate) care tivesc malul lacului;

· vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte specii de nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal) .

· vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum vertiallatum).

Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul Regiunii 8 respectiv precum pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.

O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul Regiunii 8 sunt pădurile care ocupă o suprafaţă de cca. 20421 ha.

Pădurile Regiunii 8 fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau lemn de foc.

Resurse naturale neregenerabile

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei ţării. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei.

În Regiunea 8 se exploatează:

· nisip şi pietriş în zona localităţilor : Clinceni – com. Clinceni, 1 Decembrie - com. 1 Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci – com. Nuci, Copăceni – com. Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti ) – com. Cornetu, Domneşti - com. Domneşti, Dumitrana - com. Măgurele.

· caldură din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni.

· ţiţei şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru, Novaci - Dumitrana – com. Măgurele, Jilava – com. Jilava, Bălăceanca – com. Cernica, Periş - com. Periş.

· ţiţei în zona localităţii: Căldăraru – com. Cernica.

Lunca Argeşului a devenit o sursă semnificativă de materiale de construcţie pentru sectorul de construcţii (Ogrezeni, Malu Spart, Stoeneşti, Găiseni, Grădinari, Novaci, Buda, Dărăşti-Ilfov, Fălăştoaca, Goştinari). Alături de Lunca Argesului, importante prin volumul de nisipuri şi pietrişuri exploate, se detaşează Sabarul (Vidra), Pasărea (Baloteşti) şi Ciorogârla (Clinceni). De asemenea, argilele, marnele, nisipurile şi pietrişurile din orizonturile cuaternare se exploatează de către comunităţile locale sau pentru industria materialelor de construcţie (Pantelimon, Bucureşti). Incidenţa în mediu a acestor exploatări este foarte ridicată, întrucât în foarte mult cazuri capacitatea maximă de exploatare este depăşită, determinând intensificarea proceselor de eroziune, iar poluarea cu pulberi devine un fenomen caracteristic.

Resursele de petrol şi gaze (Popeşti-Leordeni, Bălăceanca, Bragadiru, Bolintin-Vale, Ileana, Jilava, Căţelu etc.) sunt cantonate în depozitele mezozoice (cretacic inferioare) şi neozoice (meoţian-sarmaţian), şi deşi au un caracter disparat, contribuie si la îmbunătăţirea bazei energetice a regiunii, dar şi la poluarea cu hidrocarburi a solului.

Structura geologică, cu alternanţa straturilor cu argile şi marne cu cele de nisipuri şi pietrişuri, permite cantonarea unor volume importante de ape subterane care pot susţine activităţi socio-economice de amploare în cazul în care sunt gestionate corespunzător. Nu trebuie neglijate nici resursele de ape geotermale care pot reprezenta în perspectivă o modalitate de impulsionare a turismului balnear.

1.3.5 Reteaua Natura 2000 la nivelul regiunii 8 Bucuresti – Ilfov

Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate formată din:

- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale şi a Faunei şi Florei Sălbatice) şi

- arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas, SPA) constituite conform Directivei Păsări (Directiva 79/409/CEE referitoare la conservarea păsărilor salbatice).

Scopul Reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european.

Natura 2000 are ca obiective identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legătură dintre acestea, ce fac posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate.

România deţine cea mai mare diversitate biogeografică din Europa comparativ cu ţările UE şi cu celelalte ţări candidate. Este situată în centrul geografic al Europei şi este singura care deţine 5 din cele 11 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE, (conform fig.), iar 2 sunt prezente doar pe teritoriul României (stepică şi pontică):

- alpină 23% din suprafaţa ţării

- continentală 53% din suprafaţa ţării

- panonică 6% din suprafaţa ţării

- pontică 1% din suprafaţa ţării

- stepică 17% din suprafaţa ţării

Natura 2000 recunoaşte faptul că interesele localnicilor trebuie protejate

Selecţia unei zone Natura 2000 înseamnă recunoaşterea importanţei zonei la nivel european, este o sursă de mândrie pentru localnici, dar le poate oferi şi oportunităţi economice semnificative:

- sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitare care urmăresc menţinerea economiei şi a structurii sociale din zonele rurale;

- asigură creşterea diversificării activităţilor economice şi a investiţiilor interne;

- oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a serviciilor locale;

Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se distinge printr-o largă diversitate a habitatelor şi a speciilor de floră şi faună.

La nivelul regiunii, au fost identificate şi înregistrate în baza de date on line Natura 2000 următoarele propuneri de situri Natura 2000:

- situl Lacul Căldăruşani – propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;

- situl Scroviştea - propus ca sit de importanţă comunitară (SCI) de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;

- situl Lacul Snagov - propus ca sit de importanţă comunitară (SCI) de către doamna Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

- situl Lacul Cernica - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către D-na Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

- situl Grădiştea-Dridu - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către Societatea Ornitologică Română.

- situl Parcul Ştirbey - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către doamna Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

În urma procesului de validare organizat la sfârşitul anului 2006, pentru Regiunea 8 au fost validate şi supuse dezbaterii publice situl Scoviştea (SCI) şi situl Grădiştea-Dridu (SPA).

Situl Natura 2000 Scroviştea se suprapune peste aria naturală protejată Scroviştea, declarată prin H.G. nr.792/1990.

Harta – situl Natura 2000 Scroviştea

1.4 Mediul Social-cultural

1.4.1 Aspecte demografice si ocupationale

Organizarea administraţivă a Bucureştiului este următoarea:

Sector

Suprafaţa (Kmp)

Populaţia

Densitatea

Sector 1

70

229238

3274.8

Sector 2

32

360750

11273.4

Sector 3

34

393226

11565.4

Sector 4

34

299414

8806.3

Sector 5

30

282935

8321.6

Sector 6

38

359396

9457.8

TOTAL

238

1924959

8088.0

Organizarea administrativa a Judetului Ilfov este urmatoarea:

Populatia judeţului Ilfov la 01.01.2004 = 270 037 locuitori

In anul 2005 au fost tot 8 orase iar procentul gradului de urbanizare a fost 41,54 %.

Anul 2004

Anul 2005 , 2006

Nr. orase

% locuitori în mediul urban

nr. orase

% locuitori în mediul urban

4

27,13*

8

41.54 %

1.4.2 Ocrotirea sanatatii populatiei

Autoritatea de Sănătate Publica a Municipiului Bucureşti si Autoritatea de Sanatate Publica a Judetului Ilfov reprezintă autoritatile de sănătate publică la nivel local din cadrul Regiunii 8 Bucuresti – Ilfov care au în principal urmatoarele atribuţii:

• evaluează starea de sănătate a populaţiei din teritoriul arondat, identifică principalele probleme de sănătate publică şi alocă prioritar resursele spre intervenţiile cu cel mai mare randament în ameliorarea stării de sanatate;

• evaluează anual strategiile de control selectate prin prisma progresului realizat în ameliorarea stării de sănătate a populaţiei organizează, controlează şi finanţează programele naţionale de sănătate ce se desfaşoara în teritoriul arondat;• exercită atribuţii specifice de inspecţie sanitară de stat prin personalul împuternicit în condiţiile legii;• în colaborare cu Casa de Asigurări de Sănătate coordonează serviciul de ambulanţă, organizează şi coordonează asistenţa medicală în caz de calamităţi, catastrofe şi situaţii deosebite, organizează, conduc, coordonează şi răspund de pregatirea reţelei sanitare pentru apărare şi asistenţă medicală în caz de dezastre, epidemii şi alte situaţii deosebite;

• în colaborare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale organizează activităţi de promovare a sănătăţii şi de educaţie pentru sănătate a populaţiei

Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov este identificarea factorilor de risc care tin de:

- alimentarea cu apă potabilă;

- calitatea aerului ;

- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;

- zgomotul urban;

- habitatul - conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populatională, etc.);

Unităţile sanitare sunt : spitalele, policlinicile şi cabinetele medicale. Ultimele două categorii pot fi atât private cât şi aparţinând statului.

1.4.3. Cultura, educatia si invatamantul

Prima instituţie de invatamânt superior a fost deschisa in 1694 (Academia Sfântul Sava). Bucureştiul are o universitate fondată în anul 1861 care se află lângă Academia de Stiinţe, Libraria de Stat si Teatrul Naţional. Azi există peste 21 de instituţii de invăţământ superior în capitală cu aproape 100.000 de studenţi, Patriarhia bisericii ortodoxe, Academia Română, două biblioteci naţionale, 40 de muzee, 230 de biserici (unele dintre ele, în stil ortodox, datând din secolul al XIX-lea), Opera, Opereta, alte 20 de teatre.

foto - Opera Romana

Palatul Parlamentului, care a fost construit din ordinul dictatorului Ceauşescu între 1984 si 1989, este a doua clădire din lume ca mărime cu cei 265.000 mp ai ei după Pentagon (care are o suprafaţă de 604.000 mp). Din mulţimea de galerii de artă şi muzee este de remarcat Muzeul Satului care a adunat laolaltă arhitectura tradiţionala rurală din toată ţara. Bucureşti are multe lacuri, parcuri şi spaţii deschise, stadioane pentru evenimente sportive.

Muzeul Satului

In vederea educarii copiilor si a constientizarii importantei protejarii mediului inconjurator, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti in colaborare cu Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov au initiat actiuni in cadrul programelor “LUNA CURATENIEI” si “LUNA PADURII”.

1.4.4. Turismul

In regiunea 8 Bucureşti-Ilfov există, pe langă agrementul (în special de week-end) zonal şi potenţial turistic. Pot fi vizitate mânăstiri, biserici, vechi palate, amplasate de cele mai multe ori în zonele naturale din teritoriu. Zonele de agrement din judeţul Ilfov reprezintă cca. 3000 ha şi au o mare importanţă ecologică.

Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone. Cuprinde lacul şi pădurea Snagov, la care se adaugă mânăstirea cu acelaşi nume, situată pe o insulă în mijlocul lacului.

Complexul Mogoşoaia se află la sud de Bucureşti şi cuprinde lacul, parcul amenajat pe o suprafaţă de 20 ha şi Palatul Mogoşoaia, ridicat în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt expuse opere de artă brâncovenească, sculptură în piatră şi lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, ţesături, manuscrise şi cărţi. Complexul constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Cernica. Lacul ocupă o suprafaţă de 360 ha şi a fost amenajat turistic, iar pădurea adăposteşte o rezervaţie cinegetică.

Zona turistică Căldăruşani, aflată la nord de Bucureşti, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Căldăruşani.

Alte obiective: mânăstirea Pasărea, zona turistică Vlăsia, lacul Scroviştea, zona Ciocăneşti Buftea.

Dintre obiectivele turistice se pot enumera:

· Lacul Mogoşoaia

· Lacul Pantelimon

· Lacul şi pădurea Căldăruşani

Mănăstirea Căldăruşani(foto)

·

Mănăstirea Cernica(foto)

· Mănăstirea Snagov

· Muzeul de artă brâncovenească (Palatul Mogoşoaia)

· Pădurea Băneasa

· Pădurea Râioasa

· Pădurea şi lacul Cernica

·

Manastirea Snagov(foto)

· Pădurea şi lacul Snagov

· Palatul Mogoşoaia.

Tot aici se poate practica şi turism ştiinţific, fiind folosit din ce în ce mai frecvent de către cetăţeni din străinătate.

Practicarea turismului în imediata învecinare cu capitala ţării poate constitui şi o sursă suplimentară de venituri pentru populaţia din mediul rural şi pentru administraţia publică locală. Nepunerea în valoare a acestor zone turistice duce în timp la degradarea lor.

Impactul turismului asupra mediului

Zonele naturale din jurul Municipiului Bucureşti reprezintă un loc de odihnă, în special la sfârşit de săptamână, pentru locuitorii acestui oraş. Zonele naturale au avut de suferit, deoarece in urma turismului de week-end raman :

· depozite necontrolate de deşeuri

· vetre de foc (mici zone arse care au contribuit la grătare)

· inscripţionări pe arborii seculari (chiar dacă sunt protejaţi de lege) ;

· vegetaţie distrusă datorită încercărilor de a parca autoturismele în pădure.

1.4.5 Mass-media

Multa lume spune ca mass-media reprezinta a patra putere in stat. Sistemul de valori pe care mass-media afirma ca le promoveaza sunt: dreptul la informare a publicului, libertate de informare, si accesul la informatie. Rolul ei educativ in constituirea unor societati democratice si a societatii civile in apararea drepturilor cetateanului, lupta impotriva abuzurilor puterii si a coruptiei. Aflarea adevarului si promovarea dreptatii, sunt atribute obligatorii, definitorii ale mass-media.

Pe de alta parte tot mass-media poate da nastere unor produse culturale lipsite de valoare, fiind un puternic mijloc de manipulare a maselor si de distrugere treptata a perosnalitatii individului.

In Regiunea 8 si mai ales in Municipiul Bucuresti, capitala tarii, fenomenul mass - media este intens si foarte bine reprezentat.

1.5 Mediul economic

1.5.1 Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare

NUMĂRUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE PE CLASE DE MĂRIME

SI FORME DE PROPRIETATE, ÎN ANUL 2004

Total

Micro

Mici

Mijlocii

Mari

A

1

2

3

4

5

Total

87468

77754

7579

1760

375

Proprietate majoritară de stat

265

39

54

106

66

Proprietate majoritară privată

87203

77715

7525

1654

309

NUMĂRUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE

PE CLASE DE MĂRIME ŞI FORME JURIDICE, IN ANUL 2004

Total

Micro

Mici

Mijlocii

Mari

A

1

2

3

4

5

Total

87468

77754

7579

1760

375

Regii autonome

48

2

6

29

11

Societăţi pe acţiuni

3319

1577

929

578

235

Societăţi cu răspundere limitată

83964

76121

6614

1106

123

Societăţi cooperatiste

115

50

27

35

3

Alte tipuri de societăţi necooperatiste

21

4

3

11

3

Pe teritoriul judeţului Ilfov îşi desfăşurau activitatea, la sfârşitul anului 2006, 5673 agenţi economici care desfăşoară activităţi, dintre cele mai diverse: comerţ – inclusiv comerţ prin internet, prestari servicii de alimentaţie publică, prestări servicii industriale, construcţii şi reparaţii în construcţii, industriale (producţii de materiale textile, prelucrare metale, metalurgia metalelor neferoase, prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii, prelucrarea peilor şi de încălţăminte, prelucrarea cauciucului şi producţia de anvelope, producţia de betoane şi mortare), cercetare aplicativă, învăţământ inclusiv învăţământ la distanţa, medicale, farmaceutice, transporturi rutiere, transporturi pe calea ferata, transporturi aeriene, specifice profilului militar, de pază şi ordine publică, agricole şi specifice sectorului agricol, de creştere: a păsărilor, a porcinelor, a bovinelor, extracţia petrolului, extracţia de gaze naturale, extracţia de ape geotermale. Cele mai multe activităţi sunt localizate în oraşul Buftea, urmat de oraşele Voluntari, Otopeni. Cele mai putine activităţi sunt localizate în localitatile Darasti, Ganeasa, Nuci.

1.5.2 Infrastructura : transport, telecomunicatii, retele de apa potabila / uzata, distributie /alimentare gaze, energie termica si electrica

Concentrarea industrial - urbană a regiunii 8 Bucuresti-Ilfov cu larga sa diversitate de activităti antropice prezintă avantaje si dezavantaje. Dezavantaje generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităti,dar si avantaje clare ca urmare a dezvoltarii economice.

Municipiul Bucureşti, principala aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, este alimentat cu apă în sistem centralizat prin cele două staţii de tratare : Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş.

Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro) din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi folosinţe consumatoare de apa este cel mai ridicat

În cadrul sectorului zootehnic, pe teritoriul bazinelor hidrografice, administrate de SGA Ilfov, există numeroase complexe zootehnice, care au o importanţă deosebită atât din punct de vedere al gospodăririi cantitative, cât mai ales din punct de vedere al gospodăririi calitative a apelor.

Sistemul de canalizare orăşenească a municipiului Bucureşti este realizat ca un sistem unitar asigurând colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa.

Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea Administraţiei Naţionale APELE ROMANE.

În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a râului Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov.

În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa , în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina.

În b.h. Argeş, localităţile cu reţele de canalizare realizate parţial sunt: Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, şi Măgurele.

În b.h. Ialomiţa dispun de reţele de canalizare parţiale numai localităţile Baloteşti şi Snagov.

În regiunea 8 Bucureşti-Ilfov creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut ca pe reţeaua rutiera sa existe fluxuri importante de vehicule. Reţeaua de autostrăzi, drumuri europene şi drumuri naţionale, ce porneşte de pe teritoriul judeţului, asigură legături rapide şi importante către toate colţurile ţării, şi nu numai.

Consumul brut de energie

Nr. crt.

Cantitatea de energie electrică vândută ( MWh)

AN 2002

AN 2003

AN 2004

AN 2005

AN 2006

1

634.388

662.811

675.171

689.815

649.325

Municipiul Bucuresti - Accesul populaţiei la servicii :

2004

A

1

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârşitul

anului ) – km

2185

Apă potabilă distribuită - mil.m.c

199

din care: pentru uz casnic

101

din total: consumatorilor cu apometre

173

Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %-

87.0

2004

A

1

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale

(la sfârşitul anului)- km

1875

Gaze distribuite - mil.m.c.

1714

din care: pentru uz casnic

406

2004

A

1

Energie termică distribuită -mii G.cal.

5967

din care: pentru uz casnic

5261

2004

A

1

Lungimea străzilor orăşeneşti -km

1821

din care:

- modernizate

839

2004

A

1

Lungimea drumurilor publice - km

90

din care :

- modernizate

88

Din total drumuri publice:

- autostrăzi şi drumuri naţionale

90

Densitatea drumurilor publice la 100 km.p. (raportată la suprafaţa capitalei)

37.8

Din Datele furnizate de Direcţia Generala de Staţistica, evoluţia consumului de energie termica se prezintă astfel :

1990

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Energie termica distribuita (mii Gcal)

9421

8354

8057

9549

8362

8275

7766

Din care pentru uz casnic

5933

6173

6776

7895

7280

7154

6777

2. Managementul mediului in Bucuresti

2.1 Calitatea atmosferei

Poluarea aerului in regiunea 8 Bucuresti-Ilfov are un caracter specific datorită, in primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum si o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate insă pe întreg teritoriul regiunii.

Surse de poluare a aerului

Concentrarea industrial - urbană a regiunii 8 Bucuresti-Ilfov cu larga sa diversitate de activităti antropice prezintă dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităti.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in câteva mari categorii principale, astfel:

Obiective industriale

Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe si cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

Traficul Auto

Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi si grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi in mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi in mai multe categorii :

· gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

· pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru

· componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.

· compuşi organici volatili : benzen, butadiena.

Prin arderea completă a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar rezulta următoarele substanţe principale:

· vapori de apă = 13 % ;

· bioxid de carbon = 13 % ;

· azot = 74 %

In realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.

La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

Şantiere de construcţie şi betoniere

Ponderea activităţilor de construcţii a crescut foarte mult, şantierele şi betonierele rămănand surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermice

CET-urile reprezintă surse majore de poluare a aerului, prin modul de

funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă. Instalaţiile de retinere a principalilor poluanţi chimici, NOx si SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate.

Surse difuze de combustie

Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lîngă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de poluanti deloc neglijabile care se dispersează exact in zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.

Combustia neautorizată, în aer liber, a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deseuri stradale, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă in funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului in regiunea 8 Bucureşti -Ilfov, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului in regiunea 8 Bucureşti -Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind : SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate in timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :

- staţie de fond regională – Baloteşti;

- staţie de fond suburbană – Măgurele;

- staţie de fond urbană – Crângaşi (APM Bucureşti);

- 2 staţii de trafic – Şos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;

- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din

· 3 panouri de afişaj – Piaţa Universităţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

· 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.

Poluarea aerului ambiental cu SO2

Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, au fost:

Emisii anuale de SO2

An / Emisii anuale de SO2 (t/an)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

1244,88

1270,478

1607,70

7778,941

Municipiul Bucureşti

28906

41483

31886

104097

25452

29382

9626

TOTAL

-

-

-

105341,88

26722,478

30989,70

17404,941

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx)

Principalele emisii de NO2 evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:

Emisii anuale de Nox

An / Emisii anuale de NO2 (t/an)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

1244,88

1270.478

1607,70

7778,941

Municipiul Bucureşti

21301

22516

25405

44063

14173

12873

11304

TOTAL

-

-

-

45307.88

15443.478

14480.70

19082.941

Emisii anuale de amoniac (NH3)

Emisii anuale de NH3

An / Emisii anuale de NH3 (t/an)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

556,43

293.25

145,55

1195,63605

Municipiul Bucureşti

30,5

38,7

40,2

56,83

32,7

29

33.7

TOTAL

-

-

-

613.26

325.95

174.55

1229.33605

Emisiile de COV Nemetanici

Emisii anuale de COV

An / Emisii anuale de COV (t/an)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

165,44

310,08

410,78

11731,697

Municipiul Bucureşti

4520

4955

5526

68427

50053

27772

16071

TOTAL

-

-

-

68592.44

50363.08

28182.78

27802.697

Pulberi in suspensie (PM 10 si PM2,5 )

Emisii anuale de Pulberi totale

An / Emisii anuale de pulberi (t/an)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

502

Nu exista date

Nu exista date

Municipiul Bucureşti

2676

2720

2880

2647,7

977

879.9

583.6

TOTAL

-

-

-

-

1479

-

-

Emisii anuale de Pulberi PM10

An / Emisii anuale de pulberi(t/an)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Municipiul Bucureşti

899

912

952

1591

502

570

254

TOTAL

-

-

-

-

-

-

-

Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimica O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogenă  intensă din a două jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon  la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii  ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).

Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru  sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniţi din surse antropice.

Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:

- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);

- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;

- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;

- utilizarea solvenţilor organici.

Judeţ

Loca-

litate

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Număr zile depăşire valoare ţintă

Obs.

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

O3- medie 8 h

8507

13.2

0

Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

O3- medie 8 h

8345

24.8

0

Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

O3- medie 8 h

7604

32.7

0

Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

O3- medie 8 h

8103

35.8

0

Ilfov

Baloteşti

Baloteşti

Fond regional

O3- medie 8 h

7993

52.4

8

Ilfov

Măgurele

Măgurele

Fond suburban

O3- medie 8 h

8707

24

2

Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

O3- medie 8 h

8586

45.9

0

Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

O3- medie 8 h

8542

42.8

0

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 ). În anul 2006 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) în data de 24 mai, timp de 2 ore consecutiv, valoarea maximă inregistrată fiind de 189 µg/m3 la staţia Baloteşti. Pentru acest poluant nu este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la niciuna din staţii nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.

mediile anuale ale concetratiilor de ozon

0

10

20

30

40

50

60

70

Cercul

Militar

Mihai BravuTitanDrumul

Taberei

BaloteştiMăgureleLacul MoriiBerceni

2004

2005

2006

Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţii

Calitatea aerului ambiental - metale grele

Judeţ

Loca-

litate

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)

Obs.

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

Pb- medie anuală

287

0.05829

0

Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

Pb- medie anuală

297

0.08155

0

Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

Pb- medie anuală

312

0.10798

0

Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

Pb- medie anuală

297

0.05635

0

Ilfov

Baloteşti

Baloteşti

Fond regional

Pb- medie anuală

237

0.02057

0

Ilfov

Măgurele

Măgurele

Fond suburban

Pb- medie anuală

316

0.05626

0

Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

Pb- medie anuală

308

0.05209

0

Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

Pb- medie anuală

313

0.07528

0

În anul 2006 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3)

Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)

Judeţ

Loca-

litate

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)

Obs.

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

PM10

325

59

44

Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

PM10

335

62

50.44776

Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

PM10

336

59

39.88095

Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

PM10

311

56

40.19293

Ilfov

Baloteşti

Baloteşti

Fond regional

PM10

267

35

8.2397

Ilfov

Măgurele

Măgurele

Fond suburban

PM10

333

51

30.33033

Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

PM10

311

53

36.65595

Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

PM10

338

51

31.36095

Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.

Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare in ceea ce priveşte poluarea cu pulberi in suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentraţiile de pulberi:

· Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum si întreţinerea permanentă a acestora;

· Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor de noxe

· Întreţinerea corespunzătoare a spatiilor verzi si a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.

· O mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât si eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

2.2 Calitatea apelor de suprafata si subterane

Starea Apelor de Suprafaţă

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002 - pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă. Conform acestuia limitele corespunzatoare clasei a II-a de calitate „corespund valorilor ţintă (obiective de referinţă) şi reflectă condiţia de calitate pentru protecţia ecosistemelor acvatice”, iar pentru clasele III-IV, valorile limita „reflectă ponderea influenţei antropice”.

În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele hidrografice ARGEŞ, IALOMIŢA şi MOSTIŞTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti monitorizează calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2).

Bazinul Hidrografic ARGEŞ

Calitatea apei Râului ARGEŞ, în cele 3 secţiuni monitorizate se poate caracteriza pentru anul 2006 astfel:

· secţiunea AMONTE PRIZA CRIVINA (captarea apei brute pentru tratare în vederea potabilizării) - monitorizare lunară.

Clasa generală de calitate din punct de vedere chimic a III-a. Încărcarea organică a apei este moderată, mai ridicată în perioada anotimpului cald. Fenolii au înregistrat valori foarte ridicate în campaniile de primavară când se intensifică procesele de descompunere.

Din punct de vedere biologic aceasta secţiune se încadrează în clasa

a III-a de calitate, indicele de saprobitate variind între 1,89 – 2,47. Cea mai bine reprezentată grupare fitoplanctonică a fost Bacillariophyta cu reprezentanţi dominanţi numeric în toate campaniile de recoltare (Melosira granulata), cu excepţia lunii iunie când devine dominantă grupa Cryptophyta. La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit puţine specii reprezenta-te printr-un număr redus de indivizi, indicele de saprobitate înregistrând valori corespunzătoare clasei III de calitate rămânând totuşi dominante speciile caracteris-tice zonei β-mezosaprobe, apa semicurată cu bună capacitate de autoepurare - stare ecologică moderată.

- secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE în LACUL MORII: stare ecologică bună - clasa II-a de calitate. Această secţiune a fost monitorizată în 2006 în cadrul programului Zone vulnerabile şi Substanţe organice. Indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţilor s-au încadrat în clasa a II a de calitate, valori uşor mai ridicate înregistrându-se în cazul fosforului total.

- secţiunea POST HIDROMETRIC BUDEŞTI (amonte de confluenţa cu Dâmboviţa): clasa III de calitate. Indicatorii se încadrează în clasele I şi III cu excepţia, fosforului total, Fe, Mn şi fenoli care înregistrează valori mai ridicate corespunzătoare clasei IV de calitate.

Analiza biologică a evidenţiat atât la nivelul fitoplactonului cât şi a microfitobento-sului grupa dominantă Bacyllariophyta în toate campaniile de recoltare, indicele de saprobitate mediu 2,08, încadrând secţiunea în clasa II-a de calitate.

Râului DAMBOVIŢA,in 2006, a fost monitorizat în cele 5 secţiuni de recoltare pentru indicatori din categoria regimului de oxigen si nutrienti. Rezultatele analizelor au evidenţiat următoarele: clasa generală de calitate din punct de vedere chimic a II-a. Încărcarea organică a apei este moderată

Calitatea apei râului COLENTINA: a fost monitorizată pe o singură secţiune –Colacu - în programul pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic - III. Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate.

Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie, indicele de saprobitate (2,02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate, pentru că, în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus, cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august)

Ilfov - amonte confluenţa Dâmboviţa: clasa III de calitate. Din punct de vedere chimic indicatorii de calitate monitorizaţi s-au încadrat în clasele I-II de calitate cu excepţia Fe şi Mn (clasa III de calitate) şi fenoli care au înregistrat în campania lunii octombrie valoare corespunzătoare clasei V de calitate. Biologic, populaţia algală este dominată atât la nivelul planctonului cât şi a bentosului de diatomee cu un grad de curăţenie de 97,3 % în martie şi cu tendinţa de scădere în timpul verii. Macrozoobentosul este dominat de oligochete în proporţie de 97 % însă este slab reprezentat numeric.

Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate - stare ecologică slabă.

Starea lacurilor (naturale şi artificiale)

Bazinul Hidrografic ARGEŞ

râul Colentina monitorizat în 5 acumulări aflate în salba pe curs:

- acumularea Buftea – judeţul Ilfov

- acumularea Buciumeni – judeţul Ilfov

- acumularea Fundeni – Bucureşti

- acumularea Cernica – judeţul Ilfov

Valea Pasărea: cu 4 acumulări

- acumularea Tunari I – judeţul Ilfov

- acumularea Cozieni – judeţul Ilfov

- acumularea Brăneşti III – judeţul Ilfov

- acumularea Fundeni I – judeţul Ilfov

Pe râul Argeş:

- acumularea Ogrezeni

Pe râul Damboviţa:

- Lacul Morii

Valea Şindriliţa:

- acumularea Piteasca III – judeţul Ilfov

Crevedia :

- acumularea Crevedia VII – judeţul Dâmboviţa

Valea Saulei

- Balta Roşia – judeţul Ilfov

Bazinul Hidrografic Mostiştea :

- acumularea Petrăchioaia – judeţul Ilfov

Bazinul Hidrografic Ialomiţa

Lac Snagov : cu 3 secţiuni de monitorizare:

– Antena Tâncăbeşti – judeţul Ilfov

– Complex Pacea – judeţul Ilfov

– Şant Floreşti – judeţul Ilfov

Lac Căldăruşani: cu 4 secţiuni de monitorizare:

– coada Cociovaliştea – judeţul Ilfov

– coada Vlăsia – judeţul Ilfov

– A.G.V.P.S. – judeţul Ilfov

– Ponton I.M.H. – judeţul Ilfov

Calitatea apei râului SNAGOV, a fost urmarită în secţiunea Niculeşti: monitorizare lunară pentru nutrienţi şi regimul oxigenului. Ambele categorii de indicatori au înregistrat valori în limitele clasei III de calitate, cu încărcare organică mai ridicată în perioada mai-septembrie în timp ce nutrienţii cresc spre sfarşitul anului.

Cernica: clasa generală III. Încărcarea în nutrienţi scade comparativ cu acumularea anterioară (clasa II), însă fosforul încă păstrează valori ridicate în campaniile de vara. Valori mai ridicate se întâlnesc în cazul Mn şi fenolilor, care înregistrează valori maxime în cursul lui august. Î