BUCURE{TIUL ISSN 4133 - 1234 - OAR Bucuresti · de \n`l]ime de P+14 la intersec]ia cu Str. Sahighian. Parcul din S.2 este concesionat, dar pån` \n acest moment aici nu s-a intervenit

$Page 1: BUCURE{TIUL ISSN 4133 - 1234 - OAR Bucuresti · de \n`l]ime de P+14 la intersec]ia cu Str. Sahighian. Parcul din S.2 este concesionat, dar pån` \n acest moment aici nu s-a intervenit$
#48 noiembrie - decembrie 2013

ARHITEC}II {IBUCURE{TIUL IS

SN 4

133

- 12

34

BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMÂNIA

Premiile BATRA I Changing the Face 2013 I Urban Intervention Award Berlin

C4_C1_C2_C3.qxp 1/30/14 6:22 PM Page 6

C4_C1_C2_C3.qxp 1/30/14 6:22 PM Page 7

www.oar-bucure[ti.ro 3

Pe

cop

ert`

: Cas

a P

. Pro

iect

: DE

3. C

å[ti

g`t

or

al P

rem

iilo

r B

AT

RA

, Cat

ego

ria

“Arh

itec

tura

Lo

cuin

]ei”

. Fo

to: ©

DE

3

Conducerea Ordinului Arhitec]ilorBucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sade a promova transparen]a \n ceea ceprive[te activit`]ile [i deciziile sale. |n consecin]`, buletinul „Arhitec]ii [iBucure[tiul”, distribuit gratuit tuturor membrilor filialei, va \ncerca s` prezintemai elocvent toate activit`]ile Ordinului [iproblemele cu care acesta se confrunt`.Buletinul „Arhitec]ii [i Bucure[tiul” poate fidesc`rcat în format .pdf de pe site-ul ofi-cial al Ordinului accesând adresa: www.oar-bucuresti.ro

Pentru o mai bun` comunicare cu to]imembrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` vèxprima]i opiniile legate de activitateaOAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s`reprezinte priorit`]ile de ac]iune aleorganiza]iei noastre.

Am dori, de asemenea, s` ne indica]isubiectele pe care s` le abord`m \nnumerele viitoare ale Buletinului „Arhitec]ii [i Bucure[tiul”.V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsuriledumneavoastr`!

Editor: igloo media

Bord editorial:Bruno Andre[oiu

Adrian Cioc`zanu

Redactori:Reka }ugui

Viorica Buic`

Grafic`:C`t`lin Artenie

DTP & procesare imagine:Cristian David

Corectur`:Andreea Amzoiu

Adres`:str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti,

tel. 313.41.18, [email protected]

Filiala Bucure[ti OARPre[edinte arh. Mircea Ochinciuc

Colegiul directorarh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu,

arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu,

arh. Emil Iv`nescu

Adres`:str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti,

tel. 303.92.26

www.oar-bucuresti.ro

Stima]i colegi,

AGENDA OAR

• Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti 04• Cånd Comisia de Disciplin` „ap`r`” arhitec]ii… 11• Colegiul Director. Concursul pentru noul sediu al

filialei teritoriale Bucure[ti 12

EVENIMENTE INTERNE

• Clujul a devenit pentru trei zile capitala

arhitecturii transilv`nene 16• Historia X 20• Arhitectura contemporan` norvegian` #7 22• “Glimpses of Infinite Symmetry”. Vlad }enu 23• Retrofix la Solar Decathlon Europe 2014 24

EVENIMENTE EXTERNE

• Rezultatele Changing the Face 2013 26• Urban Intervention Award Berlin 2013 28

PUBLICA}II

• Istorie urban`. Lotizarea [i Parcul Ioanid

din Bucure[ti \n context european 30• Por]i din Bra[ov 30

SU

MA

R

3-sumar.qxp 1/30/14 6:20 PM Page 3

4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #48

ag

en

da

OA

R

{edin]ele Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriuluia Prim`riei Municipiului Bucure[ti

{edin]a Comisiei de Amenajarea Teritoriului [i Urbanism aPrim`riei Municipiului Bucure[ti din data de 27 noiembrie 2013.Pre[edintele Comisiei: Sorin Gabrea. Membri: Doina Bubulete,Casandra Ro[u, Bogdan Bogoescu, Vlad Cavarnali, ConstantinEnache, Tiberiu Florescu, Dan Marin, Dan {erban, Dorin {tefan.Servicii Re]ele – ing. Andrei Zaharescu. Expert din parteaprim`riei [i referent – arh. Stelian Constantinescu. A fostprezent la discu]ii [i arhitectul-[ef al Capitalei, dl GheorgheP`tra[cu. Au fost analizate [i supuse aviz`rii Comisiei urm`toarele documenta]ii:

1. PUZ Bd. M`r`[ti nr. 26, S.1 / INI}IATOR FEDERA}IAROMÅN~ DE RUGBY, ELABORATOR SC URBE 2000 SRL, URB. RUR. CONSTANTIN ENACHE, aviz de oportunitateProiectul a mai fost prezentat \n regim de documenta]ie pentru con-

sultare; s-a revenit ]inåndu-se cont de recomand`rile f`cute, dar [i

de situa]ia real` pe care beneficiarul, Federa]ia Romån` de Rugby,

[i proiectantul au \ntåmpinat-o la fa]a locului, dat fiind faptul c` zona

a evoluat \n ultimii ani. Pe teritoriul de cca 3,7 ha, care cuprinde

baza sportiv` propriu-zis`, ca [i \mprejurimile imediate, se \ntålnesc

dou` realit`]i cu func]iuni diferite – cea de zon` protejat` 74

(Agronomiei), dar [i cea de V1B, exprimånd zonele verzi care pot

primi func]iuni publice. Indicatorii care pot fi accepta]i, dup` calcu-

larea lor diferen]iat`, sunt de CUT – 25, POT 1 [i \n`l]ime maxim`,

30 m. Se inten]ioneaz` construirea unui centru sportiv de excelen]`

al Federa]iei Romåne de Rugby, ceea ce presupune construirea unui

corp nou de cl`dire, dar [i completarea dot`rilor existente cu ves-

tiare, s`li de sport, mini-hotel, centru medical, teren de tenis, c`min

pentru sportivi. |n`l]imea va cre[te c`tre Bd. M`r`[ti, dar numai

pån` la 18 m, echivalentul unui volum P+3. Centrul medical va avea

numai dou` etaje [i va atinge numai 8,5 m \n`l]ime. Unul dintre

punctele importante ale proiectului ]inte[te deschidere incintei c`tre

spa]iile publice, \n principal prin desfiin]area gardului spre Bd.

M`r`[ti. Vor suferi modific`ri [i carosabilul, [i zona pietonal`, cu

scopul de a se \nfiin]a o pia]` urban` de cca 1 200 mp. Se mai

dore[te ca zona de parcare (cca. 4 700 mp) necesar` desf`[ur`rii

competi]iilor s` devin`, atunci cånd este pauz` sportiv`, una de

parcare public`.

Constantin Enache face urm`toarele observa]ii: proiectul, prezentat

anterior pentru consultare de c`tre arh. Adrian Spirescu, are deja

studiu de fezabilitate; inten]ia de a folosi spa]iul din spatele tribu-

nelor, acum unul aproape rezidual, este pozitiv`, dat find faptul c`

se includ \n zona de folosin]` public` peste 3 700 mp, motiv pentru

care a fost recomandat` modificarea formei carosabilului.

Sorin Gabrea este de p`rere c` \n documenta]ie trebuie inclus ca

reglementare [i spa]iul din jurul Bisericii Ca[in: „\ntreaga zon` tre-

buie s` fie \ncheiat`, rotunjit`.”

Bogdan Bogoescu crede c`, pentru a nu se altera coeren]a propune-

rii, trebuie privit` cu aten]ie [i zona Arcului de Triumf, dar [i ca, din

acela[i motiv, ar fi util de notat [i de luat \n considerare cel pu]in ce

se va \ntåmpla spre partea de N a complexului. |n ceea ce prive[te

zona din spatele tribunei, care tebuie redat` ora[ului, domnia-sa este

Continu`m informarea membrilorOAR asupra [edin]elor de avizares`pt`mânale ale Comisiei Tehnicede Urbanism [i Amenajare aTeritoriului.Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse\n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[,caracterul lor problematic [i specificitatea local`. {edin]eleComisiei sunt consemnate dedomnul Constantin Hostiuc.

4-13_agenda_oar.qxp 1/30/14 6:17 PM Page 4

www.oar-bucure[ti.ro I 5

de p`rere c` situa]ia este foarte complicat` datorit` prezen]ei tram-

vaiului, astfel \ncåt aici ar merita f`cut` o analiz` mai atent`.

Dan Marin cere ca diferitele \n`l]imi ale viitoarelor cl`diri s` nu mai

fie prezentate \n etaje sau niveluri, ci \n metri efectivi; este de

p`rere c`, dat` fiind situarea [i vecin`t`]ile, zona trebuie plantat`

intens, mai ales c` \n acest moment imaginea care se ofer`

trec`torilor este una spart` [i haotic`.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „|n condi]iile numite – studiu de design

pentru \ntreaga zon`, aten]ie la solu]ionarea \ntregului ansamblu,

limitat de Biserica Ca[in [i de Arcul de Triumf, aten]ie la calitatea

spa]iului public viitor [i la elementul natural plantat, studierea atent`

a spatelui tribunei dinspre linia de tramvai – propunem avizarea

favorabil`.”

2. PUZ Bdul Basarabia nr. 169-171, S.2 / INI}IATOR SC NOCPANORAMIC SRL, SC STITEH SA, ELABORATOR M DESIGNARHITECTUR~ {I URBANISM SRL, aviz de oportunitatePUZ aferent acestei zone – Parcul Sticlarilor/Bd. Basarabia – e expi-

rat. Zona a evoluat, iar proprietatea ini]ial` care a generat documen-

ta]ia s-a fragmentat. Se solicit` punctul de vedere al Comisiei, \n

condi]iile \n care pe unele zone de tip V din acest loc s-au construit

deja case – cum poate fi definit` o zon` reziden]iala \n limitele

indicativului M2? Se dore[te construirea unui ansamblu de locuin]e

pentru care ar fi nevoie de atingerea unui CUT de 3,6, cu un maxim

de \n`l]ime de P+14 la intersec]ia cu Str. Sahighian. Parcul din S.2

este concesionat, dar pån` \n acest moment aici nu s-a intervenit

deloc, iar un document emis de Cìle Ferate precizeaz` c` „nu

exist` interes pentru capul de linie aflat \n aceast` zon`”, cu toate

c` \ntregul areal este \ntr-o permanent` schimbare. CUT vechi

ob]inut, de 4, a fost sc`zut [i au mai fost sc`zute [i \n`l]imile

cl`dirilor propuse.

Sorin Gabrea ar dori s` [tie \n ce scop este cerut` concesionarea

terenului – se r`spunde c` s-ar dori restaurarea \ntregii zone conce-

sionate, pentru c` aceasta ar spori omogenitatea, atractivitatea

zonei [i a propunerii, punerea ei \n valoare.

Andrei Zaharescu dore[te s` precizeze c` \n condi]iile \n care gara

va fi p`strat`, va fi necesar [i un pod \n debleu. Ar dori s` [tie cum

va ]ine cont proiectul de aceast` realitate.

Constantin Enache observ` c` \n general indicatorii urbanistici sunt

egali \n tot ora[ul, pentru zone cu o astfel de intensitate [i este de

p`rere c` a permite apari]ia unui CUT de 3,6 \n centrul Sectorului 3

ar fi o eroare; o astfel de \nc`rcare ar fi posibil de acceptat numai \n

marginea parcului. Gara este util de p`strat poate \n vederea inclu-

derii ei \ntr-un viitor trafic regional.

Vlad Cavarnali: „Calea Ferat` este aici la nivel. O platform` inter-

modal` ar fi de mare folos. Un CUT mare ar putea intra \n discu]ie \n

condi]iile \n care se rezolv` [i problema transportului public.”

Andrei Zaharescu este, totu[i, de p`rere c` „este foarte oneros s`

dubl`m linia de tramvai sau pe cea de tren cu aceea de Metrou, [i

atunci ar fi preferabil s` se fac` aici un nod intermodal. Nu putem [i

nici nu e bine s` facem dou` tunele paralele.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` propun s` includem \n perimetrul de

studiu [i Parcul Morarilor, ca posibil argument pentru un CUT mai

ridicat. Reglement`rile legate de transport cred c` ar trebui s` le

p`str`m pentru PUG. Ar fi bine ca aici s` fie creat [i un coridor

verde. |n aceste condi]ii, propunem avizarea favorabil`.”

3. PUZ Str. Dimitrie Onciu nr. 1-3, S.2 / INI}IATOR DUSU NICO-LAE, ELABORATOR SC MCF CONSTRUCT, INSTAL SRL URB.RUR. ADRIAN PANAIT, aviz de oportunitateArealul care con]ine propunerea este situat la intersec]ia str.

Dimitrie Onciul cu Str. Olari – Foi[orul de Foc se afl` \n apropiere.

Terenul, liber de construc]ii \n acest moment, a func]ionat pe mai

multe regulamente – unele p`r]i ale sale ]in de ZP 7 (POT 65, CUT

maxim 4), \n timp ce altele sunt de resortul PUZ S2. Comisia de

Monumente a fost de acord cu solu]ia prezentat`. Dan Marin cere

s` fie prezentat avizul ob]inut la Ministerul Culturii, cerere care nu a

putut fi satisf`cut` de prezentator. Casandra Ro[u, pe de alt` parte,

ar dori s` [tie cum anume terenul este acum viran, cåt` vreme \n

anul 2000 pe el figurau case construite – se r`spunde c` \ntre timp

a fost ob]inut` o autoriza]ie de desfiin]are pentru acele case, care

nu aveau valoare istoric`.

Dan Marin ar dori s` [tie dac`, \n condi]iile \n care [i vecinii \mpru-

mut` acela[i tip de ocupare ori de construire, zona se va putea

dezvolta urban [i omogen.

Vlad Cavarnali: „Solu]ia pe care o prezenta]i, personal nu m`

convinge. Prezenta]i-ne o motivare mai consistent`, poate bazat` pe

analiza tipologic` a parcelelor.”

Sorin Gabrea: „V-am ruga s` ne prezenta]i [i un studiu istoric, care

ar putea s` v` sus]in` cumva inten]ia.”

Constantin Enache: „Locul este foarte delicat [i cred c` are nevoie

de o analiz` urban` mai detaliat`, poate chiar de o machet` la scara

1:500. Trebuie foarte bine l`murit cum se va contura, \n cele din

urm`, bulevardul.”

Dan {erban ar dori s` [tie cum va ar`ta [i spatele cl`dirii – se



ag

en

da

OA

R

care va func]iona \n cadrul propunerii – se r`spunde ca ar fi vorba de

prezen]a permanent` a unui num`r de cca. 70-80 de ma[ini, de

tipuri diferite.

Tiberiu Florescu cere un bilan] al proiectului – se apreciaz` c` vor fi

minim 30% locuin]e, \n timp ce restul va fi ocupat de birouri [i ser-

vicii. Andrei Zaharescu se intereseaz` de retragerea rampei fa]` de

front – se r`spunde c` aceasta m`soar` 5 m.

Dorin {tefan observ`, totu[i, c` propunerea are un grad sporit de

dificultate, \ntrucåt frontul la Str. Måntuleasa este discontinuu, \n

timp ce cl`dirile au cur]i \ntre ele.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Perimetrul de studiu s` prind` \ntregul tri-

unghi. Este nevoie de studiu istoric, care s` arate clar care sunt con-

strångerile pentru loc [i cele urbanistice; vor fi aduse volumetrii,

imagini, propuneri pentru intersec]ia Måntuleasa-Paleologu. Mai stu-

dia]i \n`l]imea propus`, care pentru moment, \n condi]iile date, pare

excesiv`. |n aceste condi]ii, aviz`m studiul favorabil.”

5. PUZ Str. Jandarmeriei nr. 2G, S.1 / INI}IATOR TEODOR BOG-DAN, ENACHE ANDREEA, ELABORATOR BIA ENACHE LUCIAN,ARH. ENACHE LUCIAN, aviz de oportunitateDocumenta]ia a mai fost avizat` [i aprobat`, \ns` a fost abandonat`,

dintr-un dublu motiv: s-a ajuns la un blocaj pentru partea de

circula]ii, pentru c` zona este \n continu` schimbare, iar profilul dru-

mului nu este cunoscut; 2. cadastrul nu era \n regul`, \n sensul \n

care pentru aceea[i parcela existau dou` propuneri care aveau

nepotriviri \ntre ele. Din acest motiv, \n acest moment \ntreaga zon`

este supus` unei verific`ri cadastrale. Zona este acum acoperit` de

mai multe UTR-uri, iar propriet`]ile sunt separate de circula]ii, dar

este nevoie ca volumetriile [i func]iunile s` fie reconfigurate.

S-au solicitat [i incinte deschise spre zonele verzi. S-a configurat, ca

atare, un ritm de construc]ii \nalte \n regim de P+3, cu vedere la

p`dure. E nevoie de conexiune cu zonele de parter – sunt 11 m

pån` la p`dure, dar cu totul 22 m pån` la zonele \nalte. Pentru

anun]area ansamblului, se propune, totu[i, o succesiune de accente

de nivel P+6. Vor exista dou` zone de dot`ri.

Bodan Bogoescu: „|n ceea ce prive[te rela]ia zonei cu DN1 [i cu

ora[ul, singura rela]ie posibil`, \n acest moment, este prin {os.

Jandarmeriei? Nu ar mai putea fi descoperit sau propus un alt punct

de conexiune, \n alt` parte? Pentru c`, \n aceast` logic` a eveni-

mentelor [i a propunerilor, \n aceast` dezvoltare posibil`, risc`m ca

\ntreg „sistemul” s` se \ncarce foarte tare, ceea ce \n cele din urm`

va duce la blocarea lui”.

Sorin Gabrea este de p`rere c` „cea mai simpl` posibilitate de

avansare a st`rii lucrurilor este ca ambele propuneri s` fuzioneze

[i pentru ele s` se alc`tuiasc` [i s` se sus]in` o singur`

documenta]ie.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu avizarea favorabil` a

propunerii, \ns` am dori ca [i cea de a doua legatur` posibil` spre

Jandameriei s` fie p`strat` – sunt preferabile, totu[i, dou` intersec]ii

unei mari fund`turi. V` rug`m s` mai cerceta]i posibilitatea ob]inerii

unor alte leg`turi ale zonei cu ora[ul.”

r`spunde c` a fost gåndit` o suprafa]` vitrat`.

Dan Marin este de p`rere c` „latura cl`dirii reprezint` limitele

parcelei, iar forma este numai ceea ce a rezultat ca urmare a acestui

decalc”.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se va reveni cu o documenta]ie mult mai

bine argumentat` [i completat`, din care nu vor lipsi urm`toarele:

studiu de \nsorire; precizarea vizibilit`]ii cl`dirii fa]` de liceu; examina-

rea posibilit`]ii ca \n`l]imea cl`dirii s` fie mai mare, dar amprenta ei la

sol s` fie mai redus`; leg`tura cu Bd. Ferdinand trebuie s` fie mai bi-

ne limpezit`; e nevoie de o bun` prezentare a calit`]ii spa]iului public,

mai ales c` \n discu]ie \ntr` [i o intersec]ie; vor fi prezentate concluzi-

ile studiului istoric; o analiz` volumetric` a \ntregului traseu acoperit;

oferi]i-ne o racordare corect` cu parcela [i cu volumul [colii”.

4. PUZ Str. Måntuleasa nr. 7-9, S.3 / INI}IATOR SC SD LEADERPROPERTIES SRL, ELABORATOR SC KXL SRL URB. RUR. ADRIAN CONSTANTIN R~DULESCU, aviz de oportunitateParcela are o suprafa]` de cca. 2.700 mp, apar]ine ZP23, are un

POT de 65% [i un CUT de 2. Func]iunea principal` propus` este de

locuire, c`reia se adaug` cea de activit`]i sociale, plus servicii [i

echipamente. Terenul este actualmente liber de construc]ii, dat fiind

faptul c` a fost executat` o demolare ob]inuta prin decizie judec`to-

reasc`. Se propune o cl`dire cu parter [i 4 etaje, et. 5 [i 6 retrase,

cu un CUT care atinge 2,4.

Cum cl`dirile sunt din perioade diferite, s-a dorit \ncadrarea lor \n

zon`; alinierea este cea prev`zut` de regulamentul Zonelor prote-

jate; retragerile sunt de 5 m, iar spre N de 15 m. Este prev`zut` o

parcare subteran`. Parterul este comercial, deschis publicului;

exist`, \ns`, [i dou` calcane.

Doina Bubulete este nemul]umit` de absen]a studiului istoric.

Dan Marin se intereseaz` de calcanele blocului de pe col] [i \[i

exprim` [i el nemul]umirea fa]` de documenta]ie, care nu permite o

citire [i o analiz` complet` a vecin`t`]ilor.

Constantin Enache dore[te s` [tie cum se va desf`[ura traficul auto


blului cu parcul; prezenta]i o solu]ie unitar` pentru accese;

rela]iona]i \n`l]imea cl`dirii propuse cu existentul construit \n zon`.”

8. PUZ Str. Gårlei nr. 1C-1E, S.1 / INI}IATORI DGUAT PMB,DGUAT P. SECTOR 1, SC DRAGON MEDICAL COMPLEX SA,ELABORATOR M DESIGNFlorin Machedon recapituleaz` datele propunerii [i puncteaz`

schimb`rile fa]` de ultima prezentare: „Situl este unul cu date arhe-

ologice, dar desc`rcat. Exista un studiu de oportunitate prezentat [i

avizat pentru realit`]ile de la numerele 1C, 1E. Terenul are 94.000

mp, conform PUG are indicativul B3A, cuprinde baze sportive [i par-

curi. |ntre cei doi proprietari a existat un joint verbal pentru definirea

accesului, iar intrarea, \n acest moment, se face pe o anta. Exist` [i

un drum de cca. 5 m l`]ime pe marginea lacului, de-a lungul lui. Noi

propunem o solu]ie tehnic` ce ia forma unei l`rgiri a acestui drum la

7 m, un trotuar de 3 m, la linia de proprietate a lui Grivco. Dar loc de

degajare a str`zii nu exist`. Dna Boghin` a insistat, la ultima \ntreve-

dere, ca proiectantul s` introduc` \n PUZ Str. Gårlei, al c`rei profil ar

cre[te de la 9,5 m la 14 m, cu 5 m de spa]iu verde la mijloc. Nu am

l`rgit \ns` strada, pentru c` exist` castani pe acest spa]iu [i ei ar tre-

bui tìa]i. Inten]ion`m realizarea unui parc [i a unui club specializat.

Am declarat spa]iul semipublic, dar este nevoie de mai multe parca-

je; \n acest scop, am realizat [i acel studiu cerut de dl Bogoescu,

necesar clarific`rii modalit`]ii prin care se ajunge la parcaje [i a felu-

lui \n care se circul` \n Parc. Ar fi necesare, dup` calculele noastre,

mai multe silozuri de parcare cu 1-2 etaje, care s` poat` ad`posti \n

jur de 300 de ma[ini.” Constantin Enache reaminte[te Comisiei c`

\n 1994 a fost construit`, la limit`, o cas` neautorizat`.

Dan Marin este de p`rere c`, \n condi]iile \n care propunerea

cuprinde terenuri de sport, ma[inile pot fi introduse \n parcaje situ-

ate sub aceste terenuri. Sorin Gabrea se intereseaz` de diferen]ele

de cote existente pe terenul analizat [i estimeaz` c` eventual gara-

jele se pot construi \n acest spa]iu cu altitudini diferite, estimånd

diferen]a dintre cote la 4 m. Acela[i mai solicit` un releveu, \ns`

prezentatorul r`spunde c` pe teren nu exist` planta]ie, ci doar un

aliniament de copaci.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` rug`m s` reveni]i \n urm`toarele

condi]ii: prezenta]i-ne o detaliere a proiectului, cu reglementare pen-

tru partea peisagistic`; o nou` solu]ie pentru parcare; o sec]iune

care s` ne ajute s` \n]elegem felul \n care ve]i defini accesul auto;

oferi]i-ne imagini ale existentului [i propunerii; propune]i parcarea

]inånd cont de dimensiunea clubului sportiv.”

9. PUZ Str. Justi]iei nr. 56A, 58, 60, S.1 / INI}IATOR SC TOPEDIL COMPANY SRL, ELABORATOR SC VAAL ARHITECTURASRL, consultareProiectul, care a mai fost prezentat [i avizat, apar]ine arh. Viorel

Hurduc. |ntre timp, \ns`, beneficiarul nu mai este de acord cu

condi]ia de concesionare a terenului. S-ar dori s` se afle p`rerea

Comisiei privitoare la aceast` stare de lucruri.

Tiberiu Florescu sus]ine ca propunerea s` fie construit` conform


6. Str. Maica Teofana nr. 17, S.1 / INI}IATOR SC CODRUL IMOBSRL, ELABORATOR SC MM DESIGN INTERNATIONAL SRL,URB. RUR. SIMONA ELENA V~LEANUSe propune lotizarea unei suprafe]e pentru a se ob]ine, \ntr-o zon`

din apropierea {os. Chitila, spa]ii pentru 44 de case \n regimul

P+Et.1+M; POT 60% (scade la 40) CUT 1,2.

Andrei Zaharescu atrage aten]ia asupra faptului c` \n zon` exist` un

apeduct [i este necesar s` se acorde aten]ie zonei de protec]ie.

Bogdan Bogoescu: „Partiul urban pe care \l v`d este un e[ec.

Gåndi]i m`car ni[te mici spa]ii ale comunit`]ii.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu propunerea, dar v`

rug`m s` o mai studia]i, pentru a o sus]ine cu mai multe argu-

mente. }ine]i cont neap`rat de nevoia de spa]ii comunitare.”

7. Str. Jimbolia nr. 103, S.1 / INI}IATOR IOAN FILIP, IOANMARIA M~D~LINA, ELABORATOR SC KXL SRL, URB. RUR.ADRIAN CONSTANTIN R~DULESCU|ntr-o zon` cu deschidere direct` spre Parcul Bazilescu, dar la care

accesul principal se face din

Str. Jimboliei, se dore[te ridicarea unui ansamblu cu func]iuni mixte.

|ncadrarea conform PUG indic` o apartenen]` la UTR CB1, \n

condi]iile \n care POT atinge 50%, iar CUT este de 2,4. Exist` o do-

cumenta]ie \n avizare pentru construirea unui c`min de b`tråni.

Constantin Enache insist` pe o cerere care a mai fost formulat`

\ntr-o alt` prezentare a aceluia[i proiect, anume cea de a se crea [i a

se defini cåt se poate de bine o strad`, mai mult decåt necesar` [i

propunerii, [i \ntregii zone.

Bogdan Bogoescu: „A[ dori s` dezvolta]i un punct de vedere [i o

propunere privind felul \n care se leag` \n prezent [i se vor lega \n

viitor terenurile de aici cu Parcul Bazilescu”.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Sus]inem avizarea favorabil` a propunerii,

\n urm`toarele condi]ii: m`ri]i perimetrul de studiu astfel \ncåt limi-

tele la care v` referi]i s` fie Bulevardul [i Parcul Bazilescu; defini]i o

strad` spre Parcul Bazilescu; analiza]i mai \n detaliu leg`tura ansam-



ag

en

da

OA

R

reglement`rilor ob]inute, la fel [i Constantin Enache. Sorin Gabrea

consider` util s` fie reglementat` detalierea cl`dirii, iar Vlad

Cavarnali g`se[te posibil` [i construirea \ntr-o formul` volumetric`

P+2.

Comisia de Urbanism [i Amenajarea Teritoriului a Prim`rieiMunicipiului Bucure[ti din 11 decembrie 2013. Comisia a avuturm`toarea alc`tuire: Sorin Gabrea, pre[edinte; Casandra Ro[u,Tiberiu Florescu, Dan Marin, Dan {erban, Vlad Cavarnali,Bogdan Bogoescu, Constantin Enache. Au fost prezen]i, dinpartea Serviciului Re]ele, ing. Andrei Zaharescu, iar din parteaserviciului Circula]ie, ing. Elena Boghin`. A participat la dezba-teri [i dl Gheorghe P`tra[cu, arhitect-[ef al ora[ului. Au fostdiscutate [i analizate urm`toarele documenta]ii:

1. Plan de mobilitate urban` / discu]ii, dezbateri. Participan]i: GRUPUL PENTRU MOBILITATE / SEARCH CORPORATION / PIDUPrezentarea este introdus` de o scurt` descriere a inten]iei [i princi-

palelor probleme cu care autorii se confrunt`, realizat` de ing. Ion

Dedu, [eful serviciului circula]ie: „A fost reabilitat` trama stradal`

din Centrul ora[ului, \ns` aceast` opera]ie este pentru moment

insuficient` pentru obiectivele pe care ni le-am propus. Dorim s`

realiz`m o amenajare complex` a Centrului, ceea ce presupune

reorganizarea circula]iei, astfel c` unele str`zi vor deveni numai pie-

tonale, altele se vor modifica [i ca dimensiuni, [i ca func]iuni, \n

sensul \n care vor trece de la traficul personal la domeniul public.

Dorim s` propunem [i s` dezvolt`m, pentru Centru, o strategie \n

ceea ce prive[te parc`rile. Direc]iile de Mediu [i cele de Turism au

[i ele propriile lor planuri pentru Centru, a[a \ncåt ar trebuie ca toate

aceste probleme s` fie discutate [i \n prezen]a lor, pentru ca \n final

strategia care va rezulta s` fie una coerent`. Ne propunem, a[adar,

coordonarea tuturor elementelor care concur` la aceast` nou` stare

a circula]iei din ora[”.

Prezentarea este continuat` de c`tre dl ing, Suciu, reprezentant al

Search Corporation. Domnia sa ]ine s` aminteasc` \nc` de la \nceput

c` obiectul studiului care se prezint` este reorganizarea circula]iei

pentru zona central` [i el este o comand` sau forma unui contract cu

Prim`ria Capitalei. Se propun, ca elemente care vor trebui s` fie bine

concepute [i articulate \ntre ele, sensuri unice, benzi dedicate trans-

portului public, spa]ii pentru parcare [.a.m.d. Obiectivele avute \n

vedere sunt: sporirea fluidit`]ii circula]iei; sporirea vitezei „comer-

ciale” de deplasare pentru transportul public; cre[terea vitezei de

deplasare a pietonilor (\n principal prin eliminarea parc`rilor ma[inilor

de pe trotuare); cre[terea capacit`]ii de circula]ie \n general. Mare

parte dintre aceste probleme se datoreaz` traficului sta]ionar, v`zut

ca unul dintre marile neajunsuri ale circula]iei din capital`.

Propunerea avansat` pentru solu]ionarea problemelor de circula]ie se

vrea a fi corelat` cu viziunea PIDU, care propune [i o schem` urba-

nistic` de implementare secven]ial` a acestor „proiecte”. E nevoie

ca propunerea s` fie corelat` cu analizele [i evenimentele \n

desf`[urare. Zona de studiu principal` este, desigur, cea central`,

\ns` sunt cuprinse, adesea, [i extensiile posibile, datorit` faptului c`

circula]ia nu poate fi gåndit` punctual, ci \n leg`tur` cu toate

cartierele [i traseele posibile. Pentru eficientizare, au fost delimitate

[i propuse 7 subzone de studiu, pentru care s-au operat recens`-

minte de trafic. Modelul de trafic urmat a fost unul \n 4 pa[i; cali-

brarea modelului s-a f`cut pe m`sur`tori de trafic, \n ideea \n care se

dore[te ca viteza real` \nregistrat` s` tind` spre cea m`surat`, \n

sensul dorin]ei de optimizare a parametrilor studia]i. Au fost execu-

tate, de asemenea, [i m`sur`tori asupra gradului de \nc`rcare pe linii

principale de deplasare, \ns` concluziile au condus la acela[i rezultat:

dac` \n centru vor r`måne acelea[i func]iuni ca acelea pe care le

avem ast`zi, traficul central va fi foarte dificil de redistribuit – solu]ia

optim`, \n aceast` situa]ie, ar fi cea de regåndire a func]ion`rii

ora[ului \n Centru. O alt` dorin]` a proiectului s-ar referi la posibili-

tatea de a trimite fluxurile de circula]ie de suprafa]` \n Metrou.

Principala problema \ntåmpinat` \n problema realiz`rii unor benzi de-

dicate special transportului public, obiectiv dorit [i de conducerea

RATB, este cea a parc`rilor ilegale. Legat de aceast` chestiune, tre-

buie men]ionat` [i ini]iativa dùn`toare a realiz`rii \n trecutul apropiat

a unor parcari \n spic pe principalele artere, situa]ie care pentru

moment face imposibil` crearea de benzi unice pentru transportul

public sau pentru biciclete. Ceea ce s-a dorit, cel pu]in \ntr-o prim`

faz`, a fost exploatarea resurselor existente \n sensul circula]iilor

unice, urmånd principiul costurilor mici [i al beneficiilor cåt mai mari).

Ca studiu de caz pentru acest proiect, a fost ales segmentul

R`zoare, ca loc foarte important \n ora[, punct care, odat` dezlegat,

ar conduce la ameliorarea circula]iei pentru o zon` foarte important`

a Capitalei. Locul este, \ns`, unul extrem de sensibil [i a cerut o

analiz` multipl`; finalul acestei analize a fost concretizat \ntr-un tabel

cu costuri aproximative pentru implementarea propunerii, care ar

cuprinde \ntreaga buc`t`rie a proiectului, de la exproprieri la marca-

je. O alt` zon` analizat` a fost cea dintre Calea Victoriei [i noua

diametral` Uranus, care a cuprins [i tranzitul local de pe Magheru,

ca [i cel de pe Bolintineanu. Concluziile au fost c` dac` diametrala

va deveni func]ional`, procentele de trafic de tranzit vor fi modifi-

cate, \ns` nu substan]ial, major; \n schimb, Calea Victoriei ar putea

c`p`ta o alt` func]iune. Pentru zonele centrale, de acest tip, re]elele

de drumuri sunt mai fine [i dominate de sensuri unice, cu sta]ion`ri

pe o singur` latur`. Se estimeaz`, de pild`, c` pentru zona Pia]a

Roman`-Universitate, sensul unic va fi mai ales benefic pentru

transportul public.”

Dl ing. Dedu intervine [i precizeaz` c` „\n condi]iile \n care se va

reconfigura Calea Victoriei, Pia]a Palatului este propus` ca spa]iu

pietonal. Pe de alt` parte, este de dorit ca schimburile de pietoni s`

se petreac` pe segmente, nu pe puncte.”

Grupul de Mobilitate urban` acoper` ca studiu o zon` de impact

mult mai mare decåt perimetrul Capitalei, pentru c` are \n vedere

observarea sau dezvoltarea unui sistem de transport public regional;

scopul, [i \n acest caz, este cel de a face s` scad` num`rul de

vehicule care acceseaz` Bucure[tiul.



Sorin Gabrea ar dori ca autorii studiului, f`r` \ndoial` cu numeroase

observa]ii [i concluzii importante, s` colaboreze cu cei ai PUG-ului.

Tiberiu Florescu dore[te s` atrag` aten]ia asupra faptului c` ora[ul

nu se rezolv` \n func]ie de traficul sù, ci, aproape din contr`,

func]iunea determin` traficul. Este pozitiv, socote[te domnia-sa, c`

exista o diagnoz` [i o listare a principalelor probleme \ntålnite.

Bogdan Bogoescu: „|n ce m` prive[te, socot c` marea problem` a

ora[ului este c`, din cauza traficului, el [i-a pierdut identitatea – vezi

zonele B`lcescu, Victoriei, ca [i multe puncte interesante ale inelului

central, care g`zduiesc, acum, canale de trafic. {i pentru c` tot

vorbesc de inel, a[ dori s` spun c` \n configura]ia actual` el este

antipatic, printre altele [i pentru c` este lipsit complet de vegeta]ie.

Dar chiar o alt` zon` mai nou`, Bulevardul Unirii, de[i plin` de trafic,

nu [i-a cå[tigat vreo identitate. Cred c`, \n aceste condi]ii, inten]ia

de diminuare a traficului este binevenit`, dar la fel de binevenit` ar fi

\ncercarea de a crea o cultur` a transportului public, nepoluant, de

mare eficien]`. |n continuare, inelul central nu poate fi valorificat

pentru c` este neamenajat. Printre pu]inele lucruri bune pe care le

pot men]iona ar fi amenajarea zonei din jurul Ateneului, pe care o

salut, dar \n continuare, pån` nu se vor lua unele m`suri, inclusiv pe

linie de administra]ie, putem vorbi despre deposedarea pietonului

de trotuar \n folosul ma[inilor, ca [i despre obsesia [oferului romån

de a-[i duce ma[ina, dac` ar fi posibil, pån` la mas`, atitudine care

va trebui cumva amendat`.”

Dl ing. Suciu intervine [i ]ine s` precizeze c` \n acest moment, din

pricina distribuirii haotice a func]iunilor urbane, pe lång` faptul c` se

genereaz` trafic de tranzit \ntre diferitele p`r]i ale ora[ului, se poate

vorbi despre o efectiv` risip` de combustibil, care are efecte

nedorite [i din punctul de vedere al igienei [i polu`rii ora[ului.

Vlad Cavarnali: „Analiza ne prezint` lucrurile a[a cum le [tim ast`zi, dar

m-ar interesa [i o oarecare prognoz` – cum anume estim`m c` se va

dezvolta ora[ul \n viitorul apropiat [i \n cel pe termen mediu? Poate c`

o densitate viitoare de trafic \mi va sugera sau impune alte rezolv`ri.”

Sorin Gabrea adreseaz` tuturor celor prezen]i [i implica]i \n studiu

rug`mintea de a colabora \n continuare [i, la final, de a produce o

documenta]ie care s` poat` fi transmis` [i analizat`. Dl ing. Dedu

este de p`rere c`, \n linii mari, principiile pe care dore[te aceast`

documenta]ie s` le promoveze sunt: optimizarea traficului;

restric]ionarea circula]iei \n anumite zone prin m`suri tehnice, prin

parcaje, prin solu]ii alternative; restric]ionarea posibil` a traficului

pentru zona central` prin taxare.

Arh. Mario Kuibu[ prezint`, \n continuare, dezvoltarea proiectului

PIDU \n sensul corobor`rii lui cu solu]iile de trafic prezente [i

viitoare. Domnia-sa arat` c` „\n cazul zonei centrale a fost adus` \n

discu]ie \nc` de la \nceput aplicabilitatea imediat` a unor m`suri, \n

timp ce vederea strategic` propune alte abord`ri [i alte perspec-

tive.” Analiza pe baza c`reia a fost produs [i dezvoltat acest proiect

a reliefat o serie de disparit`]i, de dezvolt`ri total diferite \ntre N [i S

ora[ului; au fost elaborate [i construite, mai apoi, o serie de solu]ii

posibile, plecånd de la ideea c` \n majoritatea cazurilor s-a constatat

c` \n m`sura \n care calitatea acestuia ar spori, bucure[tenii prefer`

deplasarea cu ajutorul transportului public de tip RATB [i Metrou,

fapt ce ar conduce inclusiv la sporirea num`rului de spa]ii pietonale,

lucru care ar fi cu totul \n folosul ora[ului. Cea mai mare problem` a

Centrului Capitalei este traficul, iar \ntr-o viziune urbanistic` coeren-

t`, rezolvarea acestei mari probleme ar genera o mul]ime de plusuri

\n economia ora[ului, inclusiv de ordin turistic, dat fiind faptul c`

exist` elemente de atractivitate pe acest palier, de la arhitectur`, la

dot`ri culturale, la resursa Dåmbovi]ei [.a.m.d. La nivelul epxloat`rii

traficului auto individual, ar fi de observat c` parc`rile neregula-

mentare ar putea aduce ora[ului o sum` serioas` din amenzi, iar ca

oportunitate ce ar cre[te calitatea circula]iei \n ora[ ar fi de numit

conceptul de „contrasens pe biciclet`”, adoptat de multe ]`ri civi-

lizate europene, care ar fi dorit de implementat [i la noi. Viziunea

PIDU este cuprins` \n ter]etul: centru competitiv; zon` urban`

sustenabil`; zon` atr`g`toare pentru locuitori. Priorit`]ile avute \n

vedere sunt: crearea de identitate urban`; revitalizarea arealului

istoric; regåndirea mobilit`]ii locuitorului; regernarea urban`. Au fost

identificate, pentru a implementa toate acestea, un num`r de

camere urbane, care actualmente a ajuns la 19, cu 42 de proiecte

care le „acoper`”. La finalul prezent`rii, arh. Mario Kuibu[ a prezen-

tat asisten]ei un scurt material video ilustrativ pentru propunerile

PIDU legate de circula]ie [i dezvoltarea calit`]ii ora[ului.

Dl Mircea Enache \[i \ncepe scurta expunere printr-un „protest per-

sonal deschis la adresa parc`rii ma[inilor pe trotuare, cu atåt mai

mult cu cåt”, sus]ine domnia-sa, „verificånd \n ultimii ani circula]ia

\ntr-o zon` a Capitalei de cca 350 kmp, studiul dup` normativele de

parcare actuale a condus la descoperirea unui necesar de parc`ri de

cca 90 000 mp, \ns` pe strad` sunt numai cca 20 000 de ma[ini.

Diferen]a enorm` constatat` [i suferit` de c`tre noi to]i nu poate fi

explicat` decåt prin indisciplina r`mas` nesanc]ionat`. Ceea ce

rezult` direct este blocarea Bucure[tiului [i, de aici, \ndep`rtarea

unor poten]iali investitori (care identific` condi]ii improprii de lucru,

atractivitate sc`zut` a mediului), pierderi \nsemnate din turism. Ca

principii care pot fi aplicate f`r` costuri prea mari ar fi abordarea inte-



ag

en

da

OA

R

gral` a traficului, deci corelarea circula]iei cu zonele de func]iuni [i cu

intensit`]ile „vizitate” – ca o parantez`, o solu]ie extrem de simpl`

este anun]ul prin radio al disponibilit`]ii locurilor de parcare. Un ora[

s`n`tos este cel care combin` toate modalit`]ile de transport, toate

modurile de deplasare, cu accent pe transportul \n comun, a c`rui

pondere, exploatare [i calitate ar trebui s` creasc`. Solu]iile posibile

ar fi, \n primul rånd, cele legate de restric]ionarea [i controlul zonelor

de parcare; apoi, solu]ia economic`, unde coeficientul de ocupare ar

trebui s` fie permanent de 85-90%, ]inåndu-se cont \ntotdeauna c`

utilitatea parc`rii la strad` este foarte mare – punct de vedere care

justific` introducerea unui tarif pentru parc`rile la sol, deoarece se

pl`te[te, practic, un timp de exploatare. Normal este, prin urmare, ca

parcarea \n zonele centrale s` nu fie ieftin` – \n acest sens, trebuie

utilizat` cåt mai mult` tehnic` [i un management al parc`rilor execu-

tat cu o corectitudine cåt mai mare (\n centru, de exemplu, ma[inile

care vor avea dreptul de a parca permament vor fi doar cele ale insti-

tu]iilor [i cele de reziden]`, toate celelalte urmånd s` fie supuse unor

tax`ri). Este vorba, \n esen]`, despre \mbun`t`]iri combinate [i punc-

tuale ale st`rii actuale de lucru, dovedite ca nefunc]ional`. Conceptul

principal se refer` la scoaterea operatorilor majori de trafic din centrul

ora[ului, ceea ce ar presupune pe de o parte descurajarea lor, pe de

alta plantarea lor \n afara centrului, dar este neap`rat nevoie de exis-

ten]a, din punctul de vedere al implement`rii acestor m`suri, unei

autorit`]i a parc`rii \n Centrul Capitalei. Ar fi de dorit, desigur, ca

aceasta s` fie foarte precis`, riguroas` \n \ndatoriri [i transparent` \n

administrarea fondurilor acumulate, care vor fi foarte mari. Sigur c`

este nevoie [i de \mbun`t`]irea transportului de suprafa]`, \n cadrul

c`ruia ar trebui s` existe, cel pu]in pentru centru, un autobuz electric

gratuit, de pild`, care s` faciliteze deplasarea rapid` \ntre puncte

dep`rtate atunci cånd este nevoie – toate ar trebui s` contribuie, \n

cele din urm`, la definirea centrului ora[ului ca un mare mall urban.

Ar fi bine ca toat` aceast` ac]iune s` fie lansat` [i sus]inut` de un

pilot al \ntregii opera]iuni”.

Nae }ar`lung` se intereseaz`, legat de PIDU, dac` acest proiect,

discutat la Grupul pentru Mobilitate, a urmat procedurile pentru a fi

evaluat [i, eventual, destinat aviz`rii – se r`spunde negativ.

Gheorghe P`tra[cu precizeaz` c` PIDU nu are pentru moment o

evaluare fiscal` clar`.

Ing. Dedu intervine pentru a exprima opinia conform c`reia „PUG-ul,

planul de transport, evaluarea din punct de vedere economic a pro-

punerii, toate trebuie s` fac` parte dintr-o strategie coerent`, cunos-

cut` [i aplicat` de comun acord de toate p`r]ile implicate.”

Constantin Enache, confirmånd aceast` nevoie de corelare,

relateaz` faptul c` \n proiectul METROREX, \n punctul R`zoare, de

pild`, trebuia s` se aduc` terenul, dup` interven]ie, la stadiul ini]ial;

numai c`, urmare a necorel`rii diferitelor proiecte [i a altor

interven]ii, \n acest moment nu se mai cunoa[te care a fost starea

ini]ial` a acestuia.

Arhitectul-[ef este de p`rere c` \n Centrul Capitalei „contextul este

cu totul particular, de tip aplicat-pragmatic. E necesar ca partea

strategic` a PUG-ului, care preia conceptul 2035, s` fie mai exact`,

\n timp ce partea de zon` central` studiat`, adus` la un nivel de

detaliu mai mare [i integrat` \n PIDU, trebuie s` fie mai strict`”.

Sorin Gabrea: „Pe lång` reglementare, acestui proiect, ca [i altora,

trebuie s`-i fie oferite instrumentele adminsitrative – regulamentele

pentru spa]iile de parcare, cele care privesc pietonii, bicicli[tii, toate

acestea trebuie integrate, aduse la un singur numitor.”

Tiberiu Florescu este de aceea[i p`rere: „Aici, \n acest proiect, sunt

foarte multe entit`]i, care trebuie coordonate.”

2. PUD Str. Miercani nr. 6A, S.1 / INI}IATOR AL MAASARANIM, ELABORATOR SC AISBERG PROIECT 2000, URB. RUR.ANDRA MIHAELA CORNEA, aviz preliminarPe o parcel` rezultat` din divizarea unui lot, lat` de doar 7,5 m, se

dore[te construirea unei cl`diri P+1.

Casandra Ro[u cere s` fie precizate mai bine vecin`t`]ile, care par

s` fie foarte mari [i despre care se [tie foarte pu]in. Tiberiu

Florescu \[i exprim` mirarea c` pentru un lot aflat \n parcelarea

Bazilescu se propune \ndesirea \n astfel de condi]ii.

Constantin Enache este de p`rere c` nu \n]elege foarte bine la ce

anume se refer` parcelarea fa]` de aceast` realitate, dar atrage

aten]ia proiectantului s` nu impun` vecinului dinspre NE o servitute

care ar crea probleme ambilor.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „|n condi]iile urm`ririi celor observate de

membrii Comisiei, propunem avizarea favorabil`.”

3. PUZ Str. Gårlei nr. 1C [i 1E, S.1 / INI}IATOR SC DRAGONMEDICAL COMPLEX SA, ELABORATOR SC M DESIGN ARHI-TECTUR~ {I URBANISM, ARH. URB. FLORIN MACHEDON, avizpreliminarS-a revenit ]inåndu-se cont de recomand`rile Comisiei, care priveau:

\ngroparea garajelor; prezentarea unui plan de situa]ie al parcului;

prezentarea unor imagini ale parcului, cu specificarea proiectantului

c` documenta]ia nu prive[te \ntreg parcul, refacerea lui, ci este doar

un PUZ de parc. Au fost reduse \n`l]imile cl`dirilor propuse, ele

ar`tånd acum ca un singur modul \ngropat pe dou` niveluri. Ca

func]iuni, exist` o zon` de c`]`rare [i dou` cl`diri ale clubului.

Elena Boghin`; „Drumul de halaj era de 6 m cu trotuare, ca o arter`,

dar din cele prezentate reiese c` trotuarele s-ar afla cumva peste

ap`.” Proiectantul arat` c`, \ntr-o plan[` anterioar`, el a fost mutat

la 5 m de luciul de ap`, a[a cum prevede legea [i c` probabil a fost

prezentat` la Serviciul Circula]ie o alt` plan[` decåt cea cu toate

ultimele refaceri introduse. Sorin Gabrea cere ca \n reglement`ri s`

fie trecut profilul drumului.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „|n aceste condi]ii, propunem avizarea

favorabil`.”



Comisia de Disciplin` Cånd comisia de disciplin` „ap`r`” arhitec]ii…

De \ndat` ce mi-am \ndreptat gåndurile c`tre subiectul prezen-

telor paragrafe am realizat faptul c`, de obicei, Comisiile de

Disciplin` ale OAR apar ca avånd o aur` \ntunecat`, \n spe]` aceea

de cåine de gard` cu ochii ro[ii, gata \ntotdeauna s` mu[te pe

oricine \ncalc` proprietatea, indiferent dac` este prieten sau nu.

Evident, este adev`rat c` suntem pu[i, de multe ori, \n situa]ia \n

care, practicianul de arhitectur` \[i acord` multe drepturi vis-a-vis de

interpretarea legilor \n vigoare sau libert`]ii, de exemplu, \n privin]a

elabor`rii proiectelor de arhitectur`, a termenelor de predare etc.

Totu[i, atåt din proprie experien]`, cåt [i din istoriile colegilor

apropia]i, sunt convins c`, \n general, arhitectul practician [tie cånd

s` se deta[eze [i s` \i explice deja fostului poten]ial client c` visele

sale sunt prea „m`re]e” sau c` exist` un anumit bun sim] al

desf`[ur`rii activit`]ilor de proiectare [i execu]ie.

Deoarece aparen]ele \n[eal` [i \ntotdeauna exist` [i o a doua pers-

pectiv`, m-am hot`råt s` amintesc, de aceast` dat`, despre rever-

sul medaliei. Pe parcursul [edin]elor Comisiilor de Disciplin` te

g`se[ti de asemenea, [i nu o dat`, \n postura de a „ap`ra” (folosit

aici nu \n sensul avoc`]esc, ci simplu literar) arhitec]i care sunt, cel

pu]in abuziv a[ spune, for]a]i \n fa]a unei comisii pentru c` un be-

neficiar \[i imagineaz` c` poate s`-[i lini[teasc` propria lips` de

cunoa[tere dovedind faptul c` arhitectul este cel care gre[e[te

mereu; sau pentru c` un vecin, de obicei mai coleric, este \n con-

tinuu deranjat de lucr`rile de construc]ie care, din perspectiva lui,

se desf`[oar` de mult prea mult timp, sau pentru c`... lista poate

continua aproape la nesfår[it.

Toate aceste situa]ii m` trimit cu gåndul la vremuri (amintite pentru

mine de c`tre un stimat arhitect [i profesor universitar acum trecut

\n nefiin]`) \n care arhitectul era privit, \n societate, cu mult respect

[i considera]ie, dar [i activitatea sa era mult mai mult dedicat`

omului.

|nchei cu ur`ri de bine [i un 2014 plin de succese!

dr. arh. Adrian Moleavin

4. PUZ Str. Dr. Iacob Felix nr. 22, S.1 / INI}IATOR ENESCUGUNTHER ERICH, ELABORATOR ARH. DRAGO{ MIHAIL, avizpreliminar |ntr-o zon` CA2, care permite un POT de 70 [i un CUT de 3, se

dore[te ridicarea unei cl`diri de birouri P+5. Un PUZ existent a expi-

rat, iar \n prezentul proiect se solicit` concesionarea unui teren

al`turat, de cca. 300 mp.

Sorin Gabrea dore[te s` [tie dac`, dat` fiind [i incoeren]a mare a

zonei, sunt respectate prevederile PUG care se refer` la adåncimea

terenului construit [i dac` exist` aviz de la circula]ie – se r`spunde afir-

mativ. Atrage aten]ia asupra calcanului care ar fi orientat spre cl`direa

cu doua niveluri [i cere aten]ie \n solu]ionarea acestei probleme. Ar fi

fost necesar, mai crede domnia-sa, prezentarea unui studiu istoric.

Casandra Ro[u cere prezentarea unor imagini la strad`, a unor

fa]ade, poate a unei desf`[ur`ri, dat` fiind pozi]ia extrem de vizibil`

a viitoarei cl`diri \n cadrul ora[ului.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` rug`m s` reveni]i cu prezentarea unor

desf`[ur`ri, cu definirea mai precis` a zonei de protec]ie, eventual

cu un studiu de imagine, mai ales dat fiind faptul c` din spatele

cl`dirii biserica din apropiere va fi extrem de vizibil`.”

5. PUD Calea Victoriei, nr. 12 D, S.3 / INI}IATOR PAROHIAZL~TARI, ELABORATOR BIA CIOC~NEA MARILENA DOINA,aviz preliminarStudiul ]inte[te amenajarea zonei imediat \nconjur`toare a Bisericii

Zl`tari, \n ideea, \n care, fiind retrocedat un teren (\n trecut, \ntreg

spa]iul apar]inea Bisericii, dar \ntre timp pe el s-a construit), parohia

ar dori construirea unei cancelarii [i a unui spa]iu de consiliere spiri-

tual`. Ca [i ocupare, dat fiind faptul c` majoritatea interven]iilor vor

fi de tipul pergolei, POT poate atinge 50%, dar CUT va fi doar de

0,63. La nivelul etajului 1, exist` un zid care complic` solu]ia.

Casandra Ro[u ar dori, dac` este posibil, amenajarea \ntregului

spa]iu de pån` la blocuri. Bogdan Bogoescu este de acord [i el cu

amenajarea \ntregului spa]iu, mai ales c` locul este vizibil din foarte

multe unghiuri [i este aflat \ntr-o zon` ultracentral`, foarte circulat`.

Constantin Enache atrage aten]ia asupra nivelului calitativ pe care

arhitectura propus` va trebui s` o aib`. Sorin Gabrea este de p`rere

c`, dat fiind locul vizat, interven]ia trebuie s` propun` solu]ia ideal`,

din care se va executa, ulterior, ceea ce va fi posibil; va mai fi

nevoie, dat` fiind aglomerarea cl`dirilor, de aviz de la Pompieri. De

mare folos [i efect ar fi o bun` iluminare a \ntregii incinte. Doina

Bubulete \[i exprim` rezerva fa]` de posibilitatea ca aceast` amena-

jare din fa]ad` \n fa]ad` s` se poat` petrece, mai ales c` motivul

pentru care se cere avizarea este construirea centrului social.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Aviz`m favorabil propunerea, \ns`

cerem m`car formularea unei propuneri coerente de amenajare a

\ntregii incinte.”



ag

en

da

OA

R

Colegiul Director

Concursul pentru noul sediu al filialei teritoriale Bucure[ti

|n cursul anului 2013 s-a reu[it concretizarea unuia dintre princi-palele obiective pe care [i le-a propus \n ultima perioad` Filiala

Teritorial` Bucure[ti, [i anume extinderea spa]iilor de func]ionare, \ncondi]ii de sporire a reprezentativit`]ii acesteia atåt fa]` de membriiOAR din Bucure[ti, cåt [i fa]` de societatea civil`. Cerin]a devenisede mult` vreme presant`, sediul actual al Filialei nu mai putåndasigura o func]ionare optim` care s` permit` o rela]ie corespunz`-toare cu cei circa 3 500 de arhitec]i bucure[teni, membri ai OAR, [inici pentru deschiderea spre publicul larg prin manifest`ri de pro-movare a arhitecturii [i arhitec]ilor.

Pentru aceasta s-au realizat dou` ac]iuni semnificative.

Prima este o \ntreprindere cu caracter temporar [i a constat \n\nchirierea de la UAUIM a unui spa]iu suplimentar \n care s-a extinssediul actual din Str. Academiei nr. 18-20. Acesta a fost amenajatsimplu [i cu cheltuieli minime pentru activit`]i legate atåt de contac-tul cu membrii Filialei, cum ar fi oferirea de informa]ii generale,\nscrierea de noi membrii, plata cotiza]iei, eliberarea de dovezi, darmai ales pentru organizarea de evenimente culturale (expozi]ii,lans`ri de carte [i alte asemenea, grupate \n ini]iativa „Joia din portic”) [i pentru preg`tirea continu` a arhitec]ilor, constånd \ng`zduirea unor cursuri profesionale pe teme diverse.

A doua ac]iune, cu b`taie lung`, a finalizat un lung [ir de taton`ri [icùt`ri \n pia]a imobiliar`, desf`[urate mai bine de patru ani, pen-tru achizi]ionarea unui sediu proprietatea exclusiv` a Filialei. Acestdeziderat a \nceput s` fie materializat practic din 16 aprilie 2013,cånd Consiliul Teritorial al Filialei a aprobat achizi]ionarea din fon-duri proprii a imobilului din Str. Sf. Constantin nr. 32, care prinlucr`ri de reamenajare [i consolidare s` poat` asigura \n primulrånd un nivel corespunz`tor de reprezentativitate Organiza]iei \n

raport cu institu]iile statului [i cu publicul Capitalei, dar [i spa]iiadecvate serviciilor destinate membrilor Filialei.

Dup` cåteva luni de negocieri [i clarific`ri patrimoniale desf`[uratecu asisten]a juridic` a avocatului Filialei, domnul pre[edinte prof. dr.arh. Mircea Ochinciuc a semnat pe 23 iulie 2013 actul de vånzarecump`rare a viitorului sediu al Filialei.

Imobilul, \nscris din octombrie 2013 ca sediu social al Filialei, seg`se[te pe Str. Sf. Constantin nr. 32, Sector 1, Bucure[ti, pe o par-cel` cu suprafa]a de 249,00 mp. Aceasta se afl` \n pia]eta format` laintersec]ia Cìi Plevnei cu str`zile Sf. Constantin, Berzei [i VasilePårvan, marcat` de Biserica Sfin]ii |mp`ra]i Constantin [i Elena,datånd din 1785. Amplasamentul se afl` \n proximitatea B-dului [iPie]ei Mihail Kog`lniceanu, a Facult`]ii de Drept a Universit`]iiBucure[ti, dar [i a Gr`dinii Ci[migiu, \ntr-o zon` central` a ora[uluicare este bine deservit` de transportul public.

Construc]ia existent`, al c`rei arhitect este necunoscut, dateaz` dinanii ’20 ai secolului trecut, are o arhitectur` \n stilul neoromånesctårziu, specific epocii cånd a fost edificat` [i nu figureaz` pe ListaMonumentelor Istorice.

Volumul construit, cu o suprafa]` la sol de 118,00 mp, se desf`[oar`pe subsol, parter, un etaj [i pod \nalt (utilizabil ca mansard`). Tehnicstarea sa este mediocr` [i impune lucr`ri de consolidare. Pentrucunoa[terea condi]iilor de amplasament [i de interven]ie legalàsupra construc]iei existente a fost solicitat un Certificat deUrbanism emis de Prim`ria Municipiului Bucure[ti cu nr. 1636/1198536 \n 20.11.2013.|n scopul select`rii celei mai bune solu]ii de amenajare [i consolidarea imobilului existent, \n septembrie 2013 Colegiul Director [i ConsiliulTeritorial al Filialei a decis organizarea unui concurs public, \ntr-o sin-gur` faz`, deschis pentru to]i arhitec]ii din Romånia, membri ai OAR,cu dreptul de semn`tur` activ. Organizarea concursului este f`cut` \ncolaborare cu structurile specializate ale Ordinului Arhitec]ilor dinRomånia, care a alocat [i fonduri pentru circa patru cincimi din chel-tuielile de desf`[urare [i premiere, restul fiind asigurat din bugetulFilialei Bucure[ti.

Juriul este alc`tuit din 7 membri titulari [i 2 membri suplean]i,desemna]i de colegiile directoare ale OAR [i Filialei [i are urm`toareacomponen]`: membri titulari: arh. Johannes Bertleff, vicepre[edinteOAR; prof. dr. arh. Zeno Bogd`nescu, rectorul UAUIM; ing. DorinLaz`r; conf. dr. arh. Dan Marin; prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc,pre[edinte FTB-OAR; arh. {erban Sturdza, vicepre[edinte OAR; arh.Liviu Z`gan; membri suplean]i: conf. dr. arh. Marius Marcu-Lapadat,decanul Facult`]ii de Arhitectur` de Interior, UAUIM; ing. Ioan Sora.

Premiile, \n valoare brut`, pl`tite \n echivalentul lor \n lei, sunt urm`toarele:- premiul I: 4 000 Euro [i acordarea contractului de proiectare,- premiul II: 2 500 Euro,- premiul III: 1 500 Euro,- dou` men]iuni: 500 Euro fiecare.

Concursul se va desf`[ura dup` urm`torul calendar:- lansarea concursului: 07.01.2014- vizit` organizat` la amplasament: 17.01.2014- acces liber la amplasament: 24; 25.01.2014- data limit` a primirii \ntreb`rilor: 18.02.2014- comunicarea r`spunsurilor: 24.02.2014



- data limit` de \nscriere \n concurs: 14.03.2014- data [i ora limit` de primire a proiectelor la secretariatul concursului aflat \n str. Pictor Arthur Verona nr. 19 sau predarea lacurier/po[t`: 20.03.2014, ora 16.00- jurizarea proiectelor: 28; 29; 30.03.2014- anun]are rezultatelor juriz`rii: 31.03.2014- termen pentru depunerea contesta]iilor: 03.04.2014- termen de solu]ionare a contesta]iilor: 07.04.2014- expozi]ia public`, festivitatea de premiere, \nchiderea expozi]iei: 01.04 – 20.04.2014

Pe baza temei puse la dispozi]ia concuren]ilor se a[teapt` din parteaacestora un model func]ional de organizare a spa]iilor sediului \nspiritul diversific`rii dialogului arhitec]ilor \n interiorul profesiei, pre-cum [i a deschiderii unor cì active de comunicare \n afara Filialei.Pentru aceasta, dar mai ales pentru ob]inerea unei remodel`ridinamice [i \n sens contemporan tema las` participan]ilor o libertatemare de interven]ie. Dimensionarea suprafe]elor destinatediferitelor activit`]i – de reprezentare, expozi]ii, bibliotec`, de con-ducere, func]ional-administrative [i anexe tehnice – este la latitu-dinea concuren]ilor, \n spiritul ideii propuse de fiecare participantpentru organizarea [i amenajarea sediului Filialei.

|ntrucåt o seam` de func]iuni nu au un program permanent se are\n vedere propunerea de spa]ii cu func]iuni alternative (a[a-numitelespa]ii multifunc]ionale) ce se amenajeaz`, dup` caz, prin mobilitatea[i amplasamentul mobilierului. Pentru fiecare din spa]iile cufunc]iuni alternative concuren]ii vor prezenta variantele de amena-jare [i mobilare.Prin tem` sunt permise modific`ri [i complet`ri ale planurilor cl`diriiexistente privind: num`rul de accese; pozi]ia sc`rii; utilizarea sub-solului; amenajarea podului, eventual prevederea unei supante \nspa]iul rezultat prin \n`l]area acoperi[ului (\n limita admis` \n zon`);eventuala \nchidere a loggiei de la etajul 1 din spatele cl`dirii; elimi-narea cur]ii de lumin` [i supra\n`l]area corpului parter din cap`tulcur]ii (cu respectarea indicilor urbanistici POTmax = 50% [i CUTmax = 2 prev`zu]i \n Certificatul de Urbanism). |n func]ie de solu]ionarea func]iunilor principale [i de disponibilul desuprafa]`, \n tem` se recomand` amenajarea unui club pentru mem-brii Filialei, dar pentru publicul larg, cu un acces distinct din curte. Interven]iile la fa]ade sunt permise cu condi]ia p`str`rii specificuluiarhitecturii cl`dirii existente [i a zonei \n care este amplasat`. Deasemenea se mai solicit` solu]ii pentru amenajarea cur]ii [i reface-rea \mprejmuirii dinspre strad` [i vecini.Corelat cu propunerea de refunc]ionalizare a imobilului se solicit` ca

o condi]ie esen]ial` [i solu]ia tehnic` de consolidare a cl`dirii exis-tente. Aceasta va constitui o pies` foarte important` a proiectului deconcurs, solu]ia de consolidare propus` de concuren]i oferind liber-tatea de exprimare a unei concep]ii contemporane de amenajare aspa]iilor Filialei.

Chiar dac` mul]i din parametrii construc]iei existente sunt restrictivi,consider`m c` ei constituie o provocare profesional` la care vorr`spunde numero[i arhitec]i dornici ca prin rezolv`rile propuse, inge-nioase [i bine adaptate la condi]iile date, s` permit` juriului selecta-rea unei solu]ii de amenajare care s` fie reprezentativ` pentruarhitec]ii bucure[teni.

Toate informa]iile necesare concuren]ilor, aplica]iile de \nscriere,adresarea \ntreb`rilor [i desc`rcarea regulamentului, a temei deproiectare [i documenta]iei complete de concurs sunt accesibile \npagina oficial` a concursului, cu adresa Internet: http://oar.squarespace.com/concurs-sediu-bucuresti

arh. Alexandru PANAITESCU vicepre[edinte FTB-OAR


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Elegan]a poart` un nou nume:GROHE Grandera™

Valorile tradi]ionale sunt cele ce fac ca via]a s` merite trìt` [i trans-form` produsele conven]ionale în obiecte excep]ionale. Valori pre-cum calitatea, mìestria [i stilul sunt numai câteva din caracteristiciledurabile ale GROHE Grandera™, noua colec]ie de lux GROHE.Conceput` ca urmare a unui angajament ferm fa]` de perfec]iune,aceast` colec]ie se pozi]ioneaz` în mod unic în lumea designuluispa]iilor de baie.

Fiind o combina]ie îndr`znea]` de elegan]` [i durabilitate, GROHEGrandera™ este o gam` sofisticat` de produse care aduce împreun`percep]ii [i a[tept`ri diferite. Designul acesteia const` în caracteris-tici estetice atemporale, cu note nostalgice, ce surprinde în acela[itimp spiritul modern. Forme feminine gra]ioase se îmbin` cu muchiiclar definite, dând na[tere unei adev`rate cuadraturi a cercului.GROHE Grandera™ va fi, cu siguran]`, pe placul celor ce apreciaz`valorile trainice [i elegan]a atemporal`.

Concept, inspira]ie, design

Ne-am inspirat pentru gama GROHE Grandera™ din designul clasic[i capodoperele arhitecturale din centrele metropolitane din întreagalume. Pasiona]ii de design vor identifica trimiteri la Paris sau NewYork, toate contopite într-un design unitar. Spre exemplu, structura

de baz` a tuturor produselor individuale aminte[te de arhitecturaTurnului Eiffel, infuzând gama GROHE Grandera™ cu o not` roman-tic`, parizian`. Forma produselor face trimitere la acea mìestrie aartizanilor tradi]ionali necesar` pentru realizarea ceasurilor fine.Elegan]a [i rafinamentul gamei GROHE Grandera™ sunt exprimateprin detaliile fine [i variantele de finisaje elegante cromate [i cro-mate/aurite, inspirate de bijuterii precum cele din magazine de lux caTiffany’s din New York. În cele din urm`, func]ionalitatea produseloreste sus]inut` de tehnologii de prim rang GROHE, care reprezintèsen]a sintagmei “Made in Germany”.

Cu acest concept îndr`zne] de design, GROHE Grandera™ sepozi]ioneaz` cu u[urin]` al`turi de elementele clasice din care seinspir`. Geometria sa unic`, îmbinând elemente circulare [i p`trate,a determinat echipa de design GROHE s` inventeze termenul “squircle”. Aceast` form` caracteristic` st` la baza tuturor ele-mentelor colec]iei.

14-25_interne.qxp 1/30/14 6:23 PM Page 14


Alegerea perfect` pentru interioarele rafinate ale unui hotel

Fie c` este vorba de Hong Kong, Londra sau Dubai, gama GROHEGrandera™ reprezint` o not` de rafinament pentru cele mai stilatehoteluri. Aproape toate hotelurile de seam` de ast`zi se mândresccu interioarele lor elegante, clasice, atemporale care ofer` oaspe]ilorcu gusturi rafinate promisiunea unei case departe de cas`. GamaGROHE Grandera™ sprijin` îndeplinirea acestei promisiuni oferindfiec`rui oaspete sentimentul unui spa]iu personalizat proiectat pen-tru relaxare.Prin colec]ia de produse cu o varietate ampl`, GROHE Grandera™permite flexibilitatea maxim` în amenajarea spa]iului bìi. Portofoliulde produse coordonate include baterii de baie, sisteme de du[ com-pletate de baterii cu termostat, precum [i accesorii din por]elan alb.GROHE Grandera™ face posibil` orice solu]ie, încadrându-se armo-nios în orice decor, de la clasic la contemporan.

GROHE Grandera™ satisface cele mai înalte exigen]e de design, cal-itate [i func]ionalitate. Tehnologia integrat` GROHE EcoJoy® ajutùtilizatorii s` diminueze consumul resurselor naturale, iar tehnologiaGROHE SilkMove® asigur` un control fin al manetei pe termen lung.GROHE StarLight® confer` un aspect str`lucitor pentru timp îndelun-gat suprafe]elor [i le protejeaz` împotriva murd`ririi [i m`tuirii. Deasemenea, toate produsele realizate din GROHE Zero, inclusiv nouagam` GROHE SPA® GROHE Grandera™, con]in 90 la sut` mai pu]inplumb [i sunt de cinci ori mai rezistente la coroziune decât bateriile[i arm`turile conven]ionale. GROHE Zero este un aliaj inovativ dealam` dezvoltat de GROHE pentru a întâmpina o nou` er` de fabri-care a bateriilor. Astfel, GROHE Grandera™ v` ajut` s` v` bucura]ide ap` în lini[te deplin`.

GROHE Grandera™. Bun venit acas`!

Descoperi]i mai multe pe GROHE.RO


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Clujul a devenit pentru trei zile capitalaarhitecturii transilv`nene

Evenimentele Bienalei de Arhitectur` Transilvania

Evenimentul cel mai a[teptat din lumea arhitecturii transilv`nene a

\nceput joi, 5 decembrie \n Cluj-Napoca, la Casa Tranzit cu

vernisajul „Premiile BATRA”. Expozi]ia-concurs cuprinde peste 118

proiecte de arhitectur` finaliste, realizate de c`tre 48 de birouri de

arhitectur` \n ultimii doi ani.

A urmat vernisajul expozi]iei arhitectului maghiar Kós Károly de la

M`n`stirea Franciscan` unde au fost expuse lucr`rile acestuia, \ntr-o

suit` cronologic`, menite s` celebreze activitatea sa profesional`. De

altfel, \n cadrul Galei Premiilor BATRA, lui Kós Károly i-a fost acordat,

post mortem, premiul pentru \ntreaga activitate profesional` – OperaOmnia.

La ora 19.00, sediul biroului de arhitectur` Planwerk a devenit

ne\nc`p`tor odat` cu vernisajul expozi]iei Recuper`ri, coordonat` de

revista Zeppelin, \n cadrul c`reia s-a prezentat o colec]ie de obiecte

recuperate din cl`diri vechi [i reutilizate \n forme inedite. „Dup` ce

am f`cut o selec]ie am colectat obiecte reprezentative, o colec]ie

variat`, de la o cutie de film, o rol` a unui film, buc`]i de tabl`, pån`

la pl`cu]e vechi din str`zi. Pove[tile sunt cel pu]in la fel de intere-

sante pe cåt sunt [i obiectele. Este o expozi]ie care vorbe[te despre

cenu[`rese: cl`diri valoroase, banale sau chiar proaste de tot care

primesc o nou` via]`. Din aproape orice po]i face un lucru bun.

Zånele bune care sunt arhitec]ii iau aceste lucruri umile [i fac din ele

lucruri cu poten]ial”, a declarat arh. {tefan Ghenciulescu, curatorul

expozi]iei.

Expozi]ia Forward – |nainte de la Casa Matei, coordonat` de Atelier

Mass, urm`re[te s` pun` \n prim-plan tån`rul arhitect la \nceput de

drum. „|nainte este direc]ia pe care o urm`m ca tineri arhitec]i. Chiar

dac` pare o cale dreapt` [i neclar` la \nceput, \ncet, ea intersecteaz`

un cåmp neclar care, la fel ca cea]a, ascunde obstacole ce le z`re[ti

doar \n ultima clip` [i pe care nu le b`nuie[ti”, Atelier Mass.

Seara s-a \ncheiat cu vernisajul Boom Room – Noua ArhitecturÈston`. Expozi]ia Asocia]iei Arhitec]ilor din Estonia se concentreaz`

asupra celor mai bune realiz`ri arhitecturale contemporane din

Estonia, ce au crescut din confuzia local`. Rezultatele exploziei arhi-

tecturale, dep`[it` deja, nu sunt doar cl`diri anoste de birouri,

supermarketuri [i locuin]e de catalog – se g`sesc \ntre ele crea]ii

arhitecturale care merit` aten]ie [i care dialogheaz` cu ambientul.

Vineri, 6 decembrie, la Liberty Technology Park Cluj, a \nceput prima

zi de conferin]e BATRA. Respectånd tema primei edi]ii a Bienalei -

Generare/Regenerare, au conferen]iat arhitec]i renumi]i din dome-

niul arhitecturii care [i-au \mp`rt`[it experien]ele celor mai provoca-

toare proiecte. |ntre vorbitori s-au num`rat {tefan Ghenciulescu

(Zeppelin, Bucure[ti), Zsolt Tovissi (Miercurea Ciuc), Cristina

Constantin (Abrupt Arhitectura, Bucure[ti), Oana Coarf` (Republic of

Architects, Bucure[ti), Marius Miclù[ (Archaeus, Timi[oara),

Bogdan Babici (Tecon, Bucure[ti).

Seara s-a \ncheiat la Galeriile Minerva unde au avut loc vernisajele

a trei expozi]ii. Re[edin]e Nobiliare din Romånia, coordonat` de

Asocia]ia Arché prezint` istoricul [i situa]ia actual` a cåtorva dintre

cele mai spectaculoase re[edin]e extraurbane nobiliare sau boiere[ti

aflate pe teritoriul Romåniei. Symbio Morpho Genesis, coordonat`

de Ioana Calen este o expozi]ie de instala]ii interactive care

func]ioneaz` \n simbioz` cu vizitatorii. Instala]ia Protocorda Sapiens,una dintre cele trei instala]ii prezentate reac]ioneaz` la stimulii din

mediul ambiental pe care \i interpreteaz` cu ajutorul unui sistem

nervos artificial. Expozi]ia Funda]iei Archaeus – Borangic, este un

omagiu adus ultimei familii din Romånia care cre[te viermi de

m`tase, printr-o instala]ie de art` [i de arhitectur`,” a declarat arh.

Marius Miclù[.

Såmb`t`, 7 decembrie a \nsemnat a treia zi de conferin]e BATRA la

Liberty Technology Park Cluj. Peste 300 de arhitec]i prezen]i la

eveniment au ascultat invita]i speciali precum Leo Van Broeck

(Bruxelles), {erban Sturdza (fost pre[edinte al OAR) [i biroul de arhi-

tectur` romåno-francez A-ZC. Pornind de la ipoteza c` orice proiect

de arhitectur` poate genera noi rela]ii sau regenera un context dat,

ace[tia au prezentat o serie de proiecte cu un impact puternic

asupra vecin`t`]ilor, economiei locale sau autorit`]ilor publice.



Premiile BATRA

Juriul a fost alc`tuit din arhitec]ii: Bogdan Babici I Tecon, Bucure[ti;

Oana Coarf` I ROA, Bucure[ti; Cristina Constantin I Abrupt

Arhitectura, Bucure[ti; Irina Cristea I AZC, Paris; {tefan

Ghenciulescu I Zeppelin, Bucure[ti; Marius Miclù[ I Archaeus,

Timi[oara [i Zsolt Tövissi I Harghita.

„Am selectat cele mai valoroase lucr`ri, iar dintre ele au fost alese

cele premiate. Am nominalizat proiectele de cea mai bun` calitate,

r`spunzånd unor cerin]e deosebite: arhitectura de bun` calitate din

punct de vedere spa]ial, func]ional, valoarea \n sine a demersului,

procesul de crea]ie [i realizare, profunzimea abord`rii. De asemenea

ne-a interesat [i ceea ce proiectul aduce \n plus, dincolo de rezol-

varea corect` \n sine a unei teme, care este r`spunsul la contextul

cultural [i social regional [i na]ional, valoarea comunitar`, sincroniza-

rea cu fenomenul arhitectural contemporan, caracterul inovativ,

gradul de experimentare al proiectelor [i r`spunsul la problematica

esen]ial` a gener`rii/ regener`rii”, a afirmat arh. {tefan

Ghenciulescu, pre[edintele juriului BATRA.

La categoria Arhitectura locuin]ei, proiectul cå[tigator a fost

Casa P, proiectul biroului DE3 format din arhitec]ii Oliver [i Laura

Neme[, Adrian Ro[ca, Zoltan Szoke [i Radu Rusu.

Peste 118 proiecte de arhitectur` finaliste realizate \n 48 de birouri de arhitectur` \n ultimii doiani, s-au \ntrecut \n competi]ia primei Bienale de Arhitectur` Transilvania. Au fost acordate premii pe mai multe sec]iuni: Arhitectura locuin]ei, Arhitectura dot`rilor comunitare [i de pro-duc]ie, Arhitectura patrimoniului cultural, Arhitectura spa]iului interior [i scenografie, Arhitecturaspa]iului public, Microarhitectur` – arhitectur` temporar`, Design de obiect, Proiecte culturale,ini]iative, experimente, Studii [i proiecte finalizate [i nerealizate.

Casa P este o locuin]` cu func]iuni obi[nuite pentru locuire [i spa]ii

pentru timpul liber: piscin`, mediatec`, cram`, construite pe un

teren denivelat cu pant` accentuat` spre sud.

Geometria pregnant` a amenaj`rii interioare tempereaz` diversitatea

materialelor [i dot`rilor.

Premiul sec]iunii Arhitectura dot`rilor comunitare [i de produc]ie,

a fost acordat pentru proiectul Cazan social, proiectat de biroul

Blipsz, echip` alc`tuit` din arhitec]ii Istvan Pasztor, Istvan Benedek,

Zsolt Szena[i, al`turi de echipa de ingineri Dan Barb [i Csiki Laszlo.

Proiectul, reprezentånd o ini]iativ` a administra]iei ora[ului Topli]a, a

reactivat o cl`dire industrial` abandonat`, cu mijloace echilibrate ce

]in de buna \n]elegere a arhitec]ilor asupra valorii patrimoniului

industrial construit. Arhitec]ii au optat pentru o reabilitare care a

]inut cont de caracteristicile structurale [i de tipul de arhitectur`

industrial`, p`strånd estetica specific` acestor cl`diri. Elementele de

decor [i materialele sunt discret integrate \n cl`dire [i echipamen-

tele sunt coordonate cu structura casei.

La categoria Arhitectura spa]iului public, juriul a decis s` acorde pre-

miul Bienalei Transilvania pentru proiectul Amenajare zona Str`zii Duzilordin municipiul Reghin, arh. Nicolae Marcel Mil`[an, atelierul MNM.

Casa P. Proiect: DE3. Cazan social. Proiect: Blipsz

Amenajare zona Str`zii Duzilor din municipiul Reghin. Proiect: MNM Reabilitarea par]ial` a Palatului Vulturul Negru din Oradea. Proiect: FKM


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Canalul Morii din municipiul Reghin, este un vechi bra] al råului

Mure[, care a fost realizat ini]ial pentru sprijinul activit`]ilor

me[te[ug`re[ti din „ora[ul de jos”, iar mai tårziu pentru producerea

de energie electric`. Acesta parcurge „ora[ul de jos” pe o lungime

de cå]iva km [i traverseaz` mai multe zone de locuin]e. Interven]ia

realizat` se refer` la o por]iune din canalul Morii care traverseaz`

cartierul Libert`]ii [i str. Duzilor.

Premiul pentru Arhitectura Patrimoniului Cultural a fost acordat

arhitec]ilor Bogdan Fodor, Macalik Arnold, Kiss Cristian, Ioana

Bårsan, Nagy András din cadrul biroului FKM pentru reabilitarea

par]ial` a Palatului Vulturul Negru din Oradea.

Palatul Vulturul Negru este edificiul cel mai reprezentativ pentru

arhitectura or`dean` de la \nceputul secolului XX. Lucrarea de reabi-

litare este de un \nalt profesionalism ce se remarc` prin exigen]a

repar`rii detaliilor de fa]ad`, a lucr`rilor de stucatur`, fier`rie [i

tinichigerie.

La sec]iunea Arhitectura spa]iului interior [i scenografie, premiul

s-a acordat lucr`rii – Amenajarea spa]iului comunitar – Centrul deart` contemporan` Fabrica de Pensule Cluj – arh. Klara Veer – Klara

Veer Arhitecture X Design.

Centrul de art` contemporan` Fabrica de Pensule din Cluj, compus

[i gestionat de c`tre o federa]ie format` din creatori [i organiza]ii

culturale este primul proiect colectiv de asemenea amploare din

mediul cultural romånesc. Proiectul se remarc` prin interven]ia mini-

mal` \ntr-un spa]iu industrial, prin refolosirea materialelor din sit [i

pentru creativitate \ntr-un buget redus, au precizat membrii juriului.

Premiul BATRA pentru sec]iunea Microarhitectur` – arhitectur`temporar`, design de obiect, a fost oferit biroului de arhitectur`

Atelier MASS, format din arhitec]ii Aldea Silviu, Moga Marius

C`t`lin, Sisak Camelia [i Sisak Tamás pentru Amenajarea temporar` Electric Castle. Electric Castle este un festival de muzic`

electronic` ini]iat \n vara acestui an \n Castelul Banffy din Bon]ida.

Prin integrarea tehnologiei, instala]iilor electrice [i luminii, \ntr-un loc

cu bogate valen]e istorice a fost creat un eveniment nou cu o ima-

gine contemporan`.

Pre[edintele Ordinului Arhitec]ilor din Transilvania, arh. Szabolcs

Guttmann a oferit premiul pentru sec]iunea Studii [i proiecte finalizate [i nerealizate arhitectului Hora]iu R`c`[an, birou RAUM,

pentru proiectul O cas` la S`licea. Acesta \ncearc` s` g`sesc` o

cale posibil` de devenire pentru gospod`ria rural` contemporan` din

zona de deal-munte, \n spiritul continuit`]ii, a peisajului cultural [i a

eviden]ierii a tot ceea ce referen]ialul cultural respectiv are specific

[i valoros.

Ultimul, dar nu cel din urm` premiu, cel al sec]iunii Proiecte culturale, ini]iative, experimente a fost \nmånat de pre[edintele

OART, reprezentan]ilor asocia]iei ASTA CLUJ pentru ZileleArhitecturii (ZA 13), un festival studen]esc de arhitectur` care a avut

ca tem` anul acesta Crossing Borders. „Aceast` dep`[ire a limitelor

se traduce printr-o schimbare de mentalitate \n primul rånd pentru

noi, ca viitori arhitec]i, [i mai apoi pentru locuitorii ora[ului. Am

\nceput prin a \ncerca s` punem \ntreb`rile corecte, ZA13 fiind mani-

festul nostru pentru adecvare, dar [i pentru o viziune critic`”,

ASTA Cluj.

Organizator principal: Ordinul Arhitec]ilor din Romånia, Filiala

Transilvania

Coorganizatori: Asocia]ia Studen]ilor Arhitec]i Cluj, Ordinul

Arhitec]ilor din Romånia Filiala Bihor, Ordinul Arhitec]ilor din

Romånia Filiala Nord-Vest, Ordinul Arhitec]ilor din Romånia Filiala

Alba, Ordinul Arhitec]ilor din Romånia Filiala Satu-Mare

Bienala de Arhitectur` Transilvania este un proiect cultural par]ial

finan]at de OAR din timbrul de arhitectur`.

Mai multe informa]ii pute]i g`si pe site-ul: www.batra.ro

Amenajare temporar` Electric Castle. Proiect: Atelier MASS Centrul de art` contemporan` Fabrica de Pensule. Proiect: Klara Veer Arhitecture X Design

O cas` la S`licea. Proiect: RAUM Zilele Arhitecturii (ZA 13). Proiect: ASTA Cluj



ev

en

ime

nte

in

tern

e


Historia X

|n aprilie-iunie 2009, Funda]ia DALA a prezentat \n Bucure[ti, la

Manutan]a Armatei, din Calea Plevnei 145, un experiment vizual

pornind de la situa]ia unui tip de monument rural, care, din punct de

vedere cantitativ, pozi]ioneaz` Romånia pe primele locuri \n Europa,

biserica de lemn. Al`turi de func]ia cultic`, biserica de lemn este o

aglomerare de obiecte [i imagini, practici [i procese prin care se

poate (re)citi biografia comunit`]ilor rurale. Historia X propune o

astfel de vizitare abreviat` a satului.

|n timpul experimentului din 2009, dezbaterile publice care au urmat

s-au concentrat aproape \n exclusivitate pe tipul de interven]ie,

evitånd cåteva subiecte mai delicate [i actuale legate de patrimoniul

rural \n general, memoria local`, colectiv`, starea actual` a comu-

nit`]ilor rurale, identitate, migra]iile [i colonizarea satelor, care ar fi

putut genera o metodologie de lucru. O lun` mai tårziu, a fost ini]iat

un proiect de interven]ie antrenånd mai multe institu]ii: muzee de

etnografie, universit`]i de arte si arhitectur`, Ordinul Arhitec]ilor,

ONG-uri. Cu alte cuvinte, o expozi]ie care a provocat o reac]ie puter-

nic` \n con[tiin]a civic` [i a format o comunitate specializat` care ar

fi urmat s` rezolve cazul.

Pe scurt, au fost alese 60 de biserici de lemn din zone geografice

delimitate de mun]ii Carpa]i, documentate de c`tre organizatorii

expozi]iei. Actualmente peste jum`tate sunt abandonate de c`tre

comunit`]ile locale [i mai toate sunt \n afara cultului. Perioada \n

care au fost construite se situeaz` \ntre 1736 -1880. Un am`nunt

important este faptul c` bisericile de lemn din regiunile men]ionate

au func]ionat ca obiecte de cult portabile, unele fiind demontate [i

remontate \n repetate rånduri.

Orice obiect devine prezent prin felul \n care ne raport`m la biografia

lui. O biografie particular`, care la råndul ei descoper` biografia unei

comunit`]i. Obiectul de cult con]ine aceste elemente, iar interoga]ia

care traverseaz` istoria noastr` recent` vizeaz` obiectul care [i-a pier-

dut func]ionalitatea ini]ial` [i se repozi]ioneaz` cultural \n cadrele soci-

et`]ii contemporane. Orice biografie con]ine o memorie care poate,

sau nu, fi activat`. Ca o poveste f`r` sfår[it (anticipat), traiectoriile

memoriei pot coti brusc [i nea[teptat, surprinzånd chiar istoria (obiec-

tului), nu \ntotdeauna preg`tit` pentru confrunt`ri spontane. |n acest

sens, istoria micilor obiecte de cult [i patrimoniu pare a ne båntui \n

continuare, f`r` a ne putea asuma [i un discurs metodologic.

TEXT/FOTO: OVIDIU DANE{



Simpozionul „Arhitectur`. Restaurare. Arheologie.“|ntre 24 [i 26 aprilie 2014, va avea loc cea de-a 15-a edi]ie a

Simpozionului „Arhitectur`. Restaurare. Arheologie.“ organizat de

Asocia]ia ARA \n parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile

Pårvan“ al Academiei Romåne.

V` invit`m s` participa]i cu comunic`ri [i cu interven]ii la masa

rotund` cu tema „Monument [i memorie“, prilejuit` de aniver-

sarea a 50 de ani de la redactarea Cartei de la Vene]ia [i a 20 de

ani de la adoptarea Documentului despre autenticitate de la Nara.

|nscrierile, \nso]ite de rezumatele comunic`rilor, sunt primite pån`

\n data de 15 martie 2014 la adresa de e-mail [email protected]

sau direct la organizatori (persoane de contact: Monica M`rgineanu

Cårstoiu, tel. 021-212 88 70, 021-212 88 62; {tefan Bålici,

tel. 0731-343 333).

www.simpara.ro

Probabil cea mai coerent` abordare r`måne cea a Muzeului }`ranu-

lui Romån pe care o reamintim schematic. |n 1992, Muzeul }`ranu-

lui Romån a cump`rat [ase biserici de lemn de mici dimensiuni

datate \n secolele XVIII – XIX [i aflate, la acea dat`, „\ntr-o stare

avansat` de degradare, abandonate de c`tre comunit`]ile locale

care \[i construiser` biserici de zid. (...) Patru dintre ele au fost

restaurate in situ, una mutat` \n curtea muzeului, iar ultima a fost

inserat` \n display-ul muzeului. Dup` lucr`rile de conservare-restau-

rare, ultima a fost expus` \n cadrul muzeului, \n starea \n care a fost

g`sit` pe teren”(1).

Avem de a face, pentru prima dat`, cu situa]ia \n care un muzeu inte-

greaz` un obiect de cult \n strategia unui proiect de muzeografie [i

construie[te \n jurul lui un proiect social. Se aducea \n actualitate

problema confrunt`rii dintre memoria colectiv` [i istorie, identitate [i

patrimoniu, valorile locale [i valabilitatea lor contemporan`.

Retrospectiv, \n 2013, consider`m Historia X mai degrab` un experi-

ment social construit \n jurul ideilor de patrimoniu local [i comunit`]i

locale, cu ramifica]ii \n diverse medii.

Invita]i: NU & APA NEAGR~. Colectiv muzical din Timi[oara &

Bucure[ti, promotor al unui sunet electroacustic, bazat pe

improviza]ie. |n ultimii ani, particip`rilor la diverse festivaluri de gen

din Europa, li se adaug` colaborarea grupului cu casa de discuri din

Berlin Lollipopshop (albumele Omag - 2008 [i Descåntecul ApeiNegre - 2011), dar [i apari]ia pe compila]ii [i \n publica]ii muzicale.

Proiect: Funda]ia DALA

Partener: D Proiect

(1) http://inoe.inoe.ro/ianus/Anca%20Manolescu.htm.


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Arhitectura contemporan` norvegian` #7

Expozi]ia „Contemporary Norwegian Architecture # 7“ c`l`tore[te

prin lume din 2011, fiind g`zduit` pån` acum de Brazilia, Cuba,

Polonia, Croa]ia, Cehia, Olanda, Slovacia, Grecia, Cipru, Germania [i

Bulgaria. |n 2014, cu suportul Ambasadei Regale a Norvegiei \n

Romånia, \n parteneriat cu MNAC [i Asocia]ia Zeppelin, ajunge la

Bucure[ti.

Cea mai nou` dintr-o succesiune de prezent`ri dedicate fenomenului

arhitectural norvegian de ultim` or`, aceast` selec]ie prezint` o

palet` foarte larg` de realiz`ri, de la popasuri, mici case [i locuin]e

private, la cl`diri publice, solu]ii complexe de construc]ii, infrastruc-

tur` [i planificare urban`. Prin diverse formate de prezentare [i new

media, expozi]ia ofer` un tablou complex al arhitecturii recente

realizate de norvegieni \n propria ]ar` [i peste hotare.

Ambi]ioas` ini]iativ` a Muzeului Na]ional de Art`, Arhitectur` [i

Design din Norvegia, aceast` serie de expozi]ii – aflat` acum la a

[aptea edi]ie – are ca scop prezentarea celor mai bune lucr`ri ale

arhitec]ilor norvegieni din ultimii 5 ani, documentånd, rezumånd [i,

pe cåt se poate, identificånd tendin]ele [i eviden]iind o caracteristic`

norvegian`. |n particular, acest program este un bun model pentru

publicul [i autorit`]ile romåne[ti, despre cum arhitectura de calitate

poate „lucra“ pentru brandul de ]ar`, atåt de acas` – sub camerele

foto [i ochii turi[tilor, cåt [i f`cånd \nconjurul lumii, ca exemple

cheie de bun` practic` arhitectural`.

Selec]ia prezint` peste 30 de proiecte, grupate \n categorii diverse –

construc]ii noi [i renov`ri, interven]ii, spa]ii culturale [i educative, de

recreere [i spa]ii publice, trasee turistice, case pasive.

Asem`n`toare juc`riilor Brio, cu elemente de aluminiu [i nervuri

realizate din lemn de mesteac`n, expozi]ia are o structur` modular`

ce poate fi adaptat` la spa]ii diverse, care confer` fiec`rei instala]ii

un caracter diferit [i individual. |n plus, publicul e invitat s` con-

tribuie la instala]ie cu ajutorul unor elemente ludice florale, galbene,

cu care va putea marca proiectele favorite, ata[åndu-le la module.

Expozi]ia poate fi vizitat` la Muzeul Na]ional de Art`Contemporan` – MNAC, Bucure[ti, \n perioada:

23 ianuarie – 22 martie 2014.

Curator: Nina Berre, Co-curator: Eva E. Madshus

Director de proiect: Ole Gaudernack, asistat de Stine Johansen

Design de expozi]ie: Magne Magler Wiggen sivilarkitekter AS

Graphic design: Anti AS

Expozi]ia este realizat` de Muzeul Na]ional de Art`, Arhitectur` [i

Design din Norvegia, [i finan]at` de Ministerul Afacerilor Externe al

Norvegiei.

Knut Hamsun Center. Proiect: Steven Holl Architects. Foto: © Iwan Baan

Opera din Oslo. Proiect: Snøhetta. Foto: © Jiri Havran



„Glimpses of Infinite Symmetry”. Vlad }enu

|ntre 4 [i 28 februarie 2014, Galeria de art` contemporan` [i

design Galateca v` invit` s` vizita]i expozi]ia „Glimpses of Infinite

Symmetry”. Expozi]ia al`tur` o serie de instala]ii realizate de Vlad

}enu, ce s-au n`scut \n urma unor procese de cercetare \n design

dedicate genezei formei [i spa]iului. O parte din aceste lucr`ri au

fost expuse anterior la diverse galerii din Londra, printre care [i

Arup Phase2, Testbed1 sau Surface Gallery, artistul realizånd [i o

instala]ie nou`, special pentru proiectul de la Galateca.

|n procesul sù creativ, Vlad }enu se inspir` din natur`, utilizånd

algoritmi ce simuleaz` fenomene precum auto-organizarea

materiei, conservarea energiei, a echilibrului sau no]iuni precum

„complexitate minimal`”. Lucr`rile sale sunt, de fapt, o combina]ie

de matematic`, design [i art`. Artistul ne poveste[te care este

procesul care st` la baza practicii sale: „Plecånd de la o lucrare de

diserta]ie pe care am sus]inut-o la Bartlett School of Architecture,

prototipurile din seria „Minimal Complexity” sunt bazate pe un

concept matematic care se refer` la o familie de suprafe]e extrem

de interesante, numite „minimale”. Sunt geometrii periodice care

nu se intersecteaz` [i care se extind la infinit. Explorånd oportu-

nit`]ile ce pot fi deschise de acestea \n arhitectur` [i design, am

ajuns s` le simulez prin metode algoritmice alternative, dup` mo-

delul dinamicii bulelor de s`pun [i s` le construiesc cu ajutorul

tehnologiilor digitale.”

Toate instala]iile sale sunt modulare, fiind realizate dintr-un anumit

num`r de componente care se repet`. Unele sunt f`cute din sute

sau chiar mii de piese, care sunt \mbinate urmånd un principiu de

simetrie multi-dimensional`, creånd instan]e ale acestor suprafe]e

continue care, teoretic, pot fi extensibile la infinit.

Vlad }enu este un arhitect de origine romån` stabilit la Londra.

Experimentele sale se axeaz` pe integrarea tehnologiilor digitale \n

procesul de proiectare, ce implic` metode generative de design,

tehnici digitale de fabrica]ie [i design interactiv. Proiectul sù intitu-

lat „Minimal Complexity”, cå[tig`tor al Concursului REPEAT

Tex-Fab 2010, a fost expus atåt \n Statele Unite, cåt [i \n Marea

Britanie \n cadrul a dou` evenimente de amploare interna]ional`:

London Festival of Architecture [i London Design Festival \n 2012.

Ca arhitect recunoscut atåt \n Romånia, cåt [i \n Marea Britanie,

experien]a sa profesional` acoper` o gam` larg` de proiecte [i

concursuri. |n prezent, lucreaz` la AHMM, iar anterior a lucrat la

Surface Architects, ambele companii premiate pentru activitatea

arhitectural` cu sediul \n Londra. Al`turi de activitatea sa profesio-

nal`, Vlad este implicat [i \n domeniul academic la Bartlett, ca asis-

tent universitar [i supervizor de teze de masterat \n cadrul progra-

mului Arhitectur` Adaptiv` & Computa]ie. Lucr`rile sale fac parte

din colec]ii [i muzee cunoscute, iar anul trecut Vlad }enu a expus

\n premier` \n Romånia dou` dintre instala]iile sale \n cadrul

EBiennale, manifestarea pe arte vizuale a festivalului George

Enescu.

Expozi]ia „Glimpses of Infinite Symmetry” va fi g`zduit` de

Galateca \ntre 4 [i 28 februarie, iar pe data de 7 februarie va avea

loc o prezentare sus]inut` de artist. Cu aceast` manifestare,

Galateca continu` seria proiectelor dedicate artei contemporane [i

designului, promovånd limbaje artististice inedite [i facilitånd \ntål-

nirea publicului cu diverse forme de art`. Intrarea este liber`.


ev

en

ime

nte

in

tern

e


RETROFIX la Solar Decathlon Europe 2014

De ce ar putea oare s` ne plac` via]a

la bloc? Poate pentru c` o unitate

de locuit \ntr-un cartier urban are la

\ndemân` func]iunile publice necesare,

un spa]iu decent pe care \l poate

administra facil, locul de munc`,

gr`dini]a, [coala \n proximitate, spa]ii

de joac` [i de promenad` [i,

bine\n]eles, comunitatea – prieteni [i

cunoscu]i de toate vârstele, oameni

diver[i, interesan]i, o lume \n care

fiecare joac` un rol indispensabil \n

buna func]ionare a ora[ului.

Dar cum, \n general, filosofia de via]` este aceea s` visezi mereu la

mai bine, o ac]iune colectiv` de revitalizare a blocurilor gri din perioa-

da comunist`, care deja nu mai reprezint` pentru mul]i o op]iune de

locuire, ar putea deveni solu]ia care transform` visul \n realitate.

Aceasta este viziunea de la care a pornit echipa upTIM, format` din

studen]i de la Universitatea Politehnic` [i Universitatea de Vest din

Timi[oara, \n cercetarea [i identificarea unor posibilit`]i de

\mbun`t`]ire a locuirii la bloc. Munca \n echip` se va concretiza \n

realizarea proiectului RETROFIX, un proiect complex [i inovator de

implementare a unei solu]ii integrate de reconfigurare \n mod

sustenabil a locuin]elor proiectate \n anii 1970-1985. RETROFIX

propune un nou sistem de anvelopare, care permite crearea de noi

spa]ii verzi [i comunitare pe terasele blocurilor existente, precum [i

solu]ii de reconfigurare spa]ial` [i func]ional` a apartamentelor,

adaptate nevoilor locuirii contemporane.

Pentru c` ne-am câ[tigat [ansa de a expune aceast` idee \n cadrul

celui mai prestigios concurs universitar din lume, Solar Decathlon

Europe, edi]ia 2014, care promoveaz` arhitectura sustenabil` [i

tehnologiile integrate, am realizat prototipul proiectului, care sinte-

tizeaz` valorile viziunii RETROFIX sub forma unui pavilion

expozi]ional.

Prototipul RETROFIX va fi prezentat publicului la Versailles, \n perioa-

da iunie – iulie 2014 [i va ilustra \n mod practic cum func]ioneaz`

blocul dup` implementarea conceptului nostru.

Dup` expunerea la Versailles, prototipul RETROFIX va fi expus \n

Timi[oara, ca obiect de studiu pentru studen]i [i ca o posibilitate de

testare a solu]iilor noastre de \mbun`t`]ire a calit`]ii vie]ii \n comu-

nit`]ile cartierelor de blocuri.

TEXT: SORINA RAUS FOTO: DANIEL MUNTEANU




ev

en

ime

nte

ex

tern

e

Dup` Roma, Bucure[ti, Praga, Zagreb, Atena [i Moscova, \n

2013, organizatorii [i-au \ndreptat aten]ia asupra ora[ului

Var[ovia, mai precis, a cl`dirii Rotunda, proiectat` de arhitectul

Zbigniew Karpinski [i construit` \ntre 1962 [i 1969, care, \n

prezent, g`zduie[te una dintre sucursalele B`ncii Na]ionale a

Poloniei. Fiind situat` la intersec]ia a dou` artere urbane majore,

ea reprezint` un simbol al ora[ului [i un popular loc de \ntålnire.

|n competi]ie s-au \nscris 1 040 de echipe din 79 de ]`ri, [i 214

proiecte au fost primite \n vederea juriz`rii. Dintre acestea, zece

au fost selectate pentru faza final`.

Marele cå[tig`tor, ales \n unanimitate de c`tre membrii juriului, a

fost biroul polonez Gowin-Suita, cu o echip` format` din

arhitec]ii Bartlomiej Gowin [i Krzysztof Siuta, care au lucrat \n

colaborare cu Ewa Gawron-Szpener, Wieslaw Bereza [i compa-

nia Projekty Konstrukcyjne. Proiectul acestora nu doar a \ntrunit

toate cerin]ele brief-ului ini]ial, dar a [i dep`[it a[tept`rile organi-

zatorilor. R`månånd fideli formei originale, arhitec]ii au creat un

spa]iu accesibil, la cele mai \nalte standarde estetice, un sediu

Rezultatele Changing the Face 2013

DuPont, \n colaborare cu Banca Na]ional` a Poloniei, Asocia]ia Arhitec]ilor din Polonia[i filiala polonez` a Green Building Council, a anun]at lista cå[tig`torilor edi]iei 2013 aconcursului interna]ional Changing the Face, care \i invit`, \n fiecare an, pe arhitec]iidin \ntreaga lume s` ofere propuneri conceptuale pentru remodelarea fa]adelor unorcl`diri-simbol „\mb`trånite” folosind solu]iile inovatoare ale companiei.

modern pentru Banca Na]ional` a Poloniei [i un spa]iu public

dinamic pentru comunitate.

Pentru prima oar` \n istoria Changing the Face, proiectul cå[tig`tor

va fi, de asemenea, pus \n oper`. Astfel, Banca Na]ional` a Poloniei

urmeaz` s` \nceap` negocierile cu echipa cå[tig`toare \n vederea

ini]ierii lucr`rilor de construc]ie \n acest an.

|n cadrul fa]adei, arhitec]ii au folosit DuPont™ SentryGlas® [i

DuPont™ Corian®, ce creeaz` un aspect transparent, contempo-

ran [i, \n acela[i timp, contribuie la sustenabilitatea cl`dirii. Tot

\n spiritul sustenabilit`]ii, pe una dintre laturile cl`dirii a fost

prev`zut un [ir de arbori. Func]iunile specifice b`ncii au fost

amplasate la parter [i la nivelul subteran, iar nivelul superior, cu

o suprafa]` utilizabil` de 500 mp a fost transformat \ntr-un salon

urban, \n cadrul c`ruia vor fi implementate sugestiile oferite de

locuitorii Var[oviei \n perioada de preg`tire a competi]iei. Astfel,

aici vor fi amenajate o galerie de art` gratuit`, o cafenea, un

spa]iu de relaxare [i un punct de informare cu privire la eveni-

mentele culturale din ora[.

Premiul I. Proiect: Gowin-Suita

TEXT: ANCA ROTAR

26-30_externe.qxp 1/30/14 6:15 PM Page 26


|n pia]a public` adiacent`, pavajul \ncorporeaz` diviziuni regulate

care se continu` spre strad` [i formeaz` un cadru vizual pentru

banc`. De asemenea, schema de iluminare gåndit` pentru acest

spa]iu creeaz` o atmosfer` intim`, de interior urban, precum [i

o senza]ie de continuitate, p`strånd regimul de \n`l]ime al

ad`posturilor din pasajul Wiecha, situat \n apropiere.

|n urma ob]inerii unui punctaj egal, premiul al doilea a fost acor-

dat pentru dou` proiecte, primul semnat de arhitecta polonez`

Natalia Wilczak, iar cel de-al doilea de o echip` de arhitec]i

polonezi [i spanioli, format` din Rodrigo Garcia, Maciej Siuda [i

Gonzalo del Val.

Premiul al treilea a revenit, de asemenea, unei echipe din Polonia,

mai exact, biroului Dobosz Architekci, reprezentat de Maciej

Dobosz, Jolanta Major, Izabela Owczarek [i Karolina Kalitan.

Mai multe informa]ii sunt disponibile pe www.dupont.com

Premiul II. Proiect: Natalia Wilczak

Premiul II. Proiect: Rodrigo Garcia, Maciej Siuda, Gonzalo del Val

Premiul III. Proiect: Maciej Dobosz, Jolanta Major, Izabela Owczarek, Karolina Kalitan



ev

en

ime

nte

ex

tern

e

S`li de lectur` pentru Universitatea din Liége. Proiect: Dethier Architecture

Urban Intervention Award Berlin 2013[i Urban Living Award 2013

Urban Intervention Award Berlin 2013 [i Urban Living Award 2013, dou` competi]ii organizate\n parteneriat de c`tre Departamentul Senatului German pentru Dezvoltare Urban` [i DeutscheWohnen AG [i-au anun]at cå[tig`torii la finalul lunii decembrie.

Cele dou` competi]ii \[i propun s` \mbun`t`]easc` calitatea vie]ii

urbane prin intermediul arhitecturii [i designului [i, \n acela[i

timp, s` stimuleze cooperarea \ntre factori de decizie, profesioni[ti

[i public. Premiile recunosc proiecte care au reu[it s` aduc` o con-

tribu]ie substan]ial` la redefinirea, revitalizarea [i modernizarea

cartierelor urbane. Acest lucru se aplic` atåt pentru conversia [i

reabilitarea cl`dirilor vechi, cåt [i pentru cl`dirile noi. Un rol

deosebit de important \n jurizare l-a avut [i colaborarea dintre

parteneri din diferite sectoare [i discipline, cum ar fi cultura, arhi-

tectura, grupurile de ini]iativ`, mediul de afaceri etc. Prin urmare,

criteriile de selec]ie au fost abordarea din punct de vedere urba-

nistic, contextul socio-cultural, conceptul de utilizare, partenerii

implica]i [i, nu \n ultimul rånd, aspectele arhitecturale .

De[i prima edi]ia a avut loc \n 2010, ini]iativa german` a devenit \n

scurt timp una dintre cele mai apreciate competi]ii de profil pe plan

interna]ional. Drept dovad`, anul acesta s-a remarcat cu un num`r

de 240 de proiecte participante din peste 20 de ]`ri europene, o

cre[tere semnificativ` fa]` de anii preceden]i.

Foto

: ©

Serg

e B

riso

n /

ww

w.s

erg

ebriso

n.c

om

Foto

: ©

Serg

e B

riso

n /

ww

w.s

erg

ebriso

n.c

om

TEXT: REKA }UGUI



VinziRast - mittendrin. Proiect: gaupenraub +/-

Test Site Rotterdam. Proiect: ZUS

Juriul competi]iilor a fost alc`tuit din: Regula Lüscher (Director al

Departamentului Senatului German pentru Dezvoltare Urban`),

Winy Maas (MVRDV), Martin Rein-Cano (TOPOTEK 1), Hortensia

Völckers (Director Artistic al Funda]iei Culturale Federale Halle) [i

Manuela Damianakis (Deutsche Wohnen AG).

Iat` cå[tig`torii:

Urban Intervention Award Berlin 2013 – Categoria „Construit”

Proiect: S`li de lectur` pentru Universitatea din Liége, Belgia

Arhitect: Daniel Dethier I Dethier Architecture, Liége

Partener: Künstler Jean Gilbert, Bruxelles

Beneficiar: Universitatea din Liége

Urban Intervention Award Berlin 2013 – Categoria “Temporar”

Proiect: Test Site Rotterdam, Olanda

Arhitect: ZUS (Zones Urbaines Sensibles), Rotterdam

Partener: Bienala International` de Arhitectur` Rotterdam [i

Prim`ria Rotterdam

Beneficiar: ZUS

Urban Living Award 2013

Proiect: VinziRast – mittendrin, Viena, Austria

Arhitect: gaupenraub +/-, Viena

Beneficiar: Vinzensgemeinschaft St. Stephan



pu

bli

ca]i

i

Lotizarea [i Parcul Ioanid reprezint` un proiect al Prim`riei ora[ului

Bucure[ti, realizat \n timpul primariatului lui Vintil` Br`tianu, numit Blocul

de Vile [i Gr`dina Public` Ioanid, conceput ca un ansamblu de vile ce \ncon-

joar` un parc public. El este inspirat, conform procesului verbal din 1909,

dup` mai multe modele occidentale dintre care amintim scuarurile lon-

doneze de pe proprietatea Bedford din Londra, New Town din Edinburgh,

Parcul Monceau de la Paris. O similitudine frapant` o constituie [i Parcul

Königin-Luise din Magdeburg. Cercetarea de fa]` \ncadreaz` modelul de la

Bucure[ti \n curentul Parc Movement, ap`rut \n Anglia [i dezvoltat \n Europa

pe parcursul sec. 19, [i \n tipologia parcurilor interioare definit` de urbani[tii

germani la \nceputul sec. 20.

Autorul volumului, Cristina Woinaroski este arhitect cu drept de semn`tur`,

membru OAR, licen]iat al Universit`]ii de Arhitectur` [i Urbanism „Ion

Mincu”, master \n arhitectur` \n specializarea Form` Urban` [i doctor \n

arhitectur` \n 2011 (UAUIM). Din 1998 este colaborator extern, ca asistent,

la Universitatea Na]ional` de Arte din Bucure[ti, Facultatea de Istoria [i

Teoria Artei, ]inånd seminariile la cursul de Istoria Arhitecturii \n Romånia

sec. XIX-XX. Este coordonatorul lucr`rilor realizate \mpreun` cu studen]ii de

la Facultatea de Istoria [i Teoria Artei: „Arhitectur` Bucure[tean` sec.

19-20” (Simetria 2000) [i „Lotizarea [i Parcul Ioanid” (Simetria 2007).

Volumul ap`rut la Editura Simetria s-a bucurat de sprijinul Ordinului

Arhitec]ilor din Romånia, prin Timbrul Arhitecturii, [i face parte din proiectul

cultural „Istorie Urban`. Lotizarea [i Parcul Ioanid din Bucure[ti \n context

european”, beneficiar al unei finan]`ri din partea Uniunii Arhitec]ilor din

Romånia, din Fondul „Timbrul Arhitecturii” \n anul 2013.

www.simetria.ro

Istorie urban`. Lotizarea [i Parcul Ioanid din Bucure[ti \n context european

Dup` cele trei excep]ionale albume „Grafic` f`r` computer”, Atelierul de

Grafic` deschide o nou` serie de publica]ii, de data aceasta dedicate

„Patrimoniului Discret” – suma acelor detalii, cu o dimensiune simbolic` [i

afectiv`, care ]in de identitatea [i de conservarea spiritului unor comunit`]i.

Primul volum – lansat la \nceputul lunii decembrie – evoc` frumoasele por]i

ale Bra[ovului, cu fotografii de ansamblu [i de detaliu semnate de {erban

Bonciocat: sunt por]i de cas` sau de curte, de biserici sau ale unor institu]ii,

por]i de cimitir sau de cavou, portaluri de gang sau de parc. Petra Vlad,

istoric de art` [i autor al eseului introductiv, precizeaz`: „...nu doar valoarea

lor artistic`, istoric` sau de unicitate contribuie la crearea dorin]ei de a le

salva, ci puterea lor de reprezentare pentru un tip constructiv sau estetic

considerat local. Ele sunt monumente document [i, \n marea lor majoritate,

ele nu pretind a fi opere de art`, ci sunt expresia unui me[te[ug tehnic [i a

unui mod de via]`”.

Sper`m ca albumul s` fie r`sfoit de cât mai mul]i vizitatori, dar mai ales de

bra[ovenii care poate se vor obi[nui (mai mult) s` priveasc` cu al]i ochii

detaliile caselor vechi, s` le pre]uiasc` [i s` le \ngrijeasc`.

www.atelieruldegrafica.ro

Por]i din Bra[ov


C4_C1_C2_C3.qxp 1/30/14 6:22 PM Page 8

C4_C1_C2_C3.qxp 1/30/14 6:21 PM Page 5

Documents

BUCURE{TIUL ISSN 4133 - 1234 - OAR Bucuresti · de \n`l]ime de P+14 la intersec]ia cu Str. Sahighian. Parcul din S.2 este concesionat, dar pån` \n acest moment aici nu s-a intervenit