Upload
lamtruc
View
219
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
În perioada 8 – 15 iulie 2013
Asociația Promo-LEX în
parteneriat cu Asociația
PROHISTORIA XXI din
România, au desfășurat șco-
ala de vară în cadrul proiec-
tului „Pași prin Istorie”. 15
tineri din regiunea trans-
nistreană a Republicii Mol-
dova și 15 tineri din Focșani
(România), împreună cu lid-
erii lor de grup, au fost an-
trenați în activități de promovare a cetățeniei active în general și a cetățeniei
europene în special, destinate promovării toleranței între tineri, cultivării
înțelegerii reciproce și promovării cooperării europene în domeniul
tineretului.
Tema principală a reflectat conştientizarea viitorului Republicii Moldova
într-o Uniune Europeană cu tendinţe de extindere spre est. Este o temă de
interes pentru tinerii care locuiesc în medii cu dificultăți economice, so-
ciale, culturale pentru care acest proiect a fost un cadru extraordinar de edu-
caţie non-formală şi dezvoltare culturală.
În cadrul activităților au fost utilizate atât metode formale de lucru
(dezbateri, chestionare, mese rotunde, etc.), cât și metode non-formale
(jocuri de cunoaștere, Biblioteca Vie, Photovoice, metoda Transcend etc.)
Tinerii participanţi au fost informaţi din timp asupra tematicii planificate,
acestora li s-a dat posibilitatea de ainterveni activ la fiecare etapă a proiec-
tului. „Dezbaterile despre toleranță și diversitate, masa rotundă „Origini și
mentalități”, atelierele „Democrație si U.E” „Conflict și Violență” au con-
tribuit la acumularea de cunoștințe și competenţe prin care se stimulează
creativitatea, participarea activă, iniţiativa, capacitatea de argumentare,
concizia şi claritatea în exprimare, posibilitatea în afirmarea unei opinii,
toleranţa faţă de opiniile adverse, persuasiunea, ascultarea activă, stilul de
prezentare într-o apariţie publică, capacitatea de a lucra într-o echipă.” a
declarat Victoria Căpătici, lidera grupului de elevi din regiunea trans-
nistreană.
Școala de vară „Pași prin Istorie”
August 2013
Nr.74/VIII
Buletin Informativ Promo-LEX
În această ediție:
Școala de vară „Pași
prin Istorie” 1
Să vizualizăm drepturile
omului 3
Situația justiției juvenile
în regiunea
transnistreană a R.
Moldova
5
Deținut maltratat și
infectat cu HIV/SIDA
în închisoare
7
INDEXUL
SUSTENABILITĂȚII
ORGANIZAȚIILOR
SOCIETĂȚII CIVILE
2012-REPUBLICA
MOLDOVA lansat la
Chișinău
8
Numere anterioare:
Buletin 73 accesaţi aici
Buletin 72 accesaţi aici
Pag. 2
Itinerarul cultural al școlii de vară a cuprins vizite la
muzee, biblioteci, lăcașe de cult aparținând diferitor
religii, teatre, case memoriale din județul Vrancea,
întreprinderi finanțate și dezvoltate din fonduri eu-
rope etc.
„O școală de vară este un mod uimitor de ați petrece
timpul. Am petrecut timpul cu tineri de vârsta mea,
mi-am îmbunătățit abilitatea de a lucra în echipă,
am cunoscut oameni noi și mai important – mi-am
făcut prieteni. În același timp, am înțeles importanța
învățământului non-formal și a voluntariatului. Datorită acestui proiect îmi doresc să mă implic
mai mult, în cât mai multe proiecte. În urma întâlnirii cu noii mei prieteni din regiunea trans-
nistreană, am cunoscut o realitate nouă, și mi-am schimbat conceptul asupra libertății.” a decla-
rat Cătălin Aurică, elev la Colegiul Național Unirea din Focșani.
“Au fost niște zile de neuitat, în care m-am îmbogățit enorm spiritual, am căpătat o enormă ex-
periență, am cunoscut noi oameni, noi idei, noi mentalități, noi tipuri de gândire; am simțit care
sunt valorile europene și care e stilul de viață european. Deprinderile obținute sunt sigur ca mă
vor ajuta în viitor la formarea conexiunilor de diferit fel cu diferiți oameni. Aș participa cu de-
osebită plăcere la astfel de proiecte întrucât am rămas entuziasmat de cele învățate și de mo-
mentele petrecute alături de niște oameni extraordinari.” ne-a spus Daniel Țurcan, elev la liceul
Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina.
Andrei Șeitan, expert și trainer în cadrul proiec-
tului, a declarat următoarele: “Am avut plăcerea
de a oferi șanse mari de dezvoltare personală tin-
erilor din regiunea transnistreană și celor din
Focșani. Trebuie să ne dăm mâna în continuare
pentru a consolida cunoștințele obținute de acești
elevi și pentru a-i transforma în multiplicatori.
Săptămâna petrecută împreună cu ei a fost plină
de lecții, experiențe și trăiri. Am provocat partici-
panții la diverse discuții prin care să conștien-
tizeze că sunt foarte importanți și că reprezintă o
resursă valoroasă. Am pus în comun cunoștințele
și experiența fiecăruia din ei, pentru a-i putea ajuta să se dezvolte și să se redescopere.”
Acest proiect este finanțat prin programul Tineret în Acțiune – acțiunea 3.1 A: Cooperare cu
țările învecinate ale Uniunii Europene.
Pentru detalii contactați:
Victoria Căpătici,
Coordonatoarea Programului
Societate Civilă,
Tel: 022 31 09 45
Pag. 3
Această fotografie încearcă să demonstreze încălcarea la Rîbniţa, în
special din 2004 până în prezent, a unui principiu fundamental al
drepturilor copilului: „Copilul are dreptul să beneficieze de
învățământ gratuit şi obligatoriu, cel puţin în ciclul primar. Copilul
va primi o educaţie care să îi stimuleze cultura generală şi să-l ajute,
pe baza unor şanse egale, să îşi dezvolte , capacităţile, judecata
individuală şi simţul de responsabilitate morala şi sociala şi să
devină un membru util al societăţii.
Interesul superior al copilului va fi principiul de bază de care se vor
ghida cei care sunt responsabili de educaţia şi îndrumarea copilului; această responsabilitate aparţine
în primul rând părinţilor copilului.”
Victoria, elevă Liceul Teoretic “Evrika’’ or. Rîbniţa
Dreptul încălcat de a servi cu onestitate Patria
Ce este un bun cetăţean?
În viziunea mea un bun cetățean îşi iubeşte patria, baştina şi în orice moment
este gata să-şi sacrifice viaţa pentru libertatea ţarii. Odată cu atingerea vârstei de
18 ani fiecare bărbat are datoria de a face serviciul militar. Astfel şi eu aş dori să-
mi îndeplinesc datoria față de Patrie în ţara mea, și nu să fiu impus de autoritățile
nerecunoscute de la Tiraspol să fac serviciul militar în armata lor. Acest fapt
reprezintă o încălcare a drepturilor omului care aduce după sine un şir de
consecinţe negative.
În Liceul nostru, ,,Ștefan cel Mare și Sfânt’’ din or. Grigoriopol se face mult
pentru informarea tinerilor despre drepturile copiilor , drepturile omului, dar
aceasta, din păcate, nu ne scutește de prezentarea la așa numitele ,,comisii
obligatorii de recrutare”, care nu sunt în folosul Republicii Moldova, așa cum mi
-aș dori eu și colegii mei,toți cei care pledăm pentru o țară unită, constituțională,
fără separatism, o țară în care nu ar fi încălcate flagrant drepturile firești ale
omului, o țară în care am putea trăi fără frică. De fiecare din noi depinde viitorul
nostru ,iar pentru a-l avea, suntem datori să luptăm în fiecare zi pentru a-l deține.
Eugen , elev LT,,Ștefancel Mare și Sfânt’’, or. Grigoriopol
Prin acest desen am încercat să reprezint principiul 1 al Declaraţiei
Drepturilor Copilului care prevede: „Copilul se va bucura de toate
drepturile stabilite în această Declaraţie. Fiecare copil, fără nici o
excepţie de la regulă, se va putea bucura de aceste drepturi, fără a
exista distincţii sau discriminări din punct de vedere al rasei, culorii,
sexului, limbii, religiei, opiniei politice sau al oricărei alte opinii,
origini naţionale sau sociale, situaţiei materiale, statutului la naștere
sau al altui statut, al copilului sau al familiei acestuia.”
Marina, elevă LT „Evrika” or. Rîbniţa
Să vizualizăm Drepturile Omului a fost titlul unui workshop în cadrul școlii de vară “Pași prin istorie”
Pag. 4
Tinerii din Transnistria
Suntem loviți de furtunile societății și spălați de șuvoaiele
nedreptății.
Noi,tinerii Transnistriei,ce ținem la rădăcina neamului nostru
strămoșesc, suntem cuprinși de fiorul frumuseții si speranței,însă
foarte mult și de cel al nesiguranței.
Știu foarte bine ca speranța este o sursă de putere, o fântână a
înțelepciunii și cred că împreună cu ea vom trece hotarul
nedreptăților și nelegiuirilor.
Avem nevoie de dreptate și înțelegere în Moldova.
Calin, elev LT ”Ștefan cel Mare și Sfânt” or. Grigoriopol
Drepturi încălcate = personalitate știrbită
Fiecare om, odată ce se naşte are anumite drepturi. Drepturile şi
obligaţiile sunt piloni pe care se bazează propria noastră
personalitate.
Încă de mici copii, am fost învățați că trebuie să respectăm
anumite obligaţii ale noastre şi drepturile altora. În societatea în
care locuiesc eu, drepturile omului nu au nici o valoare.
Luptăm pentru a avea o şcoală, pentru a vorbi limba noastră,
pentru a fi auziţi de restul lumii că existăm şi că avem drepturile
noastre ce trebuie respectate. Dreptul la libera exprimare, dreptul la limbă, educaţie – toate acestea
sunt “ştirbite” și desprinse de propria noastră personalitate. De ce?
Cristina, elevă LT “Evrika” or. Rîbniţa
Salcia de pe malul stîng
Ani în șir sălciile sfioase de pe malul stâng al Nistrului își oglindesc
ramurile în apa sa cristalină. Una dintre ele pare o maică îngenuncheată în
fața altarului. Știe bătrânul Nistru care-i sunt rugăciunile.
De-ar avea oamenii celor două maluri cîte-o cunună pe creştet din crengile
acestei salcii, ar pricepe că Nistrul nu are menirea de a fi hotar între frați, ci
doar un cronicar ce mînuiește pana de aur din tezaurul sacru.
Cătălina, elevă LT “ Ștefan cel Mare și Sfînt” or. Grigoriopol
Pag. 5
La 30 iulie 2013, în cadrul unei mese
rotunde a fost lansat Raportul “Justiția
Juvenilă Situația din Regiunea
Transnistreană a Moldovei în raport cu
Standardele Internaționale”. Raportul a
fost elaborat de către Dna. Miranda
Merkviladze (LLM în Dreptul
Internațional Al Drepturilor Omului).
Metodologia raportului a fost una
combinată și a inclus cercetare la birou,
demersuri cu privire la solicitare de
informații, interviuri cu diverși
constituenți și actori, precum și vizite în teren.
Scopul acestui raport este de a prezenta rezultatele cercetării cu privire la situația justiției
juvenile în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Raportul și-a propus să compare
legile, politicile și practica justiției juvenile de facto din regiunea transnistreană cu standardele
internaționale relevante și să identifice posibile deficiențe sau lacune. Cercetarea a încercat să
afle, în special, dacă există strategii de prevenire a delincvenței juvenile și programe de
reabilitare pentru minori, și ce garanții procedurale sunt prevăzute în legislația de facto
precum și în practica de urmărire penală și în procedurile judiciare, dacă sunt incluse în
legislația de facto măsuri alternative detenției și dacă acestea sunt folosite în practică, dacă
deținuții minori au acces la cursuri de educație vocațională/instruire etc.
În prezentarea sa, autoarea raportului s-a referit la obligațiile de a apăra și promova drepturile
omului în contextul justiției juvenile, obligații ce revin atât autorităților constituționale ale
R.Moldova, cât și Federației Ruse și administrației de facto di regiune în baza dreptul
internațional cutumiar. Raportul descrie cadrul legal și cadrul instituțional aplicat de facto în
regiune în domeniul justiției juvenile, precum și anumite politici și practici existente la nivel
regional. În acest sens, Raportul scoate în evidență mai multe aspecte problematice.
Potrivit autoarei Raportului o problemă gravă o constituie însăși abordarea administrației de
facto din regiune cu privire la justiția juvenilă care este una mai mult punitivă şi mai puţin
bazată pe apărarea drepturilor copiilor. O altă serie de probleme este legată de aplicarea
abuzivă și nejustificată a detenției, inclusiv pe perioade îndelungate ca măsură de sancționare
în marea majoritate a cazurilor, chiar și atunci când legislația de facto prevede măsuri
neprivative de libertate. În acest sens, autoarea menționează și spectrul foarte limitat de
măsuri alternative pentru minori. De asemenea, cadrul legal de facto nu precizează exact
perioada de detenție preventivă, astfel făcându-se multe auzuri. Nu este precizată nici o careva
limită pentru numărul și durata interogatoriilor cu minorii; nu există claritate cu privire la
metodele de interogare; practica de facto limitează în mod abuziv și nejustificat comunicarea
delicvenților juvenili aflați în detenție cu familiile lor.
Situația justiției juvenile în regiunea transnistreană a R. Moldova
Pag. 6
Autoarea a mai menționat și alte probleme, precum: formalitatea și superficialitatea
serviciilor de asistență juridică pentru minori în procesul de judecată; lipsa serviciilor de
mediere în cadrul practicilor justiției restaurative; lipsa unor programe de prevenire și
reabilitare eficiente la nivel regional; lipsa unor servicii de asistență psihologică pentru
minorii aflați în detenție, precum și problema accesului la educație a cestor tineri.
De asemenea, raportul a inclus și o serie de recomandări menite să amelioreze situația din
domeniul justiției juvenile din regiune, vizând atât autoritățile constituționale, cât și
administrația de facto a regiunii. De asemenea, Dna Merkviladze a punctat și câteva
recomandări pentru reprezentanții societății civile. În acest sens, autoarea a menționat faptul
că, în regiunea transnistreană, nu există organizații neguvernamentale care ar viza în mod
direct problema justiției juvenile. Pe de altă parte, nici organizațiile de drepturile omului din
dreapta Nistrului nu se implică în acest domeniu.
Participanții din cadrul mesei rotunde au apreciat importanța acestui Raport, menționând în
acest sens lipsa de careva rapoarte, cercetări și date statistice comprehensive și oficiale.
Astfel, Raportul dat reprezintă doar un prim pas în ceea ce privește abordarea problemei
justiției juvenile în regiunea transnistreană.
Raportul a fost elaborat în cadrul Programului de stagii în domeniul drepturilor omului al
Societăţii Deschise din 2013, realizat de către autoare în Republica Moldova, în cadrul
Asociației Promo-LEX. Programul de stagiu este o parte a colaborării între Programul de
Granturi pentru Drepturile Omului și Guvernare (PGDOG) și Programele de burse (PB) ale
Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă.
Raportul în varianta electronică în limba Română și Engleză vă fi disponibil în curând pe
pagina web a Asociației Promo-LEX.
Pentru detalii contactați:
Olga Manole, Coordonatoare de Proiect
Asociația Promo-LEX
Tel: (+373 22) 449626 | Fax: (+373 22) 450024
E-mail: [email protected]
Pag. 7
Din 2005 până în prezent Sergiu Apcov este
diținut în penitenciarul din or. Toraspol. El a
fost reținut de colaboratorii miliției sub
acuzația de comitere a unei infracțiuni în
ocrombrie 2002, perioadă în care acesta de
facto se afla la muncă peste hotare. Astfel,
potrivit tatălui său un alt acuzat l-ar fi
denunțat ca și complice la infracțiunea
comisă de el, deoarece anume acest nume i-a
fost comunicat de către colaboratorii miliţiei
la prezentarea spre recunoaștere.
La fel potrivit mărturiilor depuse de tatăl său,
din momentul reținetii sale, Sergiu Apcov a
fost deţinut într-o celulă practic lipsită de
iluminare naturală. Celula în care era deţinut
avea circa 9 metri2, având un veceu care nu
era izolat de restul celulei prin perete
despărţitor. Celula era umedă şi în ea persista
un miros greu din cauza lipsei de aerisire. În
celulă nu erau paturi proprii zise ci nişte
carcase de lemn fără articole de lengerie
(saltea, pături, perne, cearşafuri). Pe parcursul
detenţiei nu a beneficiat nici de plimbări la
aer liber, cu excepţia cazurilor cînd era
escortat pentru petrecerea acţiunilor de
anchetă în-din izolator.
Alimentarea deţinuţilor avea loc în celulă de
trei ori pe zi. Mîncarea nu conţinea produse
lactate, de carne şi peşte. Aceste produse
necesare existenţei erau compensate din
contul produselor alimentare trimise prin
colete de către rudele deţinuţilor, pe care le
primeau ocazional.
De mai multe ori era scos din celulă şi dus în
alte celule sau birouri de serviciu unde era
bătut de către colaboratorii miliţiei, fiind
forţat să-şi recunoască vina în comiterea
infracţiunii incriminate. Cu toate că în urma
bătăilor rămîneau urme vizibile de aplicare a
loviturilor şi chiar solicita acordarea
ajutorului medical, acesta nu era acordat.
La nenumăratele adresări depuse de către
părinții lui Sergiu cu privire la permisiunea
de a-și vizita fiul la izolatorul de detenţie
preventivă, pentru a se convinge de starea sa
de sănătate primit doar refuzuri, dictate doar
de faptul ca să nu observe personal urmele
maltratărilor comise în adresa sa.
Cu toate că era bolnav de epilepsie şi deseori
avea acuze de boală nu era tratat în nici un
fel. În urma bătăilor aplicate acutizarea bolii
ducea până la pierderea cunoștinței. Cînd îşi
revenea era din nou în celulă, şi vecinii
spuneau că au fost medici de la salvare şi i-au
acordat ajutor medical de urgenţă. Mai mult
ca atît prin faptul că pierde cunoştinţa şi cade
jos, colaboratorii penitenciarului explicau
medicilor prezenţa leziunilor corporale.
La o dată nedeterminată din lunile aprile-mai
2005 a fost supus din nou unor bătăi din
partea colaboratorilor de miliţie, în rezultatul
căreia i s-a agravat boala, iar Segiu şi-a
piredut cunoştinţa. Cînd şi-a revenit se afla
într-o altă celulă de tip carcer, în care se
deţineau alte persoane, inclusiv bolnave de
HIV/SIDA. În aceste condiţii i-a fost acordat
ajutorul medical sub forma unor injecţii
intramusculare. Medicii nu schimbau
seringile la aplicarea diferitor medicamente.
Anume în aceaste condiţii el crede că a fost
infectat cu HIV/SIDA. Diagnosticul a fost
depistat doar în luna decembrie 2005 cînd i s-
au comunicate rezultatele analizelor.
Cu toate că a încercat prin plîngeri să iniţieze
careva cercetări a cazului de infectare a sa cu
HIV/SIDA, autorităţile locale nu au
reacţionat în nici un mod.
O plângere la CtEDO din numele lui Sergiu
Apcov a fost depusă de către tatăl acestuia.
Astfel acesta predinde încîlcarea art. 1, art.3,
art.5 (1) a), art.6 (1), art. 13, și articolul 8
combinat cu art. 34 din Convenție.
Deținut maltratat și infectat cu HIV/SIDA în închisoare
Pag. 8
Miercuri, 25 iulie,
2013 în Chișinău a
avut loc lansarea
Indexului
Sustenabilității
OSC - 2012, la care
s-a discutat despre
tendinţele,
succesele şi
provocările
societăţii civile din
Republica Moldova
şi din regiune. La
eveniment au participat reprezentanți ai OSC-
urilor din Republica Moldova, autorități
statale, dar și reprezentanțe diplomatice.
Menționăm că Indexul a fost elaborat în baza
celor 8 dimensiuni: cadrul legislativ,
capacitate organizațională, viabilitate
financiară, advocacy, prestare de servicii,
infrastructură, imaginea publică și
sustenabilitate financiară, iar la colectarea și
structurarea datelor acumulate au contribuit
un grup de experţi din domeniu, în colaborare
cu Centrul de Instruire şi Consultanţă
Organizaţională (CICO).
Mai jos redăm câteva teze prezentate în
cadrul indexului cu privire la regiunea
transnistreană.
În baza informațiilor prezentate în cadrul
materialului la capitolul sustenabilitatea
organizațiilor societății civile dezvoltarea
societății civile în regiunea transnistreană nu
s-a îmbunătățit nici după venirea la putere a
unui nou președinte în 2011. OSC-urile
continuă să lupte pentru supraviețuire într-un
mediu ostil, în care autoritățile le hărțuiesc și
le ignoră. OSC-urile transnistrene continuă să
se bazeze pe finanțare din partea donatorilor
externi, deși tot mai multe OSC-uri apelează
la autoritățile publice locale pentru susținerea
financiară a activităților lor.
Ceea ce ține de cadrul legislativ acesta nu a
cunoscut schimbări esențiale în 2012.
Președintele regiunii transnistrene, ales în
2011, a promis să îmbunătățească cooperarea
dintre OSC-uri și autoritățile publice, dar
aceste promisiuni nu s-au materializat încă.
Capacitatea organizațională ale OSC-urilor
din regiune au crescut ușor pe parcursul
anului 2012. Mai multe OSC-uri au
desfășurat procese de planificare strategică,
deși puține organizații aplică în practică
planurile strategice elaborate. Un număr tot
mai mare de OSC-uri se plâng de lipsa
personalului calificat. Fluctuația de personal
este destul de înaltă, deoarece angajații
optează pentru locuri de muncă mai bine
plătite și mai stabile. În multe organizații
personalul este compus din membrii de
familie sau rude. Cultura voluntariatului este
încă slab dezvoltată.
Cu privire la viabilitatea financiară OSC-
urile din regiunea transnistreană depind
semnificativ de susținerea nu prea mare din
partea câtorva donatori străini din regiune.
Băncile din regiunea transnistreană impun
OSC-urilor un comision adițional pentru
fondurile de grant internaționale. În 2012,
OSC-urile transnistrene au elaborat o
inițiativă legislativă de alocare a fondurilor
din bugetele regionale pentru inițiative mici,
pe parcursul anului 2012 mai multe OSC-uri
din domeniul social au obținut totuși granturi
mici și susținere din partea APL.
Capacitățile de advocacy ale OSC-urilor din
regiune rămîn a fi destul de slabe. Deși unele
OSC-uri din domeniu mediului, tineretului și
social se angajează în activități de advocacy,
aceste activități sunt de regulă inițiate de
organizații internaționale, care oferă și
asistență tehnică acestor OSC-uri. Autoritățile
din Tiraspol tolerează inițiativele de
advocacy ale OSC-urilor, doar dacă acestea
INDEXUL SUSTENABILITĂȚII ORGANIZAȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE 2012-REPUBLICA MOLDOVA lansat la Chișinău
Pag. 9
nu țin de aspecte sensibile precum drepturile
omului, democrația și abilitare acu putere a
cetățenilor și comunităților. Pe parcursul
anului autoritățile au fost amendate,
intimidate și acuzate că au acționat fără
autorizație.
Spectrul și calitatea serviciilor oferite de
OSC-urile din regiunea transnistreană nu s-a
îmbunătățit în mod semnificativ pe parcursul
anului 2012, deși multe OSC-uri sunt în
căutarea oportunităților de instruire pentru a
spori calitatea serviciilor pe care le prestează.
Imaginea OSC-urilor în regiunea
transnistreană nu s-a îmbunătățit în anul
2012. Cu toate acestea, OSC-urile depun un
efort tot mai mare pentru a-și promova
imaginea, utilizând activ rețelele sociale,
paginile web și blogurile. Publicul larg
continuă să aibă puțină încredere în OSC-uri.
Avangarda din Vest, o organizație de tineret
care conlucrează cu autoritățile transnistrene,
continuă să ponegrească imaginea OSC-urilor
active și independente.
În final s-a menționat faptul că
sustenabilitatea sectorului Organizațiilor
Societății Civile (OSC) din Europa Centrală
și de Est și Eurasia a înregistrat o
îmbunătățire ușoară în 2012, în pofida unui
număr mai mare de restricții noi aplicate
societății civile în unele țări. La nivel de
regiune, OSC-urile au preluat noi
responsabilități și au mobilizat diferit
cetățenii și guvernele, inițiind activități noi de
advocacy și accelerând comunicarea online.
Cu toate acestea, mai există provocări, cum ar
fi: restricții legislative impuse pentru a
constrânge societatea civilă, dificultăți
financiare care durează, lipsa transparenței și
discrepanța mare dintre OSC-urile din diverse
regiuni.
Informația a fost oferită în baza Indexului
Sustenabilității OSC-2012-Republica
Moldova (http://dezvoltare.md/?
page_id=9367&preview=true)
Coordonator ediţie:
Carolina Bondarciuc
E-mail: [email protected]
Web: www.promolex.md
Tel/Fax: (373 22) 45-00-24
GSM: 069637849
Asociaţia Promo-LEX este o organizaţie non
-guvernamentală, apolitică şi non-profit, care
are drept scop dezvoltarea democraţiei în
Republica Moldova, inclusiv în regiunea
transnistreană, prin promovarea şi protejarea
drepturilor omului, monitorizarea proceselor
democratice şi consolidarea societăţii civile.
Punctele de vedere exprimate în această publicaţie aparţin autorilor şi nu pot fi
interpretate sub nici o formă ca reflectînd opinia Fondului Național pentru Democrație
(NED).
Asociaţia Promo-LEX oferă asistenţă juridică gratuită pentru locuitorii din regiunea
Transnistreană pe probleme ce ţin de încălcarea drepturilor omului.
Pentru consultaţii vă rugăm să contactaţi:
Tel: (022) 31-09-45