157

C-A inceput la Londra - GIANNY JOLLYS...de magia unui spectacol magnific. Deci nu e de mirare c` ]i-ai pierdut capul. A |NCEPUT LA LONDRA 9 ... omene[ti: consacrarea dragostei. Când

  • Upload
    others

  • View
    33

  • Download
    3

Embed Size (px)

Citation preview

  • KATHY RUNG

    A \nceput la Londra

    ALCRIS

    userCasella di testogianninajollys

  • Capitolul 1

    Cu tot corpul \ncordat, Antonia Lawrence privea fix valulenorm care se \ndrepta amenin]`tor spre ea. O frac]iune desecund` \nainte ca acesta s` se sparg`, plonj`, trecu prin el [iie[i la suprafa]` \n spatele masei de ap` \nspumate care se ros-togolea spre nisipul plajei.

    Seara nu va \ntârzia s` se lase [i Toniei \ncepuse s` i se fac`cam frig, ceea ce n-o \mpiedic` s` \nfrunte din nou marea.Când sim]i c` \ncep s-o p`r`seasc` puterile, se l`s` purtat` deun val care o readuse pe plaj`. Lu` un prosop pe care-l arun-case pe nisip [i se frec` energic cu el.

    Lumina soarelui ce apunea \ntr-o apoteoz` de ro[u, porto-caliu [i auriu, \i scotea \n eviden]` chipul frumos cu un ten capiersica. Ochii mari, de un albastru b`tând \n violet,str`luceau cu intensitate. P`rul blond ro[cat \i c`dea \n buclepe umeri, dând o str`lucire aparte fe]ei cu tr`s`turi fine. Peplaj`, oamenii se \ntorceau ca s-o priveasc` trecând pe aceast`fat` frumoas` cu un trup de zei]`.

    userCasella di testogianninajollys

  • – Nu [tiu ce f`ceai \n ap`, dar aveam impresia c` te-ai luatla trânt` cu Oceanul Pacific.

    Carol, tân`ra femeie care f`cuse aceast` remarc` pe un tonironic, st`tea pe terasa casei pe care o avea Tonia pe plaja dinMalibu. Micu]`, dar cu tendin]` de \ngr`[are, avea ni[te ochinegri migdala]i care p`reau \ntotdeauna c` râd. P`rul [aten\nchis, drept [i des, era prins la spate cu un pieptene mare dinsidef, care \l l`sa s` cad` liber pe umeri, \ncadrându-i chipuloval.

    Tonia nu-i r`spunse. |mbr`c` un halat lila, se a[ez` cu oevident` satisfac]ie pe un scaun de fier forjat, pe care o mân`grijulie pusese câteva perni]e galbene, [i scoase din adânculpieptului un oftat care exprima mai mult decât oboseal`…decep]ie [i chiar un fel de nostalgie. Nu-i mai era frig [i ar fiputut s` se destind`, dar inima ei continua s` bat` nebune[te.Avea impresia c` trupul ei este str`b`tut de un curent electric[i buza de jos \i tremura u[or, ca [i cum \i venea greu s`-[ist`pâneasc` mânia.

    Carol o privi cu aten]ie [i \mpinse \n direc]ia ei o farfuriepe care erau ni[te biscui]i s`ra]i [i brânz`.

    – M`nânc` [i tu ceva. Cred c` e[ti moart` de foame. Mi s-af`cut o foame de lup doar uitându-m` la tine.

    – Nu, mul]umesc, \i r`spunse f`r` chef, cu o voce uimitorde profund` pentru o femeie atât de tân`r`.

    – Pu]in vin poate? \i propuse Carol umplând un pahar.– Nu.– Carol \ncerc` s` relanseze conversa]ia, spunând pe un

    ton vesel:

    6 KATHY RUNG

  • – {tii c` prin]ul [i prin]esa de Wales se afl` \n continuare\n aten]ia marelui public? Prin]esa este \ns`rcinat`. }i-am zis,atunci când am f`cut reportajul despre c`s`toria lor, c`, dup`p`rerea mea, vor fi o pereche prolific`. Simt c` vom vedean`scându-se o serie de mici prin]i [i micu]e prin]ese.

    Tonia privea oceanul, dar gândurile ei nu se \ndreptau nicispre p`s`rile care mergeau cu un aer afectat de-a lungul malu-lui, nici spre petrolierul care se z`rea \n dep`rtare. |[i aminteadiferitele evenimente care avuseser` loc când ea [i Carolasiguraser` transmiterea reportajului privind c`s`toria prin-ciar` pentru un post de televiziune din Los Angeles... [i maiales acea noapte care \ncepuse printr-o \ntâlnire cu unnecunoscut [i se terminase cu o plimbare de \ndr`gosti]i \ntr-otr`sur` prin Hyde Park.

    Tonia se foia f`r` \ncetare pe scaun [i b`tea darabana cunervozitate pe bra]ul scaunului.

    – S-a \ntâmplat ceva? se interes` Carol.– Nimic, \i r`spunse Tonia pe un ton care indica \n mod

    clar c` totul mergea de-a-ndoaselea.– Bun! Totu[i nu te-am mai v`zut \n starea asta de când ai divor]at.– Ascult`, am avut o s`pt`mân` foarte \nc`rcat`.... a[a c` pur

    [i simplu sunt obosit`, \i replic` Tonia pe un ton cam rezervat.– Da, cred c` asta e, se mul]umi s` spun` Carol, care o

    cuno[tea prea bine pe Tonia ca s` se simt` ofensat` de tonulpe care \i r`spunsese. Totu[i, ad`ug` ea, nu \n]eleg de ce tacide fiecare dat` când vine vorba despre c`s`toria prin]ului deWales, nici de ce e[ti atât de nesuferit` cu toat` lumea decâteva s`pt`mâni.

    A |NCEPUT LA LONDRA 7

  • – Dar...– Te rog s` m` ascul]i, rosti cu fermitate Carol \ntrerupând-o.

    De câtva timp nu e[ti \n apele tale [i [tii prea bine asta.Probabil c` ]i s-a \ntâmplat ceva. A[ spune c` nu pari delocobosit`, ba din contr`...

    F`cu o pauz`, c`utându-[i cuvintele. |[i \ncre]i pleoapelefixând-o pe Tonia, apoi continu`:

    – De fapt, cred c` nu te-am mai v`zut niciodat` a[a... iritat`[i nervoas`. Dac` nu te-a[ cunoa[te atât de bine, a[ zice c`...Sunt o proast`, ce mai! exclam` ea brusc. Bine\n]eles! Ai \ntâl-nit un b`rbat, asta e! {i asta s-a \ntâmplat la Londra!

    – Carol... \ncepu Tonia pe un ton cam \n]epat.Apoi, f`r` s` [tie de ce, o apuc` un râs nebun \n fa]a absur-

    dit`]ii situa]iei, \n fa]a propriei ei prostii.– |mi pare r`u, reu[i ea s` rosteasc` \n cele din urm`. |ncep

    s` \n]eleg c` nu sunt decât o idioat` patentat`. N-am dreptuls` fiu sup`rat` pe toat` lumea fiindc` el nu mi-a telefonat, a[acum mi-a promis. De altfel, eu l-am rugat s` n-o fac`. {tiam c`e doar o aventur`, dar speram totu[i c` o s`-mi dea un semnde via]`.

    {i \i m`rturisi pe ner`suflate secretul ei. Carol p`ru s-o\n]eleag`.

    – Antonia Marie Lawrence, nu e genul t`u s` ai o aventur`.Dac` s-a \ntâmplat atât de repede, \n cele câteva zile petrecutela Londra, \nseamn` c` e[ti \ntr-adev`r \ndr`gostit`.

    – Haide, Carol, fii serioas`, a[a ceva nu este posibil. Dup`aventura pe care am avut-o cu Robert, am jurat c` a[a ceva numi se va mai \ntâmpla niciodat`. Sunt furioas` pe mine \ns`mi.

    8 KATHY RUNG

  • – {tiu, \i r`spunse Carol râzând. Dar nu m` a[teptam s`-]ipetreci restul vie]ii ca o c`lug`ri]`. N-am uitat c` la facultatetu mai citeai \nc` romanele Barbarei Cartland când noi practi-cam deja amorul liber. Scumpa mea, e[ti o romantic` incu-rabil`. |ntotdeauna m-am gândit c` n-ar fi trebuit s` te na[ti \nsecolul XX. Ar fi trebuit s` vii pe lume \n epoca \n carecavalerii \mbr`ca]i \n armuri str`lucitoare r`peaudomni[oarele inocente pe caii lor albi. Chiar dup` divor]ult`u, nu cred c` ai \n]eles faptul c` oamenii nu pot tr`i ferici]i„pân` la adânci b`trâne]i“.

    – Theo Chakiris nu seam`n` deloc cu un F`t-Frumos dinpove[ti.

    – Atunci ia aceast` aventur` drept ceea ce este, un episodminunat, dar f`r` consecin]e. Fii [i tu o dat` cu picioarele pep`mânt. {i nu-l mai a[tepta! |n zilele noastre, trebuie s` tebucuri de dragoste atunci când ai norocul s`-]i apar` \n cale.

    Tonia \ncepu s` râd` f`r` s` vrea. {tia c` prietena ei, \n locde dragoste, se mul]umea s` treac` din b`rbat \n b`rbat, dinaventur` \n aventur`. Fiindc` nu c`uta b`rbatul ideal, nu eradeloc dezam`git` c` acesta nu-[i f`cea apari]ia.

    – Prive[te lucrurile \n fa]`, ad`ug` Carol. Te-ai dus laLondra, un ora[ al c`rui trecut se pierde \n negura timpurilor,ca s` faci un reportaj despre c`s`toria unui prin] ap`rut parc`dintr-o poveste cu zâne. {i \n mod firesc, ai fost sedus` de aceaatmosfer` romantic`, de cavalerie, de armurile str`lucitoare,de feeria unui mariaj somptuos, de catedrala Westminster [ide magia unui spectacol magnific. Deci nu e de mirare c` ]i-aipierdut capul.

    A |NCEPUT LA LONDRA 9

  • – N-ar fi trebuit s-o fac, constat` Tonia \ngândurat`.– Traversezi o perioad` dificil`. {tiu c` ai considerat divor]ul

    ca un e[ec personal, ca un castel din c`r]i care s-a p`rbu[it.Tonia \ncepu s` bea \ncet din paharul de vin rece, gândindu-se

    la ce \i spusese Carol. A[a fusese oare? se \ntreb` ea. Era doarreac]ia unei fiin]e sensibile la un eveniment de o mare \nc`rc`tur`emo]ional`? Trebuia s` admit` c` \n via]a ei nu mai tr`ise o aseme-nea zi ca aceea a c`s`toriei prin]ului Charles cu Diana.

    Londra sem`na cu scena unui teatru. Totul fusese astfelaranjat \ncât s` satisfac` cea mai scump` dorin]` a unei fiin]eomene[ti: consacrarea dragostei. Când Charles acceptase s-ope Diana de so]ie, cu mândrie [i cu o evident` dorin]`, Toniasim]ise c` i se umplu ochii de lacrimi. |n inima ei sim]ea [iinvidie dar [i bucurie. Fusese oare pur [i simplu furat` desplendoarea acestui eveniment?

    – Cine este Chakiris `sta? L-am \ntâlnit [i eu?F`r` s` [tie prea bine de ce, Tonia nu avea chef s`-i

    povesteasc` felul cum se cunoscuser`. |ncercase s` p`strezesecret` aceast` aventur` care o f`cea s` se simt` stânjenit` \nfa]a lui Carol, ba chiar [i \n sinea ei când se gândea la ea.

    Pate ridicase „Castele \n Spania“ care se pr`bu[iser` \n modinevitabil? Dar nu putea \nc` s` vorbeasc` obiectiv despre asta.|[i mai amintea [i acum cât de bine se sim]ise \n bra]ele lui Theo.

    – Nu, categoric nu, \i r`spunse ea \n cele din urm`.Nu voia s`-[i dezv`luie sentimentele profunde. |n mod

    sigur, Carol ar fi insistat cu \ntreb`rile. Ba nu... prietenia carele lega ar fi f`cut ca, de data asta, s` nu \ncerce s` afle maimulte despre acest subiect delicat.

    10 KATHY RUNG

  • – Sunt mul]umit` c` s-a \ntâmplat a[a, spuse ea cu simpli-tate. Tu nu tr`ie[ti normal, refuzi orice \ntâlnire. Faptul c` aifost trimis` s` faci reportajul despre c`s`toria princiar` a fost\n mod sigur un lucru bun pentru cariera ta. |nc` pu]in [i os-o \ntreci pe Barbara Walters!

    – Cu cei doi ani ai mei de experien]` ca reporter, nu preaare de ce se teme din partea mea, \i r`spunse Tonia râzând.

    {i \ncepur` s` vorbeasc` despre meseria lor, de ceea cese \ntâmplase la Londra unde plecaser` amândou`, Toniaca ziarist` [i Carol ca produc`toare. Petrecuser` ni[te zilede neuitat, luând interviuri la toat` lumea, \ncepând cuportarii marilor hoteluri londoneze pân` la croitoreselecare confec]ionaser` rochia de mireas` a lui lady Diana.Tonia, Carol, cameramanul [i inginerul de sunet de la pos-tul KABN din Los Angeles nu avuseser` deloc timp s` fac`pe turi[tii. Erau cople[i]i de valul [tirilor senza]ionale [iobliga]i s` asiste la interminabile conferin]e de pres`.Turnul Londrei sau vestitul magazin Harrod’s nu erau denasul lor.

    Amintirile pe care le evocau Tonia [i Carol se situau peplan strict profesional. Atâta timp cât vorbea despre meseriaei, Tonia uita de acea noapte stranie, minunat` [i plin` deevenimente pe care o petrecuse cu Theo. Nu se mai gândea lab`rbatul care [tiuse s`-i aprind` sângele, care adusese din noudragostea \n inima ei pustiit`. Cu el se sim]ise din nouinocent`, ca [i cum, la dou`zeci [i opt de ani, nu fusese nicio-dat` con[tient` de gradul de intimitate care poate exista \ntreun b`rbat [i o femeie.

    A |NCEPUT LA LONDRA 11

  • – {i tipul `la pe care l-ai \ntâlnit la Londra, nu ]i-a mai datnici un semn de via]`? o \ntreb` \n cele din urm` Carol.

    Tonia o privi drept \n ochi, mu[cându-[i buzele.– Nu. {i oricum nu m` a[teptam s-o fac`.– Poate mai este \nc` \n Europa. Pariez c` te va contacta la

    \ntoarcerea \n Statele Unite.– Ascult`, Carol, a fost o aventur` de o sear`, de[i nu-mi

    place s` recunosc asta. S-a terminat. Punct [i de la cap`t. Dealtfel, mi-a spus verde \n fa]` c` nu se gânde[te la c`s`torie.

    – Ah! |n]eleg, [opti Carol gânditoare, ducând paharul devin spre buze.

    – Ce vrei s` spui?– C`, dup` p`rerea mea, to]i b`rba]ii sunt la fel. O aven-

    tur`... asta e tot ceea ce caut` [i \[i doresc.– Carol, te rog!– Ce?– S` schimb`m subiectul.Tonia se sprijini de sp`tarul scaunului. Nu mai avea chef

    nici de b`ut nici de mâncat.– Trebuie s` recunosc c` a f`cut o impresie puternic`

    asupra ta, remarc` dup` o lung` t`cere Carol.Timp de câteva clipe, Tonia nu-i r`spunse. Faptul c`

    r`m`sese t`cut` [i gânditoare era destul de revelator.– Nu [tiu cât [i nici nu voi [ti vreodat`. Fiindc` n-o s`-l mai

    rev`d. Am petrecut \mpreun` o noapte la Londra [i cu astabasta!

    Vorbea ca despre un lucru terminat [i totu[i nu p`rea c`dore[te s` accepte eviden]a.

    12 KATHY RUNG

  • – M-am g`sit adeseori \n acest gen de situa]ie, spuse cublânde]e Carol. Singurul remediu valabil este timpul. Pu]incâte pu]in durerea se mai potole[te [i pe urm` nu te maigânde[ti deloc. Apoi, te \ntrebi mereu ce s-ar fi \ntâmplat dac`lucrurile ar fi mers, dar [i aceast` \ntrebare \[i pierde \ncetulcu \ncetul interesul. Pân` atunci, \ncearc` s`-]i mai schimbipu]in cursul gândurilor. De ce n-am merge de exemplu lacinema? Ruleaz` un film nou cu Robert Redford. {i pe urm`am putea mânca o pizza.

    – Nu, mul]umesc, \i spuse Tonia surâzând. {tii prea bine c` nue primul b`rbat care m` las` cu ochii \n soare. E nevoie de mai multdecât de un fotograf frumos greco-american ca s` m` dea gata.

    – Am priceput. Pu]in deprimat` dar nu scoas` din lupt`.Vrei s` ne uit`m la televizor?

    – Nu. Dac` nu te superi, a[ prefera s` m` culc devreme \nseara asta. Dup` cum [tii, patroane, ad`ug` ea surâzând, am ogroaz` de lucruri de f`cut mâine. Deci n-o s` te superi dac` telas singur` acum?

    – Bine\n]eles c` nu, \i r`spunse Carol care \[i lu` geanta [ise \ndrept` \ngrijorat` spre u[`. Pe mâine.

    – Carol... |mi pare r`u c` am fost atât de nervoas`. {tiu c`e[ti \ngrijorat` pentru mine.

    – Nu-]i face probleme.Dup` câteva clipe Tonia era singur`, având drept unic`

    tov`r`[ie zgomotul \ndep`rtat al traficului de pe autostrad` [i,câteodat`, strig`tul unui pesc`ru[.

    Se f`cuse noapte. Intr` \n cas`. Vila era micu]`: o camer`,o baie, o buc`t`rie [i un salon care folosea [i drept sufragerie.

    A |NCEPUT LA LONDRA 13

  • Un geam mare forma peretele exterior al salonului [i\nc`perea, bine luminat` \n timpul zilei, era deosebit de pri-mitoare. Tonalit`]ile de albastru [i roz dominau, sco]ând \neviden]` frumuse]ea por]elanurilor vechi expuse \n vitrine.Parchetul de culoarea l`mâii str`lucea sub un superb covorindian. Florile proaspete – margarete, garoafe albe [i stânjenei– aranjate \n vase \nalte sau \n boluri rotunde de aram`,d`deau \ntregului ansamblu o not` de veselie.

    Tonia se sim]ea nespus de bine \n aceast` cas`. Când \lp`r`sise pe Robert, so]ul ei, având drept bagaje doar haineleei, venise aici ca \ntr-un refugiu. Vila era un cadou primit de labunica ei la cea de-a dou`zeci [i una aniversare, [i pe care ofolosise destul de rar \n perioada agitat` a c`s`toriei. Fostul eiso], romancier de succes, era un b`rbat foarte bogat care nug`sea aceast` locuin]` destul de [ic pentru extravaganta exis-ten]` pe care o ducea.

    Pentru Tonia reprezenta \ns` o oaz` de pace. Aici veneacând sim]ea nevoia s` fie singur`, s` scape de via]a pe care oducea al`turi de Robert. Când se instalase aici dup` desp`r]irealor, se sim]ise \n sfâr[it la ea acas`, impresie pe care n-o avu-sese niciodat` \n casa spa]ioas` din Beverly Hills unde so]ul eio tratase \ntotdeauna ca pe un simplu bibelou de lux.

    Tonia se duse \n buc`t`rie, puse dopul la sticla de vin pejum`tate plin` [i o b`g` \n frigider. Dup` ce arunc` resturilede biscui]i [i brânz`, trecu \n dormitor.

    Era o \nc`pere primitoare, confortabil`, romantic`. Un patcu baldachin, tot un dar de la bunica ei, constituia principalapies` a mobilierului iar albastrul deschis era culoarea domi-

    14 KATHY RUNG

  • nant`. |n apropierea unui fotoliu, o m`su]` rotund` disp`reasub un teanc de c`r]i [i reviste. Se duse \n baia \mbr`cat` \nmozaic [i faian]` galben` decorat` cu plante exotice, [i f`cu obaie fierbinte \ncercând s` se destind`. Se sim]ea atât deobosit`...

    Dup` ce ie[i din cad`, se frec` energic cu un prosop plu[at,\[i puse un halat alb [i f`cu pu]in foc \n [emineul din salon.Apoi se lungi pe canapea ca s` citeasc` un roman. |[i d`du\ns` repede seama c` nu era \n stare s` se concentreze.

    Carol \i pusese ni[te \ntreb`ri foarte indiscrete dar, la urmaurmei, nu avea dreptul s` [tie? Carol \i era prieten` [i, \ngrijo-rat` \n privin]a ei, se \ntreba f`r` \ndoial` \n ce m`sur` Theo\i putea aduce fericirea. De la acea noapte petrecut` la Londra,via]a ei decursese normal, cel pu]in la suprafa]`. Lucrase dingreu, se dusese \n vizit` la Carol [i pe la al]i prieteni, \[i petre-cuse un weekend cu bunica ei la Santa Barbara, dar f`r`\ncetare \i reveneau \n minte, nedându-i pace nici o clip`,cuvintele pe care Theo i le spusese la desp`r]ire: „O s`-]i tele-fonez“. Faptul c` nu-i d`duse nici un semn de via]` de atuncio \ndurera mai mult decât voia s` recunoasc`. Puse cartea pemas` [i se duse la culcare.

    Singur` \n patul imens, nu reu[ea s`-[i g`seasc` somnul.Casa era \ntunecat`, lini[tit` [i Tonia nu mai putea s` evitegândurile pe care le alungase atâta timp. Ce s-a \ntâmplat cutine? se \ntreba ea. R`spunsul veni imediat, extrem de simplu:m-am \ndr`gostit. Sentimentul care-i umplea inima era diferitde tot ceea ce sim]ise pân` acum, chiar \n timpul celor cinciani de c`snicie.

    A |NCEPUT LA LONDRA 15

  • Cum de i se putuse \ntâmpla a[a ceva? |n timp ce se cufun-da \ncetul cu \ncetul \n somn, \[i aminti ceea ce se petre-cuse... focurile bengale, claxoanele, toat` acea atmosfer` devis.

    ** *

    Cu capul ridicat spre cer, Tonia privea cu ochi \ncânta]i decopil focurile de artificii de deasupra terenului de manevr` alcavaleriei, din Hyde Park. |n ajunul c`s`toriei, [apte sute demii de persoane se adunaser` \n imensul parc pentru a urm`ricel mai fabulos spectacol al tuturor timpurilor.

    Mul]imea entuziasmat` privea, suspendate \ntre cer [ip`mânt, portretul prin]ului Charles, cel al prin]esei Diana,\nsemnele casei regale \ntr-o str`lucire de culoriasem`n`toare curcubeului. Fiecare privea cu ochii mari,re]inându-[i respira]ia, aplaudând din r`sputeri. Abia \nce-peau s` se potoleasc` manifest`rile entuziaste de bucurie, c`orchestra format` din trei sute cincizeci de muzican]i [i corulde o sut` cincizeci de voci preluau [tafeta, \n timp ce o nou`jerb` de lumini \[i f`cea apari]ia pe cer.

    Pentru prima oar` de la sosirea ei la Londra, Tonia sesim]ea cu adev`rat liber`. Ca toat` lumea, venise [i ea \n HydePark. |n noaptea r`coroas` [i senin`, ideal` pentru acest gende spectacol, tân`ra ziarist` se deplasa vesel` prin mul]ime,notându-[i detaliile ie[ite din comun. Dragostea plutea \n aer[i toat` Londra venise s`-i \nchine omagiul cuvenit.

    16 KATHY RUNG

  • Când Tonia sosise acolo, era hot`rât` s` fac` un reportajobiectiv. Dar foarte curând se l`sase câ[tigat` de aceast`bucurie debordant` [i colectiv`.

    – |nc` una! strig` un b`rbat care se g`sea nu departe de ea,[i o magnific` jerb` de culori se lans` pe cer.

    Mul]imea scoase strig`te de \ncântare amestecate cu team`când un b`rbat, stând \n picioare \n cupa unei macarale, furidicat la cincizeci de metri deasupra solului. Tonia privi \njurul ei. |n preajma ei se aflau perechi de \ndr`gosti]i mult maiinteresa]i de ei \n[i[i decât de ceea ce se petrecea acolo sus,familii \ntregi grupate \n jurul termosurilor cu ceai cald. Nudeparte de ea st`tea lini[tit` o tân`r` gravid`, ]inându-[i grijuliede mân` pu[tiul care nu p`rea s` aib` mai mult de trei ani.

    B`ie]elul, un copil frumos cu ochii alba[tri, pierdut \nmijlocul adul]ilor, nu vedea mare lucru din spectacol. |[i\ntindea gâtul \ncercând s`-l z`reasc` pe b`rbatul din macara.Tonia \ngenunche lâng` el [i-l \ntreb` cu blânde]e:

    – Vrei s` te iau \n bra]e ca s` po]i vedea mai mult?La \nceput, micu]ul se d`du \napoi intimidat, dar curiozi-

    tatea fu mai puternic` [i el \[i \ntinse mânu]ele spre Tonia.Aceasta se \ntoarse spre mama lui cu un aer \ntreb`tor.

    – Ah, da! spuse aceasta vizibil bucuroas`. {i v` mul]umesc!Dup` cum vede]i, nu-l pot ridica singur`.

    Tonia lu` copilul \n bra]e. B`rbatul care se g`sea \n macara\[i terminase preg`tirile [i londonezii putur` \n curând admi-ra o roat` enorm` m`surând mai mult de zece metri diametru,care se \nvârtea cu vitez` pe cer lansând focuri \n toatedirec]iile. Era ceva de necrezut... de neuitat...!

    A |NCEPUT LA LONDRA 17

  • Când frumuse]ea spectacolului ajunse la culme, Tonia nuse putu \mpiedica s`-l priveasc` pe b`ie]elul pe care-l ]ineastrâns \n bra]ele ei. El privea ]int`, cu un aer \ncântat dar [ipu]in speriat, acest joc de lumini [i sunete, aproape magic.Brusc, scoase un strig`t de pl`cere. Ea \l privea surâzând, tul-burat` dar [i fermecat` de inocen]a pe care el o avea \nc`, darpe care, din p`cate, ea o pierduse.

    Dintr-o dat`, sim]i c` cineva o fixa. La câ]iva pa[i de ea, unfotograf \[i \ndrepta obiectivul aparatului spre ea [i copil.B`rbatul \[i ridic` brusc capul \n momentul \n care Tonia se\ntoarse spre el [i privirile lor se \ntâlnir`.

    Era un tip \nalt, de peste un metru optzeci, gândi ea. Cutoate c` avea o alur` de sportiv, exista ceva gra]ios [i delicat\n modul \n care \[i manevra aparatul performant pe care-lpurta ag`]at de gât. P`rul negru \i c`dea \n cârlion]i pegulerul hainei. Tr`s`turile fine ale chipului s`u frumos \ip`reau oarecum familiare Toniei [i ea se \ntreb` unde-l maiv`zuse.

    Ceea ce re]inea cel mai mult aten]ia erau ochii lui, ni[teochi negri, ca ni[te ape adânci, care \n acest moment p`reau,curios lucru, s` reflecte acelea[i sentimente ca ale ei. {i el erafascinat de b`ie]el [i regreta \n mod sigur, la fel ca [i ea, c` \[ipierduse iluziile tinere]ii.

    Aceast` stranie asem`nare fu \ns` de scurt` durat`.Tonia, extrem de \ncurcat`, se gr`bi s` \napoieze copilulmamei lui, de la care \[i lu` r`mas-bun [i se amestec` \nmul]imea care b`tea \n retragere, acum c` jocurile de arti-ficii luaser` sfâr[it.

    18 KATHY RUNG

  • Se \ntreba de unde i-ar fi fost mai u[or s` ia un taxi, când omân` se a[ez` cu blânde]e dar cu fermitate pe um`rul ei, \ntimp ce o voce b`rb`teasc`, având un timbru pl`cut, \i [optea:

    – O s` intitulez aceast` fotografie „Noua Madon`“. Felul \ncare-l priveai pe copil avea ceva deosebit, aproape imaterial.Sper c` nu e[ti sup`rat` c` v-am fotografiat?

    Avea un accent american, fapt ce nu o surprinse câtu[i depu]in pe Tonia. Desigur, puteai cump`ra de oriunde o geac`la fel ca a lui [i aparatele de fotografiat japoneze de ultimul tipinvadaser` toate pie]ele lumii, dar ceva din comportarea aces-tui b`rbat, de exemplu aerul \ndr`zne] cu care o privea, eratipic american.

    – Ai fi putut s`-mi ceri voie.Se sim]ea enervat` c` el \[i permitea s` mearg` al`turi de

    ea ca [i cum o cuno[tea. Nu-i pl`ceau cuno[tin]ele\ntâmpl`toare [i \ncerca s` g`seasc` un mijloc politicos darferm pentru a-l face s` \n]eleag` asta.

    – Dac` ]i-a[ fi vorbit, fotografia n-ar mai fi ie[it bine, con-tinu` el. {i tu e[ti americanc`, nu-i a[a? Nu m` \n[el niciodat`.Apropo, exist` un bar nemaipomenit \n apropiere. Am puteabea un pahar, ceea ce ne-ar permite s` evit`m busculadaretragerii.

    – Regret, se gr`bi s`-i r`spund` Tonia, dar trebuie s` m`trezesc foarte devreme mâine diminea]`.

    Se g`seau acum pe trotuarul care mergea paralel cu par-cul. Tonia se hot`râse \ntre timp s` se \ntoarc` pe jos la hotel,aflat doar la un kilometru [i jum`tate de Hyde Park, [i \i spusecu r`ceal`:

    A |NCEPUT LA LONDRA 19

  • – Noapte bun`!Spre marea ei uimire, el o prinse de bra]. Tonia \l privi cu

    un aer iritat, gata s`-l [i insulte dac` era necesar, dar surâsullui era irezistibil. |i lumina ochii, \i \mblânzea tr`s`turilechipului.

    – M` numesc Theo Chakiris, fotograf independent. Am fosttrimis aici de revista Vogue pentru a face reportajul c`s`toriei.Dac` dore[ti, \]i pot ar`ta legitima]ia mea de pres`. Acum c`m-am prezentat, \nceteaz` s`-]i mai \nchipui c` sunt un str`incare \ncearc` s` aga]e o femeie necunoscut`.

    Tonia se sim]i umilit`. El \i ghicise perfect gândurile. Nuavusese \ntotdeauna o p`rere atât de proast` despre sexulopus, dar c`s`toria ei cu Robert care \i fusese infidel la oricepas, \i distrusese complet \ncrederea \n b`rba]i.

    |l privi \ndelung pe Theo, având dintr-o dat` dorin]a de a-lcunoa[te mai bine, [i spuse pe un ton mai amabil:

    – Chiar trebuie s` m` scol mâine cu noaptea-n cap. {i eutrebuie s` fac un reportaj despre aceast` c`s`torie, pentru uncanal de televiziune din Los Angeles. |mi pare r`u!

    |n vocea ei se putea deslu[i o not` sincer` de regret.Mul]imea care ie[ise din parc \ncepuse s` se r`spândeasc`

    \n toate direc]iile.– St`m aici \n calea oamenilor. Ar fi mai bine s` plec.

    Noapte bun`! \i spuse Tonia luând-o \nspre hotelul ei.– Te \nso]esc, \i r`spunse el cu simplitate, potrivindu-[i

    pasul dup` al ei.Tonia nu ripost`, lucru care o surprinse... nu i se \ntâmpla

    prea des asta.

    20 KATHY RUNG

  • Ajun[i \n Wilton Place, se \ndreptar` spre Belgravia,cartierul aristocratic al Londrei. Str`zile erau \ntunecoase [ilini[tite la aceast` or` a nop]ii. Doar câteva ferestre, ici [i colo,mai r`m`seser` luminate. Trecur` prin fa]a unor \ncânt`toarescuaruri f`r` s` scoat` nici un cuvânt, pierdu]i \n t`cerea carepusese st`pânire pe ora[ de la c`derea nop]ii. Foarte repede,r`maser` singuri.

    Tonia mergea al`turi de Theo. Ajungea cu capul abia pân` laum`rul lui [i putea s`-i simt` delicatul miros al after-shave-ului,subtil [i b`rb`tesc totodat`. Comparativ cu b`rba]ii pe care-icuno[tea ea la Los Angeles, el era simplu [i direct. Prea mul]ib`rba]i purtau acolo lan]uri de aur, c`m`[i descheiate la câ]ivanasturi, blugi f`cu]i la mari case de mod`, sau cizme de cow-boy care nu atinseser` niciodat` sc`rile [eii.

    |l privea pe Theo pe furi[. Haina c`dea perfect pe umeriilui la]i, c`ma[a albastr` era descheiat` doar pu]in la gât, l`sânds` se z`reasc` p`rul negru [i cre] care-i acoperea pieptul,blugii erau pu]in decolora]i dar p`reau elegan]i pe [oldurile\nguste [i picioarele lungi. Totul la el era simplu, de bun gust[i f`r` preten]ii.

    Din p`cate, el \[i d`du seama c` e privit. Surâsul frumos \iap`ru din nou pe buze.

    – Te \ntrebi din nou ce fel de om sunt, nu-i a[a?– Vorbe[te-mi un pic despre tine, spuse ea pu]in enervat`

    c` a fost prins` pe picior gre[it.– Ah, nu! E rândul t`u. {tii deja c` fac fotografii ca s`

    tr`iesc, [i la asta nu prea mai am mare lucru s` adaug. |nschimb, eu nu-]i cunosc nici m`car numele.

    A |NCEPUT LA LONDRA 21

  • – Antonia Lawrence, spuse ea cu regret.– {i toat` lumea \]i spune Tonia, rosti el cu o voce plin` de

    c`ldur`. Nu prea ai aerul unei reportere de televiziune.– De ce?– |n general ele sunt \nalte [i zdravene. {i dup` câte pot eu

    s` v`d, tu ai ni[te picioare superbe, spuse el privind-o cuaten]ie, dar e[ti mic` de statur`.

    – M` descurc ridicându-m` la nivelul meritelor celorlal]i.Avea oroare de aceste remarci referitoare la statura ei.

    De acord, nu m`sura decât un metru cincizeci [i opt, [i cedac`?

    Theo \ncepu s` râd` din toat` inima [i o fix` cu ochii luinegri.

    – Nu m` \ndoiesc de asta, se mul]umi el s` spun`.Tonia sim]i c` se \nro[e[te, nu atât din cauza a ceea ce \i

    spusese, cât datorit` felului cum o privise.– E[ti c`s`torit`? o \ntreb` pe nea[teptate Theo.– Port verighet`?– Nu e un r`spuns la \ntrebarea mea.– A[a e, r`spunse ea \n doi peri.O trecu un fior de frig [i \[i \ncruci[` bra]ele pe piept. Chiar

    \n timpul verii, nop]ile erau r`coroase la Londra. Theo \[iscoase haina [i i-o a[ez` ci delicate]e pe umeri.

    – Oh, nu... \ncepu ea.– Ba da, insist, replic` el politicos dar ferm.Tonia \[i strânse haina peste piept. Purta \nc` mirosul pielii

    lui Theo, impregnat` cu mirosuri care o tulburau, p`strac`ldura trupului lui.

    22 KATHY RUNG

  • Continuar` s` mearg` \n t`cere timp de câteva clipe, tre-cur` de Belgravia Square [i traversar` strada Eaton \nainte dea se \ndrepta spre Eaton Place.

    Str`zile erau acum pustii. Tonia mergea al`turi de Theo [iacest \ntuneric, aceast` singur`tate crea \ntre ei un fel de intimi-tate. Noaptea care \ncepuse atât de vesel era acum lini[tit`. Dar,f`r` s` [tie cum, Tonia se sim]ea totu[i mai surescitat` decâtacum câteva ore, \n mijlocul mul]imii de admiratori exalta]i.

    – Unde ai tras? o \ntreb` Theo.– La hotelul Ninety-Nine, 99, Eaton Place. Exact acolo,

    ad`ug` ea ar`tându-i cu degetul o firm` bine luminat`.– Cunosc locul. Mic dar [ic.Se l`s` din nou t`cerea. Când ajunser` \n fa]a hotelului,

    Tonia se opri [i spuse pe un ton \ncurcat:– |]i mul]umesc c` m-ai condus. O s` r`sfoiesc Vogue ca s`

    v`d fotografiile pe care le-ai f`cut.|i d`du \napoi haina lui Theo [i se preg`tea s` intre \n hotel

    când el o opri.– A[teapt`! Nu ne putem desp`r]i a[a. Mai avem \nc` multe

    s` ne spunem.– De exemplu ce?– Nu [tiu! Opiniile tale politice, gusturile \n privin]a

    mânc`rii, \ntâmpl`ri din copil`rie, filmele care \]i plac. Totul,\n afar` de semnul t`u zodiacal, spuse el surâzându-i.

    Tonia zâmbi f`r` voia ei.– Cu atât mai bine, r`spunse ea cu amabilitate. |n privin]a

    restului...Ezit`, apoi continu` cu blânde]e:

    A |NCEPUT LA LONDRA 23

  • – De ce s` nu ne oprim aici? |ntâlnirea noastr` a fostpl`cut`. E mai bine s` nu [tim mai multe unul despre cel`lalt.Asta ne va permite s` ne p`str`m iluziile.

    – }i-e fric`?– Oh, nu! Vreau pur [i simplu s` evit complica]iile.– Ba da, ]i-e fric`, insist` Theo privind-o fix \n ochi.– Nimic mai neadev`rat, r`spunse ea iritat`, regretând ime-

    diat c` se comporta ca un copil.– Atunci, dovede[te-mi-o. Ie[i cu mine mâine sear`.

    Festivit`]ile vor fi terminate la acea or`. N-o s` mai ai nici oscuz` pentru a-mi refuza invita]ia.

    Tonia \i r`spunse \ncruntându-se:– Am putea sfâr[i prin a ne ur\. Ce s-ar \ntâmpla dac` ai

    descoperi c` sunt o capitalist` odioas` sau...– Nu de asta ]i-e fric`!– Nici nu m` cuno[ti. De ce ]ii atât de mult s` m` revezi?Spre surpriza ei, Theo \i r`spunse pe un ton serios, f`r` s`

    zâmbeasc`:– Am \mp`rt`[it ceva \n parc \n aceast` sear`, la un

    moment dat. Un lucru c`ruia \i acord importan]`.Tonia se \nchise \ntr-o t`cere \nc`p`]ânat`, \ncercând s`

    alunge sentimentele care o luau cu asalt. Când \l \ntâlnise peTheo, crezuse c` el era \n c`utarea unei aventuri. Iar ea nuavea nici o inten]ie s` se lase antrenat` \ntr-o escapad` cu unnecunoscut. Acum el insinuase c` rela]ia lor ar putea fi dura-bil`, ceea ce o f`cea s` nu se simt` chiar deloc \n largul ei.

    Trebuia totu[i s` recunoasc` faptul c` el avea dreptate. Unsentiment profund \i unise timp de o clip`, aceea \n care se

    24 KATHY RUNG

  • \ntâlniser` \n parc. Se sim]ea cu atât mai vulnerabil` cu câtavusese de-a face cu un so] indiferent.

    {i uite c` Theo nu voia s-o lase s` plece. El \i atinse b`rbiacu degetul, ca \n joac`, apoi ad`ug`:

    – {i ai cei mai frumo[i ochi pe care i-am v`zut vreodat`. A[dori atât de mult s`-i v`d exprimând [i altceva decât furia!

    Tonia sim]i din nou c` se \nro[e[te. A[a ceva nu i se mai\ntâmplase de ani de zile, nici m`car \n acele vremuri \n careprietenii lui Robert o complimentau \n mod exagerat. Cum dereu[ea acest b`rbat s-o fac` s`-[i piard` calmul?

    Atingerea mâinii lui fu hot`râtoare. Exista \n el un magne-tism de care probabil nici nu era con[tient.

    – De acord, dar nu [tii la ce te angajezi.– Cuno[ti bine Londra?– Nu.– Atunci o s` facem un tur mâine sear`.– Turul Londrei? \l \ntreb` ea glumind.– Nu, doar al locurilor romantice, \i r`spunse el [i Tonia

    \ncepu s` se simt` din ce \n ce mai pu]in sigur` pe ea.|n momentul când intra \n hotel, Theo o strig`:– La opt e bine? Noapte bun`! ad`ug` el chiar \nainte s`-i

    aud` r`spunsul.Tonia ceru cheia de la recep]ie [i ap`s` pe butonul ascen-

    sorului. A[a se face o invita]ie? gândi ea cl`tinând din cap. Intr`\n cabina liftului, ap`s` pe butonul etajului ei, gândindu-seu[urat` c` el nu va veni.

    Dar o voce \i [optea cu insisten]` la ureche: [i dac` va veni?|n acest caz, va fi \n mod sigur interesant, \[i spuse ea satisf`cut`.

    A |NCEPUT LA LONDRA 25

  • Capitolul 2

    Zgomotul obi[nuit al Londrei era [i mai puternic decâtde obicei, \n ziua c`s`toriei princiare. De la Pall Mall laLudgate Hill, ora[ul era un adev`rat furnicar de oameni carefluturau steagul britanic. Tonia g`sise \n apropiereaCatedralei Saint-Paul o pozi]ie avantajoas` de unde puteaurm`ri ceremonia, din momentul \n care impun`toarea pro-cesiune de tr`suri \n care luaser` loc membrii familiei regalep`r`sea palatul Buckingham, pân` \n momentul când oaspe]iic`s`tori]i p`r`seau catedrala \n landoul descoperit, \n acla-ma]iile mul]imii.

    Mai târziu alese un alt punct strategic, \n apropierea pala-tului, de unde putu fi martora s`rutului pe care Charles [iDiana \l schimbaser` \n balcon. Dup` plecarea prin]ului [iprin]esei \n direc]ia g`rii Waterloo, prima etap` a c`l`toriei lorde nunt`, Tonia f`cu rezumatul evenimentului pentru canalulamerican de televiziune.

  • – Via]a este adesea cenu[ie [i monoton`, dar ast`zi totuleste somptuos, perfect. Ca \n basme, prin]ul s-a c`s`torit cufiica frumoas` a unui conte. Arhiepiscopul \n costum medieval[i sunetul trompetelor ne-au purtat \n vremurile de multapuse.

    Cu microfonul \n mân`, surâzând \n fa]a camerei de luatvederi, ea continu`:

    – Diana str`lucea de fericire \n rochia ei de tul de culoareafilde[ului, cu trena m`surând opt metri lungime. Charlespurta ]inuta de ceremonie a marinei. Au schimbat ni[te surâ-suri pe furi[ când arhiepiscopul le-a cerut s` fie fideli [i s` seiubeasc` pân` când moartea \i va desp`r]i. Totul a fost orga-nizat la perfec]ie, dar piesa care se juca ast`zi pe scen` erareal`. A fost unirea a dou` persoane ie[ite din comun, \ns`[iglorificarea c`s`toriei. Aceast` ceremonie consacr` de faptprofunda dorin]` a sufletului omenesc de a-[i uni via]a cusufletul pereche.

    Când \[i termin` reportajul, Tonia avea lacrimi \n ochi.– Ai fost formidabil`, \i spuse Carol strângând-o \n bra]e.Tonia era fericit` c` s-a achitat cu succes de aceast` misi-

    une dificil`, dar Charles [i Diana nu erau singura ei grij`. Unanumit fotograf greco-american, cu un surâs fermec`tor, opreocupa \n aceea[i m`sur`.

    |n aceea[i sear` la ora opt, \n momentul \n care prin]ulCharles [i so]ia lui \ncepeau luna de miere, Tonia st`tea \ncamera ei de hotel cu o carte \n mân`. Istoria familiei regalebritanice era deosebit de interesant` dar, de o jum`tate deor`, era la aceea[i pagin`. Gândurile ei se \ntorceau f`r`\ncetare spre Theo Chakiris. |mbr`case o fust` din catifea de

    A |NCEPUT LA LONDRA 27

  • culoarea safirului [i o bluz` dintr-o dantel` multicolor`. Oareo s`-i plac` toaleta ei? Unde o s-o duc`? Vor continua s` dis-cute despre toate [i nimic, sau vor r`mâne t`cu]i? {i dac` nuvenea?

    Se sim]ea extrem de nervoas`. E ridicol, gândi ea. Doar nusunt la prima \ntâlnire!

    |ntr-un anume sens, era totu[i ca la prima \ntâlnire. De ladivor]ul ei, care avusese loc acum doi ani, nu mai ie[ise cunimeni. Trecuser` mai mult de [apte ani de când nu maiavusese cu adev`rat o \ntâlnire [i nu prea mai [tia cum tre-buie s` se poarte. Bine\n]eles c` avea continuu tangen]` cub`rba]ii \n munca ei de zi cu zi, dar cu Theo era cu totul altce-va.

    |ncerc` s` se conving` singur` c` „\[i va intra repede \nmân`“. Când o s`-l revad`, n-o s` simt` nimic pentru el.Atrac]ia pe care o avusese fa]` de el \n seara precedent` fuseseexasperant`. Asear` fusese atât de sensibil` la farmecul luifiindc` era atât de singur`, atât de obosit`! Iar el era doar unb`rbat, nimic altceva decât un b`rbat, care vorbea \ns` mai fru-mos decât majoritatea lor...

    Când auzi ni[te b`t`i \n u[`, tres`ri. Se duse s` deschid` [iaproape surprins` s`-l descopere pe Theo, cu surâsul pe buze.Doamne, cât era de seduc`tor!

    Avea un chip cu tr`s`turi fine, cu nasul drept, elegant, ochiinegri, adânci [i plini de vino-ncoace. Hainele pe care le pur-tase asear` nu-i scoteau \n eviden]` frumuse]ea corpului. |nseara asta, \mbr`case un pulov`r verde \nchis la gât, o perechede pantaloni asorta]i la culoare [i un blazer din gabardin` deculoare \nchis`.

    28 KATHY RUNG

  • Timp de o clip`, Tonia nu se putu \mpiedica s` se gân-deasc` la farmecul acestui trup... când era gol, la senza]iile pecare le puteau da aceste bra]e musculoase... Dar nu eramomentul s`-[i lase imagina]ia s` vagabondeze.

    – Bun` seara! \i spuse ea cu un aer deta[at. E[ti punctuali-tatea personificat`.

    – Credeai c` o s` \ntârzii? Sau c` n-o s` vin?|ncepe bine, gândi Tonia. St`tea sprijinit cu non[alan]` de

    tocul u[ii, cu o mân` \n buzunar, [i nu p`rea deloc gr`bit s`plece.

    Tonia lu` repede un [al \n mân` [i se preg`tea s` ias` cândel \i spuse, aruncându-i o privire admirativ`:

    – E[ti \ncânt`toare. Stilul gitan \]i vine de minune. Te [i v`ddansând \n jurul unui foc aprins pe câmp, \n mijlocul taberei.Numai c`, \ncheie el uitându-se la \nc`l]`minte, pantofii `[tianu sunt buni, fiindc` avem de mers.

    – Mult?– V`d c` nu cuno[ti deloc Londra. |n acest ora[ nu te

    deplasezi cu tr`sura ci pe jos... dac` nu e[ti gr`bit, ceea ce nue cazul nostru.

    F`r` s` zic` nimic, Tonia \[i schimb` pantofii cu tocuri\nalte cu al]ii mai comozi.

    – Hai! \l \ndemn` ea cu un aer plin de dezinvoltur`.Un taxi \i a[tepta jos.– Nu e decât prima parte a „turneului“ nostru, \i explic`

    Theo deschizând portiera [i ajutând-o s` se instaleze.– Unde mergem? \l \ntreb` Tonia ca s` angajeze o conversa]ie.– |ntr-un mic restaurant din Chelsea. |]i place buc`t`ria

    indian`? Din India Oriental`, ca s` fiu mai precis?

    A |NCEPUT LA LONDRA 29

  • – Nu [tiu, admise ea f`r` chef.Era enervant s` constate c` el avea \ntotdeauna ultimul

    cuvânt. El cuno[tea bine ora[ul, ceea ce nu era [i cazul ei.Alesese un restaurant \n care se serveau ni[te feluri de mân-care din care nu gustase niciodat`. Toate astea i-l reaminteau\n mod nepl`cut pe Robert care o f`cea \ntotdeauna s`\n]eleag` c` el era profesorul [i ea eleva. Nu fusese niciodat`pe picior de egalitate cu ilustrul ei so] [i seara \ncepea \nacela[i fel \n compania acestui str`in.

    Probabil c` gândurile i se citeau pe fa]`, fiindc` Theo o\ntreb`:

    – Preferi poate un alt gen de restaurant?– Bine\n]eles c` nu, se gr`bi ea s`-i r`spund`.Nu putea s`-i explice ce se petrecea \n capul ei f`r` s`

    deschid` o lung` discu]ie despre c`s`toria ei, ceea ce nu aveadeloc chef.

    – Mi se pare o idee excelent`, continu` ea surâzând. Defapt, ador s` gust din feluri de mâncare de care n-am auzit.Bunica mea mi-a dat excelente indica]ii \n acest sens.

    – Mai f` o dat` asta, [opti Theo.– S` fac ce? \l \ntreb` Tonia uimit`.– Zâmbe[te! Zâmbetul \]i schimb` complet chipul [i te face

    s` pari...Ezit` o clip`.– .... tân`r` [i inocent`.– Trebuie s` \n]eleg din asta c` \n mod obi[nuit am un aer

    b`trânicios [i blazat? \i r`spunse ea glumind pentru a nu l`sas` se instaleze acea atmosfer` de intimitate creat` de cuvintelelui Theo.

    30 KATHY RUNG

  • – Nu, doar prea serioas`.Tonia nu [tiu ce s`-i r`spund`. Sprijinit` de sp`tarul

    scaunului, se pref`cu interesat` de str`zile \nguste ale Londreipe care gonea [oferul. Soarele cobora spre asfin]it... \n curândse va face sear`. Taxiul era confortabil, foarte mare chiar [ipentru oamenii obi[nui]i cu ma[inile americane... [i totu[iTonia se sim]ea ciudat de aproape de Theo. Felul \n care oprivea o f`cea s` fie nervoas`. |nc` o dat` \ncerc` s` aduc` \ndiscu]ie ni[te banalit`]i.

    – Fiindc` \mi serve[ti drept ghid, ai putea s`-mi spui undene afl`m?

    El \i arunc` un surâs irezistibil care o tulbur` peste poate,[i \i r`spunse imitând vocea unui ghid turistic:

    – Acum o s` intr`m \n frumosul cartier reziden]ial Chelsea,format din vile vechi [i frumoase dar [i din case moderne dinc`r`mid` ro[ie, mai mult sau mai pu]in pitore[ti. Numeroasepersonalit`]i au locuit [i locuiesc aici. Chelsea este ceea ce s-arputea numi cartierul arti[tilor din Londra. De fapt, continu` elreluându-[i vocea normal`, am ales acest loc fiindc` el ofer`una din cele mai pl`cute plimb`ri care se pot face pe malulTamisei. Când mergi, nu po]i face altceva decât s` vorbe[ti, [iatunci m-am gândit c` ar fi un mijloc excelent de a te cunoa[temai bine. Am pus la cale acest mic plan fiindc` se pare c` e[tidecis` s` r`mâi \nchis` \n spatele zidului ridicat de tine.

    – S` [tii c` e valabil pentru amândoi, \i r`spunse Tonia ofensat`.Fu extrem de satisf`cut` s` constate c` r`spunsul ei avu-

    sese efect, fiindc` el clipi imperceptibil. Aha! Deci [i tu ]i-aiconstruit ziduri \mprejurul t`u, gândi ea. |]i place s` desfi-in]ezi ap`rarea altora, dar nu-]i place s` fii atacat.

    A |NCEPUT LA LONDRA 31

  • Exact \n acel moment, taxiul se opri \n fa]a restaurantuluiTandoori, situat \n Fulham Road. Când intrar`, Tonia fu sur-prins` s` constate c` era un loc f`r` preten]ii, fiindc` se a[tep-tase ca Theo s` \ncerce s-o impresioneze printr-o ambian]`mai elegant`. Se a[ezar` la o mas` lâng` fereastr`.

    – Vrei s` bei ceva? o \ntreb` el când b`iatul cu turban le\ntinse meniul.

    – A[ bea cu pl`cere un pahar cu vin alb, dac` au a[a cevape aici.

    El comand` o sticl` de vin fran]uzesc de care ea nu auzise[i o \ntreb` dup` plecarea b`iatului:

    – De ce ai ales vin? Fiindc` \]i place, sau de team` c` ob`utur` mai tare ]i-ar dezlega limba?

    – Cred pur [i simplu c` am nevoie s`-mi p`strez mintealimpede ca s`-]i pot ]ine piept, \i r`spunse ea cu viclenie.

    Complimentul oarecum echivoc \l f`cu pe Theo s` zâm-beasc`.

    B`iatul reveni [i, dup` ce le turn` vin, a[tept` comanda.Tonia nu [tia ce s` aleag`, dar cu nici un pre] nu i-ar fi cerutsfatul lui Theo. Se decise pentru un fel de mâncare al c`ruinume o f`cea s` spere c` va fi mai pu]in condimentat decâtcelelalte [i, confortabil instalat` \n scaunul ei, \[i sorbi vinul cu\nghi]ituri mici. Era foarte bun, rece [i u[or, nici prea dulcedar nici prea sec. Theo era f`r` \ndoial` un cunosc`tor \nmaterie de vinuri. Avea gust [i la \mbr`c`minte, gândi eaprivindu-i haina, care \n mod sigur ie[ise din mâinile unuicroitor bun. {i femeile? Felul cum se purta cu ea \i dovedea c`se sim]ea \n largul lui \n compania lor [i te f`cea s` gânde[tic` nu era lipsit de experien]` \n materie.

    32 KATHY RUNG

  • – Vorbe[te-mi despre tine, \ncepu el folosind tehnicadirect` de care fusese decis` s` se serveasc` [i ea.

    – Ce vrei s` [tii mai exact?– Nu mai fi atât de b`nuitoare. Nu este o anchet` [i nu-]i

    cer s`-]i dezv`lui secretele.Tonia \ncepu s` se joace nervoas` cu furculi]a ei. Cu tipul

    `sta \i va fi dificil s` se men]in` \n defensiv`.|i r`spunse pe ner`suflate:– M-am n`scut [i am crescut \n Santa Barbara. Mi-am f`cut

    studiile la Universitatea Sarah Lawrence, unde mi-am ob]inutdiploma \n literatur` englez`. Apoi m-am m`ritat, am divor]at,[i acum lucrez ca reporter la un canal de televiziune din LosAngeles. E rândul t`u, acum.

    – Oh, nu... |nc` n-am terminat cu tine. Biografia astaprezint` lacune mari. Ai avut o copil`rie fericit`?

    – Foarte fericit`, \n afara perioadei care a urmat mor]iip`rin]ilor mei \ntr-un accident. Am fost crescut` de bunicamea care este o femeie admirabil`.

    – Dar experien]a tr`it` a fost traumatizant`, afirm` cu sim-plitate Theo ca [i cum \i citea gândurile.

    Se p`rea c` nu-i putea ascunde nimic. Tonia ar fi dorit s`treac` la subiecte mai pu]in delicate, dar el nu-i l`s` timpulnecesar.

    – {i c`s`toria ta?– Un e[ec.– Ce s-a \ntâmplat?– Fostul meu so] este Robert Lawrence, romancierul.

    Proveneam din medii diferite [i aveam despre via]`... s` zicemp`reri divergente. Voia s` adopt stilul de via]` al femeilor din

    A |NCEPUT LA LONDRA 33

  • Beverly Hills iar eu voiam s`-mi fac o carier`. Casa noastr` dinBeverly Drive era enorm`, dar nu destul de mare pentru dou`persoane atât de diferite. {i atunci am divor]at.

    Totul era adev`rat [i totu[i atât de departe de realitate!Ceea ce nu voia s`-i spun` era c` de cinci ani Robert \irepetase pân` la exasperare c` el avea talent [i ea nu, c` sin-gurul ei merit era fizicul care constituia un atu \n carier`, darc` nu trebuia s` se a[tepte ca el s`-i fie fidel, pentru c` era unlucru inutil [i demodat.

    – Eu nu apar]ineam acelui mediu de via]`, ad`ug` ea.– De ce? E[ti frumoas` [i [tii s` te \mbraci. Credeam c` asta

    [i banii sunt singurele care conteaz` \n Beverly Hills.– Dar mie \mi place mai mult s` port blugi, spuse ea flatat`

    de complimentele lui Theo.– {i vedetele poart`!– Da, dar fran]uze[ti. Eu \i prefer pe cei americani [i, cu cât

    sunt mai vechi [i mai decolora]i, cu atât \mi plac mai mult.Theo râse, un râs senzual care f`cu s`-i treac` fiori prin

    trup, [i apoi continu` cu seriozitate:– Nu te v`d deloc \n compania lui Robert Lawrence. Este

    un scriitor str`lucit, dar are pu]in din alura unui flamingo.|n fa]a ochilor ei reap`ru Robert, \nalt [i sub]ire, cu nasul

    acvilin, preferin]a lui spre c`m`[ile roz, [i izbucni \n râs.Compara]ia era nemaipomenit`! Sem`na perfect cu o pas`reflamingo, cu picioarele lui sub]iri [i mersul preten]ios.

    – Nici bunica mea nu-l prea pl`cea, reu[i ea s`-i spun`printre hohotele de râs.

    – Ai un zâmbet frumos, dar râsul t`u e [i mai pl`cut, \ispuse Theo privind-o cu intensitate.

    34 KATHY RUNG

  • Obiceiul acesta pe care-l avea de a face complimente \ncele mai nea[teptate momente [i cu cea mai mare sinceritateo deruta pe Tonia.

    Theo \[i continu` tirul \ntreb`rilor:– Cum l-ai cunoscut?– I-am citit c`r]ile, la fel ca toat` lumea, [i eram extrem de

    impresionat`. L-am \ntâlnit la o recep]ie. Când mi-a cerut s`m` m`rit cu el, toat` lumea mi-a spus c` am un noroc chior.{i eu credeam a[a pe atunci. Idolul cu picioare de lut!Afacerea clasic`.

    – {i când ai \n]eles cine era cu adev`rat?Fu gata s`-i r`spund`: \n noaptea nun]ii, amintindu-[i lipsa

    de sentiment de care d`duse Robert dovad` \n prima lornoapte de dragoste, dar prefer` s` se ab]in`.

    – Destul de repede, dar am r`mas mult timp cu el. Cred c`eram prea mândr` ca s` recunosc faptul c` f`cusem o gre[eal`atât de grosolan`. Totul s-a terminat brusc. Puneam masa pen-tru un dineu somptuos pe care Robert \l organizase cu ocazialans`rii noului s`u roman. Alesese el \nsu[i serviciul depor]elan, un serviciu extrem de scump. Nenorocirea a f`cuts`-mi scape o farfurie din mân`. S-a \nfuriat \ngrozitor [i a\nceput s` urle: „Cum de po]i fi atât de ne\ndemânatic`?" Cevas-a rupt atunci \n sufletul meu. I-am zis: „Uite-a[a!" {i am l`sats`-mi cad` din mâini tot teancul de farfurii. Am plecat imediat[i nu m-am mai \ntors niciodat`.

    Theo \ncepu s` râd` cu poft` [i ea \l imit`, reamintindu-[icât de u[urat` se sim]ise \n acel moment.

    – {tiam eu c` nu e[ti atât de \ncuiat` dup` cum vrei s` la[is` se cread`, remarc` Theo când se s`turar` de râs.

    A |NCEPUT LA LONDRA 35

  • B`iatul le aduse cina [i Tonia profit` de aceast` ocazie pen-tru a pune cap`t discu]iei despre c`s`toria ei [i despre ea \ns`[i.

    – Oh! spuse ea dup` ce gust` din curry.|n[f`c` repede paharul de vin [i b`u câteva \nghi]ituri.

    Mâncarea era delicioas`, dar \ngrozitor de piperat`.– Aveam inten]ia s` te pun \n gard`, spuse Theo, dar am

    remarcat c` preferi s` afli totul prin propriile puteri.Tonia f`cu o mutr` \ncurcat`. Theo avea dreptate. De la

    experien]a ei cu Robert, avea o adev`rat` \nclina]ie spre ceart`de fiecare dat` când i se spunea ce trebuie s` fac`.

    B`iatul aduse ni[te ap` mineral` [i \[i terminar` masa \ntr-oatmosfer` amical`. A[teptau cafeaua când un b`rbat se oprilâng` masa lor. Era \nalt, puternic, avea o barb` neagr` [ip`rul ciufulit.

    – Theo! Ar fi trebuit s` [tiu c` e[ti aici! exclam` el vesel, cuun puternic accent american, specific New-York-ului.

    – Sunt bucuros c` te rev`d, Charlie, \i r`spunse Theo, [i sesim]ea dup` vocea lui c` spunea adev`rul.

    Apoi f`cu un gest \n direc]ia Toniei.– Antonia Lawrence, Charlie Bickham. Charlie face filme

    documentare. Ai venit aici cu ocazia c`s`toriei?Charlie lu` un scaun [i se a[ez`.– Bine\n]eles c` nu. M` aflam \n Liban [i am trecut prin

    Londra \nainte de a m` \ntoarce la New-York. Am f`cut un filmdespre O.E.P. Nu-mi zice c` faci un reportaj despre acestroman-foileton?

    Theo \ncepu s` râd`.– Eram \n Irlanda de Nord când Vogue mi-a oferit o

    sum` extravagant` pentru a face acest reportaj. Dup` câte

    36 KATHY RUNG

  • am \n]eles, tipul care trebuia s` se ocupe de asta s-a\mboln`vit \n ultima clip`.

    – Am priceput. |n general \n fotografiile tale se pot vedeatunuri [i grenade, nu tineri c`s`tori]i.

    – M` \ntorc mâine \n Irlanda de Nord. Acolo o s` am partedin plin de tunuri [i grenade.

    Tonia \l privi cu aten]ie. Nu-i pomenise nimic desprefaptul c` trebuia s` plece mâine. La urma urmei, era\ns` vorba despre munca lui. {i ea trebuia s` plecemâine. Dar se sim]ea totu[i surprins` [i totodat`dezam`git`.

    – Ai venit la Londra pentru c`s`toria princiar`, Tonia? o\ntreb` Charlie \ntorcându-se spre ea.

    – Da. Lucrez pentru un canal de televiziune din LosAngeles.

    – Los Angeles? Acest gen de reportaj va fi foarte apreciatacolo. Oricum seam`n` a film sau roman.

    – Am impresia c` acest eveniment nu ]i se pare nici roman-tic nici atr`g`tor, remarc` Tonia zâmbind.

    – Oh! Dar nu am nimic \mpotriv`. Englezii sunt tari \nmaterie de spectacole. De altfel, e cam singurul lucru bun pecare-l fac \n momentul de fa]`.

    – Charlie, spuse Theo, \ntrerupând conversa]ia care seputea lungi la nesfâr[it, mi-ar pl`cea s` te invit la masa noas-tr` dar sunt sigur c` e[ti ocupat.

    – Am \n]eles. Sunt \n plus, bomb`ni Charlie.O privi admirativ pe Tonia.– Nici nu te condamn, Theo. D`-mi un telefon \nainte s`

    pleci. Locuiesc la hotelul Dorchester.

    A |NCEPUT LA LONDRA 37

  • Lu` mâna Toniei, o strânse cu blânde]e [i ad`ug`:– Sunt fericit c` te-am cunoscut. Dac` treci prin New-York,

    caut`-m`.Apoi se scul` [i plec`.– Ai fost un pic cam brutal, spuse Tonia privindu-l pe

    Theo.– {tiu, dar era singura cale s` scap de el. |n caz c` n-ai

    \n]eles, te informez c` avea inten]ia s`-]i fac` curte. Charlie ecel mai bun prieten al meu [i nu avem obiceiul s` ne purt`mcu m`nu[i unul cu cel`lalt.

    – Cum v-a]i cunoscut?– Se \ntâmpl` s` ne g`sim adeseori \n acelea[i locuri.

    Specialitatea noastr` este r`zboiul. Prima oar` a fost \nVietnam. Pe urm`, am str`b`tut \mpreun` lumea: Salvador,Orientul Mijlociu, Africa de Sud. R`zboi este cam peste tot.

    – De ce faci asta?– Trebuie ca cineva s` fac` [i a[a ceva. Nu este \ntotdeau-

    na u[or. La \nceput nu aveam nici o \nclina]ie pentru scenelede r`zboi [i distrugere. M-am dus \n Vietnam fiindc` omul]ime de oameni pe care-i cuno[team luptau acolo. {i astami-a zgând`rit curiozitatea. Am stat \n mijlocul solda]ilor, ammâncat cu ei, am dormit cu ei. Dup` câtva timp am \nceput s`m` simt unul de-al lor. Am v`zut tineri, aproape copii, care aufost omorâ]i. Cui \i p`sa de asta? Am f`cut fotografii pentru caoamenii s` [tie ce se petrece [i s` nu uite niciodat`... [tiindtotodat` c` fotografiile nu au oprit niciodat` un r`zboi.

    Mi[cat` pân` \n adâncul sufletului, Tonia nu scoase nici uncuvânt. I-ar fi pl`cut s` [tie mai multe despre el, s`-i cunoasc`secretele, dar nu era dispus` s` i le dezv`luie pe ale ei \n schimb.

    38 KATHY RUNG

  • – Unde te-ai n`scut? \l \ntreb` ea ca s` fac` o diversiune.– La San Francisco, \i r`spunse Theo, v`dit u[urat c`

    discu]ia lor lua o alt` \ntors`tur`. Tat`l meu, care era grec, aemigrat prin anii '30 [i s-a stabilit acolo. Era un pescar\nc`p`]ânat ca un catâr. Cei doi fra]i ai mei au r`mas acolo [i]in \mpreun` un restaurant.

    Se juca nervos cu paharul [i Tonia pricepu c` existauprobabil ni[te probleme \n aceast` privin]`.

    Când Theo men]ionase c` tat`l lui era grec, Tonia \n]ele-sese de ce avusese impresia, atunci când f`cuser` cuno[tin]`,c` \l [tia de undeva. |i reamintea statuile grecilor din muzee,care idealizau frumuse]ea masculin`. Theo avea aceea[i per-fec]iune fizic`, f`r` s` fie efeminat.

    Sim]i c` se \nro[e[te [i se gr`bi s` vorbeasc` despre altceva.– {i te duci des la San Francisco?– Din când \n când. Sunt oaia neagr` a familiei. Fra]ii mei

    mai mari au o via]` normal`: au deschis un restaurant, s-auc`s`torit [i au copii cu p`rul ondulat. |n timp ce eu str`batlumea \n lung [i-n lat f`când fotografii, din care cele mai multenici nu sunt pl`cute vederii. Ei consider` c` un b`rbat cumintea \ntreag` nu face acest gen de munc`.

    – Dar tu ]i-ai dorit \ntotdeauna s` faci asta?– Da. Iar acum m` aflu aici ca s` fotografiez c`s`toria unui

    prin] f`r` putere cu o tân`r` a c`rei principal` calitate pare afi puritatea.

    – A[a vezi tu lucrurile?– Nu inventez nimic. La ce servesc membrii familiei regale?

    Inaugureaz` institu]ii, prezideaz` banchete, asist` la reprezen-ta]ii teatrale.

    A |NCEPUT LA LONDRA 39

  • – Eu cred c` exist` ceva mai mult \n aceast` c`s`torie. {i]i-ai da [i tu seama de asta dac` ai fi mai pu]in cinic.

    – Dar tu ce vezi dincolo de aceast` mascarad`?– Ei bine! Pentru \nceput, este un spectacol magnific [i

    a-l privi este o bucurie pentru toat` lumea. De altfel, dac`ai aprofunda pu]in lucrurile, glorificarea c`s`toriei [i adragostei constituie un minunat subiect de reportaj. N-aidecât s` crezi ce vrei. Dup` p`rerea mea, Charles [i Dianase iubesc cu adev`rat. E o diferen]` fa]` de dragostea pecare o practic` \n zilele noastre majoritatea tinerilor. Cândl-am auzit pe arhiepiscop cerându-le, dup` cum este obi-ceiul, s`-[i jure pentru totdeauna credin]` [i s` se iubeasc`pân` la sfâr[itul zilelor lor, m-am sim]it nespus deemo]ionat`.

    – Bine\n]eles, dar ast`zi, când obiceiurile au devenit atâtde libertine, cred c` nu e prea realist s` se vorbeasc` despredragostea ve[nic`.

    – E[ti o persoan` sceptic`.– Iar tu o romantic` incurabil`. Ceea ce te face s` fii foarte

    expus` la decep]iile din dragoste.– Poate, dar o s` supravie]uiesc.– Nu m` \ndoiesc, spuse Theo râzând.– Credeam c` trebuia s` m` duci s` descop`r Londra,

    se gr`bi s` spun` Tonia. Pân` acum n-ai f`cut decât s`m` faci s` descop`r ni[te mânc`ruri incredibil depicante!

    – Vino, \i replic` el surâzând, ajutând-o s` se ridice.Puse câteva bancnote pe mas`, apoi \i aranj` [alul pe

    umeri. Mâinile lui \ntârziar` pe bra]ele ei ceva mai mult decât

    40 KATHY RUNG

  • ar fi fost necesar. De[i st`tea cu spatele la el, Tonia era extremde con[tient` de prezen]a lui. Constat` cu mirare, când \[i\nnod` [alul, c` degetele \i tremur` u[or.

    Merser` câteva momente \n t`cere, \nainte s` ajung` pemalul fluviului. Tamisa curgea lini[tit, apele ei \ntunecatescânteind \n lumina argintie a razelor de lun`.

    – Acest chei se nume[te Chelsea Embarkment, \i explic`Theo. Ne afl`m cam la un kilometru [i jum`tate de podulBattersea. M` gândeam s` mergem pân` acolo, apoi s` ne\ndrept`m spre centrul ora[ului.

    – De acord!|[i continuar` plimbarea, tot \n t`cere, trecând prin fa]a

    mai multor [iruri de case din c`r`mid` ro[ie, aliniate \nspatele grilajurilor din fier forjat. Lini[tea nop]ii nu era tulbu-rat` decât de clipocitul apei [i Tonia reveni la ceea ce spuseseTheo despre c`s`torie.

    – Chiar crezi c` aceast` c`s`torie este o fars`? \l \ntreb` eaprivindu-l cu aten]ie.

    – E ca din basme. Când povestea s-a terminat, dura reali-tate \[i arat` imediat col]ii.

    – {i totu[i vraja poate dura toat` via]a pentru aceast`pereche, la fel ca pe vremuri.

    – Cred c` nu dureaz` niciodat` prea mult pentrunimeni.

    – Pariez c` eroul t`u preferat este Rhett Butler din Pe aripilevântului. {i exclami f`r` \ndoial` „Ce fars`!" \n fa]a a tot ceeste un pic romantic.

    – Nu sunt contra, ci pur [i simplu realist. Totul are unsfâr[it, chiar [i lucrurile bune, dup` cum se zice.

    A |NCEPUT LA LONDRA 41

  • – Ai fost c`s`torit? \l \ntreb` pe nea[teptate Tonia.De la \nceputul serii ardea s`-i pun` aceast` \ntrebare, dar

    nu voia s` par` prea interesat` de via]a lui sentimental`.– Nu, c`l`toresc prea mult pentru a[a ceva. N-am r`mas

    niciodat` mai mult de dou` luni \n acela[i loc de când lucrezca fotograf.

    – Asta \nseamn` c` rela]iile tale sunt de scurt` durat`.Remarca pe care o f`cuse nu era din cale-afar` de amabil`. {i

    la urma urmei, Theo avea dreptul s` duc` via]a care-i convenea.– Exact, \i r`spunse el, cu o not` de iritare \n voce. {i

    fiindc` abord`m un subiect atât de personal, de ce nu-mivorbe[ti pu]in despre via]a ta particular`? Sper c` mariajul t`ucu idiotul `la de Lawrence nu te-a f`cut adepta celibatului.

    Tonia [tia c` merita acest atac din partea lui, dar era preasup`rat` pentru a fi dreapt` sau rezonabil`. Se \ntoarse spre el[i \l fix` pentru a-l obliga s` tac`, exact ca o pisicu]` gata s`sar` la un buldog. Ochii ei aruncau fl`c`ri [i b`rbia i se ridi-case provocator.

    Se p`rea c` lui Theo \i venea greu s` se controleze dar,departe de a se sim]i intimidat`, ea c`uta \n mod vizibil ceart`.Toat` seara sim]ise c` \ntre ei sar scântei [i \ncerca disperat`s` le canalizeze provocând o disput` care i-ar obliga pe amân-doi s` se urasc`.

    – }i-a[ [ifona orgoliul t`u de mascul dac` ]i-a[ spune c` amhot`rât s` nu mai am de-a face cu b`rba]ii? Pentru c` n-am nicichef [i nici nevoie de ei?

    Era doar la câ]iva centimetri de el, cu nervii \n pioneze.Timp de o clip` p`mântul p`ru c` se opre[te \n loc, zgomotelenop]ii se estompeaz` [i timpul \ncremene[te.

    42 KATHY RUNG

  • Theo era furios. Zâmbetul disp`ruse de pe chipul lui, ca [iblânde]ea care-l luminase pân` adineaori. Tonia nu s-ar fimirat dac` i-ar fi dat o palm`. Oricum se a[tepta din partea luila o replic` ustur`toare.

    St`teau unul \n fa]a celuilalt, tremurând. Catastrofa p`reainevitabil`, când ceva se \ntâmpl` cu Theo. Furia lui disp`ru,f`când loc unui instinct irezistibil. O trase cu brutalitate spreel [i o s`rut` cu o patim` care era s-o sufoce.

    Sim]ea corpul lui musculos lipit de al ei [i, brusc, un val depasiune \i lu` min]ile. R`spunse s`rutului p`tima[ cu acela[ielan.

    Dup` câteva clipe, Theo se \ndep`rt` de ea. Dar acumTonia se sim]ea destins`. El o privea cu ni[te ochi \ntreb`tori,f`r` nici un semn de triumf, ci gânditori, aproape timizi. Tonia[tia c` el avusese inten]ia s-o pun` la punct, dar s`rutarea pecare o schimbaser` \l d`duse peste cap.

    – Tonia! rosti el \n cele din urm` cu o voce mângâietoare.Ea respira greu, incapabil` s`-i r`spund`. F`r` s` mai spun`

    nimic, el \i \nconjur` umerii cu bra]ul cu o infinit` tandre]e [ise \ndep`rtar` de fluviu.

    Timp de un lung moment, nici unul nu vorbi \n timp cemergeau pe sub castanii seculari. Doar câteva stelestr`luceau pe cerul care se \nnorase, iar luna nu mai eraacum decât o lumin` palid` \n dep`rt`ri. Noaptea era \ns`lini[tit`. Tonia trebuia s` admit` c` zidul ei de ap`rarefusese zguduit de un atac neprev`zut. Theo avea \n modsigur acela[i sentiment. Scânteia care ]â[nise \n momentulcând ochii lor se \ntâlniser` aprinsese un foc care sc`pasede sub control.

    A |NCEPUT LA LONDRA 43

  • Tonia [tia ce urma s` se \ntâmple acum dar, ca un copilcare se bucur` dinainte la gândul cadourilor de Cr`ciun, eavoia s` savureze aceste sentimente noi \nainte s` le tr`iasc`din plin. Ner`bdarea care o cuprinsese f`r` s` vrea o f`ceaaproape s` tremure. Theo o ]inea strâns, \n timp ce mergeau\ncet, f`r` s` vorbeasc`.

    Se apropiau de Green Park când v`zur` apropiindu-se deei o tr`sur` veche cu burduful ridicat. Calul mergea \ntr-untrap vioi, singurul zgomot care se putea auzi fiind cel f`cut decopitele lui pe caldarâm. Birjarul purta p`l`rie \nalt` [ijachet`. Theo \i f`cu semn cu mâna.

    – E[ti liber?– M` \ntorceam acas`, r`spunse b`rbatul cu un accent de

    mahala, dar un ban \n plus nu mi-ar strica, ad`ug` el privindperechea care a[tepta. Urca]i, domnule, doamn`!

    Theo \i d`du birjarului adresa hotelului \n care locuiaTonia [i se a[ezar` confortabil pe bancheta de piele.R`maser` din nou t`cu]i \n tr`sura care-i ducea \n goan` pestr`zile mai animate, mai zgomotoase acum. Farmecul lini[tital cartierului Chelsea [i valurile negre ale Tamisei r`maser`departe \n urma lor când ajunser` \n centrul ora[ului.

    Când trecur` prin Hyde Park, Theo \l \ntreb` pe nea[tep-tate pe birjar:

    – Ai putea face un tur prin parc?– Bine\n]eles, domnule!{i \ndrept` calul spre parcul gol [i lini[tit.|n timp ce traversau parcul, Tonia \[i d`du brusc seama

    c` nu-l cuno[tea pe Theo decât de asear`. Doar dedou`zeci [i patru de ore! |n acest scurt r`gaz de timp, \[i

    44 KATHY RUNG

  • d`duse seama ce anume \i lipsise \n timpul c`s`toriei ei. Lafel ca Frumoasa din P`durea Adormit`, se trezea la reali-tate. Pân` la acel s`rut pe care-l schimbaser` pe malulTamisei, Tonia nu realizase niciodat` cât de strâns` poate fileg`tura dintre un b`rbat [i o femeie. Robert atinsesefiecare milimetru al trupului ei f`r` s` trezeasc` \n ea nici osenza]ie. Cu un singur s`rut, Theo \i d`duse mai mult decâtavusese vreodat`, [i [tia c` \i va putea d`rui [i mai mult\nc`.

    Birjarul opri \n fa]a hotelului [i \l gratific` pe Theo cu unsurâs larg când primi bac[i[ul gras. Apoi \[i biciui calul [idisp`ru \n noapte.

    Pân` la u[a camerei ei, nici unul nu rosti vreun cuvânt.Acolo, Tonia se \ntoarse spre el. Theo p`rea s` ezite. Ea tre-buia s` decid`, Theo n-o va for]a.

    – Vrei s` intri? \l \ntreb` ea \ncet.|l dorea pe acest b`rbat care o tulbura nespus, pentru care

    ea nu reprezenta decât o simpl` cucerire printre multe altele.Indiferent care era trecutul lui, indiferent cum va fi viitorul, eavoia s` r`mân` cu el \n noaptea asta. Theo o f`cuse s` \ntre-vad` cum putea fi rela]ia dintre un b`rbat [i o femeie. {i acumnu voia s` dea \napoi.

    Când \nchise u[a \n urma lui, Theo [opti:– Tonia, eu...– Nu spune nimic, \l \ntrerupse ea. Cred c` nu e momen-

    tul s` vorbim.Ochii negri ai lui Theo se luminar`, amuza]i. Gura lui se

    destinse \ntr-un imperceptibil surâs. Se apropie de ea, \icuprinse mâinile \ntr-ale lui [i le puse \n jurul gâtului s`u.

    A |NCEPUT LA LONDRA 45

  • Tonia trebui s` se salte \n vârful picioarelor [i el o ridic` pen-tru a o aduce la \n`l]imea lui. O s`rut` cu [i mai mult` patim`decât prima dat`. Ea \i r`spunse cu aceea[i ardoare. Toat`frica, toat` nervozitatea se evaporaser` ca prin farmec. Nu maisim]ea decât o bucurie nespus`.

    El o duse spre pat [i se lungi lâng` ea. Sprijinit \ntr-uncot, o privea cu un aer admirativ. Tonia \[i strecur` degeteleprin p`rul lui, apoi le l`s` s` alunece de-a lungul cefei. Theogemu \nceti[or de pl`cere. Trupul lui era strâns lipit de alToniei. Se s`rutar` din nou... dorin]a lor c`p`tase o for]`nea[teptat`.

    O privi din nou, cu ochii arzând de pasiune. Ea \i \ntoarseprivirea sperând c` el va putea citi intensitatea sentimentuluipe care i-l inspira.

    Tonia sim]ea c` el nu vrea s` gr`beasc` lucrurile, c` \ncer-ca s`-[i st`pâneasc` dorin]a. Tandre]ea lui, grija lui \i ar`tau c`era mai preocupat de pl`cerea ei decât de a lui [i asta o mi[c`profund. Ceva din privirea lui \i spunea c`, pentru el, ea era\nc` o tân`r` inocent`.

    Cu o mi[care u[oar` [i \ndemânatic`, Theo \i scoase bluza[i fusta. Tonia nu purta sutien ci o bustier` din m`tase pe care,cu o \ncetineal` studiat`, el o descheie copc` cu copc`, dez-golindu-i sânii. O mai privi o dat` pentru a se asigura c` nuexist` team` \n ochii ei [i p`ru u[urat s` vad` doar a[teptare [iun fel de curiozitate.

    Sânii ei erau mici, rotunzi [i tari, extrem de frumo[i.|nainte ca el s`-i ating`, sfârcurile roz se \nt`riser`. El \i atinsecu o extrem` delicate]e. Tonia se sim]ea cuprins` de o dorin]`arz`toare.

    46 KATHY RUNG

  • – E[ti atât de frumoas`, \i [opti el cu o voce r`gu[it`.– Theo, suspin` ea, \nro[indu-se sub privirea lui. Nu prea

    am experien]` \n...– Sst! \i [opti el, punând un deget pe buzele ei

    tremur`toare. O s` te \nv`] tot ce trebuie s` [tii.Termin` s-o dezbrace. Era acolo \n fa]a lui, goal` [i mândr`

    de frumuse]ea ei. O trase [i mai aproape de el [i mâna luialunec` de-a lungul spatelui ei pân` la talia fin`, [oldurile fru-mos arcuite. |n mod incon[tient, ea se lipi de el, ame]it` deatingerea trupului viril.

    Apoi Tonia \ncepu s` tremure u[or. Pentru a o lini[ti, Theo\i mângâie fa]a, s`rutându-i pleoapele, obrajii, b`rbia. Gura luicobor\ apoi pân` la sâni, continu` s`-i cerceteze corpul cu otandre]e care-i d`dea fiori de pl`cere. Tonia putea s` citeasc`\n ochii lui o dorin]` la fel de arz`toare ca a ei.

    El se ridic` \ntr-un cot [i \ncepu s`-[i descheie c`ma[a.Pieptul lui puternic, acoperit de un p`r negru, scurt [i cre],era pl`cut la atingere. Dorin]a Toniei \nvinse sfiala ei [i, \ncurând, \[i pierdu controlul.

    El se dezbr`c` rapid [i stinse lampa. Ultima imagine a luiTheo \nainte ca \ntunericul s` \nv`luie camera, fu suficient` cas` fac` s` dispar` orice ezitare din partea ei. Pân` acum,Robert fusese singurul b`rbat cu care se culcase. Se obi[nuisecu corpul lui slab, neatr`g`tor, cu dorin]ele lui rapide [i ego-iste. Theo \ns` avea un adev`rat corp de b`rbat, cu umerii la]i[i puternici, cu coapsele musculoase.

    Dragostea lui Theo era [i tandr` [i pasionat`, [i Toniase l`s` dus` de val. |i d`ruia o pl`cere a c`rei existen]` nicin-o b`nuise.

    A |NCEPUT LA LONDRA 47

  • Când sim]i c` e preg`tit`, o strânse cu putere la piept [i sed`ruir` unul celuilalt, f`r` nici o urm` de re]inere. Fu unmoment de bucurie [i pl`cere de nedescris. |mp`rt`[eauaceea[i dorin]` [i pasiunea d`duse frâu liber sim]uriloraprinse ale celor doi tineri.

    ** *

    Foarte devreme a doua zi de diminea]`, \nainte ca soareles` r`sar`, Theo se ridic` [i se \mbr`c` f`r` zgomot. Tonia \lprivea t`cut`. Avea un milion de lucruri s`-i spun`, dar existaucuvinte pentru a exprima ceea ce sim]ea ea?

    Când Theo \[i puse haina, se \ntoarse s-o priveasc`, \nciuda \ntunericului care domnea \n camer`.

    – O s`-]i telefonez, \i spuse el cu blânde]e.– Presupun c` ar fi mai bine s` ne spunem adio, \i r`spunse

    Tonia cl`tinând din cap.El se apropie de pat, se aplec` spre ea [i, punându-i cu

    blânde]e un deget pe buze, repet`:– O s`-]i telefonez.Deschise u[a, apoi se \ntoarse.– Tonia, eu...Se opri, nevrând sau neputând s` continue, apoi \nchise

    u[a \n urma lui.Tonia \[i ascunse fa]a \n pern`. |i trebui mult timp ca s`

    adoarm` la loc.

    48 KATHY RUNG

  • Capitolul 3

    Soneria de[tept`torului o smulse pe Tonia din toropeal`.Se a[ez` pe marginea patului, se frec` la ochi. Camera seumpluse de soare. Se ridic` [i se duse la baie.

    Privindu-se \n oglind` \[i spuse: totul s-a terminat. Londrase afl` la mii de kilometri [i Theo la fel. Ar fi mai bine s` segândeasc` la aceast` aventur` ca la un vis frumos, ca la cevacare nu se \ntâmplase niciodat`.

    |n]elegea acum c` nu Theo fusese atât de important ci efec-tul pe care-l produsese asupra ei. Acele pu]ine clipe pe care lepetrecuser` \mpreun` o \nv`]aser` atât de multe! Cu el sesim]ise \n sfâr[it femeie. Ceea ce o \mpingea spre acest b`rbato speria [i o lini[tea totodat`. Cu Robert se sim]ea complexat`[i se \ntreba mereu dac` nu e ea vinovat` de problemele lor.Ajunsese s` aib` convingerea c` era incapabil` s` iubeasc` cuadev`rat [i acest gând o distrugea.

  • Cel pu]in Theo f`cuse s` dispar` n`lucile trecutului. Of`cuse s` descopere cât poate fi de pasionat`. Ce p`cat, gândiea reg`sindu-[i umorul caustic, c` nu exist` nici un b`rbat cas` profite de asta! De când se \ntorsese la Los Angeles, ie[isecu un fost coleg de facultate pe care-l cuno[tea dinainte dec`s`toria cu Robert. Era un b`rbat frumos, c`ruia anii nuf`cuser` decât s`-i sporeasc` farmecul. {i totu[i, când el os`rutase \ntr-o sear` dup` ce o condusese acas`, ea nu-l invi-tase s` intre.

    Theo Chakiris, o s`-mi vin` destul de greu s`-mi mai plac`un altul, acum c` te-am cunoscut, \[i spuse ea periindu-[ip`rul. Apoi, enervat` c` nu reu[ea s`-l dea uit`rii, nici m`car\n timpul somnului, ea exclam`:

    – Din fericire, n-o s`-l mai rev`d!Dar frumo[ii ei ochi, plini de triste]e [i de dorin]`, \i

    spuneau cu totul altceva.

    50 KATHY RUNG

  • Capitolul 4

    Theo se aplec` spre Gayle Gerard. Ochii ei verzi erau pejum`tate \nchi[i [i chipul ei f`r` cusur era senin. P`rea pedeplin satisf`cut` [i totu[i \l privea f`r` tandre]e sau afec]iune.El \i \ntoarse spatele [i fix` tavanul. Nu reu[ea s` \n]eleag` dece sim]ea ca un gol \n suflet. Gayle era bun` la pat, f`r` niciun complex, [i trupul ei, cu picioare lungi [i fine, \nnebuni-ser` mai mult decât un b`rbat.

    Gayle se ridic` [i \mbr`c` un neglijeu de m`tase. Sedeplasa cu gra]ia unei feline. Theo o privea cu obiectivitate,deloc emo]ionat de spectacolul oferit de sânii splendizi pecare \i l`sase \n mod deliberat expu[i vederii. A[a proceda cas` trezeasc` rapid \n el o nou` flac`r` a dorin]ei.

    – Cât timp r`mâi la Los Angeles? \l \ntreb` ea aplecându-seca s`-i s`rute co]urile buzelor.

    – Nu [tiu exact.– Ce p`cat c` trebuie s` plec peste dou` zile. Mi-ar fi pl`cut

    s` pot sta mai mult.

  • Departe de a fi flatat de complimentul ei, Theo se sim]i iri-tat. Era fericit c` pleac` a[a repede. O sear` petrecut` \n com-pania ei \i era prea de ajuns.

    – O s` m` \ntorc curând, continu` ea periindu-[i pleteleblonde. Mi se cere s` scriu un articol despre Hollywood.

    Gayle, o ziarist` monden`, specializat` \n interviurile cupersoane din \nalta societate, era o fat` ambi]ioas`, f`r`scrupule, care reu[ise perfect \n carier`.

    Pân` \n seara asta, Theo o considerase amanta ideal`,mereu liber` [i deloc interesat` de o leg`tur` stabil`. Elcontinua s` fixeze plafonul, \ntrebându-se de ce sim]iseatât de pu]in` pl`cere când f`cuse dragoste cu ea de dataasta.

    – De ce nu comanzi cina aici? \i propuse ea. La ce bun s`mai pierdem timp mergând la restaurant?

    Ochii ei verzi \l priveau cu mali]iozitate [i avea \ntip`rit pechip zâmbetul ei frumos. {i brusc, Theo \[i d`du seama c` numai dorea s` fie cu ea.

    – |mi pare r`u, dar trebuie s` plec...Nu-[i d`du osteneala s`-i furnizeze vreo explica]ie. Gayle

    p`rea surprins` [i dezam`git`, dar nu-i puse nici o \ntre-bare. Raporturile lor nu includeau nici explica]ii nici\ntreb`ri.

    Mai târziu, \ntors \n camera lui de hotel, cu un pahar deconiac \n mân`, Theo privea luminile Los-Angeles-ului. B`u o\nghi]itur` de coniac care-i arse gâtul dar \i limpezi gândurile.De o lun` de zile \ncerca s` scape de ceva. Felul \n care pro-cedase cu Gayle \n seara asta \l f`cuse s` \n]eleag` \n cele din

    52 KATHY RUNG

  • urm` c` a refuza s` accep]i eviden]a nu este o solu]ie. Trebuias` fac` fa]` problemei pe care o avea. Ai ajuns r`u, b`trâne,dac` nu po]i uita ni[te ochi viole]i [i un p`r ro[cat, \[i spuse elironic. |n s`n`tatea ta, Antonia Lawrence! M-ai fermecat,obligându-m` s` m` gândesc f`r` \ncetare la tine. A sosit tim-pul s` pun cap`t acestui lucru

    ** *

    Sala redac]iei de la KABN era mic`, plin` de lume, de hâr-tii, de t`ieturi din ziare [i de ce[ti goale de cafea. {tirile de laora [ase erau retransmise \n sal` printr-un mic aparat de tele-viziune portativ. |n biroul cu pere]i de sticl` a redactorului [ef,un grup de reporteri [i ziari[ti, printre care [i Carol, seadunase [i privea programul.

    Theo st`tea ezitând \n pragul u[ii, c`utând-o pe Tonia dinpriviri. |n cele din urm` o z`ri, stând la un birou din funduls`lii. |[i aranja hârtiile pe mas`, ceea ce te l`sa s` presupui c`se preg`tea de plecare.

    El ridic` vocea pentru a se face auzit:– Tonia!O v`zu \ncremenind, ezitând un moment, apoi \ntorcându-se

    spre el.Era la fel ca \n amintirea lui. Din nou fu frapat de culoarea

    ochilor ei care, \n aceast` clip`, \l priveau cu r`ceal`. Purtafusta alb` cu care o v`zuse \n ziua când se \ntâlniser` pentruprima oar`, dar cu alt` bluz`. Trecuse o lun` de atunci?

    A |NCEPUT LA LONDRA 53

  • Ea termin` s`-[i aranjeze lucrurile [i \[i lu` geanta.– Ia te uit`, Theo! spuse ea cu un aer indiferent.Stupefiat de calmul manifestat de ea \n fa]` vizitei lui

    nea[teptate, nu se sim]ea deloc \n largul lui [i [tia c` ea nu vaface nimic ca s` destind` atmosfera.

    – Mi-ai spus unde lucrezi, \i explic` el, apoi se opri dinlips` de idei.

    |n cariera lui de reporter fotograf, se g`sise \n destulesitua]ii periculoase dar niciodat` nu se sim]ise atât de nervos.

    – Dac` ai fi venit mai devreme te-a[ fi dus s` vizitezi stu-dioul, \i r`spunse ea politicoas`, ca [i cum vorbea cu cineva cucare abia f`cuse cuno[tin]`. Dar acum trebuie s` plec. Te rogs` m` scuzi.

    Se \ndrept` rapid spre u[`, dar el o prinse de bra] ca s-oopreasc`.

    – Merit s` m` respingi, \i spuse el calm. Ar fi trebuit s`-]itelefonez.

    – }i-am spus c` nu e necesar.Din nou Theo nu mai [tia ce s` spun`. Fa]` de o proast`

    dispozi]ie [tia cum s` procedeze. Chiar la o polite]e exagerat`[i controlat` exista un mijloc de a-i veni de hac. Dar aceast`indiferen]`...

    O privi din nou [i, v`zându-i umerii \ncorda]i, grija cucare \i evita privirea, \n]elese c` aceast` indiferen]` erapref`cut`.

    – }i-am spus c` o s`-]i telefonez [i nu am f`cut-o. |n]elegde ce e[ti furioas` pe mine.

    – Uit` de asta! {i acum scuz`-m`, fiindc` sunt gr`bit` s` plec.

    54 KATHY RUNG

  • – Dar eu nu vreau s` uit!Era hot`rât s` se fac` ascultat. |n timpul acestor lungi

    s`pt`mâni \n care se gândise la ea, \[i imaginase tot felul devariante. |n general [i-o \nchipuia pe Tonia adresându-irepro[uri amarnice. Nu se a[teptase la acest calm glacial. |ir`nise orgoliul.

    Era atât de mic` [i de mândr` \ncât sim]ea o dorin]`nebun` s-o ia \n bra]e.

    – Nu mai avem nimic s` ne spunem, \i arunc` ea pesteum`r trecând pe lâng` el.

    Ie[i din sala redac]iei [i se \ndrept` spre micul Mercedesdecapotabil c`ruia \i deschise portiera.

    – Din contr`, eu cred c` avem o mul]ime de lucruris` ne spunem, Tonia. La Londra am avut atât de pu]intimp.

    Tân`ra tres`ri auzindu-l c` pomene[te de prima lor \ntâl-nire. El \i observ` reac]ia [i o \ntreb` \nceti[or:

    – Vrei s` cinezi cu mine? Te rog.– Nu!Vocea ei nu exprima mânie ci \nc`p`]ânare.– M` a[teptam la reac]ia asta din partea ta [i consider c`

    asta meritam. |mi pl`te[ti cu aceea[i moned`, dar eu nu aminten]ia s` m` mul]umesc cu un refuz.

    – Adev`rat? Crezi c` ai de ales?Apoi \i \ntoarse spatele, se a[ez` la volan [i d`du drumul la

    motor. El st`tea \n picioare, ]inând portiera deschis`, [tiind c`\n secunda când ea o va \nchide [i va pleca... va pleca pentrutotdeauna. Trebuia s` fac` ceva [i \nc` repede.

    A |NCEPUT LA LONDRA 55

  • – Crezi c` tot ce voiam era s` petrec o noapte cu tine [idup` aceea s` te dau complet uit`rii?

    Se exprima cu brutalitate, [tiind c` doar sinceritatea vaputea veni de hac acestei necru]`toare r`celi.

    – Habar nu ai ce cred eu.Dar vocea ei nu mai era atât de ferm`; o sim]ea gata-

    gata s` izbucneasc` \n lacrimi. Tonia ezita. Motorul mergea\n continuare, dar ea nu f`cea nici un gest s` \nchid`portiera.

    – De o lun` nu ]i-am dat nici un semn de via]`. E logic s`crezi c` am disp`rut dup` ce am ob]inut ce voiam. Cândfrumo[ii t`i ochi m` privesc astfel, am impresia c` sunt ocanalie, ad`ug` el.

    Tonia nu-[i d`duse seama cât de furioas` se uita la el. |[i\ntoarse jenat` privirea [i \ncepu s` se joace cu cheile ma[inii.Brusc, Theo se aplec` s`-i opreasc` motorul [i, timp de oclip`, obrajii li se atinser` \n treac`t. Amândoi se sim]ir` nes-pus de tulbura]i.

    – De ce vrei s`-mi pierd timpul cinând cu tine?– |n primul rând, fiindc` ]i-e foame, spuse Theo care

    remarcase cât de mult sl`bise Tonia.– E adev`rat! Dar de ce nu mi-ai telefonat dac` \ntâlnirea

    noastr` nu a fost o simpl` aventur` pentru tine?Theo [tia c` ea era \n mod voit la fel de brutal` ca [i el.

    Dac` avea vreo scuz`, ea voia s-o cunoasc`... [i ar fi fost bineca ea s` fie valabil`.

    – Vino s` cinezi cu mine [i o s`-]i spun totul.– Nu. Spune acum.

    56 KATHY RUNG

  • – O parcare nu e locul ideal pentru acest gen de discu]ii.A[ prefera un loc mai \ntunecos [i mai intim, \ntr-o atmosfer`romantic`, [i asta ]i-ar potoli pornirile b`t`ioase.

    – Dac` ai nevoie de un anumit decor, probabil c` povesteata nu e deloc credibil`.

    – Gre[it! Trebuie s` recunosc totu[i c` o s` am nevoie detot ajutorul de care voi putea dispune, fiindc` m` tem c` nue[ti genul de persoan` care iart` cu u[urin]`.

    – Nu cred c` e momentul ideal pentru a vorbi despredefectele mele.

    – Ce naiba! Tonia, d`-mi o [ans`!Era furios pe sine c` se exprimase astfel, [i mai ales \n fa]a

    acestei femei care nu-i u[ura deloc situa]ia. Ea reu[ise maibine decât oricine s` d`râme zidul de cinism \n spatele c`ruiase proteja [i nu mai [tia cum s` se poarte. |l excita, \l f`cea s`fie nervos, \l deruta [i \l fascina totodat`.

    – Ai dreptate, Theo. Chiar a[a [i cred... C` la Londra erai \nc`utarea unei aventuri. |ntâmplarea te-a scos \n calea mea [itotul s-a sfâr[it cu asta. A[a c` nu \n]eleg de ce te afli aici \nacest moment, dac` nu cumva e[ti \n trecere prin Los Angeles[i ai nevoie de companie pentru o noapte. |n acest caz, nuconta pe mine.

    – |mi pare r`u c` mi-am pierdut sângele rece, rosti Theo.– La revedere, \i r`spunse Tonia preg`tindu-se s` \nchid`

    portiera.– Deci nu vrei s` m` ascul]i?– Nu!– Chiar dac` \]i spun c` din acea noapte pe care am petre-

    A |NCEPUT LA LONDRA 57

  • cut-o \mpreun` la Londra, te port mereu \n gând? Nu [tiu ces` fac [i ce s` spun, fiindc` un asemenea lucru nu mi s-a mai\ntâmplat pân` acum.

    Tonia ezita, cu portiera aproape \nchis`. Theo v`zu c`tân`ra nu se a[teptase la o declara]ie de genul `sta [i nu [tiacum s` reac]ioneze.

    – Te pricepi s-o \ntorci, se mul]umi ea s` spun`.– Nu [tiu dac` m` pricep „s-o \ntorc" dup` cum te-ai

    exprimat, dar este adev`rul. Nu ]i-am telefonat \n tot acesttimp fiindc` m-am str`duit s` te uit. Am \ncercat din r`sputeridar n-am reu[it. Ai dreptate când spui c` la Londra eram \nc`utarea unei aventuri, dar nu asta am g`sit.

    – {i ce ai g`sit, dac` nu sunt indiscret`?– Am g`sit o femeie pe care nu reu[esc s-o dau uit`rii.Urm` o t`cere \ndelungat`. Theo st`tea \n continuare \n

    picioare lâng` ma[in` [i Tonia, \n`untru, avea mâna \ncle[tat`pe mânerul portierei. Theo [tia c` totul depindea de acestmoment. Nu mai avea ce s` adauge. Dac` ea \l respingea [iacum, nu mai avea rost s` insiste.

    |n cele din urm`, ea \l \ntreb` \ncet, f`r` s`-l priveasc`:– {i unde vrei s` cin`m?– O s`-]i ar`t. De ce nu m` la[i pe mine s` trec la volan?Ea ezit` timp de o frac]iune de secund`, \nainte s`-i cedeze

    locul.

    58 KATHY RUNG

  • Capitolul 5

    Restaurantul se g`sea pe cheiul Santa Monica. Era mic [ipl`cut. Fa]a de mas` \n carouri albe [i ro[ii acopereau meseleluminate cu lumân`ri. Se a[ezar` \n apropierea unei ferestrecare le oferea o vedere splendid` spre golf. Puteau z`ri peli-canii care-[i cufundau ciocurile lungi \n ap` \n c`utareape[tilor, [i pesc`ru[ii care planau deasupra valurilor. |ncurând se va l`sa noaptea.

    Terminaser` de mâncat [i erau la cafea [i coniac. Printr-unacord tacit, nu discutaser` nimic important \n timpul cinei.Tonia vorbise despre munca ei, Theo despre misiunile lui.Bine\n]eles c` aveau multe s`-[i spun`, dar trebuiau s`g`seasc` momentul oportun. Se sim]eau pu]in nervo[i, maimult chiar decât la prima lor \ntâlnire. Era a doua [ans` careli se oferea [i \n mod categoric ultima.

    – Localul acesta este foarte pl`cut. Cum de l-ai descoperit?\l \ntreb` Tonia.

  • – Cum locuiesc \ntotdeauna la hotel, am mâncat \ntr-ogroaz` de restaurante. Pot s`-]i indic pe cele mai bune saucele mai proaste localuri din majoritatea ora[elor mari alelumii.

    – {i eu locuiesc de atâ]ia ani la Los Angeles, [i n-am venitniciodat` aici. E \ncânt`tor.

    – E mai bine s` nu te aventurezi aici dup` c`derea nop]iifiindc` po]i da peste o mul]ime de be]ivi [i indivizi pe caren-ar fi recomandabil s`-i \ntâlne[ti. Dar mâncarea este deli-cioas` [i priveli[tea splendid`.

    – E[ti un realist.– Din p`cate a[a sunt fotografii. Camera nu minte, \i

    r`spunse el cu un zâmbet.Acest surâs care-i \mblânzea tr`s`turile avea \n el un

    farmec fatal [i Tonia sim]i c` i se tope[te inima, a[a cum se\ntâmplase [i acum o lun` pe acea strad` din Chelsea. E doaro toan` din partea mea, \[i spuse ea, \ncercând s`-[i con-troleze emo]iile.

    – La ce lucrezi acum? se interes` ea.– Refugia]ii din Vietnam care s-au instalat \n Comitatul

    Orange, pentru ziarul Saturday Evening Post.– Cred c` e pasionant.– Este o munc` lini[tit`. Dup` o lun` petrecut` \n Irlanda

    de Nord, aveam chef s` petrec pu]in timp \ntr-un loc \n careoamenii nu arunc` la tot pasul cu bombe.

    – {i crezi c` vei r`mâne mai mult timp aici? nu se putu\mpiedica Tonia s`-l \ntrebe, \ncercând s` nu par` prea intere-sat` de programul lui de lucru.

    60 KATHY RUNG

  • – De fapt vrei s` afli dac` nu plec mâine diminea]`, nu-i a[a?– Te mir`? S-a mai \ntâmplat s` dispari la fel de inexplica-

    bil precum proverbialul iepura[ din jobenul magicianului.– Atins! spuse Theo râzând. Trebuie s` r`mân vreo lun`,

    poate chiar mai mult. Propriu-zis, a[ vrea s` am la Los Angeleso baz` temporar`, ceea ce mi-ar u[ura plec`rile [i venirile dinSalvador. Revista Time m-a angajat pentru un reportajfotografic despre r`zboiul din aceast` ]ar`. Este \ns` o munc`lipsit` de continuitate. Timp de s`pt`mâni \ntregi nu se \ntâm-pl` mare lucru ca apoi, pe nea[teptate, s` se reia luptele [i s`trebuiasc` s` fug acolo.

    – |n]eleg, spuse Tonia.– Trebuie s` recunosc \ns` c` motive de alt` natur` fac s`

    m` trag` inima s` r`mân aici, continu` el \n [oapt`.Ea nu-l \ntreb` \ns` ce voia s` spun` cu asta. {tia deja. Theo

    [i ea dep`[iser` aceast` faz`.– Nu te-ai s`turat de toate r`zboaiele astea?– Nu e prea atractiv, trebuie s` recunosc. Dar cred c` fac o

    munc` util`. Dar ]ie \]i place ce faci?– |n general, da. Când mi-am p`r`sit so]ul, nu prea [tiam

    ce am de f`cut. {tiam c` doream s`-mi dovedesc mie \nsumic` sunt capabil` de ceva. O fost` coleg` de liceu, Carol Bellini,mi-a oferit o slujb` la canalul de televiziune pentru care lucraea. A fost foarte sincer` \n privin]a asta. Directorul m` accep-ta doar pentru c` purtam un nume cunoscut [i aveam o oare-care notorietate ca so]ie a unui om celebru. Ap`rusem deja latelevizor [i \n pres`. Dar Carol era convins` c` pot devenireporter. Am muncit din greu [i i-am dovedit c` nu s-a \n[elat.

    A |NCEPUT LA LONDRA 61

  • Acum nici nu v`d de ce altceva m-a[ putea apuca. Dar câteo-dat` este de-a dreptul enervant. Chiar \n vremurile noastre, egreu pentru o femeie s` fie luat` \n serios, s` fie autorizat` s`fac` reportaje despre evenimentele care ies din comun, celpu]in pe plan local. {i mai e [i problema vârstei.

    – De ce spui asta? o \ntreb` Theo surprins. Po]i fi luat`drept o adolescent`.

    – |n curând voi \mplini dou`zeci [i nou` de ani [i, \naceast` meserie, sunt aproape b`trân`. Cea mai mare partea reporterelor de la noi sunt mai tinere decât mine. Vezi,cariera unei ziariste de la televiziune nu prea are mare lucrude-a face cu inteligen]a ei, cu cuno[tin]ele sau cu experien]adobândit` pe teren. Ceea ce conteaz` \n primul rând esteun fizic pl`cut. Este evident deci c` aceast` calitate „seerodeaz`" cu cât te \nveche[ti \n meserie. {i dac` o femeieeste destul de ambi]ioas` ca s` vrea s` devin` redactor [ef,trebuie s-o fac` \nainte de a atinge vârsta de patruzeci deani.

    – Dar uit`-te la Charles Kuralt [i Walter Conkrite! o \ntre-rupse Theo.

    – Dar ei sunt b`rba]i! {i la ei nu conteaz` ridurile! Darfemeile trebuie s` fie tinere [i frumoase, cel pu]in la nivellocal. La nivelul na]ional lucrurile se prezint` ceva mai bine.Acolo se d` mai mult` importan]` muncii decât fizicului.Vreau s` ajung cât mai departe posibil [i n-am inten]ia s` fiuconsiderat` b`trân` la patruzeci de ani.

    – N-o s` fii niciodat` b`trân`. Exist` \n tine ceva tineresc,un lucru pe care \l vei avea \ntotdeauna.

    62 KATHY RUNG

  • Tonia se sim]i pu]in jenat` de complimentele lui.– Presupun c` e[ti genul de b`rbat care consider` c` o

    femeie nu trebuie s` aib` ambi]ii.– Deloc. Cred c` femeile care au o carier` sunt mult mai

    interesante decât cele care nu se ocup` decât de propria lorpersoan`. Dar, dup` câte am v`zut pân` acum, e destul de greupentru o femeie s` aib` o carier` [i o via]` personal` fericit`.

    Tonia se \ntreb` dac` el se referea cumva la c`s`toria ei. El\[i d`du imediat seama [i se gr`bi s` adauge:

    – Iart`-m`. N-am f`cut nici o aluzie l` c`s`toria ta. Uitasemcomplet de ea.

    – Te rog. N-a fost posibil s` am o carier` \n timpul maria-jului meu, dar nu cred c` divor]ul e cel care m-a f`cut s` fiuambi]ioas` pe plan profesional. Dup` p`rerea mea, femeile lepot avea pe amândou`, cu condi]ia ca b`rba]ii s` fie dispu[i s`fac` mai multe decât au obiceiul, atât \n privin]a treburilor cas-nice cât [i a copiilor .

    – Dore[ti s` ai copii?– Bine\n]eles. Dar tu?– |]i place s` \ntorci \ntreb`rile?– |n dragoste ca [i la r`zboi, viclenia este o arm` bun`, \i

    replic` pe loc Tonia, [i [tiam deja c` tu cuno[ti perfect ambelesubiecte.

    Spre marea ei u[urare, fu rândul lui Theo s` par` \ncurcat.Era un tip dur [i \ncrederea \n sine atingea arogan]a, darr`m`sese destul de sensibil ca s` se simt` tulburat când ofemeie, a c`rei p`rere o aprecia, \i spune pe [leau c` este unb`rbat seduc`tor.

    A |NCEPUT LA LONDRA 63

  • – Mi-ar pl`cea s` am copii, \i r`spunse el \n cele din urm`.Fra]ii mei au deja, unul [ase iar cel`lalt doi, [i m-am \n]eles\ntotdeauna bine cu nepo]ii [i nepoatele mele. Copiii cred c`meseria mea este senza]ional`, iar fra]ii mei c` este o nebunie.

    – Problema este curent`, \n special \n cazul p`rin]ilor care]in s` aleag` ei \n[i[i profesia copiilor. Dar nu a fost [i cazulmeu. Bunica mea, care m-a crescut, a fost tot ziarist` [i m-a\ncurajat \ntotdeauna s` lucrez. Când am anun]at-o c` o s` m`c`s`toresc cu Robert, a fost dezam`git`.

    – Probabil c` este o femeie de excep]ie.– Da, \i r`spunse Tonia entuziasmat`. N-am mai \ntâlnit o

    persoan` care s`-i semene. Dac` a[ face \n via]` pe jum`tatedin cât a realizat ea, m-a[ sim]i satisf`cut`. Poate c` ai auzitvorbindu-se despre ea, este Leonie Vallis.

    – Bine\n]eles, Leonie Vallis este cunoscut` ca un cal breaz\n mass-media. A avut o carier` foarte \ndelungat`, nu-i a[a?

    – A \nceput cu afacerea Lindbergh [i [i-a f`cut un nume cuocazia abdic`rii regelui Eduard al VIII-lea al Angliei. Areaproape optzeci de ani dar o invidiez pentru energia ei.Fumeaz` ni[te ]ig`ri portugheze \ngrozitoare [i bea ceaiuriorientale. |n cursul ultimilor cincizeci de ani a \ntâlnitaproape toate personalit`]ile lumii. Mai lucra \nc` acum zeceani, când a avut un infarct. Acum s-a retras din activitate [itr`ie[te la Santa Barbara pe o frumoas` proprietate \n stilspaniol.

    – Mi-ar pl`cea foarte mult s-o \ntâlnesc.Tonia ezit`. Prezentarea unui membru de familie las` \n

    general s` se sub\n]eleag` ni[te rela]ii mai strânse decât exis-

    64 KATHY RUNG

  • tau \ntre ea [i Theo. Pe de alt` parte, \[i d`dea totu[i seama c`amândoi ar fi \ncânta]i s` se cunoasc`. Nu mai fi atât de timo-rat`, \[i spuse ea. E vorba despre o \ntâlnire cu totul [i cu totulobi[nuit`.

    – De ce nu? \i spuse ea \n cele din urm`. Poate d`m o fug`pân` acolo.

    – Când? insist` Theo.– Ei bine, s` zicem peste trei s`pt`mâni. |ntr-o sâmb`t`. Am

    putea pleca dis-de-diminea]`, s` petrecem acolo dup`-amiaza[i s` revenim dup` cin`.

    – M