ENCICLOPEDIA ROMANA

PUBLIOTA DIN INSARCINAREA I SUB AUSPICIILE

ASOCIATIUNII PENTRU LITERATURA ROMAN.$1 CULTURA POPORULUI ROMAN

de

DR. C. DIACONOVICH

----- TOMUL I.A Copenhaga.

(Cuprinde 10401 articole cu 9 harte, planuri si adnexe, si i 1 1 ilustratiuni In text.)

---1-t---Ar-----

SIBIIU, 1898.EDITURA SI TIPARUL LUI W. KRAFFT.www.dacoromanica.ro

Asucialiunea transilvan5 pentru literatura romn5 fi cultura poporului romb.

NI% 203/534 ex 1893.

catra publicul cetitor romn.

Encielopedige popontle in tirnpul mai nou se numera aproape latoate popoarele culte intre cele mai latite i cautate serien, cari au con-tribuit i contribue pe c,li ce merge tot mai mult la popularisarea sciin-telor i artelor si la latirea cunoscintelor folositoare. Publicul cetitor, vdndnenumeratele foloase ce i-le ofera aceste publicatiuni, cari se editeaza ne-intrerupt in toate limbile eulte, cauta tot mai mult sa-si asigure acestibuni sfetnici pentru trebuintele sale 4ilnice, i astfel productiunea literarape acest teren atat ca privire la numrul cat si la intinderea scrie-rilor a luat dimensiuni extraordinare.

Acest viu iuteres al publicului cult, care este factorul cel inai coin/petent a se pronunta insusi asupra chestiei: ea ce fel de scrieriIisfint trebuincioase, e dovada cea mai stralucita pentru foloasele i nece-sitatea enciclopediilor poporale.

Tn deosebi pentru noi Romanii o enciclopedie poporala ar fi de indoitfolos, deoare-ce intre Imprejurarile noastre de astadi stIntem lipsiti de omultime de institutiuni i mijloace pentru ltirea cunoscintelor folositoare,de cari alte neamuri se bucura in abundanta.

Va fi destul a aminti numai lacunele literaturii noastre poporale,mai ales pe terenul sciintelor naturale, lipsa de publicatiuni instructiveIn presa noastra periodical si in fine imprejurarea, ea, elementul roman Incea mai mare parte este poporatiune rurala, lipsita de orase, cari prinasezmintele lor sociale si de instructiuue i prin contactul continuu alelementelor lor culte, formeaza tot atatea centre culturale.

Nu putem trece apoi cu vederea, c poporul roman este despartitprin multe hotare politice In tot atatea cercuri culturale separate, cariastadi Ant Mat de isolate unul de altul, Inca am pierdut tot contactul,

necunoscndu-ne reciproc, nu putem cunoasce nici interesele noastrecomune, nici thria i insemuatatea noastra nationala, nici menirea cul-turala a elementului nostru.

Din aceste consideratiuni comitetul Asociatiunii s'a credut dator ase ingriji de o publicatiune, care deocamdata intr'un cadru modest siwww.dacoromanica.ro

In conditiuni, cari sa-i poat mijlocl intrarea In cercuri largi, sa deepublicului cetitor l'ornan o oglinda cat mai fidela a strilor poporuluinostru In toate tenle locuite de Romani i totodata sa-1 tina In curenti Cu progresul culturii omenesci.

A decis deci In edinta sa din 7 Februarie 1895 a publica o_Enciclopedie _Romana" i a Insarcinat pe membrul i prim-secretarulsu, Dr. Corncliu Diaconovich, cu conducerea acestei lucran.

La apelul Asociatiunii aproape dou sute de savanti i literati romani,intre cari numerara nume dintre cele mai ilustre, s'au angajat a conlucrala aceasta publicatiune i a-i asigura un suecas cat mai multamitor.

Enciclopedia Romana va cuprinde e el putin 2 tornuri de cate60 coale de tipar, i va apar In editura librariei W. Krafft inSibiiu, in fascicole de cate 6 coale, cu numeroase ilustratiuni i harte.In cas de trebuinta se va da publicatiunii o intindere mai mare.

Si bii u, In August 1896.

Comitetul jksociatiunii transiloane pentru literatura romanacultura poporului roman.

www.dacoromanica.ro

Prefa0 la tomul I.

Comitetul central al Asociatiunii pentru literatura romana i cul-tura poporului roman, apretind necesitatea unei publicatiuni enciclo-pedice tu limba romana i foloasele ce ar put aduce o asemenea scriereintereselor culturale ale poporului nostru, a initiat publicarea Enciclo-pediei Romane i mi-a fAcut onorul a m" tnsArcina cu conducerea ei.

Am primit acest mandat, pe cat de onorific pe atat de oneros, Indeplina consciintA atat a greutAtilor, multe i mari, ce va av sa tn-timpine o asemenea publicatiune, cat i a debilitAtii puterilor mele ; amluat cu toate acestea angajamentul de a face prima tacercare pe un teren&IA astAcji neumblat al literaturii romne, de o parte fiind pAtruns deconvingerea, cA pentru noi astAcli, mai mult decat ori and, este o nece-sitate neap6ratA de a reun isvoarele culturii i consciintei noastrenationale Inten basin comun, accesibil cercurilor celor mai largi, iarde alta parte, pentru ca am fost tncuragiat de viile simpatii, ce aIntimpinat initiativa Asociatiunii la amicii cei mai probati ai InaintAriinoastre culturale, i de zelul ca care acetia au oferit concursul lor pentrurealisarea primei Enciclopeclii Romne.

Condus de aceste consideratiuni am tnceput aceasta lucrare, menitAa da publicului cetitor roman un laconic dar credincios calauz multumin parvo n toate chestiunile de interes general, 0 in deosebi un in-ventar cal mai complet al avutiilor si fortelor noastre nationa/e.

Idea conducAtoare a Enciclopediei Romanec a fost i este deci: adeschide o nouel i bogat4 resurs4 pentru inavutirea culturii intarireaconsciintei noastre nationale.

UrmArind aceastd tinta, a trebuit sa-mi dau sama dela tuceput, ca Infata greutAtilor ce voiu intimpina i cu mijloacele de cari voiu dispune,nu voiu put ajunge dead numai la resultate modeste, i cA lucrareanoastrA nu va put fi ferith de scAderi i lacune. Cu toate acestea amcreclut, ca nu ar fi In destul justificatA abandonarea planului de a editaEnciclopedia Romana numai pe motivul : ca lute imprejurArile datenu va fi posibil a realisa o lucrare perfectA. Vecpud cat de modeste aufost pe acest teren Inceputurile altor natiuni m ari i culte, m'am simtitindemnat a subordina consideratiuni de a doua mana acelor vederi, decari a fost conclusa i din cari s'a nAscut initiativa comitetului

i am nAzuit numai, ca prin muncl intensiva ii neobositA sA ridic

www.dacoromanica.ro

sa tin >Enciclopedia Romana pe un nivel, care se. me Indreptateascaa sustin: ca am facut totul ce intre imprejurarile date a fost eu putintet.

Intru cat mi-a succes aceasta, remane la apretiarea publicului cetitor,care insa numai atunci va pule pronunta un just verdict, daca va 01.16sama de dificulttile extraordinare, cu cari a trebuit sa luptam.

>Enciclopedia Romana este, Para indoiala, cea mai vasta i cea maicomplicata dintre toate publicatiunile aparute pana astadi In limba ro-mana. Ea are sa cuprind, la 40,000 articole asupra celor mai diferitematerii i numera preste 200 autori. Nici cand n'a fost angajat un aparatmai mare si mai dificil la o intreprindere literara romana. Inactivarea

conducerea unui asemenea organism a fost deci in sine o greutateextraordinara, potentate, anca ti prin faptul, ca publicarea EnciclopedieiRomanic se face la un loe, care sta departe de focularele vietii noastreintelectuale, i In care cele mai multe ramuri ale sciintelor i artelor nuau nici un singur representaut.

Pe lauga acest desavantagiu, care a Ingreunat agendele mai alesadministrative ale conducerii, am Intimpinat cele mai mairi dificultatiIn Imprejurarea, ca la publicatiunea noastra a fost indispensabil eon-luerarea representantilor literari ai tuturor terilor i tinuturilor locuitede Rometni i astfel a unui mare limner de elemente eterogene atat dupe,studiile lor, cat si dupa modul lor de gAndire. Aceasta Imprejurare nununiai ca ne-a silit sa renuntm dela Inceput la stricta observare a uni-ttii ortografiei, limbei i stilului, care Para Indoiala ar fi fost un mareavantagiu pentru Enciclopedia Romana, dar la o scriere ca cea de fatanu formeaza decat un interes secundar, ci ne-a impus cele mai marigreutati i cu privire la sustinerea uniformitatii in modul de apretiarea diferitelor cliestiuni, Inca nici duprt, o munca grea i consumatoare nune-a fost posibil a nivela aceste divergente cu desavIrsire si a sustinneconturbata armonia Intre partile atilt de multiforme ale publicatiuniinoastre. Anume ue-a fost preste putinta a Impiedeca, ca la o parte aarticolelor Enciclopediei s, se manifesteze in mod prea pronuntat pro.-venienta lor, i ceca ce formeaza una dintre principalele scaderi ale pu-blicatiunii noastre, cu toate nisuintele puse nu am putut tin o pro-portiune mai adequata In ceca ce privesce Intinderea articolelor singuratice.

O alta greutate, ce trebue sa reinarchez, ne-au pricinuit-o lacunelemari in literatura noastra seiinti fled, ce a trebuit sa le simtim cu eatnai mult, pentru ca nu in totdeauna am putut conta la exactitatea

punctualitatea colaboratorilor nostri, ci mai ales la Inceput fiind avisatiadese numai la puterile membrilor interni ai biroului nostru, a trebuit se,publicain i cate un articol lucrat fara cunoscinte speciale i necontro-labil din causa lipsei totale a isvoarelor literare pentru unele ramuri.

in fine nu pot lasa fare, amintire, ca am fost lipsiti aproape cutotul si de sfatul eriticei, la care am contat ca la un sprijin principalsi In asteptarea caruia am preferit editarea Enciclopediei Romane infascicole. Ce e drept, nu me pot plnge, ca critica nu ar fi dat destulaatentiune publicatiunii noastre ; din contra me simt dator a da expresiune

www.dacoromanica.ro

la acest lee sincerei i profundei mele multamite pentru deosebita buna-vointil, Cu care am fost Intimpinati In cele mai multe si cele mai defrunte organe ale presei romane. De alta parte nu am fost lipsiti nicide critica severa, care, des s'a ivit numai exceptional, a fost eat doputin indulgenta, Incat in unele casuri a facut capital pia si din chteo eroare de tipar ; ba am fost chiar calumniati si ni-s'au imputat tendintemarsave, straine de noi, din locuri la al carer sprijin credeam ca sfinteinIn drept a conta in primul rand. Nu am fost deci lipsiti din parteacriticei nici de bunavointa, nici de reavoint; am fost insa lipsifi aproapeetc totul de invqdturile ei.

Avisati deci singuri numai la puterile i experientele noastre proprii,am cautat se profith'm cat se poate mai mult de aceste experiente si amnrtzuit, ca progresand in materie, sh progresam i In privinta valoriiinterne a luerarii noastre.

.A16 cred deci in drept a nadejduf, ca tomurile urmatoare se vorput emancipa tot mai mult de scaderile, ce la inceputul lucrarii au fostinevitabile.

De incheiere in simt dator a multarni autorilor Enciclopediei, cariCu neobosit zel i cu nobila abnegatiune au dat valorosul lor concurspentru realisarea acestei mari frumoase intreprinderi; de asemeneamultamesc editorului nostru, care a adus sacrificii considerabile pentrua,sigurarea materiala a publicatiunii si a ingrijit ca Enciclopedia cuprivire la partea technica a lucrarii srt, ocupe local cel inai de frunteintre productele literaturii romhne.

Reliable numai, ca i publicul cetitor s'a apretieze aceste jertfela rAndul se'n sa,' dee sprijinul necesar, ea lucrarea tuceputa sa peata fidusa la bun sfirsit.

Sibii u, In August 1898.

Dr. C. Diaconvich.

www.dacoromanica.ro

Autorii Enciclopediei Romane".

Aguletti, Th. Avr., director gimnas., Tirgoviste(Istoria Ro ma nilor).

Alex andrescu, D., prof. -luny., Iasi (Jurisprudenta).Alimanestean C., inginer de mine, Bucuresci

(Montanistica).Antipa, Gr. Dr., prof. univ., Bucuresci (Zoologie).Arbure, Z. C., publicist, Bucuresci (Basarabia).Aronovici, I. D., loc.-colonel, Bucuresci (Militaria).Augustini, G., publicist, Arad (Slavii).Auner, Carol, vicedir. semin. cat., Bucuresci

(Bisericile din Romania).

Babes, Aurel Dr., prof. univ., Bucuresci (Chimie).Babes, Victor Dr., profesor univer., Bucuresci

(Bacteriologie).Babes, Vincentiu, membru Acad. Rom., Buda-

pesta (Istorie).Bachelin, Leo, bibliot. reg., Buouresci (Belearte).Baiulescu, Maria, Brasov (Costume).Man, Iosif, profesor, Caransebes (Economie).Balas, Alexandru (Lissa), magistru silv., Caran-

sebes (Silvicultura).Balescu, Const., major, Bucuresci (Marina.).Barsean, Andreiu, profesor, Bra.sov (Literatura

roman).Beu, Ilie Dr., medic, Sibiiu (Medicina).Bologa, Vasile Dr., profesor, Sibiiu (Literatura

romana).Borcia, Ermil, func, de banca, Sibiiu (Asigurari).Borlan,Victor, prof.,Beius (Zoologie, Geogr. fisica).Boros, Ioan, canonic, Lugos (Liturgica).Branisce, Valer Dr., publicist, Cernaut (Lite-

ratura).Broju, loan, capelan militar, Sibiiu (1st. bis.)Bud, Tit, vicariu, Sat-Sugatag (Maramuresul).Budistean, N. C., inginer agricol, (Agricultura).Bunea, Aug. Dr., secretar mitrop., Blaj (Ist. bis.)Burada, T. T., prof. la conserv., lagi (Instru-

mente musicale).Butureanu, V. C., profesor univ., Iai (Chimie,

Petrografie).Buzoian, G., profesor, Botosani (Geografie).

Campian, Ele, panel', Varviz (Stuprit, Secuime).Candrea, George Dr., prof., Bucuresci (Geografie).

Ceontea, Teodor, profesor, Arad (Cosmologie).Cerne, Titus, profesor, Iasi (Musica).Cusma, Aurel Dr., advocat, Timisoara (Jurisprud.)Cosma, Partenie, di r. de banca.", Si biiu (Presa rom.)

Densusan, Ovid, profesor univ., Bucuresci (Li-teratura).

Dima, George, profesor, Sibiiu (Musica).Doma, Aurel C., preot, Blaj (Bis. gr.-cat.)Dragomirescu, Mibail, prof., Bucuresci (Filosofie).Diaconu, Adrian, architect, Boca mont. (Banat).t Esarcu, Constantin, fost ministru, Bucuresci

(Ateneul roman).Evolcean, Dumitru, profesor, Bucuresci (Ist.

lit. rom.)Farkas, Traian, profesor, Beius (Istorie).Felix, I. Dr., membru Acad. Rom., Bucuresci

(Igien).George, seful atel. Inclp. Rom. , Bu-

curesci (Tipografia).Filitti, D., judecator, Bucuresci (Jurisprudenta).Floru, I. S., prof., Bucuresci (Istoria Romanilor).Fodor, Than, profesor, Blaj (Literatura).Galluccii, Attilio, inginer, Bucuresci (Fisica).Gardescu, I., major, Paris (Militaria).Ghetie, loan, profesor, Nasiftud (Literatura).Ghibanescu, Gh., profesor, Iasi (Literaturi).t Grama, Alex. Dr., canonic, Blaj (Ist. bis. gr.-cat.)Grecianu, Paul, Bucuresci (Jurisprudenta).Grigorovita, Em. Dr., profesor, Bucuresci (Rusia).t Grozescu, Vincentiu, protopop, Lugos (Ist. Ba-

natului).Hamzea, Aug., (lir. seminarial, Arad (Bis. gr.-or.)Hango, Gavril, preot, Sibiiu (Liturgica).Hossu, Vasile, Dr., rector sem., Blaj (Filosefie).lana, Aurel, preot, Maidan (Folklor).Iannescu, G., loet.-colonel, BucuresciIarnik, Urban I. Dr., profesor, Praga (Boemia).Iarnik Otto Hertwik, Praga (Boernia, Cehii).Imerwol, Victor, Dr., medic, Iasi (Boale de coin*Ionescu-Caion, publicist, Bucuresci (Istorie).www.dacoromanica.ro

Lahovary, G., secr. gen. al Soc. geogr. rom.,Bucuresci (Geogr. Romaniei).

Lama, O. L., Bucuresci (Fam. boieresci, Ile-raldica).

Lemnyi, Livia Dr., asesor cons., Sibiiu (Sciintepolitice).

Loon, N. Dr., prof. univ., Bucuresci (Zoologie).Litzica, Const. Dr., Mfinchen (Bizantinii).Liuba, Sofroniu, inviitator, Maidan (Folklor).Maior, G. Dr., profesor, Bucuresci (Agricultura).Maiorescu, Tit, profesor univ., membru ord. al

Acad. Rom., Bucuresci (Ist. EA lit. rota.)Maniu, Gr. Dr., magis., Bucuresci (Jurisprudenta).Manolescu, N. Dr., profesor univ.. Bucuresci

(Medicina).Marcu, Isidor Dr., prof., Blaj (Teologie).Marienescu, At. M. Dr., membru ord. al Acad.

Rom., jade la tabla reg., Oradea mare (Mite-logie, Basme).

Meissner, Const., prof., Bucuresci (Pedagogie).Michaelescu, A. M., dir. scol., Busteni (Geografie).Moga Vasile, architect, Bucuresci (Architectura).Moga, De, inv., Sibiiu (1st. bibl.)Moisil, Tulin, prof., Tirgu-Jiu (Zoologie).Moldovan, I. M., preposit capitular, membru

ord. al Acad. Rom., Blaj (Ist. Transilvaniei).Moldovan, Silvestru, publicist, Sibiiu (Geografie).Moroian, G., Dr., functionar, Bucuresci (Politica).llotru, C. Radulescu, prof., Bucuresci (Filosofie).Mrazec, Lud., prof. univ., Bucuresci (Mineralogie).Muresan, Marius, prof., Bucuresci (Fisica).Radian, I. I., prof., Bucuresci (Economie polit.)011anescu, D. C., membru Acad. Rom., Bucu-

resci (Lit. rom.)Onciul, D. Dr., prof. univ., Bucuresci (Istoria

Romanilor).On ciul, A urel Dr., cons. guy., Briinn (Drept public).Oprip, Pavel Dr., prof., Brad (Geogr., 1st.)Otescu, I., profesor, Bucuresci (Maternatica).Panta, Z. C., custode- la inst. botan., Bucuresci

(Botanica).Papp, George, prof., Arad (Bihorul, Lit. magh.)Pacan, I. V. Dr., catechet, Cernaut (Geografia

Bucovinei).Paun, V. D., profesor, Bucuresci (Literatura).Perietean, Const., major, Bucuresci (Marina).Petran, Ioan, profesor, Arad (Literatura).Petrie, I., prof. univ., Bucuresci (Chimie).Pletos, Gr., profesor, Naseud (Filosofie).Pop, Alex. Dr., medic, Blaj (Medicina)Pop, Mili. Dr., medic, Gavosdia (Medicina).Pop, Const., functionar de bancti, Sibiin (Biogr.)Pop, I. Dr., vicaria, Naseud (Istorie).Popazu, C. Dr., medic, Caransebes (Medicina).Popescu, Iulian, funct. de banca, Sibiiu (Finante).

Popovici, G. Dr., deputat, Viena (Vechiul dreptroman).

Popovici, Aurel C., publicist, Bucuresci (Sc.politice).

Popovici, G. Dr., protopop, Lagos (1st. bis.)Popovici, Lazar Dr., medic, Grafenberg (FIidro-

terapie).Popovici, Maximilian Dr., chimist, Bucuresci

(Chimie).Popovici, Than, prof., Sibiiu (Geogr.)Precup, G., profesor, Blaj (Filologie).Procopian, Pr. A., sef de cultura la grad. botan.,

Bucuresci (Botanica).Pu.5cariu, Ilarion Dr., archimandrit i vicaria

archieppesc, Sibiiu (Ist. bis. ort.)Puscariu, Than, cav, de, septemvir i/p., Bran

(Istoria Fagarasului).Puseariu, Val., inginer de mine, Bucuresci (Mon-

tanistica).Radian, S. $t., preparator la inst. botan. Ba-

curesci (Botanica).Radu, Demetriu Dr., episcop, Lagos (Ist. bis.)Radu, Iacob Dr., preot, Bucuresci (Teologie).Radu, Than Dr., profesor, Brad (Fisica)Radulescu, C. Dr., medic, Bueuresci (Medicina).Radulescu, P. Dr., chimist, Bucuresci (Chimie).Radulescu, Paul, major, Braila (Marina).Ratiu, Dominic, functionar de banca, Sibila (Sc.

comerc.)Robin, F., sef de biurou la of. statistic, Bucu-

resci (Statistica).Rudow, W. Dr., publicist, Oradea mare (Lite-

raturd).aghin, Stefan Dr., predicator, Cernaut (Bis. din

Bucovina).Saligny, A. O. Dr., prof., Bucuresci (Chimie).Sbiera, I. G. Dr., m. o. al Acad. Rom., Cernaut

(Bucovina).Secala, Sever S., Bucuresci (Geogr. Rom )Simonescu, L., secret. mitrop. Sibiiu (Asocia-

tiunea trans.)Socaciu, Than, prof., Brasov (Drept cambial).Span, Petra Dr., prof. sem., Sibiiu (Bis. gr.-or.)Sperantia, Th. D., prof., Bucuresci (Lit. rom.)Staicovici, Chr. D., functionar, Bucuresci (Fi-

nantele Rom.)Stefulescu, Al., profesor, Tirgu-Jiu (Ist. Geogr.

j. Gorja).Stoica, Simeon, medic, Bran (Medicina).Strajanu, Mihail, prof., Craiova (Literatura rom.).Stroia, loan Dr., prof. sem., Sibiiu (Filosofie).$ulutiu, Aurel Dr., prof., Ploiesci (Lit. franceza).$ulutiu, los. St., jude reg. i/p., Sibiiu (Istorie,

Vnat).Sutzu, A. Dr., profesor univ., Bucuresci (Boale

mental e).Szabo, Gavril, preot, Bicsad (Teara Oasului).Szmigelschi, V. Dr., prof., Blaj (Biblia i Ar-

cheol. bibl.)

www.dacoromanica.ro

'farm, Paul Dr., prof., Naseud (Matem. Geom.)Tarnavschi, T. Dr., profesor, Cernaut (Bis. din

Bucovina).Teelu, N., prof., Viena (Chimie).Tilea, On., inginer, Sibiiu (Comasri).Togan, N., preot, Sibiiu (Teol., 1st.)Traila, Ilia, adv., Gravita (Etnogr. Banatului).Trif, Eugenia, m. Moga, profesoara, Sibiiu (Econ.

de casa).Trif, Gavril, prof., Szabadka (Fisic1).Turcu, loan Dr., adv., Fagaras (Ad ministrati a Ung.)

Ursianu, Valerian, prof. univ., Bucuresci (Sc.politice).

Vajda-Voevod, Ioan Dr., Cluj (Drept interna-tional).

Vaschide, N., atasat p. 1. labor. de psicho-fisio-logie, Paris (Psicho-fisiologie).

Vatasan, Ioan, funct. de banca, Sibiiu. (Finante).Velovan, Stefan, profesor, Craiova (Pedagogie).Viciu, Emil, profesor, Blaj (Fisica).t Vlad, R. Victor, sublocot., Lugos (Marina).Vladescu, M., prof. univ., Bucuresci (Botanica).Vlaicu, Arsenio, director, Brasov (Sc. comerciale).Voilean, Mateiu, ases. cons., Sibiiu (Africa).Voinov, D. N., profesor univ., Bucuresci (Zool.

Biologie).Vuia, G. Dr., medic, Arad (Balneologie).Vuia, luliu, invtator, Comlosul mare (Biogr.)Weigand, Gustav Dr., prof. MI i v., Lipsca (Macedo-

Rorndnii).Wittstock, G., profesor, Sibiiu (Sa.sii).

www.dacoromanica.ro

Consemnarea ilustratiunilor din tom. I.

pag.harta politica, ..... . 54

Alexandri, Vasile, (bust lucrat de sculptorulroman I. Georgescu), 96

America, harta istorica 144Anonymus, (Faximile din cronica lui, cu

transcriere Intregita) 182-183

nllfitraP1111Pag.

Academia (Palatul Universitatii) din Bu-ouresci 19

Africa, tipuri: Negru dela litoralul aurului,Abessinian, Negru din Darfur, Amazulu,Somali din Merka, Njam-Njam, Akka .

Agaricus campestris, A. emotions, A. cae-sareus 60

A. deliciosus, A. muscarius, A. (hydrum re-pandum) 61

Alba-Julia, Poarta cetatii 78Catedrala rom.-cat 79

Albinas Casa institutului 84Aloe soccotrina 121Alytes obstehicans 133America, tipuri : Mundrucu (Brasilia), Mura-

Indian (Brasilia), Botokud (Brasilia), Ta-nana-Indian (N.-V. America), Menitari(Knife River), Capetenie de Mandans(Missouri de sus), Vapisiana (Guiana),Colusa (Sitka-Bai, N.-V. America), Ma-joruna (Brasilia) 143

Ammonites Bucklandi, A. varians . . 148Amygdalus communis L 154Anemona de mare (Metridium dianthus) 173Antim, biserica din Bucuresci . . 192Aquariu 216Aphrodite (Venus) din Melos . 217Apollon din Belvedere 217Apollonius din Traes: Taurul Farnesean 217Artemis (Diana) din Versailles . . . . 217Arad, seminariul rom. . . . . . . . 225Arges, Biserica episcopala (Baptisteriul

intrarea) . . . . 250Arges, Biserica episc. (Vederea generala) 251Ariadne durminda din Vatican . . . . 256Asia, tipuri : Mingrelian (Caucasia) si Giljac,

Samoied, Chinez, Lapp, Annamin, Toda(Dravida), Kuli din Iaponia, Fatii iapo-neza, Iacuti (Siberia) 288

Astrapia gularis 298Atheneul roman din Bucuresci . . . 306Australia, tipuri : Australian si Australiana

din Queensland, Australian din Port-Lincoln, Tasmanian, Cultura australa 323

Avicultura, masina de clocit 334m.asinii de crescut . . 335

Ralasa, bisenca Doamna B 367

Hart, planuri i aci.nexe.Pag.

Asia, harta politici, 284Baile Herculane (veden) 358Planul gradinei botanice din Bucuresci 544Braila, Planul portului 562Bucuresci, Plana! orasului 606

In text.Pag.

Bananier 382Banca nationala din Bucuresci 387Baritiu G., Medalie comem , 401Batoza 424Beins, Internatul de fete 439

Gimnasiul roman 440Internatul de baieti 441

Bore, Fabricatiunea berei (4 ilustratii) 456 457Bison americanus ' 495Blaj, Castelul mitropolitan, Biserica curtii,

Catedrala si institutele de invtamant 501Blennius ocellaris 506Botanica, Floraria grad. bot. din Bucuresci 546

Institutul botanic din Bucuresei 547Botosani, Biserica sf. George 550

Liceul 551Brachiopod (anatomie) 556Braila, Docurile 563Brancovenesci, Aseztunintele 567Brasov, Biserica sf. Nicolae 573

Giumasiul gr.-or. rom . 575Broasca testoasa uria.sa 586

)1 1) de lac 587Bryozoar 596Bucuresci, Din Calea Victoriei 608

609gall() gforiei " 611Hotolul imperial 614Catedrala sf. Iosif . . 615Biserica Stavropoleos . 616Teatral national 617

&am (ranura si (ire) 632Buzau, Episcopia 647

Maniistirea Banut 648Liceul 649Scoala prim. mixta Ni'. 2 650Spitalul judetean 651

Cacaoier 655Cafeier 661Celula 772Cernaut, Casa preoteasca, Seminarul ort. or ,

Residenta mitropolitana, Catedrala mi-tropolitana 783

Cestoda (Tenia solium) 787Cichorium 830Circulatia sangelui (colorat) 845Constanta (tablou de veden) 915

11

11

www.dacoromanica.ro

a. = ana. Chr. = inaiute de Christosadj. = adjectivart. = articolBan. = Banatbis. = biseria, bisericescbotan. = botanicaBuc. = Bucovina. (La notite

bibliogr. = Bucuresci)C. = COIBillsca. = circacap. = capitiinat (capitalit)cat. = catoliccat. = catunCf. = conferescecm. = centimetrucm2. = *ratCMS. = cubiccom. (si c.) comunacott. = cotnitatcuy. = cuvntd. Chr. = dupit ChristosDic. = Dictionarepp. = episcopest. = resrit (ost.)fam. = familiafi. = florinifly. = fluviufr. = franci (lei)frc. (si franc.) = francez, (in

limba francezit)geom. = geometriagerrn. = german, in limba germ.gr. = graingro. = grec, grecescegr.-cat. = greco-catolic

Prescurtdri si semne.gr.-or. = greco - (ortodox) -

orientalha (si hect.) = hectarImp. = Imperatimp. = imperialinf. = inferior, de josins. = insolaisr. = israelit, mosaicital. = italianj. = judetjug. (cat.) = jugr (catastral)kgr. = chilogramkm. = chilometrukm2. = patratkm8. = cubic1. = limbslat. = latiu, latinesceLit. = literaturaloc. = locuitoriM. = Mare

= metru1/12. = patratm8. = cubicmagh.= maghiar, in limba magh.med. =mil. = milioaneml. =- mile.mm. (mm.2, mm.8) = milimetru

(patrat, cubic)moh. = mohamedanmold. = moldoveanmos. = mosaic, israelitmt. = muntemunt. = muntean (din Muni-

tenia)= nascut

nat. = nationalOr. = orasort. = ortodoxp. (pag.) = paginapl. = plasaprof. = profesorpron. = pronuntaprot. = protestautres. = resariteau, orientalRom. = Romfiniarom. = romfin, romilnescerom.-cat. = romano-catolicrur. = rural.s. = sau (la numiri de localitati

= sat)ser. =s. e. = spre exemplused. = secolSf. (St) = &Antsoc. = societatesup. = superior, de sustip. = tipografiatrib. = tribulTrs. (Trans.) = TransilvaniaUng. = Ungariaung. = ungaruniv. = universitateurb. = urbanuu. (ur.) = urmatorV. = ve(liv. ac. = vegli acolo, V. aceastavol. = volumzool. = zoologiat = mort.

ObservAri.La aranjarea articolelor Enciclopediei Romano redactiunea a fost con-

dus6, de consideratiuni pur pr ac ti c e si din acest punct de vedere a stabiliturmatoarele :

Ortografia. Pentra a putt) recomauda spre observare tuturor colaborato-rilor un sistem ortografic uniform, fix si exact, Enciclopedia Romtinti a adoptatortografia stabilira in Indreptariul de Dr. D. On ciu 1, apgrut la 1893 in Viena,In editura imper. reg. de dirti rolare; s'a eliminat bag cu totul u si i scurt (6, 1).

Nume proprii precum si termini technici neincetAteniti in limbaromanit slant scrisi cu ortografia lor origina16. Din aceastA caus6. la autareaarticolelor stint a se conferf titlii de sub ae, c, ph, th, y cu cei de sub e, k, qu, f, t,

Pentru inlesnirea aranfrii mai practice a materialului, cuvintele femi-nine cu terminatiunea sfint serse totdeuna ar tic ula t cu a.

Tiaul articolelor, repetindu-se in text, se scrienumai cu litera initial6 (mare).Fiind Enciclopedia Romana un di cti onar real si nu de li m b

derivatiunile i observilrile filologice au fost aproape cu totul incungiurate.Numele pus In sirul ultim al articolelor intro parentese [ ], este numele

(ori semnul) autorului.NB. Atragem atentiunea cetitorilor la Addenda et Corrigenda dela finea

volumului.

www.dacoromanica.ro

A. (sunetul) 1) Intaia litera din alfabetul romansi din cele cinci vocale clare ale limbei ro-inane. Antaia litera a alfabetului fenician si atuturor alfabetelor derivate, dintre care numaiIn cel sanscrit in cel latin poarta numelesunetului sea; in celelalte are ca nuine cateun cuvnt inceput cu a: ale ph (seet), alp ha(grec). In alfabetul cirilic se numia: as (slay),care insemneaza eu (Cf. Hasdeu, Cuy. d. betr.I p. 77). In alfabetul cirilic se intrebninteazaca seam al Nr. 1. 2) Interj. 3) Pers. 3 sing.indicativul verbului auxiliar aver e. 4) Pers. 3auxiliar viitorul indicativ: a m erge, in loe de:va merge. 5) Enclitic in: est-a, estui-a,as t e- a, as tei- a etc. 6) Articl. femenin po-sesiv : a m ea. 7) Articl. femenin postpositiv:in as - a si mascului : pop-a. 8) Prepositie in-aintea infinitiyelor: a m erge, a serie. 9) Incompositie cu prepositia de: de-a baba oar ba.10) In comparatiuni: seam en a a, mir o as a a.

Ca semn i ca sunet cand se ja absolut e degenul masculin: un a mare, doi a mini. Cuvorbele: senin, litera, sun et impruinutagenul acestor yorbo. (Cf. Hasdeu Etym. llag.-Rom. Tom I p. 1-56). [Th. D. Speramtia].

A, (comercial). 1) ca prescurtare pentru ar-gint in foaia de curs, 2) in Ice de anno, 3) a/

asupra, pentru a insemna trassatul respectiveacceptantul unui e,ambiu, 4) a ca cate

A, (in musict t), numirea unui ton musical;treapta a 6-a din scara c-dur; treapta 1 dina-dur si a-moll.

vocala obscura din alfabetul rom., prove-nind din sunetele clare a si e: c ar ti carte,camtacamete.

, vocala obscura din alfabetul rom., prove-nind din sunetele clare a, e, i: canto cant,ventilatieynt, sfiutisfant.

Aach, afluent al lacului Bodn; scurgere su-terana a Dunarei.

Aachen (lat.A.quisgrauum,Urbs A.quensis, franc.Aix la Chapelle), capitala districtului prus.acelas nume, vechiul lee de incorouare al regilorGermaniei pana la Ferdinand I. In cripta bi-sericei (Minster) din Aachen, zidita in diferifestiluri din diferite perioade, zac osemintele luiCarol cel mare si Otto ILI. Casa sfatului e ziditaIn stil gotic (secl. XIV). S o ale : 2 gimnasii,scoala reala, gimnasia real, scoala superioartechnicii, seminar de inyetatoare, institut desardo-muti. In dust ri e: lanarie, fabrici depostav si de ace, mine de carbuni de peatra.Filiala bancii imperiale, tribunal. Vestite is v o ar ede pucioasa alcal-muriatica (theme) cunos-

Eneielopedia romana. 1701. I.

Aente deja de Romani, cari au intemeiat acestoras. A. are 103,470 loc. si e central mai manorlinii ferate. Aici s'a incheiat la 2 Mani 1668prima pace dela Aachen, care a pus capetasanumitului resboiu de devolutiune; cu a douapace d el a Aa c h en, la 18 Oct. 1748, s'a ter-minat resboiul austriac de succesiune. In con-gresul deis Aachen (29 Sept. 21 Nov. 1818)a intrat Francia in al ianta sacra,. Dupre-jurimile Aachenului sunt frumoase; orasul e in-cwijurat cu promenade (grdina orasului coin-binata cu gradina botanica). Cf. Reumont, DieThermen von A. (Ed. (3. 1888), Haagen, GeschichteAacheus (1874 2 vol.)

Aalborg (pron. ol-), jud. danez in Ititlandanordica, 2898 km2., (1890) 104,801 loc. Ca-pitula A. langa Limfjord cu 19,503 loc. eresedinta unui episcop. Import de sare, petrofea,tutun ; export de cret.

Aali-Pasa, Mehemed Emin, barbat de st,atturc, n. 1815, t 1871 in Asia mica, until dintrecoi mai insemnall reformatori ai Turciei; a re-'presentat acest stat in Anglia si Austria, a fostde repetite-ori mare vizir i ministru. In de-canal resboiului oriental deis 1854 a conduspolitica esterna, la 1855 a participat in Vienala pertractarile asupra punctatiunilor de garantia,apoi la incheiarea tractatulai data Paris. Dispo-sillunile acestui tractat referitoare la principateledunarene i-au causat mari greutati, pentru caris'a i retras (Nov. 1856) dela marele vizirat, pecare l'a reocupat d'abia la 1861. La 1868 a exe-cutat sccularisalea averilor bisericesci cu scop dea regula finantele statului (Vacuf). In absentasultanului (la expositia dela Paris) a fost sefulregentei si pana la moartea sa spiritul conducetoral guyernalui si al lucr`arilor reformatoare.

Aar, ghetar, in partes estica a Alpilor bernici.Aare (Aan), riu in Helvetia; isvaresce in Alpii

bernici din ghetarill A a r; curge prin yaleaHasle forinand lacurile Brienz i Than; langaKoblenz se varsa in Rin ; are lungime de 280 km.

Aargau, canton in nordul Helvetiei; suprafata1404 km2., cu 193,834 loc. (a. 1888) catoliciprotestanti. Panintul e roditor; se produc multepoarne, Yin; are economic, de vita, manufacturade butnbac, impletituri do paie, industrie dematasa. Cantonal are avere de 18.8 mil. fr. Ca-pitala : A ara u.

Aarhus, (pron. or -), j. danez in Ritlanda estica,ea 157,204 loc. (a. 1890) pe 2479 km2. Ca-pitala A., fillip, Kattegat ea 33,308 loc, e ree-dinta unui episcop; poarta comerciu cu bucate

vite; navigatiune.1www.dacoromanica.ro

2 Aaron.

Aaron, 1) Petra Pavel, episcop, ocupa in istoriaculturala a Romanilor lee de frunte. Origineasi-o trage din familia domneasca a Aronestilordin Moldova. A fost frate ca bunica Metropoli-tului irlutiti. S'a nascut in Bistra, dela care-'siare predicatul. Intrand in ordinal calugarlior Ba-silitani si-a facut studiile filosofice si teologiceIn Colegial de Propaganda Fide din Roma. Epis-copal Inocentiu Klein l'a numit Vicar episcopesc.Din 7 Decembre 1744, cand Klein a plecat dinViena la Roma, a condus diecesa greco-catolicaa Fagarasulai, ca vicar episcopesc, iar din prima-vara anului 1747, cand cartea imporateasca aintenlis lui Klein once jurisdictiune episcopeasca,

i-a secuestrat venitele, ca vicar apostolic.Pela 1744-1746 au fost cele inai bane relatinniintre A. si episcopal Klein ; din Septembre 1746insa devenira incordate, iar in 25 Aug. 1747 epis-copal excomanica pe vicarul A., pentru ca acestan'a voit sa convoace sinod spre a publica decretalepiscopesc de excomunicare in contra teologuluiiesuit Balog, i spre a rupe ori-ce relatiuni ccacesta sit cu oamenii guveruului, pe cari Kleinii considera de inimici ai sci. Klein credea, cadaca Aaron ar fi indeplinit acestea, s'ar fi creato astfel de situatie in Ardeal, incat curtea ini-perateascii ar fi fost constrinsa sa-1 recuentedin Roma. A. inainte de a refuza implinireavointei Episcopului sea, a cenit sfat dela nun-tiatura din Viena si dela Propaganda din Roma,iar dupa ce a primit indrumarile cerute a scrisepiscopului, ca nu-i poate implini porunca. In10 Maiu 1751 Klein abrlise, iar in 4 Novembre1751 se adunti sinodul pentra alegerea candi-datilor de episcop. Intre cei ale.si a fost si Aron,pe care it denumi curtea in 1752. In 9 Aprilie1753 II intari papa si fir cousacrat de EpiscopIn 21 Aug. 1753 in Pociu (prin Episcopal rateanal Muncaciului Mina& Olsavsky). t in Baia marela 25 Februarie 1764, unde se afla in visitatiecanonica; corpul lui f adus i asedat in criptadin biserica curtii episcopesci din Blaj. Barbatfoarte infranat, dovada lantul de fer ce l'a purtatpe trupul seu. 11 ani palm la matte, i se pas-treazA in museul din Blaj; el era bisericos, evla-vies i iubitor de sciinta. A scris i publicat inBlaj mai multe opuri: 1. Epistola consolatoriaex divinitus inspiratis scripturis ad tempustribulationum pro sin gregis utilitate collects.2. Definitio et exordiwn s. oecwnenicae SynodiFlorentinae. 3. Invtatura crestineasca. 4. Bu-covna. 5. Dialogus. 6. Floarea adeverului. 7.Pastoriceasca datorie dumnecleescei turme vestita,in care se face amintire de cartile de sub 3-6.In 1754 a deschis scoalele din Blaj intemeiatede Klein, le-a pus sub conducerea calugarilorbasilitani si a deschis astfel isvorul nesecat decultura pentru toata Romanimea. Inca pe thnpulacela aveau scoalele preste 300 elevi, pe cariepiscopal ii inea cu pane i la prasnice i enfertura. In curtea episcopeasca din Blaj catrareshrit spre strada a zidit un seminar teologicdedicat Bunei Vestiri si l'a pus tot sub condu-cerea calugarilor basilitaui. La acest seminarfiecare preot a dat cate un galbin. Seminarulavea la inceput 12, iar mai Virgin 24 alumni,intro cari a fost i vestitul scriitor SamuilPe seams seminarului a cumperat 4. domenialdela Cut ca 30,000 fi., din cari 8000 fl. i-au

dat preotii, lar 22,000 fi. episcopal. A retnfiintattipografia si a lasat-o seminarului, ase(16ndu-oIn partea din jos a edificiului catra bisericacartii episcopesci, ande a reinas pina pe la auii1860. Conform hotarirei cartii imperatesci, princare s'au aprobat dispositiile facute de A. cu pri-vire la seminar si s'au provNut cu decretalguvernului din Sibiiu de dto 4 Iuliu 1765, inseminar aveau sa se primeasca numai aspirantila prootie, de origine nobili sau liberi (e nobiliet liberi populi tibia). A. a ridicat manastireadin A.-Iulia si la biserica de acolo un turn &li-mos. Seminarului intemeiat de dinsul i-a lasatla moarte toata averea, intro care si 3000 fi.Ren. dati irnprumut Imp. M. Teresia, pe careIn resboiul co. Prusia a ajutat-o i cu. o corn-pania de 130 husari echipati pe spesele propriisi ale preotilor. El zidi pe cheltuiala sa bisericifrumoase, ca cea din Cut, Bistra, Mau arhde siResinari. Pemecutarea popularului episcop dinpartes color deis putere, si agitatiunile caluga-ralui ofroniu si a preotului loan Molnar numit

Tunsul, au indemnat pe nnilti ca chiar subA. sa paraseasca Unirea cu biserica Romeisa se dusmaneasca Ronninii uniti si neuuiti intresine atilt de malt, incat a trebuit sa intervinaputerea armata (sub generalul Bucov) ca safaca pace. A. a lucrat pentra imbunatatireasortii clerului, mijlocind dela curte decretal, invirtutea caruia fiecare proot- ayes sa capete pa-mant de 20 galete .si de 4 caro de fan. Dar nus'a esecutat pretutindeni voia milli. De teologaliesuit nici el nu s'a putut mantai, caci prin de-cretul imperatesei Mana Teresia din 30 Martie1754 a fost introdus in dominiul episcopesc dinBlaj numai pe langa conditia sa tina langa sinepe teologal, insa de aci inainte nu pe speseleepiscopului, ci ale erartilui. Vieata lui A. neindreptatesce a'l nuinem intro cei mai manbarbati i binefacetori ai neamului romanesc.

[Dr. Aug. &meal2) A. Teodor, preposit capitular in Lagos, n.

1803, 6 Febr. in Ardeal. A. absolvat scoaleleelementare in Nocrich si Sibiiu, gimnasiul inBlaj i Odorheiu, filosofia in Cluj, iar teologiaIn Pesta, ca teolog al diecesei gr. cat. romanede Oradea-mare. 1828 a fost aplicat in curteseppeascl ea actuar. In a. 1829 f numit prof.la gimnasiul din Beius. 1835 &ec de parochsi protopop la Gala, com, in cott. Arad. 1837,30 Lille, deveni canonic onorar, iar 1838 parochIn Arad, de ande l transpus in calitate de di-rector la ghnnasiul din Beius. La a. 1842 fhnumit censor si revisor la tipografia universitatiidin Buda. Aici pared' OLI la a. 1848, candse retrase in parochia Delani, lauga Beiu.s. Laa. 1850 se reutoarse la Buda ca translator mina)]pe langa guvernul terii. In a. 1855 fit numitcanonic si rector in seminaral roman leopoldindin Oradea-mare, iar la a. 1857 infiintandu-sediecesa Lugo.sului f numit de preposit capitularIn Lagos, ande a decedat in a. 1859, 6 Aprilie.A. deja ca teolog a studiat istoria, oc n -du-se mai ales cu originea Romanilorsi urgirea i latines crestinismuluiintro Romani; si cand prea putini se cugetaula edarea de carti pedagogice in limba ronal-neasca, A. a esit la lamina cu ,C ate c he-tica practica. Zelul lui era neobosit; pewww.dacoromanica.ro

lftng multele ocupatiuni era si colaboratorul celmai activ al diarului F o ai a pe ntru mint e,inima si literatura, scriind articoli literari.Opurile lui sunt: 1. .A.notari la isto ri a luiPetra Maior. Buda 1828. 2. Anotan i dinistoria eclesiastica despre urdirealatirea credintei crestine intre Ro-mani. Pesta 1850. 3. Catechotica prac-tica. Buda 1843. 4. Cuyntari biseri-cesci despre cele septe pecate ale ca-peteniei pe duminecile paresimilor.Buda 1847. [t]

v. ai la Aren.Aasvr (pron. os -), grupa de insule apartine-

toare la j. norvegian Nordland; se pescuesc multiheringi.

Ab, a unspredecea lima in calendartil evreesc.Numirea Ab se folosesce mai antara in calcad.Chaldeilor i insenmeaza prima luna a anului.Dela robia Babilonului incephd insemneazaluna a XI-a din anal civil; iar dupa calen-daral nostru luna A b coincide cu a doua jume-tate a lui Enlie i en I-a jurnetate a lui August.Jidovii considera luna Ab de nefericita, pentruca in istoria lor nationala cele mai multe ne-fericiri s'au intmplat In aceasta luna. Asa s. e.templul din Ierusalim s'a nimicit odata in 9 Ab,586 a. Ch., altadata iarasi in 9 Ab, 70 d. Ch.

Aba,Abbasau A bbajek, postavuri brune'dinbumbac, ce lint respandite mai peste tot oriental,ca deosebire in Albania si Macedonia se fabricasi se folosesc de teranimea mai saraca ca vest-m-nt in forma de pieptar. Comerciantii toptangiile folosesc i ea embalage la pachetarea tutu-nului levantin. In boyal mai recent se preparasi din lana. In peninsula Sinai se numescGhasiz, iar In Nubia:

Aba Alolbd, fiiul voevodului transilvaneanLeustak; a figurat ca homo regias la predareaunei mosii in a. 1228.

Aba Samuil, al treilea rege al Ungariei.Capul seinintiei A b a, situata sub poalele mari-teltli Matra. Cumnatul Sf. $tefan. Dupa aluugareainainta.sului sea (Petra) in 1041, fa ales regeca representant a1 intereselor nationale inaghiare;dar nu s'a putut sustin in contra lui Enricimperatul germano-roman, sub al carui patronagius'a refugiat Petra. Sub domnia lui s'a pierclutpartes de dincolo de Leitha a Ungariei. In 5 Iuliu1045 in lupta dela Mnf5 f batut de Germani;a fost asasinat lama Fiizes-Abony. [T. F.]

Ababdeh, Abadis sau Habad, un popor inAfrica nord-estic5. intre Vial Nil si Marea Rosie,vaca cu poporul Bescharin, en care vorbesceacelasi idiom. Poporul Ababdeh este un popor depastori, cari Ii pase camilele, oile i caprele pedealurile i colinde terei lor; nutreinktul leeste laptele. Numai arareori isi parasese locurilespre a cauta nutremkt pe seania anitnalelor. Seimpart in patru semintii : Archabab, Uelekas,Sawatir i Fukara. Se tin mi de neam decaveciuii lor Bescharin, i incasseaza dela acestiacontributiunea pentru regimul din Egipet. Abab-deh este un popor de incredere; el ingrijescecomanicatiunea prin .pustiile Nubiei pana laVadi-Halfa i prin pustia dintre Dabbeh i Char-tum. Numeral populatjunei cam 100,000 suflete.

Abae, (lat. tablie, placa) in architectura ca-panul capitelului unei columne sau pilastra.

Abaea, cauepa de Manila. (v. ac.)Abaddon (evr. Pierdetoruls), in testamentul

vechiu narrare poetica a infernalui, in Apoca-lipsul lui loan (11. 9) Ang e r ul ad a n cului.

Abaditi, dinastie maurica, Infiintata de Abad I,a domnit dela 1031-91 in Sevilla.

Abadzii, semintie cerchesa la poalele nordiceale Caucasului.

Abaelard, Petru, n. 1079 In Palet lanaNantes; acolastic renumit; a fost persecutat inParis pentru doctrine heterodoxo; a infiintatlanga Nogent abatia Paraklet; t in 21 Aprilie1142 in inanastirea Sf. Marcell, lana Chalonssur Sake. Tragic a fost amoral seu. en H e-1 o is a, nepoata canonicului Ful bert din Paris,pe care A. a sedus'o. Canonicul si-a resbanatasupra lui, lardad sa-1 desvirileze. Heloisa amurit in 16 Mala 1164, (d. a. in 19 Martie1163) ca abatesa a Parakletului i a fost lamer-mCntata Muga A. Monumental lor se afla d. a.1828 in cimiterul Pre-Lachaise din Paris.Operile lui A. le-a publicat O o us in (1849-59,in 2 vol.) Conf. si la Re m us a t. A.a, 1845,2 vol.; Wilkens Peter A., 1855; Car-riere, A. si Heloisa, 2 ed. 1853; Jacobi,A. si Heloise, 1850.

Abafja, comuna mic in cott. Mures-Turda;1048 loeuitori, romfini i maghiari.

Abalienare (lat), instrainare, vindere, des-partire.

Abaliget, p es tare lunga in stanca de sta-lactit, cu fantana intermitenta, ce se afla in Ung.(cott. Baranyai pe teritorul comunei Abaliget.

Abandon, termin juridic; insemneaza p a r a-s i r e. Vechiul Cod de comercia tracta despreaban don, in cartea III, titlul X., sectiunea IIIPentraparasireamaritima, art.527 i urm.Noul Cod comercial al Regatului roman se ocupaacum de aceasta materie in cartea II, t. VI.capit. II, art. 644 un. Intealt inteles cuvktulab an d o n se mai intrebuinteaza i in materiade faliment. Se dice ea un concordat e fa-cut prin abandon, sanca cansa de aban-do n, edad se ofera creditorilor un garaut, carechezasuesce invoiala concordatara, dar In schimbfalitul li abandoneaza activa' sCu cu conditiunede a dispuue de el pana la complecta achitarea cuotelor convenite. Astfel concor datul p rinabandon e o stare intermediara intre concor-datul propriu 4is i starea de naire.

Abandonare, neologism, frote. abandonner,format din prep. a ai subst. vechin frances ban-don (permisiune, autorisatiune). Original aban-donner inseamna: mettre bandon (a pune ladispositiune), de nade prin largirea intelesului:a ceda, renunfa, paritsf.

Abanos, in comercia un numen mare de lemnestraine. Sub acest mime intelegem de regulaun lema des, tare, greu i anevoie de prelucrat,care se enfunda in apa; e de coloare neagraservesce ca material pretios pentra mesana ar-tistica, pentru strungarie, la instrumente inusi-cale, la clavire etc. Lema' cel negra vine deladiferiti arbori din India, Insulele Indiei ()Alce sidin Africa. Din Ceylon si Madagascar vine lemnulcel mai negra s. a. dela Diospyrus E b e-n as t e r, cel de Bombay si Sumatra vine delaD. M elan oxylo n, cel de pe terinurii vesticiai Africei dela D. Eb en u n. Lemnul intre-

1*

itLSVar Abrirlos. 3

www.dacoromanica.ro

4 Abarim Abbas-Paaa.buintat e numai miedul; alburnul este alburiu

moale si de aceea mai antaiu se curata de pelemnul propriu Jis. Esista iusa o varietate ver-gata, alb cu negra sau marmorata, care vinedin India ostica ai de pe insula Bourbon delaD. Montan a, la care si albarmil e tare si ati-lisabil. Un lemn verde cafeniu, tare ca i celnegra i intrebuintat des la mosaicuri de lemn,vine din India ostica dela Aspalatus Eb e-n us. Lemnele rosii, verdi brunet vinete, gal-bane etc. n'au nici o impoitanta si prevenient&lor este foarte varie.

Abarim, grupi de munti in Palestina delaMarea Moarta spre nord-pst, cu piscul N e b o.

Abasidi, a. Abbas.Abassamento, (ital) rabatul ce-1 clan fabricantiiengrosistii comerciantilor rnici (en detail).Abate, in biserica latin staritul unei mana-

stiri. Astadi, mai ales in Ungaria, se da ca titludemnitarilor bisericesci conservandu-se atnin-tirea tuturor manastirilor sterso. Unii titli deacestia sant inapreunati i cu venite mari. Cativacanonici gr.-catolici anca au primit tithrl de abateal unor foste mangstiri catolice. Abatisa, supe-rioara manastirilor de calugarite; starita. Abatis,manastire sub autoritatea untli abate.

Abatere,contraventiune politieneasca,fapte punibile mai neinsemnate; dupa cod. pen.rom. (C. III. 381-397) acele infractiuni, pe carilegea le pedepsesce cu inchisoare politieneascii(1-15 dile) si cu amenda (5-25 lei); se impartdupa marimea pedepsii in patrn clase. Cerco-tarea si judecarea A.- lor stint atribuite tri-bunalelor polit., politailor, subprefectilor i pri-marilor. Dupa legea ung. despre A. (art.XL: 1879) se considera de atari 1) acele fapte,cari sunt declarate prin lege de A., 2) transgresiumfata cu vr'un ordin sau oprire politieneasca, caristint cualificate de A. prin ordinatiuni ministeriale,ori prin statute municipal aprobate de guvern.A. se pedepsesc i aici cu iuchisoare (max.2 luni) i amenda (max. 300 fi.) si se impart inA. contra statului, autoritatilor, linistei publ., re-ligiunei, starii familiare, sigurantei pub!., ordinei

moralitatii publ., sanatatii, proprietatii i in A.comise prin falsificare de bani i valoriprinjocini de noroc. Judecarea A. - lor este at'ribuitajudecatoriilor cercuale, pretortlor i capitanilororasenesci. A. financiara, v. contraventiune.

Abatere siderie, e un fenomen, conform cannastelele ne arata cate-odata miscari de naturaverticala, sau orizontala, cari dispar dac privimla stele prin telescop aspru; in cele mai multecasuri se nasce din miscarea unui strat de aerincaldit.

Abatjour, (franc. abat-jonr = abate -lumina),reflector de hartie sau de metal, ce se pune de-asupra lampilor spre a le abate lumina in jos.

Abatoriu, un edificin in care se taia animaleledestinate peutru alimentatiunea oamenilor. Pentruca sa se garanteze buna calitate a carnurilor,este necesar ca animalele sa se taie numai inabatoriu sub controlul administratiunei publico,spre a fi examinate de un veterinar atilt ime-diat inaintea taierii, cat si indata dupa taiere,dupa deschiderea cavititilor corpului, pentru ase put departa tuiimalele i partile animale bol-nave. Un abater 'inodern trebue sa fie inzestrat cucele necesare pentru examenul microscopic inai

ales al carnii de rimiitor. Legile si regula-mentele de politia veteiinara si de politia sa-nitara prescriu conditiunile de admitere la con-sumatiune si de iuterdicerea consumatiunei ani-malelor si a partilor animal, precum si deintrebuintarea in industrie sau de distrugereacomplecta a animalelor si a partilor animate,care nu se pot intrebuinta ca aliment. Aba-toride trebue sa fie alimentate cu apa curataIn abundant:a', canalisate, bine pavate, bineaerisate, luminoase, sa poseada ce] putin inorasele mari cazane pent= topirea seului minvapori fierbinti, cuptoare pentru arderea partiloranimale bolnave de boale infectioase, pivnitecu aparate Irigorifere pentru conservarea car-nurilor, spalatorii de mate. Abatoriile de rimatoriau trebuinta de instalatiuni speciale pentru

oparirea rimatorilor. [I. Felix.1A battuta, (ital) termin musical, v. a tempo.Abatd-Torna, comitat ung. in dreapta Tisei pe

malul drept al riului Hernad. Are o suprafatl de3,424 km. 9 cu 180,258 locuitori cari se carac-teriseaz& prin sracie, betie si putina morala. S'aformat la a. 1881 din comitatele lbauj i Torna.Tinutul e roditor si avut in paduri si mine-rate. Capitala comitatului e: Casovia (Kassa,Kaschau) v. ac.

AbAzesci,familie vechia boereasca din Moldova,de origine cercheza, iucuscrita ca Sturdzescii,Motocescii i alte neanniri boeresci. S'au asedatIn Moldova prin veacul al XVII., cand VasileLuput 'si-a adus doamna pe fata unni Milrzacdin teara cerchezeasca. (M. Etym. Rom.)

Abb.,(musica)prescurtare pentru abbassamento,insemneazii 1) plecarea manei la batutul tac-tului; 2) plecarea unei mani, and aceasta seincruciseaza, cantand la un instrument cu cla-viatura.

Abba. (Avva), cuvant judeo-aranieic, a trecutsi In sdrierile testamentului nou i insemneaza,parinte. Esclamatiunea Avvaparinto I se(folosesce des in rugaciuni fj i ca titlu de onoarepentru persoane bisericesci.

Abba, insula in Nilul alb (Bahr el Abiad), inapropiere de Serum Aici si-a avut locuintaprofetul Mohamed Ahmed (Mandi) inainte de apredica resboiul religios contra dominatiuneiegiptene in Sudan.

Abbadie Antoniu Thomson d'A., n. 1810 siArnould Michail d'A. n. 1815 in Dublin, cale-tori africani, cari intro a. 1837-1848 au facutdescoperiri In Abessinia. Antonin a scris intrea. 1860-73 opul Geodsie d'Ethiopieq, ArnouldDouze ans dans la Haute-Ethiopieg. 1868.

Abbas, 1) unchiul lui Mohatned, n. 566 in-Mecca, t 652; protoparintele Abbasidilor, cariau ocupat deba 750-1258 Califatul de Bagdad.2) A. 1IV, ahi peniani din dinastia S o f i;au domnit intro 1586-1736.

Abbas-Pasa, vice -rege in Egipet, n. 1813In Djidda, t 1854. Tatal sea a fost Tussum-Pasa,

1818. Prin protectia unchiului sea Mehemed-Ali,ajunse la cele mai inalte demnitati civile si mili-tare, fara veun deosebit talent. Multa vreme aocupat postal de guvernor, iar dupa moartea luiIbrahim (10 Nov. 1848) ajunse vice-rege, intaritfiind de Poarta. Sub domnia lui a inceput sadecada cultura europeana, ce prinsese basa inEgipet, iar europenii eran alungati din oficii.www.dacoromanica.ro

Comercial i industria au inceput sa stagnezedeodata ca cultura, din care motiv nici nu-Iiubiau supusii. Lui i urmk fiiul sea Elhami inRate de 17 ani, t in Sept. 1860, si acestuiaunch iul seu Said-Pasa.

Abbazia, localitate in districtul Volosca (Istria),cunoscuta ca loo de cura i baie de mare, cuo situati minunat lnga sinul Quarnero (MareaAdriatioa). Are vegetatia sudicti (paduri frumoasedo lauri), clima domoal, placuta, hoteluri splen-dide si (1890) 1192 loc. Domnitorii i cercurileinalte o cerceteaza bucuros.

Abb, (franc.)preot, care nu este nurnit la veanoficiu strict preotesc (in Francia).

Abbellimento, (ital. musica), v. Ornamente.Abbeokuta, capitala Negrilor Egba, in partea

resariteaua din Guinea de sus, bliaga riul Ogun ;situata pe un platou de granit, sanatos ; are 130,000loc. S'a ridicat la a. 1825. Dintre locuitori 2000sfint crestini. Conf. W. Hoffmann Abbeokuta,Berlin, 1859 si Burton : A. and the Cameroonsmountains, Londra, 1863.

Abbotsford (pron. ebbtsfrd), caste!, (odini-otua manastire), in Scotia, j. Noxburgh, locuintade vara a lui Walter Scott.

Abbuna parinte), tidal mitropolituluicrestinilor monofisiti din Abessinia.

Abe, numele comun al literelor latine, formatdin primele litere a, b 0 c. Literele latine Ro-mauii le-au imprumatat dela Greci, iar Greciidela Fenicieni. La noi numai in timpul mainou s'au introdus literele latine. Parintii nostrise folosiau de literele slave numite i slove ci-rile dela intemeietorul lor (v. Ciril). Alfabetulcirilic se nurnia A z -Bache, dupa cum serosteau primele dotni litere.

Abcd-ar, (Abecedar), prima carte, ce se dain rmlna copilnlui, ca sa invete a ceti si a serie.Cuvntul s'a format din primele patru liter& a,b, e i d cu sufixa ar.

Abchasia, provincie in Caucasia intro Caneassi Marea Neagr, cucerita de Rusi la a. 1829-42.Abchasii, o semintie a Cerchesilor, moharnedani,an emigrat aproape toti in Turcia.

Abd, (arab., servitor, sclav) se folosesce latoate popoarele, cari au primit Islamul in lega-tura en numele lai Dumne(jeu i pentru for-mare de name proprii, s. e. A b d - Allil h : SlugaDom uul tti ; A bd-el -K ad er : Sluga Atotputer-nicalui (D-tjeu); A bd- al-Ha in i d: Sluga aceluia,canija i se envine multamita, etc.

Abdallah, tatal lui Mohamed.Abd el Kader, principe (emir) al cabililor in

Algeria, renumit prin luptele, cari le-a purtatIn contra Francesilor; n. 1807 in Marcara, din orenumita familie de preot din Oran. Studiilele-a facut in causal Ghetma in Marcara, in orenumita scoala teologica. Dupa ce a ajuns inrobia Fraucesilor si a fost adus in Europa, aajuns in contact cu europenii i si-a completatcunostintele. Agratiat de Napoleon al HI. la 1852a mers la Damasc, i acolo si-a petrecut vieata.A scris o carte filosofica-religioasa, pe care Dugata tradus'o din limba arabica sub titlul: Rappel

l'inteligent ; avis tt l'indefferent. (Paris, 1858).Abdera, eras grecesc in Tracia, devenit pro-

verbial prin simplicitatea si mintea marginita alocuitorilor sei ( Abderitii de Wieland). Patrialui Demokritos.

Abbazia Abd-ur-Rhaman. 5

Abdia, se presupune a fi fost primal episcopinstituit de Apostoli in Babilon ; lui i se atribuescbiograffile Apostolilor (De historia apostolicicertarninis libri X ), colectate in secolul VI, siedate de Latn, 1551.

Abdicare, renuntare voluntar sau silit delademnitatea saverana. (Cf. C. G. Dissescu, cursulde drept public roman, vol. II. si G. G. Meitani,Studii asupra constitutiunei Romnilor sau. Espli-carea pactului nostru fundamental din 1 Tillie1866, fascicula IX.)

Abdomen, barta, foalele, pitntecele. Partea mediea trunchialuil intre inept si basin. In abdomense cuprind organele de mistuire : stomachal,ficatul, splina, rerunchii i matele.

Abdominalia, o subordine de crustacee din Or-dinea Cirripediilor; traesc parasite in Scoici.Alcippe lampas Hanc.

Abductores, muschii pria cari se deprteazamembrele de catra central corpului.

Abdul, Asia, al 32-lea sultan al Osmanilor(1861 76), n. 9 Februarie 1830, a ajuns in25 Iunie 1861 la domnie urmnd frateluiAbdul-Medjid. Fiind neputincios, avar i risi-pitor a fost destituit in 1876 si inchis in pa-latal Tsyragan, uncle I-au ucis dupa cteva luni.

A. Hantid: 1) A. I., al 27. sultan al Os-manilor (1774-89), s'a luptat far noroc ca

incheitind pacea dela Kutsuk-Kainardji;t 1789. 2) A. II. al 34. saltan al Osrnanilor;ocuph tronul in 31 August 1876 dupa detro-narea fratelui seu Murad V. A gasit imperialinteo stare desolata, Hertegovina si Bulgariaeran in rescoala, iar Serbia si Montenegro de-clarasera resboia Turciei. Sub domnia Lai a de-cars resboiul oriental dela 1877-78 (Cf. Res-belul romano-ruso-turc si congresal dela Berlin.)

A. Kerim Paf a, general turcesc, a luatparte activa in resboiul dela 1828-29 contraRusilor i in cel oriental deba 1853-56. Laa. 1876 a batut Serbia, dar ia resboiul romilao-ruso-turc a dovedit patina energie ca comandantal armatei deis Dunare si a fost depus; t 1885Po insula Lesbos. A. K.-Tabia, v. Grivita.

A. Medjid, al 31-lea saltan al Osmanilor(1839-61); intreprinde reforme civilisatoare inTarcia, dar dupa pacea dela Paris (30 Hattie 1856),care puse capet resboiului din Crimea si cu caroTurcii erau nemultatuiti, a devenit indolent si sen-sual, pradOnd venitele imperiului. t 25 Iunie 1861.

Abdullahi , ebn Seid Mohamed, Chalifet elMandi, titlul complet al actualalui domnitor dinSudan. Originea lui e din provincia Bahr-el-Ghazal. Pe twat rescoalei fakirului MohamedAhmed (mai trcflu Mandi) contra: dominatiuneiegiptene in Sudan a intrat mire ucenicii lui.Ajuns a fi om de influen(a langa acest profet, inIuniu 1885, dupa moartea acestuia, a ajuns dom-nitor preste provinciile din Sudan. E un om foartecrud, 'sub domnia lui s'au nimicit toate armelede cultura in Sudan. Conf.: Feuer wad Schwertim Sudan de Slatin Pascha. Lipsca, 1896.

Abd-ur-Rhamin, 1) beliduce arab in Spania;conduse armata Arabilor in Franta, undo fitbatut i ucis intro Tours si Poitiers la 7 Oct.732. 2) A. Emir in Afganistan, n. la 1830;alungat fiind de Schir-Ali fuge la Rusi, caridau pensiane anuala; la 1880 este ales sub in-fluinta englezeasca emir.www.dacoromanica.ro

6 Abel Ab esse ad posse.

Abel, 1. Carol, barbat de stat, n. 1788; dela1837 de ropetite-ori ministru in Bavaria, ade-rent al principiilor absolutiste i ultratnontane ;la 1847 ministru plenipotentiar in Turin.

A. Carol, filolog gerrnan, n. 1837; a seriamult despre inrudirea limbilor egiptene, semi-tico i arme.

A. Eugeniu, n. 1858, t 1889. Dela 1880prof. univ. de filologia clasica in Budapesta;a fost insarcinat de Academia magh. en maimulte lucran importante, intre altele cu stu-diarea critica a Corvinelor donate universitatiidin Budapesta de sultanul Abdul - Hamid. Camombru al condsiunei esmise de Acad. magh.pentru cercetarea bibliotecci imperiale tw.cesci,a plecat (1889) la Constantinopol, uncle s'a im-bolnavit de moarte. A publicat numeroase serienisciintifice in limba latina si nragh.

A. Frideric August, chemist engl., nasc.1827, a inventat un nou tnetod pentru fahrica-t,innea fulmicotonului.

A. Iacob Frideric, filosof germ , uasc. 1751,t 1829, a fost prof. de filosofie in Stuttgart siTiibingen, apoi paedagogarch, (sefttl instruc-tiunei publ.) in Wiirttemberg.

A. Niels Henric matematic norvegian n.la 5 Aug. 1802 in Find, docent la Universitateadin Christiania, t 6 April 1829. El a demonstratpfimadata, ca equatiunile mai inalte decAt gradulal 4-lea nu se pot resolv prin radacini decAtin anumite casuri speciale. Equatiunilo resol-vabile priu radacini au fost numite dupa nu-male lui (equatiuni Abel-ice). Cu K. G. J.Jacobi a prelucrat teoria functiunilor eliptice.Cf. Oevres compltes 2 tomuri, Christiania 1839,ed. II. 1881.

Abel de Pujol, Alex. pictor frances, n. la 1787in Valenciennes, t la 1861 in Paris; a ciistigatmai multe premii mari in Roma si Paris. Ta-bloutile mai insentuate : Iacob, binecuvntAndpe fiii lui Iosif, moartea lui Britannieus, (museuldin Dijon,) etc.

Ablard, v. Abaelard.Abele, Cristo for, corito, general austriac, im-

panuintenit in Ungaria la 1681. A ocupat maimulte f unctiuni inalte in Austria (min istru, presid.camerei financiare do curte) si a fost omul deincredere al imperatului Leopold 1. El a ju-decat la moarte pe NAdascly, Zrinyi i Fraugepan.Ca strateg nu s'a distius. t 1685.

Abelia, planta, gen din fam. Caprifoliaceelor,din math Himalaia; tufa decorativa.

Abencerragi. Famine uobila inauretana inGranada, a emigrat lu Spania in sec/. VIII.,si dupa un membru al familiei cu numele AbenCerrag a prima numirea de Abencerragi. Familiaa avut sfirsit tragic. Dupa Gines Perrez daHita x.Historia de las guerras civiles de Granada(Alcala 1604 tom. 3) A. au stat in dusmanie cufamilia Zegris si cu regele Abn Hassan. CAndacesta iutelese, ca soru-sa Zoraida intretine rela-tiuni amoroase cu un A., cu aiutorul Zegrisilor achiemat pe toti Abencerragii tn Alhambra si i-aucis (cam in 1460). 0 parte a castehtlui Al-hainbra poarta puna in 4iva de adi numirea deSala Abencetragiloro. Acest eveniment a servitde sujet naratiunei lui Chateaubriand : Lesaventures du dernier des Abencrages, si ope-relor lui Cherubini i Jouy. [T. F.]

Abendberg, munte spre sud-est dela Interlakentanga lacul Thun (Helvetia), inalt de 1257m. Loede cura climatica.

A bene placito, (ital) termin musical: dupaplacere.

Abensberg, oras in Bavaria de jos, ltinga riulAbens (atluent al Dunarei), cu 2186 loc. Isvorde pucioasa. La 20 Aprilie 1809 invingerea luiNap ol eon I asupra Austriacilor.

Aberatiune inseamna in general ratacire saustramutre dela cutare loe ori cale. A. lumineiaduce cu sine fenomenul, ca stelele nu ni searata in loctd Ion faptic, ci mai avansate delaacea stare cam cu un are de 20.492 secunde,ceea-ce provine din miscarea pamntultti in jurulosiei, combinata cu celeritatea luminei. (V. pelarg teoria undulatiunei astronomiee de Ketteler,Bonna, 1873). Sub a. sfericd intelegem neclari-tatea chipului, ce se produce in oglindi sfericeconcave, iar sub a. chromaticd: abaterea lu-minei albe in prisma chromatica, fara sa serestive in colori. (Cf. Schelen, Spectralanalisis,Braunschweig, 1870). A. a fost descoperitade Bradley la 1728.

Abercromby (pron. ebbercrmbi), Sir .Ralph,general englez, n. 1734 in Tullibodie. Intra in1756 in armata; 1787 general, 1793 se distingola Famars in Tenle de jos. 1795-6 lupta cusucces contra Francezilor in India vesticti, ajungepentru timp seurt cornandant suprem in Irlanda.Forteazd debarcarea trupelor engleze i rusesciin Olanda nord. si contribue mult la victoriadela Alkmaar. 1800 comanda o espeditiune ne-succesa contra Cadiz; 1801 merge in Egipetcontra Francezilor, S Marti debarca la Abukir,21 Marti repurtit o victoria stralucita, e insagray ranit 5i moan) in 28 Martie. Remasitelelui zac in Malta, iar memoria i s'a eternisatprintr'un monument in biserica St. Paul dinLondon. Cf. Lieutenant-general SirRalph A., a memoir (Edinb.)

Aberdare, (pron. ebberder), oras in Glamor-ganshire, (Wales, Anglia) cu 38,513 loc.; minede carbuni si de fer.

Aberdare (pron. obberder), Henry AustinBruce, Lord, u. 1815 in Duffryn ; devent ad-vocat 1837; 1832 membru al parlamentului, fa-cnd parte din partidul liberal; 1868 ajunse subGladstone rninistru de interne ; 1873 fit chiematIn casa de sus ca Lord A. si Lord-presedinteal consiliultd intim, 1874 se retrase din ministerittdeodata cu Gladstone.

Aberdeen (prou. ebberdin), j. in Scotia ostica,5101 km2, 281,331 loc. (1891); muntos si bo-gat in apc ; agricultura, economie de vite sipescarit. Cap i t al a are acolas nume si 121,905loc., port, industrie infloritoare de pAuzarii siFina, comercia insettinat; export mare de he-ringi ; universitate.

Aberratio actus, (ab. delicti) urmare neinten-tionata a unui delict, s. e. daca faptuitorul va-tama alt obiect decAt pe cel ce a voit sa-1 vateme.

Abert, loan Iosif, compositor, n. 1832 inKochowitz, Bohemia, elev al conservatorului dinPraga, din 1867 director de nutsica la curtearegala din Stuttgart. A scris simfonia Colum-bus, opera Astorga, Regale Enzio, etc.

Ab esse ad posse valet canseguentia, in lo-gica, ca regula de concludere inseamna: delawww.dacoromanica.ro

realitate se poate deduce la posibilitate, dar nusi viceversa.

Abessinia, inainte de seat!). XVII Abassia,Abissinia (dela arabul Habasch, Habesch), estenumirea geografica a unui teriter situat intregradele 16 si 7, lat. nerd. si 35-43 long. ost.Teriterul este aproape identic cu imperial vechiuetiopic. A. se marginesce in sud-est cu Nubia,In est cu Marea Rosie, in vest cu riul Bahrel Asrak si valea Nilului. Teara e foarte mun-toasa, i in privinta configuratiuuei alpine staunica pe intreg rotegolul pamentului. Ea nise prosenteaza in cele fisicale ea un castel destanci, printre cari serpuesc ritui si se in-find vai &ammo. Platourile ei sant de multe-ori pline cu ierburi bogate, 'Muffle sjInt rari,In multe locuri abia aflam arbori. Inaltimeamuntilor se urca 'Ana la 3000 m. dela supra-fata marei. Platotuile inai inalte Lasta(2000-3000 m.), Weggera (2500 m.), Gosam,Son (2650 nt), Sit-mu (3100 m.). Muffle maiimportante sunt: Abbai, care sub nurnirea deBahr el Asrak se varsa in Nil; Atbara in vest,asernenea se varsa in Nil. Valea Atbara cuprindemulte fortarete ridicate In anii din urma deMandisti spre a se apra contra AbessinieiEgiptului. Mill principal insa este in uord Mara(Marib); se varsa in Atbara. In sud-est riul celmai insemnat este Havas; curge spre terile $oasi se varsa in lacul Abhebbad. Dintre lacurilemai importante amintim lacurile Asangi (Tsado-.Bahri), Aussa i Assal. In general Halite A. auun caracter alpin, cu apa curata ca cristalul;pe timpul pleilor tropiee au apa in mari di-mensiuni. Abessinia are multe isveare mine-rale, unele au temperatura pana la 630 R. Celemai importante sant in sud dela Massaua, i insud-ost dela Sea. Termele cele mai importantesant la Finie-Fiuie. Clima in platourile celemari e sanatoasa i moderata, in partite mai jossituate ferbinte i nesanatoasa. Vegetatiuneavai e tropiea, in partite mai inalte sub-alpina.Aflam in ea paduri rnari de cafea, mai ales inEnarea i Kaffa. Fauna: bogata ; elefanti in regiunipana la 2500 in. preste supraf. m., camile numaiin Samhara i Adal. Dintre mineralp se afla sare,aun i 'arbani de peatra. Poporatiunea: abessi-nieni adeverati sau etiopieni, Falasa, Galla, Adalsau Deuakil, si Arabi ; Religiunea: crestinisin mo-nofisitic, introdus dela 330 prin Frumentius .siAedesius, (amnia ca totul diformat), mohame-dani, evrei i pagani. Locuitorii sant lucratoride pamant si tin vite. Principele pouts. titlul:Negus Negestic: rvele regilor. Residenta ac-tua1a e Debra-labor. Anca in secolal al 7. inaintede Christos s'a introdus in A. cultura prin Egip-teni. Pana in secolul al 17-lea au fost sub unprincipe coman (Negus). Dela 1831 s'au formatmai multe state: Tigr, _Amhara si Sea. 1855Kasai cuceresee intreaga A. i ja titlul de Theodor1. imperatul Aetiopiei. 1868 e depus de catraenglezi. La 1872 se ridica Kassai din Tigr, cu-ceresce intreag A. j ja numele de loan; seapara voinicesce contra Angliei (1876). 8 Martie1889 cade in resboiu ca Mandistii. Actualtd dom-niter Menelik, vestit pentru rara sa vitejie inresboiul cu Italienii (1896). Conf.: Munzinger:Ostafrikanische Studien (1864). Henglin: Reisenach A. (1868). Andre : Abiss. (1869).

Abgar, titulatura principelui din Edessa.Abich, Wilhelm Ifennann, naturalist; n. 11

Decembre 1806 in Berlin ; la a. 1842 fit numitprofesor in Dorpat; la a. 1877 s'a stramutat inViena. A. a scrutat terile dela Caucus si a adu-nat o multime de lucruri geognostice, meteero-logice i hipsometrice din acole thauturi. t la2 Iulie 1886 in Viena.

Abichita, mineral ; arseuiat de cupru hidratat,verde, in giseminte de minereuri de cupru.

Abies, gen al aceroaselor din familia coni-ferelor. Aici apartin dintre resineasele cunoscutela noi: a) Bradul (Abies pectinata) ca acoleopuse, cari poarta in dos cate doub linii albe ;pe acestea sad asedati poni pentru transpirarea

Cresce dela o inaltime de 600 pana la1200 ni.; in tinerete reclama umbia. umedeala,de aceea ocup de regula locurile dosnice ; sub-arboretul se desvoalta foarte bine sub scutulcopacilor mari. Formeaza massive compacte, cu-rate sau in amestee eu fagul i molidul. Se-manta o scuturd din cucuruz pe la finea lui Sep-tembre ; b) Molidul (Abies excelsa) ea acoleinsirate sipal in jurul clombitelor, nu supoartaumbra ca bradul, semanta sta strips in cucuruz

numai prin scuturare mechanica se poatedesface ; trece preste regiunile bradului pana la1800 tn. Bradul i molidul produc foarte bunletnn de cladit.

Abietin, substanta resineasa, estras din sucullemnultti de brad ; formeaza cristale fara coloare

fara mires; solubil in ap si alcool.Abietinee, sub-familia a coniferelor. (v. ac.)Abigail, femeia inteleaptii i frumoasa a lui

Nabal, om avut in Carmil, pe care irnperatulDavid a luat'o de sate dup meartea barba-tului ei.

Abildgaard, Nikolai Abraham, pictor dan., n.1743 in Copenhaga t 1809 in Frederiksdal ; s'aperfectionat in academia din Copenhaga; in 1772merse la Roma; dupa rentoarcere ajunse pro-fesor si 1789 director al academiei. Operile luiprincipale : un eiclu de tablouri istorico-alegoricein castelul din Christiansburg, au fost nimicitetoate prin foc (1884).

Abimelech, (evreesce Tatal men e regegl, 1) nu-mete regilor filisteni din Gerar; 2) numele fiuluinelegiuit al lui Gedeon, regele din Sichem.

Ab instantia, absolutiunea ab inst., in vechiaprocedura penala: absolutiunea, achitarea pentruinsuficienta de dovedi. Procedura moderna ainlaturat-o, in Trs. ins mai exista si astadi.

Ab intestato, term. juridic, mo.stenire ab intes-tato = mostenirea pe basa legii in lipsa de tes-tament.

Abinzi, popor tatar in guvern. rus.-asiaticTomsc.

Abiodinamica, rgrec) sciinta despre stramut-rile chimice i fisicale la corpmile anorganice.

Abiogenesis (grec) procreatiune primordiala,teorie deja parasita despre producerea organis-meter inferioare din materie anorganica.

Abiologia, (grec) anorganologia, sciinta des-pro corpmile neorganice.

Abiponi, odinioara un popor renumit indianin America sudiea, intre Salado, VermejoParana, astazi aproape disparut.

A bisogno (ital.) in eas de lips, (franc. aubesoin) term. comerc., care indica o adresd de

Abessinia A bisogno. 7

www.dacoromanica.ro

necesitate pe un cambia, s. e. in cas de lipsa laThan Dumitrescu in Brasov.

Abitatiune. Justinian dice despre dreptul deabitatiune ca: neque usas videtur, uequeususfructus, sed quasi proprium ali-gned j us (cf. C. Calimach, art. 674); juriscon-sultul Ulpian constata insa ea de fapt dreptulde abitatiune seamana mult cu dreptul de us.In nota lui B. Boerescu a$edata sub rubrica res-pectiva din colectiunea sa de legi, ni se spuneca: ,D re p tul de us este dreptul de a se Berylde lucrul altuia; dreptul de abitatiun e (lo-cninta) este dreptul de a se servi. de o casa;dreptul de us asupra unei case. Precum IT-sulta atat din aceasta nota cat si din insasi ru-brica capitolului II D e sp re us si a b t ati un e,al titlului III din cartea II, C. civ., legiuitorulroman nu considerA adi abitatiunea decat ca unu s special. Dispositiunile art. 565 unn. din codulcivil rom., corospund aproape intoentai art. 625tam. din Codul Napoleon. Dar dupa cum Ju-stinian, urmand parerei lai Marcel, decisese calogatarul abitatiunei putea locui el insusi in casasau sa o dea cu chirie, tot astfel legittitorul re-'nap, paraqind modelal seu, pe legiuitorul fran-ces, decide In art. 572 ult. aIiniat. (Cf. Dim.Alexandresco, t. II, pg. 658 crin.)

Abiturient, elev din cursul ultim al unui gim-nasiu san scoala reala, care diva incheiereaantilui scolar se suptme la examenul de matu-ritate (bacalaureat).

Abjudicare, (tat) luare prin judecata, dene-gare legala.

Abjurare, a jura in contra celor jurate mainainte; lapedarea de ceva, lapedarea cuiva de reli-giunea falsa de mai nainte. Ca term. juridic:negare intarita prin juramnt.

Ablactare, modul de a altoi vita americana,nucii i fragarii. V. Altoire.

Ablativus, (lat) al 6-lea cas in declinatiuneasubstantivelor latine, respunde la intrebarea:de unde; s. e. de monte = dela sau de pe munte(v. Cas.)

Ablatiune, spalarea veunui loc sau coborireasolului in arma influintel disolvatoare a apeia aerulni. In deosebi topirea ghetarilor. In drep-tul penal dupa teem, A.-ei un fart este implinitnumai dupa duce r ea obiectului furat, lu vremece dupa teoria a p reh e nsiunei furtul esteimplinit deja priu marea si insmsirea obiectului.

Ablegat, legat, ambasador mai ales papalde al doilea rang. In dietele vechi ale Ungarieise numiau astfel representantii inagnatilor. Ro-manii din Ungaria niai folosesc aceasta numirepentru notiunea deputat.

Ablepharia, (med.) lipsa pleoapelor.Abnoba, numele latin al Padurii Negro, nu-

mita mai tardiu si Silva Marciana.Abnorm, neregulat, neobicinuit; abnormal,

abnormitate, Inert' neobicinuit, nefiresc.Abo, capitula guvernamentului ruso-finnie Abo-

Bjneborg, la gura riului Aurajoki; 31,671 loc.Comereiu maritim. La 7 Maiu 1743 pace introRusia si Svedia.

A bona chiusa, (ital.; franc.: bouche fer-'ne), ca gura inchisa; terrnin musical, careindica un efect vocal de cor, ce acompaniazao melodie principala; produce oarecum impre-siunea indepartarii si se obtine vocalizand cu

buzele apropiate, asa cii sunetele stint ca retinutein cavitatea bucala. [T. C.]

Abod (Ajtai) Mihily, prof. la gimo. ref. maghiardin Ajad, n. 1704 in Szaraz-Ajta in Secuime,t 16 Nov. 1776. A infiintat o biblioteca gimn.impreunata ca museu numismatic, cum nu s'aaflat in Ardeal. Renumele literar i l'au asi-gurat: Gram atica latind eclat, in Sibiiula a. 1744, si folosita ca manual in scoalele Ar-dealului, si Me to di c a edatit, in Sibiiu laa. 1747. A mai edat multe predici funebrale.Dintre operile inedite mai insemnat e: ,A n ti-quitates Graecae et Hob raicaeg, des-pro care dice Petru Bod c gasemenea carte nuse mai invrtise prin manila literatilorg. [-b]

Abolitiune, termin de drept public si penalpentru 'dreptul suveranului sau suveranitatii sta-talui a eschide mi suprima in cala gratieiprocedura penala pentru castui singuratice. In.Roniania abolitiunea e restrinsa prin art. 93 alconstitutiunei, in codul penal e nerernarcata, iarIn Ungaria nelimitata conform art, de lege Vdin 1405, XLVIII din 1715, LVI din 1791, . 7art. III. din 1848 si . 105 cod. penal.

Abolitionist, v. Sclavia.Mon* capitala regatului Dahom in Guinea,

la 130 km. departe de ternaurul marii, pe unteren nasipos. Locuitmi 30,000. Palatele regalesant lucungiurate de un zid de 7 metri, pecare sant intepate capetele color prinsi in resboiu.

Abominabil, uricios, scarnav, spurcat.Abonament, neologism dela cuvntul francez

abonnement, care se deriva din euvntul bas-latin : abonare (a rescumpra drepturi feudale ;a face conventii, care sa limiteze oarecari pre-statiuni), de uncle prin extensiune conven(iepentru a prind in schimbul unui pret hotdrit,oarecari drepturi, servicii, obiecte.

Abongo, popor de lauga Congo (v. Gabun.)Abony, coin. mare in cttul Pest-Pilis-Solt-

Cumania mica cu 12,157 locuitori, toti maghiari.Abonyi, 1. .11.)dd, scriitor beletristic magh.;

n. 1865 in Bars-Szt.-Kereszt, cott. Bars. A scrisnovele, drame i romane; e colaborator mai la toatefoile rnaghiare din Pesta i Clus. 2. A. Lajos,nuinele familiar Marton F er en cze scriitorboletristic magli., n. 1833, a scris o multime denovele si romane, cari prin inotivele ion natio-nale, aplicarea i reproducerea fidela a elemen-tulw poporal maghiar de pe canmiile Ungariei,i-a asigurat loe intre scriitorii beletristici de pri-mul rang.

Abordagiu, (-marina), in general esto cioc-nirea int6mplatoare intre doue vase. Acest acci-dent este de multeori fatal unuia din vaso,uneori ciliar la arntideue, si este cel mai te-ribil, de care au a se teme navigatorii, mai easama ca bastimentele moderno de fer animatede iuteli considerabile. Abordagiul este ca atat maidistrugetor i efectele cu atat mai sdrobitoarecu cat vasele ce se abordeaza sant inai mad:In cateva minute un cuirasat de 30 'lamina(Victoria, engl.; Grosser-Kurfarst, germ.), un va-por-posta (Elba, germ.; Utopia, engl.), ca toatecomparthnentele etanse (v. ac.), dispar in valurica sute de oameni, fara a lasa urma. In fiecarean sant 4eci de vase, cari pier in acest mod.Abordagiul se produce : din causa de ceata, dingresala de manevra, din avarii =montane in

8 Abitatiune Abordagiu.

www.dacoromanica.ro

clirm Rau masid la locuri strimte i frecuentate,din causa unui curent violent sau a unei rafaleputernice, intr'o rada sau port. Inteun infelesrestrins, se numesce abordagiu, in marina de res-boiu, manevra tactica, prin care un bastiment seapropie intr'o lupta navala de un bastiment ni-mio astfel, ea echipagiul sea sa poata sad labordul adversarului, pentru a se bate piept lapiept: este ceva identic ou asaitul dat de o trapaunei redute pe uscat. In vechia marina cu vele,and artileria era slabi, mai toate luptele sesfirsiau prin abordagiu; in acest scop pe fiecarevas erau detasamente de abordagiu, dinainte de-stinate spre acost scop; oamenii erau inarmafica topoare de abordagiu i cu palose. Scenelede macelarire, co se produceau pe vasele abor-date erau ingrozitoare. In marina moderna, euartileria sdrobitoare de at)i i ca torpilele infer-nale, doue bastimente se pot trimite reciproo lafund in cateva minute, dela distal*, ; astfelabordagiul, ca manevra tactica voluntarti, devineeu total improbabil in luptele viitoare. In schirnbciocnirea, cu pintenele (v. ac.), voluntara si maiales fortuita, va inmormnta multe vase inteolupta modern. [Constant. B.1

A. ca termin de drept maritim se folosesce InCod. de com. rom. in art. 672 arm.; de asemeneaRegulamentul din 30 Martie 1879 relativ la polifiaporturilor i malurilor dunarene ale Roinkiei con-fine oarecari disposifinni asupra acestei tnaterii,precum i Regulamentele comisiunei europene.

Aborigines, (lat.) numele ce-1 dadeau Ro-manii locuitorilor vechi ai unei ten, bastinasi;numele anal popor, care locuia in vaile Apeninilor.

Abortus ((tat) abort, perdere, lapedare,stirpire, nascerea inainte de vreme a fetuluimod i nedesvoltat. Abortarea este n at ur al adud urmeaza dela sine, sau artif i ei al cande provocat prin intervenfiuni mestesugite; ceanaturald se intmpla de eateori organismul inameisau al embrionalui a ajuns Tate stare patologicii(bolnava), ce nu permite desvoltarea nonnalaa acestuia; abortarea artificiala se comite adese-ori eu ajutorul amor mijloace babesci i mani-pulafii brutale in scopul criminal de a scapa peo femeie insarcinata de fructul pfintecelui. Ineasuri escepfionale abortarea este provocata pi-inintervenfiudea artei medicale, dar atunci numaiIn interesal vital al insarcinatei. [Dr. V.]

About, Edmond, scriltor francez, n. la Dieuze1828. Elev al scoalei normale superioare, el fatriniis la scoala franceza din Athena. La re-intearcere publica.: La Grce contemporaina.Primal seu roman *Tolla a dat loe unei polemiciviolente, aousat fiind autorul ca plagiator. DramaGafitano representata la Theatre franeais astirnit mari turbaran. In arma a mai publicat:Les Mariages de Paris, Germain etc. Que-stion romaine, pe care o scrisese dupa ce petreccrttva timp in Roma si in care ataca papalitatea;aceasta scriere Inca fac malt sgomot. Stilprecie, o cunoscinfa profunda a limbei silut ca-agile esenfiale ale lui About, cari Ii cOstigarantunele de Doublure de Voltaire.

Ab ovo (lat.), dela inceput, dela ou; Ab ovonsque ad mala, dela ou pana la mere, deba in-ceput liana la sfirsit. (Proverbul e a se esplicaasa, ea la Romani pranzul se incepea ca caesi se sfirs,ia cu fructe.)

Abracadabra, cuvnt magic, care se seria peo tablifa in modal urmator :

abracadabraa bracadabrabracadababracadaabracadabracaabracabraabraba

Tablifa se punta ca amulet (aperator) contrafrigurilor.

Abraham a Santa Clara, on numele adeverat:Ulrich Megerle; calugar din ordinal s-talui Augu-stin, vestit ca orator si scriitor de spirit si amor;n. la 1644; la 1669 a devenit predicator de curteIn Viena. t 3 Dec. 1709. Operele lasate de elformeaza 21 volume.

Abraim, manta pe partea ostica a Mrii Moarte.Abrnyi, 1) A. Emil, sen., publicist si drama-

turg magh., n. 1820, t 1850, a fost redactor la4iarul lui Kossuth Pesti Hirlap si director alfoii J6v5 . 2) A. Emil, jun., poet magh., n. 1850,a tradus mai multi outori straini, (Branger, HugoVictor, Heine, Moore si Byron) si este untildintre cei mai de frunte representanfi ai gene-rafiunei mai tinere de poefi maghiad. Este fiullui 3) A. Cornet, son., scriitor music. si compo-sitor, n. 1822, prof. la conservatond din Buda-pasta, fundatorul si (1860-1876) directoral pri-mei reviste magh. musicale. Opere mai insem-nate: Estetica music., armonia music., insusirilemusicei magh., istoria gen. a musicei si preste100 de composifiuni. 4) A. Cornel, jun., publieibtmagh., deputat, n. 1849; a condes mai multefoi, (Kelet Npe, Magyarorsztg, Orszig-Vilag,Pesti Nap16); a scris novele si comediipremiateisi numeroase foi volatile politice de maresauces. In parlament aparfine partidului national(apponyist); e cunoscut ea publicist excelentorator do fruute.

iabral, cal ca o pata alba sub coada,callorodata-si cal patat pe la ochi.

Abrasiune, (tat), aplanarea suprafefii pamn-tului prin cufundarea pe neobservate.

Abraxas (dupa Neander 3a = 3, = 2,p = 100, = (i0, = 200, laolalta 365; dupaBailer/min egipt. abrak = sfilut si sax =.-- nume):numele inventat de gnostical Basilide din EgiptIn sec. II. d. Chr. pe seama deitafii Mai ce dupainvliatura lui Basilide desvoltat esenfa in365 ceduri sau imperafii de spirite. Abraxas senumesc i gemtnele, cari represinta chipul

Abraxas cut cap de cocos (provedinfa)picioare in forma de serpi (mintea i rafiunea),

dreapta ea un biciu (puterea) i in stlinga eaun scut ori ea o cantina (celo = infelepoitinea).

Abreviator, (lat., prescurtator) In vechimeoficial papal de birou, ocupat ca espedarea bre-valor ; astai 11 prelafi, c,ari fac ultima revisuirea bulelor.

Abreviaturfi, (tat), prescurtare.Abritul, Apsitium, dupa Casiodor un orasel In

Moesia de jos, provincie romana dependenta deprefectura Iliricului, care se intindea pe ter-

Aborigines Abritul. 9

www.dacoromanica.ro

1 O Abrogare Abrud.

inunde drept al Dunarei, prin Bulgaria si Do-brogea de mai tardiu, pana la Marea Neagra.Abritul a trecut in istoria nationala mai ales dincausa unei episcopii romana, ce-si avea numeledela el. Marcian, episcopal acestei diecese, seafla subscris inteo epistola sinodala indreptatadin Moesia catra imperatul Leon: Marcianusepiscopus ecelesiae Abriticne. In actele Sinoduhliecumenic VII anca, intimpinam iscalitura unuiepiscop al acestei biserici: 1/7S418 episcopusAvaritianettsium (in act. VI se dice Baritia-norunt) Ecciesiae. Le Quien in Orienstianus observa foarte nimerit la acest nume:Nomen Ursus hominein latina() linguae significat,adeca insemneaza can de limba latina: va sdica precum episcopia era romana, astfel Romanierau i pastorii, i cu atat mai 'naif credinciosiiei. Asemenea celorlalte episcopii din Daciaaceasta depindea de patriarchatal Romei celeivechi. V. articolal Prima Justinianea. Pea-tru literatura cf.: T. Cipariu, Acta si Frag-mente, IX. C. Erbiceanu, Istoria Mitro -poliei Moldovei i Sucevei, pag. XXIII.P. Maior, Isto r. Bise r. a R o in. p. 173.

[Dr. D. Rada.]Abrogare, desfiintare, in special a unei legi.

Ori ce isvor de drept numai atunci are putereabrogtoare, daca posada aceet0 autoritate ea

isvorul de drept ce este do abrogat. In acestcas legea mai noua abroaga pe cea veche, filtracat sant in contradicere. (Lex posterior derogatpriori). In Romania astadi numai puterea legiui-toare, care face legea, este in drept sa o sid e sf a c a, adeca sa o abroage. Asa fiind, instan-tele judecatoresci cu drept au hotarit, ca nueste suficient ca o lege s fie adata la disuetu-dine, pentru a put fi considerata ca abrogata.Abrogatiunea poate fi de doue feluri: abroga-tiune expresa, cand in termeni formali sedeclara adate dispositiunile legii vechi; abro-gatiune tacita, cand logea noua cuprindepositiuni, cari implicit abroga pe cele ale legiivechi (art. 1912 Codal civil). Asupra cestiuneise poate consulta: Dim. Alexandresco, Explic.teor. i pract. ale Dr. civ. rom., t. I, pag. 10 urm.

Abroma Iacq., planta, gen din fam. Stercu-liaceelor (canepa indica perenanta), da fui pan-tru funii etc., originara in India si Australia.

Abrud, (germ. Grosz-Schlatten [din cuvntul slavzlato = aur] mag. Abrudbnya), oras. in Muntii-Apuseni ai Ardealului, in cott. Albei inf. Easedat intre dealuri, pe ambele maluri ale riule-tului Valea-Abrudului, la poalele dealului Stiurt.Pe timpul lai Decebal eta central operatiunilormontanistice din Dacia. In deosebite epoca, nu-mirea acestei localitati se gasesce in deosebitevariatiuni: Abrug, Avrud, Abruth, apoi Abrud. Laa. 105 d. Chr. imperatal Traian, dupa cucerireaDaciei, a asedat a VI-a legiune romana la Abrud,numindu-1: Auraria Dacias, lar mai tardiu *Au-rada majar, si a organisat asa numitul Collegium-aurariortung sub un cap montan numit magister.Minele se lucran cu 20,000 lucratori; pe toata sep-ternilla se scoteau din mine 205 punti de aur. Pre-fectii trimeteau in tot anal preste o suta cantare(10,00Q punti) aur carat la Roma. Despresemnatatea antica a Abrudului atesta mareteleremasite romane: DCe tatea mane i Cetatea micasande coloniile lui Traian au deschis mine de

aur, precum si multe inscriptiuni i descopeririarcheologice, indeosebi inscriptiunea de pe celetroj table de ceara (tabula ceratae), cari s'augasit in Cetatea mare la a. 1786, 1788 si 1885.Astadi sala ornamental museului din Pasta. Dinpunct de vedare epigrafic i paleografic acestetabele, formeaz cea mai pretioasa descoperirearcheologica. Pana la a. 1848 s'a pastrat unsigil, care avea emblema: un vahar, iar inscrip-liunea: SIG1LLUM OPPIDI ABRUG. 1730. A.era tesaurtil terei, toti rivneau a-I av; cronicelevechi dovedesc, ca multe fainilii nobile maghiares'au fost aaedat la Abrud, familii ama' necunoscuteacolo. Adi el e capitula Muntilor-Apuseni i em-poriul comunelor de acolo. Ca Oppidum-mon-tanum a fost inzestrat cu autonoma i privi-legiuri. La inceput se tineau de acest orasMuntii-Apusenie; mai tardia insa numai patrucomuna: Abrudel (Abrud-sat), Crpenis, Buciumsi Musca, cari toate laolalta constitaiau: Terra-Abra& (Tara Abrudului). Sub tithil: TerraAbruth vocata, quae est sita juxta Ompoy flu-vium, regale Stefan al V. l'a donat la a. 1271capitlului rom.-cat. Guvernatorul kan lluniadea sustinut capitlul in dreptal castigat. Ladislaual V. insa in a. 1453, in diva santului Marc,a intarit drepturile i privilegiile Abrudalui avuteab-antiquoc. Natiunea sasease anca ridicase unproces de proprietate asupra Abrudulai. Acestpreces a fost judecat de insusi ,supromus taver-picas in Timisoara la a. 1320, respingndu-seSaaii cu pretensiunea lor. loan Zapoiya (1515),ea voevod al Ardealului, Ludovic VI (1524),regale loan Zapolya (1538), Isabella (1542),Stefan Bthori (1578), Sigismund Bthori (1585)au intarit privilegiul opidului Abrud, GeorgiuBasta in a. 1604 in 18 Aprilie a asigurat Abril-dului drepturi fata en cele 4 comuna susnu-mita. Sigismund Rkoczi a daruit in a. 1607acele patru comuna formal opidului A., ca amarade deeima (dijma) din miei, toate celelake bene-ficii sa le traga dela acele comuna, dar cu con-ditinnea, ca tot mineral din Abrud sa plateascaIn cassa statului pe an un florin de aur acle-vrat; afara de aceasta sa dea pentru bucatariaprincipelui domnitor la craciun 2 ferii de unt,2 ferii de miere si 2 junci de cate 3 ani. Asas'au incercat mai antaiu a supune acele comuna.Bthori Gbor (1609) si Bethlen Gabor (1617)au intarit privilegiul Abrudului, lasa ca aceladaus, ca A. sa plateasca statulai 100 de galbinipe an. In 1715 s'a urcat contributiunea si s'aintrodus decima din aur (urbura). A. insa n'aavut nici odata linisce de acele comuna, fiind-diele n'au vrut sa recanoasca supremalia Abra-dalia dicnd, ea ele au egale drepturi cu el, siea laolalta fac: Teara-Abrudului. Comunal s'auprovocat la diploma plincipelui Apafi, dat dinAlba-Itilia, 20 Maiu 1676 si din 18 Decembre1689, pfin care nu se pretiude dela acole comunaaltceva, decat ceca ce se pretindea si dela ora.sulIbrud: pisete i cosasi de aur; miere$i unt pe seaina mesei domnesci.

In a. 1727 s'au sculat Romanii ca mana ar-mata asupra Ungarilor din A., au constituit unmagistrat romanas i s'au pus ca puterea instapanirea drepturilor revindicate; dar armatai-a imprastiat si a restaurat A. in privilegiilesale. In a. 1760 s'a intmplat o alta rescoala.www.dacoromanica.ro

In rescoala lui Horia (1784), intrand RomaniiIn A. au scos din archiva orastilui toate diplo-mele si privilegiile si au pirjolit cu ele in piataun pore ucis, precum se adeveresce prin raportalprimarului catra guvern. In a. 1784 A. si-aperdut jurisdictiunea si a ajuns sub jurisdic-tiunea cottului Albei inf., dar aceasta stare n'atinut mutt. In 1785 A. a reclarnat la curteaimperateasca, de unde in a. 1790 si-a recastigatdrepturile avute, na insa i asupra comunelorAbrade', Carponis, Bucitun Musca. Ce privescejurisdictiunea acestai oras, aceea era regulata,pe langa privilogiile sus amintite, prin statutelocale si prin logile terei. (Aprob. pars HI, tit. 16,a 1., Comp. p. V et 11). In causele de mai pa-tina insemnatate judecata o facea sedria mon-tana din Abrud ; primaral sedriei Il alegeauminerii 13i se numia Bergmeister, in limba po-porului .Permester , Magister montanus. Dupaa. 1784 comunele Abrade' cu filialele: Suhar,Ciurulcasa, Buninginea i Bucesd; Musea, Car-penis si Bucium cu filialele : Cerbu, Isbita, Bu-cium-seasa, Poieni i Muntari, si-au sustinutmalt timp aceasta orgauisare; ele isi alegeaupe Magistral lor (primarul) pe vieata. El era in-tarit i salarisat si din partea coroauei (fiscal).Acest oficiu l'a purtat i tatal mitropolitului StereaSulutia pana la moartea sa.

A. a suferit in toate rescoalele mari perderi inoameni si in avere; dar uici cand o perdere atiltde cumplita ca la a. 1849. Cronicarii maghiari punnumeral cetatenilor maghiari, cafiti jertfa res-bunarei poporului infuriat, la 1200, afara dearmata maghiara cauta in lupta cu ocasiuneaambelor invasiuni ale lui Hatvani. Causa catas-trofei insa au fost nii Maghiarii. Astfel do-vedesc toti cronicarii competenti i impartiali,ba chiar i Maghiarii din Abrud. (Cf. Pesti NapleiNr