Supervizarea individuala in asistenta sociald reprezinta o
interventie initiatd de unasistent social cu experienta asupra
unuta cu mal putind experienta in scopul dezvoltiriiprofesionale a
celui din urnta gr pentru monitorizarea calitaiii servrciilor
profesioniste oferiteclientilor de cdtre acesta. lndiferent de
nrodelul adoptat. supervizarea este o interventieprin care
asistentul social cu mai putini experientd e sprijinit de
supervizor pentru a-gidezvolta abtlitatile Ei competentele pe
programe sociale specifrce, intr-un cadrucaracteristic educatiei
adultilor. Acest proces are trei dirrrensiuni (Cojocaru. $t.,2005.
137):a) adnlinistrativS, care se concentreaza asupra a ceea ce face
asistentul social;b) de sprqin, care la in considerare ceea ce
sinrte supervizatul;c) educative, care se orienteaza spre ceea ce
gandegte asistentul social supervizat
Supervizarea rndrviduala reprezrrrta o oportunitate perrtru
supervizat de a beneficiade consultanta individualS centrata pe
nevorle profesionale personale: el este ajutat incarierd s5-gi
dezvolte abilitatile de a lucra cu clientir. sd identifice cele mai
bune cai de alucra independent. sd aibd incredere in fortele
proprii gi sd discute deschis despreproblemele cu care se
confruntS. Supervizarea individuala reprezintd gr o
relatieprofesronala permanent stabilit6 intre supervrzat gi
sirpervizor. arnbii avand responsabilitdtiin dezvoltarea acestui
proces.
in general, asistentii sociali apreciazd supervizarea
individualS pentru ci acegtiasesizeazd atentia speciali acordata
activitdtii lor. le oferd posibilitatea de a fi initiatorii
unurproces de invdtare pe anumite arii specifice de actrune gr i9i
pot dezvolta abilitatile princontactul direct cu supervtzorul.
Asrstentul social supervlzat conqtientizeaza timpul specialacordat
de strpervrzor gi are permanent feedbackuri de la acesta in
legiturd cu serviciiledirecte oferite, cu situatiile particulare in
care actioneaza. Punctul de plecare insupervizarea asistentult-ri
social il constiture stuclierea lucruluri pe caz, analiza
9iidentificarea modalitatilor de actiune ?n practica acestuia.
Exista unele confuzii in ceea ceprivegte supervizarea
.in asistenta sociala. mar ales atunci cand se vorbegte
despresupervizat'ea serviciulr-ri sau a programului social aceasti
confuzie este generata desituarea supervizarii intre managemer-rt
gi consilrere Supervrzarea nu insearnna nicimanagement, dar nici
consiliere. ci reprezinta un proces care imprunruta elemente din
celedoutd domenii. Din perspectiva practicii supervizaiii gi a
functiilor acesteia, putem vorbidoar de supervizarea astsietrtulut
social gi a activititii sale Cele mai relevante informatii
l"t
legate de activitatea acestura le putem obtine din analiza
lucrului pe caz. indiferent dacdsunt modele de build practicy sau
nu : nu putem vorbi de activitatea asistentului social ingeneral gr
cu atat mai putin despre supervizarea activitiitii sale vazutd ca o
practicagenerala; este vorba despre supervizarea de caz. Pentru a
putea indeplini functiaadmrnistrativd a supervizarii. trebuie sd
analizam fiecare caz in parte 9i si adaptamresursele gi alocarea
lor in functie de aceast5 analiza. Nevoile de formare gi cele de
sprijinpot fi identi{icate rnai ugor la nivelul acestei analize
individuale a cazurilor. doar o astfel deabordare put6nd reduce
rtscurile legate de jocurile initiate de supervizati,
discutiileindividuale despre activitatea generala a asistentului
social, despre problemele saie legatede oferirea serviciilor. cle
pozitia pe care o ocupS in cadrul organizatiei conduc,
inevitabil,catre deturnarea scopurilor supervizani
Supervizarea individualS se realtzeazb in cadrul gedintelor de
supervizare la careparticipd asistentul social gi supervizorul.
conform unei planificari stabilite de comun acord9i unui plan de
supervizare. Supervizorul realizeaza toatd documentatia legata
desupervizarea fiecarui caz in parte, care se regdsegte in notele
cazului discutat.
Notele de supervlzare reprezinta un instrurnent util pentru ca
supervizorul sdItrmdreascd indeplinirea sarcinrlor supervizatuiui.
reahzarea obiecttvelor stabilrte impreund,constituind, de fiecare
dat5, un punct de plecare in gedinta de supervizare. De aici
sepoate desprinde ideea nevoii cle supervizare permanenta. deoarece
fiecare etapi ainterventiei asistentului sociai face parte din
acest plan Urmdrirea planului de catresupervizat reprezinta o
responsabilitate asurlatd nu nunrai fatd de client, ci qi fatd
desupervizor' Supervizorul poate identifica aspecte comune ale
diferitelor categorii de cazuriprezentate in gedrntele de
supervizare gi, irnpreund cu asistentri sociali supervizati,
poateconstrui metodologii de lucru aclaptate pentru diferite
tipuri; Aceasta reprezintd o garantie acregterii calitatii
serviciilor oferite 9i adaptarea lor permanenta la nevoile
clientilor.
