Cabana Cuca Muntii Iezer

Cabana Cuca Muntii Iezer - Papusa

Conditii:

- 24 de locuri in 2 camere cu 12 paturi, 30 de locuri la prici in podul cabanei

- Incalzire cu sobe de teracota cu lemne

- Posibilitatile de aprovizionare cu alimente sunt reduse, cabana nu dispun de restaurant

- Are bucatarie: aragaz (butelie) si conditii de gatit, sala de mese

- Apa la izvor, la 20 m de cabana

- Localizare: La poalele Muntelui Gradisteanu

- Acces: Vara, se poate urca si cu masina pe drumul forestier ce urca de la Voina; iarna se urca din

Voina cca. 1 ora jumatate

Altitudine: 1210 m

Pret: 10 lei / loc

Cabanier: Romica Serbanescu (de la 1 iulie 2008)

Telefon: 0745 156 266; 0721 543916; 0721 817003; 0745 131840; 0747199129; 0766 320775; 0763

6742711

Cabana Voina Muntii Iezer - Papusa

Conditii:

- 140 locuri in camere cu 2, 4 si 7 paturi

- Curent electric, apa curenta, grup sanitar

- Restaurant, terasa acoperita, bar de zi

- Parcare auto in fata cabanei

- Acces: Din DN 73, din orasul Campulung Muscel, pe drumul forestier accesibil auto; trasee spre

cabana Cuca, lacul Iezer, Vf. Papusa

Altitudine: 983 m

Pret: - camera cu 2 paturi: 90 - 120 lei (dus comun/dus propriu); camera cu 4 paturi: 160 - 180 lei

(lavoar/dus comun); camere cu peste 4 paturi: 35 lei/persoana (dus comun). Tarifele includ mic dejun si

TV

Cabanier: S.C.T. MUSCELUL S.A.

Telefon: 0722 329544; 0722 595328; 0788 362388; 0248 511330; 0248 512990; 0248 822634; 0248

831373

Refugiul Iezer Muntii Iezer - Papusa

1

Conditii:

- 30 de locuri in 2 camere, in conditii de bivuac

- Refugiu din piatra, bine izolat

- Prezenta Salvamont la sfarsit de saptamana

- O mica sala de mese cu plita si o camera cu priciuri suprapuse

- Soba cu lemne

- Localizare: Pe malul lacului Iezer, sub Vf. Iezerul Mare

- Acces: De la cabana Voina prin Valea Jepilor (interzis iarna), Piciorul Iezerului (traseul de iarna) sau

Culmea Vacarea

Altitudine: 2165 m

Altele:

- Apa la izvor

- Transport Campulung - Cabana Voina: 0742 004832 (microbuze si autobuze)

Trasee Muntii Iezer - Papusa

Traseul din Cabana Voina spre Refugiul Iezer

2

Marcaj:

Durata: 5 ore.

VOINA - MUNTELE VĂCĂREA - REFUGIUL IEZER

Traseul este accesibil iarna pînă la Crucea Ateneului.

Voina - Muntele Văcarea-Crucea Ateneului 4 ž ore bandă roşie

Crucea Ateneului-Refugiul Iezer ź ore cruce albastră,

punct albastru

Drumul pleacă de lîngă cabanele Voina - Păpuşa îndreptîndu-se spre vest. Traversăm un izvoraş şi încă de

la început intrăm în pădure, avînd grijă să nu pierdem, marcajul (bandă roşie). Pădurea nu lasă prea mult

cîmp liber vederii spre est. Pe măsură ce urcăm, serpentinele sînt din ce în ce mai numeroase. După o oră

de urcuş ajungem într-o poiană. In locul amenajat de pădurari pentru odihnă şi fumat se află o masă şi o

bancă (Banca lui Bizon). De aici putem vedea către est Vîrful Ţefeleica şi Vîrful Găinaţul Mare, pe care sînt

aşezate cîteva stîne. In continuare urcăm pe muchia Muntelui Văcărea prin pădure. Ieşim, din pădure

(1600m) şi după cîteva minute de mers sosim la stîna din Văcărea; de aici înainte marcajul este aplicat pe

stîlpi metalici, iar din loc în loc, pe bolovani mai răsăriţi. La stînă ne vom aproviziona cu apă pentru cîteva

ore de mers.În stînga, coasta se apleacă spre fundul Văii Rîuşorului, iar în dreapta spre Valea Bătrîna. După

10 minute de la stînă trecem pe lîngă baraca fostului refugiu Văcărea. Începe din nou un urcuş, care după

alte cîteva minute ne scoate pe un platou ierbos.

De aci priveliştea este mult mai largă spre est. Cîteva spinări de munte converg în punctul de confluenţă al

văilor Cuca şi Bătrîna (Canton). Cea mai întinsă dintre acestea este Plaiul lui Pătru, importantă ramificaţie a

Vîrfului Bătrîna. Mai aproape, spre N-V încep să se întrevadă Căldările mici ale Căţunului. Spre sud privirea

răzbate departe, peste Muntele Portăreasa, către Depresiunea Cîmpulungului.

In drum întîlnim Vîrful Huluba (2095 m) pe care îl ocolim pe versantul sudic; ajungem într-o şa, iar de aici

ocolim pe la nord Vîrful Tărîţoasa; în faţă avem tot timpul o vedere splendidă asupra Căldării Căţunului şi

în special asupra abruptului nord-estic al acestuia. In cale ne apar grohotişuri; poteca se menţine pe linia

de creastă, ocolind Căldarea Căţunului, în care nu zărim nici o şuviţă de apă.

După 4 ore de mers ne aflăm în Vîrful Căţunul; spre vest apare pentru prima, dată Vîrful Iezerul Mare, cu

pantele sale acoperite în bună parte de grohotiş. In stînga, spre sud-vest, aşezate pe Muchia Danciului

distingem acoperişuri de stîne. Coborîm de pe Vîrful Căţunul, printr-o depresiune mică, în care orizontul

este foarte limitat şi ajungem la Crucea Ateneului\\\" (2273 m).�La vest se află Vîrful Iezerul Mic. De la monument apare vederii Lacul Iezerul situat în Căldarea Iezerului

Mic. La cîteva zeci de metri de lac zărim şi refugiul Iezer (2165 m), ţinta etapei, aşezat pe o platformă

ierboasă. Marcajul, bandă roşie, continuă pe creastă spre Vîrful Iezerul Mare ocolind Căldarea Iezerului;

părăsim banda roşie şi coborîm în căldare pe poteca cu marcajul cruce albastră sau punct albastru şi după

15-20 minute poposim la ţărmul lacului.



3

Marcaj:

Durata: 8 ore.

VOINA - IZVORUL DIN PLAI - VÎRFUL ROŞU - REFUGIUL IEZER

Voina - Şleul Bătrînei 4-5 ore triunghi roşu

Şleul Bătrînei-Vîrful Roşu-Crucea Ateneului 3-4 ore banda roşie

Crucea Ateneului - Refugiul Iezer ź ore cruce albastră

punct albastru

Acest traseu foloseşte pe prima porţiune, marcată cu triunghi roşu, aceeaşi potecă descrisă la traseul nr.

3, însă în sens invers.

In 5-10 minute parcurgem distanţa de la Voina la Canton\\\", de unde începe marcajul cu triunghi roşu pe �Plaiul lui Pătru. La capătul a 4 ore de urcuş sosim la Izvorul din Plai (2200 m), unde vom face un scurt

popas. De aici înainte putem alege între două drumuri: primul urmăreşte în continuare triunghiul roşu

către N-V, menţinîndu-se aproape la aceeaşi altitudine, pînă în Şleul Bătrînei, celălalt nemarcat, urcă

pieptiş muchia Vîrfului Bătrâna pînă la cota 2341 m.

Din vîrf se deschide larg panorama Făgăraşului. Coborîm către apus pînă în Şleul Bătrînei; aici soseşte şi

poteca marcată cu triunghi roşu, care a ocolit Vîrful Bătrîna. In continuare, către vest, intrăm pe poteca

însemnată cu bandă roşie. In stînga se află obîrşia Văii Bătrîna; în căldare, la altitudinea de 1600 m, putem

zări mai multe bordeie aparţinînd stînei din Bătrîna.

Poteca trece începînd de aici prin zona cea mai înaltă a masivului. Ocolim Vîrful Piscanul pe versantul sudic

, îndreptîndu-ne spre panta cu grohotiş pe care o formează la est cel mai înalt pisc din masiv: Vîrful Roşu.

Spre Valea Dîmboviţei (N), sau mai bine-spus spre izvoarele sale, pornesc mai multe picioare de munte,

ale căror stînci se cumpănesc ameninţător deasupra căldărilor Boarcăşului. In cutele umbrite ale muntelui

distingem pete albe de zăpadă, care rămîn pînă tîrziu, către sfîrşitul lunii august. In unele veri zăpada din

căldările nordice persistă până la căderea celei noi.

Pînă în creastă ajunge vuietul pîraielor, care se prăvălesc în cascade către apa Boarcăşului. Mai bine de ˝

oră urcăm printre pietre pe muchia estică a Vîrfului Roşu. Ajunşi în vîrf, facem un popas pentru a admira

cea mai frumoasă perspectivă asupra Munţilor Făgăraş. Creasta Viştea-Moldoveanu apare foarte clară şi cu

multe detalii, reţinîndu-ne privirea vreme îndelungată.

Pe micul platou aflat la 2469 m sîntem la răscrucea drumurilor către Munţii Făgăraş, Vîrful Iezerul Mare şi

Vîrful Păpuşa. Pe un indicator fixat între pietre citim marcajele în cele trei direcţii sus-amintite.

Coborîrea pe muchia sudică, printre stînci şi uneori chiar pe brîne scurte, ne scoate la baza muntelui vecin:

Iezerul Mare. Muchia de vest a Vîrfului Iezerul Mare ne dezvăluie treptat, pe măsură ce înaintăm, şi Vîrful

Iezerul Mic. Ne aflăm pe cea mai frumoasă porţiune de creastă cu caracter alpin din întreg masivul,

porţiune care iarna este inaccesibilă chiar şi turiştilor cu grad mediu de pregătire. In această fereastră\\\" �vînturile reci bat cu tărie şi favorizează formarea cornişelor de zăpadă. Vara şaua poate fi traversată destul

de uşor, deşi diferenţa de nivel faţă de vîrfurile învecinate este mare. De pe muchia acestei şei putem privi

atît în căldarea de est a Iezerului, cît şi în cea de vest (cea mai nordică dintre căldările gemene ale Văii

Groapele), ambele prăpăstioase, seci şi pline de lespezi. Străbaterea acestei porţiuni pînă în Vîrful Iezerul

Mare ne ia ˝ oră. O variantă ne poate scoate dincolo de acest vîrf, ocolind printre lespezi pe pantele

vestice ale muntelui.

De pe Iezerul Mare zărim aproape întreg masivul. Ne apare conturată şi creasta prelungită spre S-V din

Iezerul Mic; distingem cu uşurinţă poteca largă spre Curmătura Groapele şi Vîrful Păpăul (2093 m).

Coborînd din vîrf pe muchia sudică printr-un grohotiş impresionant, ajungem pe Custura Iezerului şi

străbatem creasta îngustă şi accidentată. Marcajul lasă în dreapta o ramificaţie nemarcată spre Vîrful

Iezerul Mic şi se îndreaptă spre S-E. Trecem printre două vîrfuri mici între care orizontul se reduce aproape

de tot şi după câteva minute de coborîre pe creastă ajungem la Crucea Ateneului unde întîlnim şi un

indicator metalic. Marcajul cu bandă roşie continuă spre S-E, la Vîrful Căţunul şi Voina. Coborîm în Căldarea

4

Iezerului pe marcajul cruce şi punct albastru (vezi traseul nr.2). In 15-20 de minute ajungem în fundul

căldării la refugiul Iezer (2165 m), unde putem înnopta.


Marcaj:

Durata: 5 ore.

5

VOINA - MUNTELE VĂCĂREA - REFUGIUL IEZER

Traseul este accesibil iarna pînă la Crucea Ateneului.

Voina - Muntele Văcarea-Crucea Ateneului 4 ž ore bandă roşie

Crucea Ateneului-Refugiul Iezer ź ore cruce albastră,

punct albastru

Drumul pleacă de lîngă cabanele Voina - Păpuşa îndreptîndu-se spre vest. Traversăm un izvoraş şi încă de la

început intrăm în pădure, avînd grijă să nu pierdem, marcajul (bandă roşie). Pădurea nu lasă prea mult cîmp liber

vederii spre est. Pe măsură ce urcăm, serpentinele sînt din ce în ce mai numeroase. După o oră de urcuş ajungem

într-o poiană. In locul amenajat de pădurari pentru odihnă şi fumat se află o masă şi o bancă (Banca lui Bizon). De

aici putem vedea către est Vîrful Ţefeleica şi Vîrful Găinaţul Mare, pe care sînt aşezate cîteva stîne. In continuare

urcăm pe muchia Muntelui Văcărea prin pădure. Ieşim, din pădure (1600m) şi după cîteva minute de mers sosim

la stîna din Văcărea; de aici înainte marcajul este aplicat pe stîlpi metalici, iar din loc în loc, pe bolovani mai

răsăriţi. La stînă ne vom aproviziona cu apă pentru cîteva ore de mers.În stînga, coasta se apleacă spre fundul

Văii Rîuşorului, iar în dreapta spre Valea Bătrîna. După 10 minute de la stînă trecem pe lîngă baraca fostului

refugiu Văcărea. Începe din nou un urcuş, care după alte cîteva minute ne scoate pe un platou ierbos.

De aci priveliştea este mult mai largă spre est. Cîteva spinări de munte converg în punctul de confluenţă al văilor

Cuca şi Bătrîna (Canton). Cea mai întinsă dintre acestea este Plaiul lui Pătru, importantă ramificaţie a Vîrfului

Bătrîna. Mai aproape, spre N-V încep să se întrevadă Căldările mici ale Căţunului. Spre sud privirea răzbate

departe, peste Muntele Portăreasa, către Depresiunea Cîmpulungului.

In drum întîlnim Vîrful Huluba (2095 m) pe care îl ocolim pe versantul sudic; ajungem într-o şa, iar de aici ocolim

pe la nord Vîrful Tărîţoasa; în faţă avem tot timpul o vedere splendidă asupra Căldării Căţunului şi în special

asupra abruptului nord-estic al acestuia. In cale ne apar grohotişuri; poteca se menţine pe linia de creastă, ocolind

Căldarea Căţunului, în care nu zărim nici o şuviţă de apă.

După 4 ore de mers ne aflăm în Vîrful Căţunul; spre vest apare pentru prima, dată Vîrful Iezerul Mare, cu pantele

sale acoperite în bună parte de grohotiş. In stînga, spre sud-vest, aşezate pe Muchia Danciului distingem

acoperişuri de stîne. Coborîm de pe Vîrful Căţunul, printr-o depresiune mică, în care orizontul este foarte limitat şi

ajungem la Crucea Ateneului\\\" (2273 m).�La vest se află Vîrful Iezerul Mic. De la monument apare vederii Lacul Iezerul situat în Căldarea Iezerului Mic. La

cîteva zeci de metri de lac zărim şi refugiul Iezer (2165 m), ţinta etapei, aşezat pe o platformă ierboasă. Marcajul,

bandă roşie, continuă pe creastă spre Vîrful Iezerul Mare ocolind Căldarea Iezerului; părăsim banda roşie şi

coborîm în căldare pe poteca cu marcajul cruce albastră sau punct albastru şi după 15-20 minute poposim la

ţărmul lacului.


Traseul din Confluenta Vaii Tamasului Cu Dambovita spre Cabana Voina

Marcaj:

Durata: 13.5 ore.

6

CONFLUENŢA VĂII TĂMAŞULUI CU DÎMBOVIŢA - MUNTELE DRACSINUL - VÎRFUL PĂPUŞA - MUNTELE

GĂINAŢUL MARE - VOINA

Gura Văii Tămaşulul - Gura Văii Dracsinului l oră potecă nemarcată

Gura Văi Dracsinului-Vîrful Păpuşa 5-6 ore bandă albastră

a) Vîrful Păpuşa - Muntele Găinaţul Mare

- Valea Largă - Voina 3˝ - 4 ore bandă roşie

b) Vîrful Păpuşa-Izvorul din Plai 2 ore bandă roşie

Izvorul din Plai - Voina 2 ore triunghi roşu

De la confluenţa Tămaşului traversăm Dîmboviţa pe pod şi înaintăm către nord (vezi traseul nr. 15). Cotim

înspre N-V. Valea devine atît de îngustă, fiind strînsă între Muntele Cascue şi Muntele Tămaşul Mare, încît

poteca urcă din ce în ce mai sus, îndepărtîndu-se de apa Dîmboviţei. Trecem numai prin pădure, traversînd

o serie de şipote care se scurg pe panta Muntelui Cascue. În abisul din dreapta, la mai mult de 100 m sub

nivelul potecii, Dîmboviţa îşi croieşte drum printre stînci. Intrăm în Cheile Petrimanului. În faţă se aştern

coastele despădurite ale Muntelui Cascue, din care răsar doar cioturile uscate. Contrastul dintre cele două

maluri ale Dîmboviţei este izbitor. Tămaşul a rămas cu pădurea neatinsă. In schimb Muntele Cascue (V)

este golaş.

La o cotitură spre N-E panorama se schimba; spre sud apare, între muchiile care străjuiesc Valea

Dîmboviţei, pentru scurtă vreme, Piatra Craiului; o nouă curbă spre N-V ne închide însă şi această

privelişte. Drumul este mărginit pe dreapta de bare de lemn pentru prevenirea accidentelor, în unele locuri

podeţele peste care trecem sînt suspendate la mare înălţime.

Pe măsură ce ne apropiem de Valea Dracsinului diferenţa de nivel între rîu şi potecă descreşte. In stîngă

lăsăm un ţarc în mijlocul căruia se găseşte o casă de bîrne, aşezată la intrarea în Cheile Petrimanului; după

l oră de la plecare ajungem la gura Văii Dracsinului (V). Coborîm la firul văii pe lîngă o bancă, în dreptul

unui indicator de marcaj. Spre nord continuă drumul pe Valea Dîmboviţei. După ce ne orientăm asupra

direcţiei de mers şi a marcajului (bandă albastră), începem să urcăm pe Valea Dracsinului (către V).

Urmînd drumul ce trece pîrîul de trei ori de pe un mal pe altul, ajungem după 10 minute de mers într-o

poiană largă.

In acest loc trebuie să ne orientăm cu atenţie.

Ne îndreptăm direct, aproape perpendicular pe direcţia din care am venit, către malul stîng al văii pe o

potecă puţin vizibilă; săgeata cu marcajul, bandă albastră, de pe un arbore ne arată precis locul de unde

începe hăţişul. Intrăm în pădure şi începem să urcăm la început către est în sens contrar direcţiei din care

am venit pe vale apoi cotim la stînga (N), traversăm un pîrîiaş şi din nou ne îndreptăm spre est. Ultimele

serpentine ne aduc pe muchia Muntelui Dracsinul, în pădure. Aici facem o nouă schimbare de direcţie.

Marcajul şi poteca ne călăuzesc spre vest, urcând exact pe muchia muntelui, întîlnim în drum cîteva poieni

mici, în care urzicile sînt foarte răspîndite; pe alocuri privim, nu fără teamă, la imensele scurmături de

mistreţi făcute chiar în potecă; brazdele sînt răscolite pentru căutarea micilor rizomi şi tuberculi cu care se

hrănesc aceste animale.

Ieşim în marginea superioară a pădurii după aproape două ore de urcuş şi păşim într-o vastă poiană. Iarba,

foarte înaltă, ascunde marcajele aplicate pe pietre, pe o porţiune de cîteva sute de metri. Vom părăsi

muchia Muntelui Dracsinului menţinîndu-ne sub creastă, pe versantul sudic pînă la stîna Dracsinul. In

dreapta se află Valea Dracsinului, iar dincolo Muntele Cascue. Pe versantul nordic al acestui munte zărim o

plantaţie de puieţi de conifere. Urcăm în continuare, ajungînd din nou pe muchie. Către nord coboară

Muntele Plaiul Hoţului şi Muntele Pecineagul. Poteca şi marcajul cu banda albastră apar din nou precis

conturate îndreptîndu-se către stînga; ocolim cu atenţie Muchia Dracsinului intrând pe pantele nordice ale

Văii Dracsinului. Din loc în loc apar grămezi de lespezi, în dreapta, pe o porţiune de 300-400 m, ne

însoţeşte un şanţ adînc, dincolo de care se ridică Muchia Dracsinului.

Aici sîntem în apropierea izvoarelor Dracsinului; nu ne vom îndrepta însă spre ele, ci vom urca din nou o

muchie. După aproape 4 ore de mers de la gura Văii Dracsinului poposim în creasta Muntelui Barbul, nu

departe de Vîrful Dracsinului. Trecem pe versantul vestic al muntelui şi începem să urcăm către stînga (S).

7

Poteca ocoleşte Vîrful Cascue pe versantul vestic, răpindu-ne astfel posibilitatea de a privi în Căldarea

Cascue şi mai departe în direcţia Pietrei Craiului. După ce trecem de Vîrful Cascue ajungem din nou în

creastă, parcurgem o porţiune scurtă chiar pe creastă, apoi trecem pe versantul estic, printre mari dale de

piatră, în 20-2-0 de minute urcăm ultimul obstacol - panta de grohotiş din faţă - şi ajungem în Vîrful

Păpuşa.

Drumul parcurs de la gura Văii Tămaşului a fost de aproximativ 6 ore. De aici şi pînă la Voina vom alege

unul din următoarele trasee: a) prin Găinaţul Mare (bandă roşie) sau b) peste Plaiul lui Pătru (bandă roşie şi

triunghi roşu). Este mai indicat, dar mai greu, drumul peste Vîrful Tambura - Vîrful Frăcea - Plaiul lui Pătru,

care completează drumul de creastă cu noi privelişti asupra Crestei Făgăraşului şi zonei de vest a

masivului. Urmărim această porţiune pe traseul nr. 3. Drumul peste Vîrful Găinaţul Mare - Valea Largă este

în schimb ceva mai scurt: 3˝ - 4 ore (traseul nr. 3 în sens invers).

8

Documents

Cabana Cuca Muntii Iezer