CAIET DE SARCINI

CAIETE DE SARCINI

CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL NR. 1

G E N E R A L I T Ă Ţ I

- S U M A R -

1. PROGRAMUL DE EXECUŢIE

2. MODIFICĂRI ÎN PROIECT

3. BORNE ŞI COTE DE NIVEL

4. ÎMPREJMUIREA ŞANTIERULUI

5. TRASAREA LUCRĂRILOR

6. MOSTRE DE MATERIALE

7. REŢEAUA DE UTILITĂŢI PUBLICE

8. CLĂDIRI PROVIZORII DE ORGANIZARE DE ŞANTIER

9. CURĂŢENIA ŞANTIERULUI

10. MATERIALE REZULTATE DIN EXCAVAŢII ŞI DEMOLĂRI

11. VERIFICĂRILE PROIECTANTULUI ŞI ALE INVESTITORULUI

12. FOTOGRAFIEREA LUCRĂRILOR

1. PROGRAMUL DE EXECUŢIE

1.1. Lucrările se vor executa în conformitate cu graficul aprobat de investitor, grafic care face parte integrantă din contractul de execuţie.

1.2. Graficul se completează de fiecare ofertant şi se predă odată cu ofertele. Graficul ofertantului acceptat de investitor rămâne una din piesele de bază a contractului de execuţie.

2. MODIFICĂRI ÎN PROIECT

2.1. Orice modificare de proiect se va face în conformitate cu prevederile din „Condiţiile speciale de execuţie”, anexă la contract. Acestea trebuie să aibă acordul proiectantului şi cel al investitorului.

2.2. Dacă investitorul solicită lucrări ce nu sunt prevăzute în contract, antreprenorul le va executa pentru o plată suplimentară, stabilind dinainte costurile.

3. BORNE ŞI COTE DE NIVEL

3.1. Investitorul va preda prin proiectant, pe bază de proces-verbal, amplasamentul bornei de nivel şi valoarea acesteia.

3.2. În cazul în care se constată pe parcursul execuţiei nepotriviri, antreprenorul are obligaţia să verifice şi să facă cunoscut în scris investitorului, erorile constatate.

4. ÎMPREJMUIREA ŞANTIERULUI

4.1. Conform planului de organizare de şantier, pentru care se obţine autorizaţie de construcţie, investitorul va pune la dispoziţia antreprenorului, suprafaţa de teren prevăzută, liberă de orice sarcină.

4.2. Antreprenorul are obligaţia de a-l împrejmui provizoriu, pe durata execuţiei şantierului, cu scopul de a împiedica accesul publicului, circulaţia autovehiculelor sau vagabondajul animalelor. Se preferă folosirea panourilor pline inscripţionate cu antetul firmei.

4.3. Împrejmuirea va avea de regulă o singură poartă de acces în scopul asigurării unui control eficient. În scopuri bine justificate se admit şi două intrări.

4.4. Antreprenorul este obligat să amenajeze parapete în jurul şantierelor deschise şi să construiască podeţe provizorii acolo unde sunt întrerupte căile de acces.

4.5. În cazul în care antreprenorul are nevoie de spaţiu suplimentar de depozitare, va întreprinde demersuri proprii, de comun acord cu investitorul, care va suporta toate cheltuielile şi taxele necesare pentru folosirea temporară a terenurilor.

4.6. La terminarea lucrărilor, terenurile folosite provizoriu pentru organizare de şantier se vor preda curate şi-n starea în care au fost luate în primire.

5. TRASAREA LUCRĂRILOR

5.1. Investitorul are obligaţia de a materializa pe şantier, prin grija proiectantului, axele principale ale bazei de trasare a obiectivelor.

5.2. Trasarea se materializează într-un proces verbal care va fi semnat de cei trei şi se va include în cartea tehnică a construcţiei.

5.3. Orice modificare survenită în plan de trasare se materializează pe planuri şi-n teren cu acceptul investitorului şi a proiectantului.

6. MOSTRE DE MATERIALE

6.1. Materialele trebuie să fie de calitatea prescrisă în documentaţie şi-n conformitate cu prevederile din actele normative. Certificarea calităţii materialelor se efectuează prin grija producătorului, în conformitate cu metodologia şi prevederile stabilite pe baza legii.

6.2. Testările sau probele solicitate de investitor sau proiectant cuprinse în documentaţie se suportă de investitor.

6.3. În cazul în care loturile de materiale (oţel - beton, ciment, agregate, elemente prefabricate, etc.) nu sunt însoţite de certificate de calitate sau nu îndeplinesc condiţiile de calitate garantate de certificatele de calitate şi prevăzute de actele normative, se interzice utilizarea lor.

7. REŢEAUA DE UTILITĂŢI PUBLICE

7.1. Avizele de principiu pentru racordarea de utilităţi şi poziţionarea punctului de racordare cad în sarcina proiectantului.

7.2. Obţinerea avizului necesar execuţiei de la organele în drept (poliţie, primărie, beneficiar), cade în sarcina investitorului şi antreprenorului.

7.3. Costul întreruperii funcţionării diferitelor utilităţi (apă, termoficare, energie electrică) se suportă de către investitor.

8. CLĂDIRI PROVIZORII DE ŞANTIER

8.1. Organizarea de şantier se va materializa conform planului de organizare pentru care s-a obţinut autorizaţie de construcţie.

8.2. Antreprenorul va supune spre verificare şi aprobare, proiectantului şi investitorului, detaliile de execuţie pentru depozite, magazii, dormitoare, etc. înainte de atacarea lor.

8.3. Întreţinerea acestor clădiri se va face pe cheltuiala exclusivă a antreprenorului.

9. CURĂŢIREA ŞANTIERULUI

9.1. Pe toată durata şantierului, incinta acestuia cât şi construcţiile aferente vor fi ţinute în mod permanent în stare de ordine şi curăţenie.

9.2. Antreprenorul este obligat să respecte toate reglementările organelor sanitare, ale poliţiei, ale mediului şi ale municipalităţii, în scopul asigurării ordinei şi curăţeniei pe întreaga durată a execuţiei.

10.MATERIALE REZULTATE DIN DEMOLĂRI ŞI EXCAVAŢII

10.1. Materialele neutilizabile rezultate din demolări şi excavaţii vor fi transportate în locurile indicate prin procesele verbale încheiate de antreprenor cu primăria localităţii.

10.2. Se interzice înstrăinarea materialelor refolosibile rezultate din demolări. Acestea se vor preda pe bază de acte investitorului sau se vor reintroduce în execuţie.

11. VERIFICĂRILE PROIECTANTULUI ŞI ALE INVESTITORULUI

11.1. Antreprenorul este obligat să asigure accesul şi toate celelalte facilităţi pentru investitor sau proiectant atunci când aceştia solicită să inspecteze şantierul.

11.2. Orice notificare se consideră ca fiind făcută numai în momentul în care reprezentantul investitorului sau al proiectantului depune o notă scrisă la responsabilul tehnic al şantierului, care este obligat să semneze de primirea ei.

11.3. Antreprenorul va trebui ca înainte de atacarea lucrărilor, să numească „responsabil tehnic“, care trebuie să fie atestat tehnico-profesional şi care să verifice lucrările din partea antreprenorului.

12. FOTOGRAFIEREA LUCRĂRILOR

12.1. Prin grija antreprenorului, periodic se vor face fotografii ale diverselor stadii fizice, care vor fi puse la dispoziţia investitorului, în două exemplare, din care unul pentru cartea construcţiei.

12.2. La cererea investitorului sau a proiectantului, antreprenorul va face şi fotografii ale diverselor elemente sau etape ale lucrării.

CAIET DE SARCINIREZISTENTA

CAPITOLUL NR. 2

SĂPĂTURI ŞI UMPLUTURI

1. SĂPĂTURA

2. UMPLUTURI

1. SĂPĂTURA

Toate săpăturile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile şi forma exactă a obiectelor, astfel încât, după aceea, să necesite un minimum de volum de umplutură.

Săpăturile pentru lucrările de construcţii pot fi:

1.1. - săpătură la taluz vertical, fără sprijiniri, în cazul săpăturilor de mică adâncime, când terenul are o coeziune convenabilă.

1.2. - săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi.Acestea se execută deasupra nivelului apelor subterane în condiţiunile C 169 - 88 -

paragrafele: 4.16, 4.17 şi 4.18, gradul de coeziune fiind indicat de studiul geotehnic (Bulet. Construcţiilor nr. 5/1988).

1.3. Se menţionează în mod special următoarele:a. - La săpăturile executate pe terenurile în pantă, este interzis a se crea depozite de

pământ în amonte sau în aval de acestea, deoarece se pot declanşa fenomene de alunecări. Depozitele de pământ, care vor servi ulterior la umpluturi, se vor amenaja în afara zonei de amplasare a construcţiei, în apropiere de aceasta, la distanţa medie de până la 1 km.

b. - Dacă nivelul cotei de fundare a fost, din eroare, săpat mai adânc decât este necesar, adâncimea suplimentară va fi umplută cu beton simplu clasa Bc 3,5 (marca B 50) pe cheltuiala antreprenorului.

c. - Profilul longitudinal şi transversal al tranşeelor este cel dat în proiect, prin care se precizează şi tehnologia de execuţie.

Lungimea unui tronson de săpătură pentru conductele de alimentare cu apă sau canalizare nu va depăşi 200 m, fără permisiunea prealabilă scrisă a investitorului şi a consultantului.

Pământul rezultat din săpături se va depozita pe o singură parte a tranşeii la distanţa minimă de 50 cm de marginea acestuia.

Terenul vegetal, va fi depozitat separat de restul pământului excavat, fiind interzisă folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.

d. - Procentul de săpături manuale la executarea excavaţiilor, pentru construcţii, în afară de conducte, exceptând cazurile de terenuri stâncoase, se va stabili de la caz la caz cu investitorul, dar nu mai mare de 10 % din întregul volum. Excepţie fac cazurile de gropi pentru fundaţii individuale, cu suprafaţa în plan până la 2,0 x 2,0 m, unde săpăturile manuale nu vor depăşi 50 % din volumul total.

e. - La tranşeele pentru pozarea conductelor, ultimul strat de 25 cm, deasupra cotei de pozare, va fi executat numai manual, înainte de pozarea tuburilor, chiar şi în cazul săpăturii mecanizate.

f. - Atacarea lucrărilor de săpătură se va face numai după realizarea de către investitor a planului de reţele şi instalaţii subterane din zona amprizei săpăturilor.

Orice stricăciuni cauzate instalaţiilor subterane din ampriza săpăturilor vor fi remediate şi plătite integral de antreprenor.

2. UMPLUTURI

Diferenţa între volumul total al excavaţiei pentru un obiect şi volumul exterior al acestuia, considerat până la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din săpătură, în cazul în care acesta este corespunzător, conform prevederilor proiectului.

2.1. Nu se acceptă umpluturi executate cu:- pământul cu umflări şi contracţii mari;- mâluri şi argile noi;- materiale cu conţinut de teren vegetal sau substanţe organice;- materiale eterogene rezultate din demolări, cu resturi de lemn;- materiale cu bulgări, etc.2.2. Umpluturile la tranşeele în care sunt pozate conductele se vor executa în două

etape:- prima etapă după lansarea şi pozarea conductei;- a doua etapă după proba de presiune.Controlul adâncimii şi pantelor tranşeii prevăzute în proiect, se va face obligatoriu

cu porţi de vizare şi cruci, toleranţele fiind de maxim ± 3 cm.2.3. Umplerea tranşeii după lansare şi pozarea conductei se va face în straturi

succesive de pământ de câte 20 cm grosime, compactate cu maiul de mână, pe înălţimea totală de 50 cm peste creasta tubului.

În materialul de umplutură nu se admit bolovani cu dimensiuni peste 50 mm.

Pe restul tranşeii umpluturile se vor efectua cu materialul provenit din săpături, prin împingerea pământului cu buldozerul şi compactare mecanică până la nivelul stratului vegetal.

Stratul vegetal, se va aşterne prin împingere cu buldozerul, fără compactare, astfel încât după tasare să se ajungă la nivelul terenului natural.

Conducta va fi acoperită cu pământ, lăsând libere, până la efectuarea probei de presiune, îmbinările executate în tranşee, astfel încât să se evite punerea în stare de flotabilitate a conductei.

2.4. După proba de presiune pe tronsoane a conductei, tranşeea se va umple complet cu pământ, lăsându-se libere îmbinările între tronsoane, care se vor umple după proba generală.

2.5. Suprafaţa terenului, pe zona afectată de tranşeea conductei, trebuie să fie refăcută în mod identic cu destinaţia iniţială (teren agricol, drumuri, trotuare, etc.).

2.6. Tranşeele pentru subtraversările de drumuri vor fi umplute în conformitate cu detaliile proiectului de subtraversare.

Idem în ceea ce privesc subtraversările de CF.2.7. Umpluturile pentru construcţiile civile şi industriale se vor executa în

conformitate cu prevederile C 169 - 88 - cap. 5. paragrafele 5.1. - 5.17 „Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente, pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale” (Buletinul Construcţiilor nr. 5/1988).

Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform prevederilor C 56 - 85 - caietul II - cap. 1 - paragrafele 1.1. - 1.7., inclusiv prevederile proiectului.

2.8. Antreprenorul este obligat să organizeze pe şantier un laborator, echipat şi încadrat cu personal instruit, cu atestare de calificare, pentru a îndeplini toate testele necesare, pentru controlul după instrucţiunile actelor normative în vigoare şi ale consultantului, emiţând buletine de analiză pe tot parcursul executării umpluturilor.

Copiile buletinelor, certificate de laborator, vor fi remise consultantului.Umpluturile care nu îndeplinesc gradul de compactare cerut vor fi înlocuite sau

recompactate.Pentru orice testare a umpluturii, constructorul este responsabil şi va excava în

consecinţă lungimea tasată până la adâncimea determinată de proiectant şi va reface umplutura în straturi conform cerinţelor actelor normative.

2.9. Toate stricăciunile cauzate cablurilor, reţelelor de cabluri, ţevi etc. sau note de plată care ar putea fi adresate pentru pierderi de electricitate, apă, etc. din cauza oricăror tasări ale umpluturilor, vor cădea în seama antreprenorului care va plăti toate cheltuielile sau notele de plată în legătură cu aceste pagube.

CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL NR. 3

BETON ŞI BETON ARMAT

- S U M A R -

1. GENERALITĂŢI

2. STABILIREA REŢETEI

3. MATERIALE PENTRU BETOANE

3.1. Ciment3.2. Agregate3.3. Apă3.4. Aditivi3.5. Preparare beton3.6. Transport beton

4. OŢELUL PENTRU ARMĂTURI

5. COFRAJELE ŞI SUSŢINERILE LOR

6. TURNAREA BETONULUI

6.1. Montarea armăturilor6.2. Turnarea betonului6.3. Tratarea betonului după turnare6.4. Decofrarea şi descintrarea6.5. Verificarea calităţii betonului

BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT

1. GENERALIT ĂŢ I

1.1. Calitatea materialelor şi nivelul de execuţie va fi în conformitate cu:- STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea

elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat- STAS 790-84 Apa pentru betoane şi mortare- STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare, cu lianţi

minerali- SR 1500-96 Cimenturi compozite uzuale de tip II- STAS 8600-79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi

asamblări în construcţii. Sistem de toleranţe.- STAS 10265-75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni şi

noţiuni de bază.- STAS 12400/1-85 Construcţii civile şi industriale. Performanţe în construcţii.- NE 012-99 Cod de practică privind executarea lucrărilor din beton şi beton armat

(Buletinul Construcţiilor 8 - 9/1999)- P 73 - 78 (Buletinul Construcţiilor 12/1978)- C 56-85 - caietul V - cap. 1, 2 şi 3 (Buletinul Construcţiilor 1 - 2/1986) precum şi

a standardelor şi normativelor care prevăd, în legătură conexă, condiţii de realizare a unei calităţi conforme cu aceste acte normative.

1.2. Toate materialele care intră în componenţa betonului trebuie să corespundă exigenţelor cerute de actele normative precizate în prezentul caiet de sarcini, nefiind admisă nici o derogare fără aprobare scrisă a consultantului.

1.3. Actele care certifică calitatea materialelor şi care urmează să intre în alcătuirea betonului trebuie să fie prezentate, în prealabil, consultantului.

1.4. Antreprenorul este obligat să plătească confecţionarea, transportul şi probele de laborator pentru verificarea calităţilor mostrelor.

1.5. Pe durata lucrărilor antreprenorul este obligat să ia probe de mortar, să le supună încercărilor la laboratorul de specialitate, pe cheltuiala proprie şi să remită în scris, consultantului rezultatul acestor probe.

2. STABILIREA REŢETEI

2.1. Clasa betonului, definit conform STAS 10107/0-90 art. 2.1.1.1. se stabileşte prin proiect, pentru fiecare element de construcţie.

2.2. Clasele minime de betoane pentru elementele de construcţii sunt precizate în STAS 10107/0-90 art. 2.1.1.3. - tabelul 2, cu excepţiile care sunt prevăzute în acelaşi articol.

2.3. Pentru stabilirea reţetelor de beton, pentru fiecare clasă prevăzută în proiect, antreprenorul are obligaţia de a face încercări preliminare în vederea reducerii la minimum a dozajelor de ciment, ţinând seama de calitatea solicitată pentru buna funcţionare în timp a obiectului în cauză.

Rezultatul final al acestor încercări preliminare va fi remis în scris consultantului în vederea aprobării lui, înainte de a se trece la confecţionarea betonului pe şantier.

2.4. În cazul betonului armat, dozajul de ciment nu va fi mai mic de 250 kg/mc.2.5. Nu se admite modificarea reţetelor de beton aprobate pe parcursul execuţiei

lucrării.2.6. La betoanele prescrise cu grad de impermeabilitate, nu se admite ca raportul

A/C să depăşească valorile:- 0,6 pentru gradul de impermeabilitate P410 ;- 0,55 pentru P410 în cazul betoanelor simple expuse la agresivitate intensă;- 0,50 pentru gradul de impermeabilitate P810;- 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P1210.

3. MATERIALE PENTRU BETOANE

3.1. Cimenturi

Cimentul este componentul principal al betonului.Sortimentele uzuale de ciment, în funcţie de domeniul şi de condiţiunile de utilizare,

sunt prevăzute în normativul NE 012 - Anexa I.1.Folosirea cimenturilor se va face după cum urmează:3.1.1. Nu se poate înlocui tipul de ciment prevăzut în proiect, fără acordul scris al

consultantului.3.1.2. Condiţiunile de livrare, transport, depozitare şi control al calităţii cimentului

sunt prevăzute de NE 012 - 99 la art. 4.1.3., 4.1.4. şi 4.1.5. Anexa VI.1 - art. A1 şi B1 ca şi în STAS 227-86.

3.1.3. Se menţionează că pentru evitarea dificultăţilor de aprovizionare, dar numai atunci când este posibil se va folosi cimentul Pa 35, numai cu avizul scris al consultantului.

3.1.4. Cimentul rămas la depozit, timp mai îndelungat de 60 de zile, nu va putea fi folosit la lucrări de beton şi beton armat decât numai după verificarea stării de conservare, în strictă conformitate cu NE 012 - 99/ ANEXA VI.1 - art. B1.

3.1.5. Sortimentul de cimenturi, caracterizarea acestora, domeniul şi condiţiile de utilizare ale acestora sunt precizate în NE 012 - 99 - ANEXA I.2.

3.1.6. Livrarea, depozitarea şi controlul calităţii cimentului se va realiza conform prevederilor:

- NE 012 - 99 - art. 4.1.3. - Livrare şi transport- NE 012 - 99 - art. 4.1.4. - Depozitare- NE 012 - 99 Anexa VI.1/A.1. - Verificarea calităţii la aprovizionare.

Anexa VI.1/B.1. - Verificarea calităţii înainte de utilizare

Metodele de verificare sunt reglementate de STAS 227/1 - 6 - 86 şi NE 012 - Anexa VI.1.

3.2. Agregate

La prepararea betonului cu densitatea aparentă cuprinsă între 2201 şi 2500 kg/mc se folosesc agregate grele provenind din sfărâmarea naturală sau concasarea rocilor.

Condiţiunile de folosire ale agregatelor pentru confecţionarea betonului sunt precizate de:

a. Condiţiunile tehnice ale agregatelor, precizate în STAS 1667-76 (NE 012 - 99 - art. 4.2.1., 4.2.2. şi Anexa I.4. - pct. 3.7.);

b. Modalitatea de depozitare - conform NE 012 - 99 - art. 4.5.2. şi Anexa VI.1 art. B2;

c. Controlul calităţii agregatelor, la aprovizionarea (conf. NE 012 - 99 - anexa VI.1. - pct. A2) şi înainte de utilizare (conf. Anexa VI.1. - pct. B2);

d. Nu este admis derogarea de la prevederile precizate la punctele a, b şi c;e. Odată ce a fost aprobată de consultant sursa de aprovizionare cu agregate, schimbarea ei pe parcurs nu este admisă decât cu avizul scris al acestuia;f. Umiditatea agregatelor va fi determinată zilnic, pentru a se corecta în funcţie de

aceasta factorul apă - ciment.Controlul calităţii agregatelor este prezentată în NE 012 - 99 la pct. 17.2.1.1. şi în

Anexa VI.1., iar metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606/80.

3.3. Apa

Apa utilizată la confecţionarea betonului poate fi de provenienţă:- reţeaua publică de apă potabilă;- alte surse, când apa trebuie să îndeplinească condiţiunile din STAS 790-84.Dacă pe parcursul execuţiei se constată că apa provenită din reţeaua publică îşi

schimbă culoarea sau gustul, se va sista prepararea betonului şi se va verifica operativ calitatea apei, care trebuie să fie conform cu STAS 790-84.

3.4. Aditivi

a. Aditivii sunt substanţe care adăugate la prepararea betonului au drept scop îmbunătăţirea calităţilor acestuia pentru lucrabilitate, impermeabilitate, rezistenţe superioare, întârzierea sau accelerarea procesului de întărire, îmbunătăţirea gradului de gelivitate, etc.

b. Folosirea aditivilor şi dozajul acestora sunt prevăzute în proiect, în funcţie de caracteristica constructivă şi funcţională a obiectului şi de tehnologice de turnare a acestuia.

c. În cazul de folosire concomitentă a doi aditivi sunt obligatorii încercări preliminare şi avizul unui laborator de specialitate.

d. Principalele grupe (clase) de aditivi care se întâlnesc în practica curentă a betoanelor sunt diferite în funcţie de efectul principal pe care aditivul îl are asupra proprietăţilor betonului.

Aceste grupe de bază sunt:- aditivi reducători de apă;- aditivi intens reducători de apă;- aditivi plastifianţi;- aditivi superplastifianţi;- aditivi acceleratori de priză;- aditivi întârzietori de priză;- aditivi acceleratori de întărire;- aditivi antrenatori de aer;- aditivi anti îngheţ;- aditivi impermeabilizatori;- aditivi inhibatori de coroziune.Efectul aditivilor asupra proprietăţilor betonului este în realitate un efect complex -

pe lângă efectul principal existând şi unul sau mai multe efecte secundare mai mult sau mai puţin pronunţate.

Efectele principale şi secundare ale aditivilor curent utilizaţi precum şi influenţa acestora asupra caracteristicilor betonului în stare proaspătă şi întărită sunt prezentate în NE 012 - 99 - Anexa I.3.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menţionate în NE 012 - 99 tabelul 4.4. cu recomandările din Anexa I.3 şi Anexa I.4 - pct. 3.2.2.

3.5. Prepararea betonului

3.5.1. Betonul se va prepara de regulă în staţii centralizate, cu personal calificat ale cărui sarcini sunt precizate în NE 012 - 99 - anexa I.6.

3.5.2. Betonul se caracterizează prin:- clasa betonului, conform NE 012 - 99 tabel 7.2.1.;- lucrabilitate, conform NE 012 - 99 tabel 7.1.1. - 7.1.4..;- tipul de ciment, conform NE 012 - 99 anexa I.1;- mărimea agregatelor - conform NE 012 - 99 anexa I.4.;- gradul de impermeabilitate - conform NE 012 - 99 tabel 7.2.2.;- gradul de gelivitate - conform NE 012 - 99 tabel 7.2.3.;- clasa de expunere - conform NE 012 - 99 tabel 5.1.

Caracteristica betonului se precizează prin proiect.3.5.3. Reţeta betonului se precizează prin încercări preliminare, în funcţie de

caracteristicile cerute prin proiect, astfel încât să se obţină cu un consum cât mai mic de ciment.

Rezultatele încercărilor preliminare, atestate de un laborator de specialitate autorizat, vor fi supus aprobării proiectantului.

3.5.4. Staţia de betoane va livra beton de calitate precizată în reţeta aprobată de proiectant având obligaţia de a determina zilnic gradul de umiditate al agregatelor în vederea corectării factorului apă - ciment.

Această corecţie este singura admisă a se aduce reţetei de beton fără aprobarea consultantului.

3.5.5. Controlul calităţii betonului preparat se va face prin prelevare de probe în condiţiunile NE 012 - 99/Anexa VI.3. Transporturile şi încercarea probelor la laborator se fac pe cheltuiala antreprenorului.

3.6. Transportul betonului

Betonul gata preparat, trebuie să evite în modul cel mai riguros următoarele situaţii:- pierderea laptelui de ciment;- evaporarea sau aportul suplimentar de apă datorită intemperiilor;- începutul de priză, datorită timpului prea îndelungat de transport;- segregarea.Din aceste motive se vor respecta prevederile art. 12.1.1. - 12.1.4. şi tabelul 12.1.

din NE 012 - 99.

4. O Ţ ELUL PENTRU ARMĂTURI

4.1. Oţelul trebuie să îndeplinească condiţiunile tehnice prevăzute în STAS 438/1 - 89 pentru oţeluri în profil neted OB 37 şi profilate PC 52, PC 60 respectiv 438/2-91 şi 438/3,4 - 98 pentru sârme trase şi plase sudate pentru beton armat.

Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armături sunt precizate în STAS 10107/0 - 90.

4.2. Tipurile de oţel beton sunt precizate în NE 012 - 99 - pct. 10.1.4.3. Folosirea altor tipuri de oţeluri nu este posibilă decât cu aprobarea

proiectantului care se face numai pe baza certificatului de calitate emis de producător.În lipsa certificatului, utilizarea oţelului respectiv se va face pe baza încercărilor de

laborator, pentru verificarea caracteristicilor mecanice prin încercarea la tracţiune şi de sudabilitate.

4.4. Fasonarea armăturilor se va face conform proiectului şi normativului NE 012 - 99 art. 10.5.1. - 10.5.6 precum şi anexa II.1.

5. COFRAJELE Ş I SUSŢINERILE LOR

5.1. Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să asigure forma, dimensiunile şi gradul de finisare al construcţiei conform proiectului.

Calităţile pe care trebuie să le îndeplinească cofrajele sunt precizate în NE 012 - 99 (art.11.1.1. - 11.1.12 şi anexa III.1.).

5.2. Montarea cofrajelor se va face astfel încât să asigure forma şi dimensiunile construcţiei, să fie rigide şi foarte bine sprijinite pe elementele de susţinere, care se

reazemă pe teren, astfel încât, pe timpul turnării betonului, să nu se producă deformări laterale sau tasări pe verticală, situaţii care nu sunt admise.

5.3. Verificarea calitativă a lucrărilor de cofraje şi de sprijinire este precizată în normativul C 56 - 85 - Caietul VII - cap. 1 art. 1.1., 2.1., 2.2., 3 şi cap. 2 art. 1.1. - 3.6. act normativ a cărui respectare este obligatorie, precum şi în NE 012 - 99 cap. 17 Controlul calităţii lucrărilor.

5.4. Nerespectarea celor de mai sus de către antreprenor poate conduce la deformări ale cofrajelor în timpul turnării, lucru care va fi remediat în maxim 1 oră de la apariţie prin înlăturarea şarjei de beton respective, recofrarea şi asigurarea corespunzătoare.

Aceste remedieri se vor suporta pe cheltuiala antreprenorului.

6. TURNAREA BETONULUI

Cuprinde următoarele activităţi:6.1. Montarea armăturilor;6.2. Turnarea betonului;6.3. Tratarea betonului după turnare;6.4. Decofrarea şi descintrarea;6.5. Verificarea calităţii betonului.

6.1. Montarea armăturilor

Montarea armăturilor în cofraje începe numai după:a. recepţionarea calitativă a cofrajelor şi a sprijinirilor acestora;b. corespondenţa cu proiectul a ansamblului de cofraje care urmează să participe la

procesul de betonare, inclusiv poziţia golurilor;c. aprobarea de către consultant a fişei tehnologice de betonare.

6.1.1. Armături din oţel moale

a. Montarea armăturilor din oţel moale va respecta prevederile proiectului şi normativul NE 012 - 99 anexa II.1.

b. Se precizează că înnădirea barelor de armătură trebuie să respecte prevederile STAS 10107/0-90/6.3.

c. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se face numai cu aprobarea consultantului în condiţiunile NE 012 - 99 art. 10.11.1.

d. Toleranţele admise la fasonarea şi montarea armăturilor sunt cele prevăzute în NE 012 - 99 anexa II.2.

e. Concomitent sau după terminarea montării armăturilor în cofraje, se pozează şi se fixează cofrajele golurilor şi piesele metalice de încastrare prin aftuire de armături.

6.2. Turnarea betonului

6.2.1. Turnarea betonului la construcţiile de beton, beton armat şi beton precomprimat se va face, în mod obligatoriu, în conformitate cu fişa tehnologică, întocmită în prealabil de antreprenor şi aprobată de consultant.

6.2.2. Fişa tehnologică de turnare va ţine seamă de regulile generale de betonare precizate în NE 012 - 99 (art.12.3.1. - 12.3.3.), de respectarea cărora va depinde aprobarea consultantului, menţionată mai sus.

6.2.3. Betonarea diferitelor elemente şi părţi de construcţie se va face după cum urmează:

a. Fundaţiile, elementele verticale, grinzile şi plăcile, cadrele şi elementele masive vor respecta NE 012 - 99 anexa IV.1.

b. Nu se admit rosturi de turnare în afara acelora care sunt prevăzute în proiect şi în fişa tehnologică, aprobată de consultant (Rostul de turnare se creează la întreruperea procesului de betonare de cel puţin 1 oră). În acest context se precizează că timpul de începere a prizei va fi precizat, în reţeta betonului, atunci când se fac încercările preliminare).

c. La recipientele care înmagazinează lichide, rosturile de turnare vor fi prevăzute prin proiect şi echipate cu profile de etanşare metalice sau PVC. Nu se admit alte rosturi de turnare.

d. În mod obligatoriu, turnarea betonului se va face în straturi orizontale, de cel mult 50 cm grosime, în cazul vibrării cu pervibratorul.

e. Compactarea betonului prin vibrare va respecta prevederile NE 012 -99 art. 12.4.1.; C 21 - 85 art. 6.1. - 6.5. dându-se o deosebită atenţie la zona profilelor de etanşare şi zona pieselor de ancoraj, în scopul obţinerii unui corect grad de umplere şi de compactare.

f. Zonele în care se constată că betonul este segregat sau în care cofrajele au cedat, vezi punctul 5.4. se vor înlătura imediat înainte de întărirea betonului, aceste zone urmând a fi refăcute complet, în mod corect, atât în ce priveşte armătura cât şi betonul. În cazul că obiectul în cauză este recipient care înmagazinează apa, zonele de contact afectate de refacere se vor marca cu vopsea roşie, atât la interior cât şi la exterior, pentru a se verifica în mod special la proba de etanşeitate.

Cheltuielile aferente înlocuirii betonului şi a armăturii, ca şi acelea privind restabilirea etanşeităţii privesc integral pe antreprenor.

6.3. Tratarea betonului după turnare

Este obligatorie tratarea betonului după turnare, conform NE 012 - 99 (art.15.1. - 15.4.).

6.4. Decofrarea şi descintrarea

Decofrarea se va face conform prevederilor NE 012 - 99 (art.14.1. - 14.5.).La recepţia lucrărilor de beton, după decofrare, se vor respecta prevederile

normativului C 56 - 85 (art. 2.7.) cu precizările din Anexa III.1. din normativul NE 012 - 99, cu privire la toleranţele şi la efectele admise.

6.5. Verificarea calităţii betonului

a. Controlul calităţii betonului la locul de punere în operă se va realiza conform normativului NE 012 - 99 (Anexa VI.2 şi VI.3.), probele trimise de laborator conform Anexei X.6 Laborator care va emite un buletin unic, în baza căruia se va putea face aprecierea calităţii betonului pus în lucrare, conform prevederilor normativului C 56 - 85 (Caietul V art. 2.11 - 2.15).

b. probele menţionate mai sus vor fi confecţionate, prelevate, păstrate, notate şi încercate conform prevederilor STAS 1275-88.

c. Defectele admisibile privind aspectul şi integritatea elementelor turnate din beton şi beton armat sunt arătate în NE 012 - 99 (Anexa III.2.).

d. Nu sunt admise defectele care afectează rezistenţa elementelor din beton precomprimat sau care afectează etanşeitatea recipientelor care înmagazinează lichide (beton segregat sau necomprimat).

Aceste defecte se înlătură încă din timpul procesului de betonare.Dacă înlăturarea defectelor nu este posibilă, atunci toate cheltuielile necesare pentru

refacerea structurii de rezistenţă sau a etanşeităţii, ca şi a acelora precizate la aliniatul precedent, privesc în mod exclusiv pe antreprenor (vezi şi paragraf 6.2. - aliniatul f.).

e. Nu este admisă acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (ziduri, tencuieli, protecţii, finisaje etc.) fără recepţie calitativă a acestuia de către investitor şi consultant, cu care prilej se va încheia un proces verbal de lucrări care devin ascunse.MĂSURI DE PROTECTIE A MUNCII

A. M ă suri cu caracter general

- Instruirea personalului tehnic în vederea însuşirii proiectului de organizare al lucrării şi regulilor tehnologice respective.

- Marcarea (îngrădirea) zonelor în care se execută lucrările de montaj.- Prevederea de platforme sau schele pentru lucrările de montaj ce se execută la

înălţimi mai mari de 1,50 m.- În zona pe care se ridică şi pe direcţia de deplasare a sarcinii, este interzis accesul

oricărui muncitor.- Lucrările de montaj în apropierea liniilor electrice se vor executa numai după

aplicarea măsurilor de tehnica securităţii (de exemplu verificarea legării la pământ a utilajului, folosirea de limitatoare de rotire, scoaterea de sub tensiune a liniei electrice).

- Dacă vremea este nefavorabilă (lapoviţă, polei, vânt mai puternic de 11 m/s) lucrările de ridicare la înălţime, în aer liber, vor fi oprite.

- Macaragiul este obligat să oprească orice mişcare a macaralei la semnalul de oprire dat de oricare muncitor.

B. Măsuri de securitate prin instruirea muncitorilor

- Muncitorii admişi la lucrările de montaj trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

. să aibă vârsta de 18 ani împliniţi;

. să fie apţi din punct de vedere medical pentru lucrul la înălţime;

. să cunoască bine normele de tehnica securităţii muncii, cât şi cele specifice locului de muncă.

- Conducerea şantierului va asigura echipament de protecţie prevăzut în instrucţiunile de aplicare a normativului republican, aprobat de Ministerul Muncii cu nr. 9/1972.

- Conducerea şantierului este obligată să verifice cunoştinţele de NTSM ale personalului tehnico-ingineresc în subordine şi să nu admită în posturile de conducere a proceselor tehnologice persoane care nu şi-au însuşit temeinic aceste norme.

C. Măsuri de securitate la exploatarea utilajelor şi dispozitivelor de manipulare

- Utilajele necesare montajului vor fi instalate conform proiectului de organizare sau a fişei tehnologice.

- Utilajele mobile vor fi amplasate pe terenuri care să asigure stabilitatea.- Macaralele vor fi riguros verificate şi nu vor funcţiona decât dacă dispozitivele de

siguranţă sunt în perfectă stare de funcţionare şi îndeplinesc condiţiile tehnice cerute de normele ISCIR.

- Elementele ce urmează a fi ridicate trebuie să aibă greutatea cunoscută.- Toate utilajele acţionate electric vor fi legate la o priză de punere la pământ sau la

instalaţia de nul industrial; intervenţiile la utilajele electrice se fac de electricieni autorizaţi.

D. Măsuri de securitate la folosirea dispozitivelor de prindere

- Dispozitivele de prindere trebuie să fie verificate înainte de folosire. De asemenea, vor fi încercate la o sarcină de două ori mai mare decât sarcina maximă de lucru cel puţin odată la 6 luni.

- În timpul lucrului dispozitivele şi cablurile de prindere trebuie să fie controlate de responsabilul ISCIR din întreprindere, acesta interzicând folosirea celor uzate sau defecte.

- Se vor folosi numai ochiuri şi cârlige forjate purtând marca întreprinderii furnizoare autorizată de ISCIR.

E. M ă suri de securitate pentru lucrările la înălţime

- La lucrările ce se execută la înălţime (turnare beton, sudură, monolitizări, izolaţii etc.), muncitorii vor purta obligatoriu centură de siguranţă fixată de un element rezistent al construcţiei.

- La locurile cu pericol de cădere în gol se vor prevedea balustrade de protecţie cu parapet de 1 m înălţime.

F. M ă suri de securitate la lucrările de depozitare

Depozitarea elementelor prefabricate se face respectându-se în principal următoarele:

- stivuirea elementelor trebuie astfel făcută încât sa nu permită răsturnarea sau alunecarea acestora;

- stivele vor avea o formă regulată, aşezându-se şipci de lemn între elemente;- înălţimea maximă a stivelor va fi de 2 m.

G. M ă suri de securitate la lucrările de agăţare, ridicare şi deplasare a elementelor prefabricate

- Se verifică urechile de prindere înaintea ridicării elementului.- Se va verifica prinderea elementului prin ridicarea limitată de circa 10-20 cm; în

cazul în care prinderea este corespunzătoare, se continuă ridicarea.- Se vor utiliza toate urechile sau dispozitivele de prindere ale elementelor

prefabricate.- Înaintea ridicării elementelor prefabricate, acestea se vor curăţa de pământ, apă,

zăpadă, etc.- Elementele de construcţii se ghidează cu ajutorul frânghiilor în timpul ridicării.- Muncitorii care participă la montajul elementelor trebuie să cunoască bine ordinea

de montare a acestora şi modul de semnalizare pentru mişcările macaralei. Dirijarea macaragiului se face de o singură persoană.

- Se interzice ridicarea în pachet a elementelor dacă dispozitivul de prindere nu este echipat astfel ca să se evite posibilitatea de alunecare a unui element din pachet.

Se interzice întreruperea lucrului cu elementul agăţat în cârligul macaralei, iar în cazul în care macaraua se defectează, se îngrădeşte locul periculos şi se pun placarde avertizoare.

- Ridicarea prefabricatelor se face lent, evitându-se smuciturile şi loviturile.

H. M ă suri de securitate la lucrările de montaj

- Desfacerea elementelor prefabricate din cârligul macaralei se face numai după ce acestea au fost fixate provizoriu şi sudate.

- Este indicat ca în locurile unde se execută sudura să se prevadă recipiente cu nisip pentru stingerea particulelor incandescente.

- Lucrările de sudare a armăturilor şi de monolitizare a nodurilor se fac de pe platforme de lucru prevăzute cu parapete de protecţie.

- Muncitorii care lucrează la înălţime vor purta obligatoriu centură de siguranţă ancorată de puncte sigure ale construcţiei.

CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL NR. 4

STRUCTURI DE ZIDĂRIE

- S U M A R -

1. STRUCTURI DE ZIDĂRIE

1.1. Prevederi generale

1.2. Standarde şi normative de referinţă

1.3. Materiale folosite la executarea zidăriilor

1.4. Alcătuirea zidăriilor

1.5. Tehnologia de execuţie a zidăriei

1.6. Verificarea calităţii lucrărilor de zidărie

1.7. Măsurători şi decontări

2. CONSOLIDAREA ZIDURILOR DE CĂRĂMIDĂ

2.1. Generalităţi

2.2. Consolidarea zidurilor din cărămidă prin ţesere

2.3. Consolidarea zidăriilor prin injectare

2.4. Consolidarea zidăriei prin cămăşuire cu plase


STRUCTURI DE ZIDĂRIE


Prezentul capitol are ca obiect executarea zidurilor executate din cărămidă, blocuri ceramice şi blocuri din B.C.A. Elementele de construcţii din zidărie se vor executa în conformitate cu prevederile cuprinse în STAS 10109/1 - 82 şi a normelor specifice.

Pe parcursul execuţiei lucrărilor de zidărie, constructorul va urmări cu deosebită atenţie:

- respectarea strictă a prevederilor din proiect şi din prezentul caiet de sarcini;- obţinerea în prealabil a acordului beneficiarului şi proiectantului pentru:

- folosirea altor materiale decât cele precizate în proiect;- schimburi ale tehnologiei de execuţie faţă de cele precizate în prezentul capitol.

Prevederile prezentului capitol pot fi completate, modificate sau adaptate de către proiectant pe parcursul execuţiei lucrărilor, comunicându-se în scris noile prevederi, beneficiarului şi executantului.

1.2. Standarde şi normative de referinţă

- STAS 10104-83 - Construcţii de zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale.

- STAS 10109/1-82 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor.

- STAS 457 - 86 - Cărămizi ceramice pline.- STAS 5185/1-86 - Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiţii

tehnice de calitate.- STAS 5185/2-86 - Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme

şi dimensiuni.- STAS 8036 - 81 - Beton celular autoclavizat. Gazbeton. Condiţii tehnice

generale.- STAS 1030 - 85 - Mortare obişnuite pentru zidării şi tencuieli.- SRENV 413/1-96 - Ciment pentru zidărie Portland. Specificaţii- SRENV 197-2/1997 - Ciment Portland. Evaluarea conformităţii.- P 2 - 85 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea

structurilor de zidărie. - C 17 - 82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea

mortarelor de zidărie şi tencuială.

1.3. Materiale folosite la executarea zidăriilor

La executarea lucrărilor de zidărie, pentru zidurile portante, se vor folosi numai cărămizi pline - marca C 100, calitatea I, clasa C 1, conform STAS 457 - 86, sau cărămizi cu goluri verticale marca C 100, calitatea A, clasa C 1, conform STAS 5185/1-86 şi STAS 5185/2-86.

Pentru pereţii de umplutură - exteriori şi de compartimentare - se vor utiliza blocuri mici din beton celular autoclavizat, sortiment GBN 50, conform STAS 8036 - 81.

Metodele de verificare a calităţii cărămizilor şi blocurilor din B.C.A. se vor referi la:- Verificarea dimensiunilor se va face cu metrul metalic şi cu şublerul. Se

efectuează pe acelaşi element trei măsurări, pentru fiecare dimensiune, şi se va considera ca dimensiune, media aritmetică a celor trei valori.

- Verificarea aspectului se va face vizual şi cu instrumente obişnuite de măsurare.- Verificarea caracteristicilor se va face:

pentru cărămizi - condiţiile tehnice N.T.I. 1290 - 1986; pentru blocurile din B.C.A. - în laboratoare specializate conform

STAS 7344 - 86.- Livrarea blocurilor din B.C.A. şi a cărămizilor se va face paletizat. fiecare lot de

livrare va fi însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit de producător conform dispoziţiilor legale în vigoare.

- Pe timpul transportului, blocurile din B.C.A. şi cărămizile vor fi protejate împotriva umezelii din intemperii.

1.3.4. Mortare pentru zidării

Prevederile din prezentul subcapitol se referă la compoziţia, prepararea şi transportul mortarelor de zidărie de tipul ciment - var, utilizate la executarea zidăriilor, precum şi la verificarea calităţii lor.

Condiţii tehnice:- Mortarele de zidărie de tipul ciment - var, vor avea marca 50 notată M 50 Z.Verificarea realizării mărcii mortarului pus în lucrare se va face conform

STAS 1634-80. Rezistenţa minimă la compresiune la 28 de zile care să asigure marca M 50z conform prevederilor STAS 1030 - 85 este de 5 N/mmp.

- Consistenţa mortarului va fi de 7 - 8 cm. Determinarea consistenţei se va face cu conul etalon conform STAS 2634 - 80.

- Densitatea aparentă a mortarului va fi cuprinsă între 1950-2200 kg/mc. Determinarea densităţii aparente se va face conform STAS 2634-80, punctul 3.12.

- Tendinţa de segregare, exprimată prin coeficientul de segregare, va fi de maxim 50 cmc şi se va verifica conform STAS 2634-80 punctul 3.1.3.

- Capacitatea de reţinere a apei exprimată prin indicele de reţinere a apei, trebuie să aibă următoarele valori:

- în cazul metodei prin vacumare - minim 70 %- în cazul metodei - strat absorbant - minim 90 %

Verificarea se face conform STAS 2634 - 80 punctul 3.1.4.

- Adeziunea la suport, exprimată prin rezistenţa la smulgere, va fi egală în medie cu 0,4 N/mmp. Determinarea se face conform STAS 2634-80 punctul 4.1.6.

MaterialePentru preparare mortarului se vor folosi următoarele materiale:- Var pastă, conform STAS 146-80 „Var pentru construcţii”. Se poate utiliza oricare

din cele două calităţi de var prevăzute în standard.Densitatea aparentă a pasei de var corespunzătoare consistenţei de 12 cm, este

indicată în tabelul de mai jos.

================================================================Calitatea pastei de var Densitatea aparentă a pastei de var

kg/mc-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

I 1250 - 1300II 1301 - 1350

================================================================

- Ciment Pa 35, conform STAS 388 - 80.- Nisip natural de râu, conform STAS 1667 - 76. Granulozitatea nisipului trebuie să

se încadreze în limitele din tabelul de mai jos.

Granule maxime

% treceri în masă prin sita cu D [mm]0,20 mm 1 mm 3,15 mm 7,10 mm

0 – 1 minim 7maxim 35

minim 90maxim 100

- -


minim 35maxim 75

minim 90maxim 100


minim 25maxim 40

minim 54maxim 70

minim 95maxim 100

Apa se va utiliza din sursa publica de alimentare a localităţii.

Compoziţia mortarelor.Dozaje orientative ale mortarelor de var şi ciment pentru zidărie (conform

indicatorului de norme de deviz completat şi revizuit la nivelul anilor 1999 – 2002).

Denumirea materialelor UM Marca mortaruluiM 10 Z M 25 Z M 50 Z M 100 Z M 100

Ciment II-B 32,5 (M 30) în saci

kg 114 159 222 279 328

Var hidratat – în saci kg 61,5 61,5 55,0 37 -Nisip de râu sortat 0 – 7 m3 1,26 1,26 1,21 1,21 1,21Apă m3 0,310 0,310 0,310 0,310 0,310

Dozajul de apă variază în funcţie de umiditatea nisipului şi consistenţa mortarului.Consistenţa mortarului se măsoară cu conul etalon, iar valorile orientative sunt

prezentate în tabelul de mai jos:

Tipul mortarului şi felul lucrării Consistenţa [mm]Mortar pentru zidăria din blocuri ceramice cu goluri verticale

70 – 80

Mortar pentru zidăria de B.C.A 80 – 90Mortar pentru zidăria de cărămidă plină sau blocuri din beton cu agregate uşoare

80 – 130

Mortare adezive care se aplică cu pensula sau cancioc special cu fantă (maxim)

130

Mortar pentru zidăria din piatră sau blocuri din beton compact

40 – 70

În dozajele orientative, pentru nisipul 0 – 7 mm s-a considerat o densitate aparentă în grămadă medie de 1.450 kg/m3, ceea ce corespunde la o înfoiere dată de umiditatea de 1%.

Materiale speciale

În cazul folosirii unor materiale speciale pentru prepararea mortarelor precum ciment, aditivi şi adaosuri, acestea obligatoriu trebuie să fie agrementate în România, iar utilizarea lor se va face strict cu respectarea tuturor condiţiilor tehnice stabilite de către producător şi confirmate de agrementul tehnic.

Având în vedere că, în prezent se foloseşte curent cimentul MULTIBAT (un amestec de ciment, var şi adaosuri), în tabelul de mai jos sunt prezentate reţetele orientative pentru prepararea mortarelor cu acest material, conform agrementului tehnic.

Materiale / marca mortar

M 25 Z M 50 Z M 100 Z

Nisip 0 – 7 mm 1,25 m3 1,20 m3 1,20 m3

MULTIBAT 250 kg 290 kg 360 kgApă 0,26 m3 0,25 m3 0,24 m3

1.4. Alcătuirea zidăriilor

Zidăriile se execută din blocuri întregi aşezate pe lat în rânduri orizontale şi paralele.

La alcătuirea zidăriilor, pe lângă blocuri întregi, se folosesc şi fracţiuni de blocuri necesare ţeserii corecte a zidăriei. Aceste fracţiuni se obţin din blocuri întregi prin tăiere.

Ţeserea rosturilor verticale se face la fiecare rând, astfel încât suprapunerea blocurilor din două rânduri succesive pe înălţimea zidăriei să se facă pe 1/2 sau 1/4 din lungimea blocului.

Rosturile verticale şi orizontale vor avea grosimea de 10 mm şi se vor umple complet cu mortar pe toată grosimea zidăriei. Se atenţionează asupra umplerii rosturilor verticale. Abaterile limită de la grosimea rosturilor vor fi +/– 2 mm, atât pentru cele orizontale cât şi pentru cele verticale.

Ancorarea zidăriei portante de sâmburi şi a zidăriei de umplutură de elementele structurale se va face cu mustăţi din oţel beton conform detaliilor din proiectul de execuţie. Mustăţile vor avea lungimea în planul orizontal al rostului conform prevederilor din proiect, respectându-se în acelaşi timp detaliile de ancorare în elementele de beton armat. Se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a armăturilor în raport cu axul pereţilor şi acoperirii lor cu mortar.

1.5. Tehnologia de execuţie a zidăriilor

Înainte de începerea lucrărilor de zidărie, se va proceda la executarea trasării pereţilor pe suprafaţa planşeului pe care sunt amplasaţi. Trasarea se va face complet, cuprinzând toate elementele din plan (intrânduri, ieşinduri, colturi, intersecţii, goluri de uşi etc.) în vederea evitării modificărilor ulterioare. Trasarea după planurile de execuţie se va face cu ajutorul şabloanelor, dreptarelor, colţarelor etc. Liniile de trasare ale feţelor zidăriilor pot fi marcate cu şipci de lemn prinse cu ipsos de planşeu.

Înainte de punerea în lucrare, cărămizile se vor uda bine cu apă. Pe timp călduros udarea se va face abundent.

Rosturile orizontale şi verticale ale zidăriilor se vor umple bine cu mortar, dar se lasă neumplute pe o adâncime de 1,0 - 1,5 cm, la feţele exterioare ale zidăriei.

Orizontalitatea rândurilor de zidărie se obţine utilizând rigle metalice sau de lemn gradate, la intervale egale cu înălţimea rândului de zidărie. Aceste rigle se fixează la începerea lucrărilor la capetele panoului de zidărie de executat. Verificarea permanentă a orizontalităţii fiecărui rând de zidărie executat, se face cu o sfoară de trasat întinsă între riglele gradate.

Abaterile faţă de orizontală ale suprafeţelor superioare ale fiecărui rând de zidărie vor fi maxim 2 mm/m, însă cel mult 15 mm, pe toată lungimea neîntreruptă a peretelui.

Pe timpul execuţiei, se va controla permanent verticalitatea zidăriei, cu ajutorul unui dreptar şi a nivelei aşezate cu lungimea pe înălţimea zidăriei.

Mortarul scurs pe feţele zidăriei sau ieşit din rosturi, se va curăţa cu ajutorul mistriei după executarea a 2-3 straturi de zidărie.

Întreruperea lucrului pe timpul executării zidăriei se va face fără a se aşterne mortar peste ultimul rând.

Tăierea blocurilor din beton celular autoclavizat în vederea obţinerii unei ţeseri corespunzătoare se va face în exclusivitate cu fierăstrăul special din trusa pentru lucrări de zidărie din B.C.A.

Tăierea cărămizilor, în fracţiunile necesare pentru realizarea corespunzătoare a ţeserii sau a eventualelor legături la colţuri, intersecţii sau ramificaţii, se va face cu ciocanul de zidărie bine ascuţit sau cu unealta electrică cu disc abraziv.

1.6. Verificarea calităţii lucrărilor de zidărie

La realizarea lucrărilor din zidărie de cărămidă şi în blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor efectua verificări atât în timpul execuţiei zidăriei cât şi după terminarea lor. Se va verifica dacă lucrările corespund cu documentaţia tehnică care stă la baza execuţiei precum şi calitatea lucrărilor executate.

Verificarea dimensiunile şi calităţii materialelor utilizate se face conform condiţiile precizate la subcapitolul 1.3. Materiale folosite la executarea zidăriilor.

Verificările privind calitatea zidăriilor constau în:- verificarea grosimii pereţilor netencuiţi: se va face considerând media a trei

măsurători, cu precizia de 1 mm, efectuate între două dreptare aşezate pe feţele pereţilor. Abaterile limită de la grosime a execuţiei pereţilor din zidărie având grosimea brută de 25 cm vor fi +/– 8 mm pentru zidărie din blocuri mici de B.C.A. şi de +/– 6 mm pentru zidăria de cărămidă din argilă arsă.

- verificarea grosimii rosturilor verticale şi orizontale se va face prin stabilirea unei grosimi medii de rost, pentru o porţiune de îmbinare, măsurată pe orizontală, respectiv pe verticală. Dacă la examinarea vizuală se observă neuniformităţi mari la grosimile diferitelor rosturi, se va proceda şi la verificarea grosimii fiecărui rost. Verificarea se face cu o riglă metalică sau ruletă metalică având gradaţia milimetrică. Abaterile limită de la grosimea rosturilor vor fi de +/– 2 mm, atât pentru cele orizontale cât şi pentru cele verticale.

- verificarea umplerii rosturilor se va face prin examinarea vizuală.- verificarea ţeserii corecte a zidăriei în câmp se face în cursul execuţiei, prin

examinarea vizuală, rezultatele verificărilor consemnându-se în documente de şantier.- verificarea orizontalităţii suprafeţelor superioare ale rândurilor de zidărie se face

cu ajutorul nivelei şi a dreptarului. Abaterile faţă de orizontală a suprafeţelor superioare ale fiecărui rând de zidărie vor fi de maxim 2 mm/m, dar cel mult 15 mm pe toată lungimea neîntreruptă a peretelui.

- verificarea planeităţii suprafeţelor şi a rectiliniarităţii muchiilor, se face prin aplicarea pe suprafaţa peretelui sau în lungul muchiilor, a unui dreptar de minim 2,00 m lungime şi prin măsurarea intervalului dintre acest dreptar şi suprafaţa peretelui, sau linia muchiei, cu o precizie de 1 mm. Abaterile limită de la planeitatea suprafeţelor vor fi de 2 mm/m. Abaterile limită de la rectiliniaritatea muchiilor vor fi de 1 mm pentru o măsurătoare şi cel mult 10 mm pe toată lungimea neîntreruptă a muchiei peretelui.

- verificarea verticalităţii suprafeţelor şi muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate în mm cu o lungime de minim 2,00 m şi a unui fir cu plumb. Abaterile limită de la verticalitate vor fi de 3 mm/m şi cel mult 6 mm pe toată înălţimea peretelui.

- verificarea dimensiunilor încăperilor şi a mărimii golurilor de uşi, ferestre, nişe etc., se face prin măsurători executate cu metrul sau ruleta. Abaterile limită pentru golurile de uşi, ferestre, nişe, vor fi de +/– 10 mm.

Verificările de mai sus vor fi efectuate în permanenţă, pe toată durata de execuţie a lucrărilor, de către şefii de echipă şi şefii punctelor de lucru şi consemnate în documentele de şantier.

Înaintea începerii lucrărilor de finisare (tencuieli, placări), lucrările de zidărie propriu-zise vor fi recepţionate atât faptic cât şi scriptic (pe baza documentelor întocmite) de către organul de control intern al executantului împreună cu reprezentantul beneficiarului.

Rezultatele recepţiei lucrărilor de zidărie vor fi consemnate în documente de şantier.În cazul în care lucrările de zidărie executate se consideră recepţionate, se poate

trece la executarea lucrărilor de finisare, acest lucru consemnându-se într-un proces verbal de predare a fazei încheiate, respectiv a lucrărilor de zidărie.

Defectele admise ale blocurilor de zidărie şi de B.C.A. sunt cele precizate în STAS 10109/1-82, STAS 5185/1-86, STAS 5185/2-86 şi STAS 457-86. Pentru fiecare bloc se urmăresc suplimentar şi respectarea următoarelor caracteristici:

- abateri de la rectiliniaritate a muchiilor - maxim 2 mm- abateri de la planeitatea feţelor - maxim 2 mm- ştirbituri de muchii - maxim 2 buc. cu adâncimea de max.15 mm

lungimea de max. 20 mm- ştirbituri de colturi - nu se admit- adâncituri pe feţe - max. 2 buc pe bloc cu dimensiunea cea

mai mare în planul feţei de 100 mm şi adâncimea de maxim 20 mm

- goluri, crăpături, pete ulei - nu se admit


Lucrările de zidărie se vor măsura şi deconta la m3.

2. CONSOLIDAREA ZIDURILOR DE CĂRĂMIDĂ

2.1. Generalităţi

Zidăria fisurată sau distrusă, va fi recondiţionată, în vederea refacerii capacităţii portante iniţiale, prin unul din procedeele următoare:

- Consolidarea zidurilor de cărămidă prin ţesere.- Consolidarea zidurilor de cărămidă prin injectare.- Consolidarea zidurilor de cărămidă prin cămăşuire cu plase sudate.

2.2. Consolidarea zidurilor din cărămidă prin ţesere

Zidăria din zona care este fisurată sau din zona degradată, se desface treptat de jos în sus, pe câte 3 asize şi pe grosimea ei. Suprafeţele cărămizilor din golul creat se curăţă bine cu dalta şi ciocanul şi apoi cu peria de sârmă. Se îndepărtează praful şi se spală. Se

lasă să zvânte suprafaţa şi se tratează, suprafaţa de contact, cu un strat de amorsaj alcătuit din lapte de ciment cu adaos de aracet E 50.

În cazul în care se constată că absorbţia de apa este mare se sporeşte proporţia de apă.

Laptele de ciment cu adaos de aracet se prepară în următoarele proporţii:- ciment 50 %- aracet E 50 20 %- apa 30 %

Amorsajul se prepară prin omogenizarea amestecului apă-aracet după care se adaugă cimentul şi se amestecă din nou. Amestecul astfel realizat nu poate fi folosit decât cel mult 70 de minute de la preparare. În cazul în care nu a fost folosit acest interval, se aruncă şi se prepară altul.

Imediat după aplicare, laptele de ciment este frecat cu peria de sârmă în scopul ruperii peliculelor de apă interpuse şi spoirii contactului dintre zidăria nouă şi cea existentă.

După efectuarea operaţiei de frecare, se pensulează din nou suprafaţa şi se aşează mortarul de ciment M 100 Z. În prima asiză se introduce şi o scăriţă din oţel beton conform detaliilor de execuţie, care se înglobează în mortarul de ciment, după care se execută celelalte două rânduri de cărămidă.

După fiecare 3 rânduri de cărămidă se armează cu scăriţele de oţel beton.Cărămizile trebuie să fie bine curăţate şi vor fi de acelaşi tip cu cea consolidată în

vederea unei ţeseri corecte.După terminarea lucrărilor de zidărie, introducerea sub sarcină a zidăriei noi se va

face cu pene metalice.La un interval de 12 - 24 de ore, suprafaţa de contact, se pensulează pe ambele feţe

ale zidăriei cu acelaşi amestec de lapte de ciment cu aracet, operaţie care se repetă la un interval de 48 ore , în vederea reducerii efectului fenomenului de contracţie în zonele de contact.

2.3. Consolidarea zidăriilor prin injectare

Procedeul se aplică în scopul restabilirii continuităţii zidăriei portante, la fisuri de amploare mai redusă, precum şi la fisurile verticale dintre pereţi la ramificaţii, înainte de consolidarea pereţilor prin torcretare sau introducerea portalelor şi elementelor de consolidare metalice.

Procedeul de consolidare prin injectare constă în introducerea sub presiune în zona degradată a unei paste fine de ciment (lapte de ciment) care odată cu umplerea golurilor (fisuri, rosturi etc.) restabileşte legătura între cărămizi.

Materialul care se foloseşte este pasta de ciment, care va avea următorul dozaj:- 0,45 - 0,40 l apă la 1 kg de ciment în cazul malaxării mecanice;- 0,50 - 0,44 l apă la 1 kg de ciment în cazul malaxării manuale.Limitele de variaţie a cantităţii de apă depind de fluiditatea amestecului în

momentul injectării, care va fi cuprinsă între 15” şi 25”, în funcţie de deschiderea fisurii. Fluiditatea de 25 " se va folosi în cazul fisurilor cu deschiderea mai mare de 5 mm.

Controlul fluidităţii se va face cu conul etalon folosită la lucrărilor de beton precomprimat.

Dozajele indicate mai sus sunt orientative, întrucât depind de calitatea cimentului.Alegerea fluidităţii în domeniul recomandat se va face şi pe baza unor injectări de

probă, pe suprafeţe reduse, verificându-se dacă se realizează o umplere bună a golurilor din zidărie.

Pentru prepararea amestecului de injectare se vor folosi cimenturi de tip Portland livrate în saci.

Pasta fluidă de ciment se va prepara cu ajutorul malaxoarelor acţionate mecanic, de preferinţă de turaţie mare (cca. 1500 ture/min) de tipul celor folosite pentru prepararea amestecurilor de injectare la lucrările de beton precomprimat.

Instalaţia pentru injectare se compune din:- compresor de aer comprimat;- bormaşina cu burghie 13 pentru beton;- malaxor pentru prepararea pastei de ciment;- pompa de injectare acţionată mecanic sau manual;- pâlnie etalon pentru verificarea fluidităţii amestecului de injectare.

Injectarea va fi precedată de pregătirea porţiunii respective a zidăriei, care constau în:

- îndepărtarea tencuielii de pe ambele feţe ale zidăriei de-a lungul fisurii sau zonei degradate;

- se îndepărtează bucăţile de mortar desprinse şi resturile de cărămidă;- pe traseul fisurilor se dau găuri pentru fixarea tuburilor din PVC necesare

injectării, cu diametrul de 13 mm şi adâncimea de circa 40 mm, la distanţe variind între 30 şi 60 cm, funcţie de deschiderea fisurii. La pereţi mai groşi de 40 cm se vor da găuri pe ambele feţe ale zidăriei. Se curăţă cu jet de aer fisurile şi zonele adiacente pe care urmează să se aplice mortarul de etanşare a fisurii.

- se completează eventualele zone, de pe traseul fisurii, din care s-au desprins bucăţi de cărămidă, cu cărămidă de aceleaşi dimensiuni geometrice.

- în găurile practicate, se introduc ştuţuri de circa 70 mm lungime, executate din tub PVC cu diametrul exterior de 13 mm şi grosimea peretelui de 1 mm. În zonele în care deschiderea fisurii sau a rostului permite introducerea ştuţului, se va renunţa la executarea găurilor.

- se va tencui pe ambele feţe ale zidăriei zona care urmează a fi injectată, folosind mortar de ciment cu compoziţia 1:3, cu nisip sort 0 - 3 în grosime de minim 15 mm. Tencuiala se va aplica pe toată lăţimea zonei afectate. În jurul tuburilor din PVC grosimea mortarului se va spori, în scopul fixării corespunzătoare a tuburilor. Condiţiile generale de aplicare a tencuielilor vor corespunde prescripţiilor din capitolul „Tencuieli” o atenţie deosebită trebuind să se acorde măsurilor pentru evitarea apariţiei fisurilor din contracţie (umezirea zidăriei, protecţia ulterioară prin stropire, etc.). Se va evita pătrunderea exagerată a mortarului de etanşare pe adâncimea fisurii, astfel ca laptele de ciment să ocupe întreaga grosime a zidăriei. Pentru controlul umplerii cu lapte de ciment, pe faţa

opusă a zidului se vor lăsa orificii (cu diametrul de cca. 5 mm) amplasate la cca. 50 cm distanţă unul de altul.

Operaţiunile de injectare, pot începe după minim 4 zile de la tencuirea zonelor respective şi constau:

- controlul ştuţurilor din PVC si eliminarea eventualelor impurităţi care ar putea împiedica pătrunderea amestecului de injectare;

- umezirea zidăriei şi verificarea continuităţii traseului de injectare prin introducerea apei cu ajutorul pompei. Operaţia se va face cu cca. 30 minute înaintea injectării propriu-zise.

- prepararea amestecului de injectare, prin introducerea în vasul malaxorului a cantităţii totale de apă şi presarea lentă, pe măsura malaxării, a cimentului. Cantitatea de amestec preparată, va trebui consumată în maxim o oră, interval în care amestecarea va continua intermitent. Din malaxorul de preparare, amestecul de injectare va fi trecute în rezervorul pompei de injectare printr-o sită cu ochiurile de cca. 2 mm.

- controlul fluidităţii amestecului (la primele şarje) se face cu pâlnia etalon.- injectarea propriu-zisă va începe de la ştuţul inferior şi se va continua, succesiv,

la celelalte ştuţuri. Se pompează intermitent (prin acţionarea întrerupătorului pompei la intervale scurte de timp) urmărind ca presiunea să nu depăşească 3 atm. Se recomandă ca alimentarea pompei cu energie electrică să poată fi întreruptă din imediata vecinătate a acesteia, pentru a se evita creşterea exagerată a presiunii, în cazul în care întrerupătorul amplasat la pompă s-ar defecta.

- când amestecul de injectare iese prin orificiul superior, se reduce presiunea de la robinetul pompei şi se retrage lancea de injectare, astupându-se tubul din PVC cu un dop de lemn.

- operaţia continuă în mod similar la celelalte puncte de acces. Progresiv se astupă si orificiile de control prevăzute pe partea opusă a zidăriei.

- după o perioadă de lucru, când se capătă certitudinea ce se realizează sistematic umplerea fisurilor, se poate renunţa la prevederea orificiilor de control a umplerii.

- pentru verificarea modului de injectare, în primele etape de lucru, se va îndepărta tencuiala de etanşare în câteva zone considerate ca reprezentative. Pe baza constatărilor se vor face unele corecţii ale tehnologiei, în special în privinţa fluidităţii amestecului şi distanta dintre punctele de injectare.

- referitor la măsurile de protecţia muncii, în afara prevederilor curente prevăzute în regulament, în mod obligatoriu operatorul care manipulează lancea va purta ochelari de protecţie.

- lucrările de consolidare a zidăriilor prin injectare vor fi consemnate în registrul de procese verbale cu lucrări ascunse, cu explicaţii detaliate atât privind degradările cât si asupra modului de remediere.

2.4. Consolidarea zidurilor de cărămidă prin cămăşuire cu plase sudate

Cămăşuirea zidăriei se face prin aplicarea pe cele 2 feţe ale acesteia a două plase legate din oţel PC 52 ø 8/20 cu ochiuri de 15 - 20 cm. Plasele se leagă între ele cu agrafe

din oţel beton ø 6 mm prevăzute cu ciocuri care se introduc prin găuri în zidărie, la intervale de 50 - 60 cm ambele direcţii. Găurile se vor executa cu bormaşina şi vor avea diametrul de 25 - 30 mm pentru a putea fi umplute cu mortar.

Cămăşuirea se va realiza cu mortar marca M 50 T, cu pompa de mortar, cu care se vor umple atât crăpăturile din zidărie cât şi golurile prin care s-au introdus agrafele.

Cămăşuirea pereţilor cu plase legate din oţel ductil PC 52 va fi precedată de pregătirea suprafeţei suport, care constă în:

- desfacerea tencuielii şi adâncirea cu 10 - 15 mm a rosturilor în zidărie;- curăţirea zidăriei la fisuri;- crearea de găuri în zidărie, cu bormaşina pentru agrafele de prinderea plaselor;- perierea zidăriei cu peria de sârmă;- spălarea zidăriei;- tăierea şi montarea plaselor pe cele două feţe ale zidăriei;- confecţionarea agrafelor;- prinderea plaselor cu agrafe ø 6 mm.Înainte de aplicarea mortarului trebuie să se verifice şi să se consemneze în procese

verbale de lucrări ascunse:- starea suprafeţei suport în ceea ce priveşte gradul de curăţire;- starea armăturilor şi corespondenţa cu proiectul de execuţie.Începerea sau reluarea operaţiei de cămăşuire se va face prin reglarea consistentei

amestecului prin manevrarea robinetului de apă, duza fiind orientată într-o direcţie diferită de cea în care se află suprafaţa suport pregătita pentru cămăşuire. Când se obţine consistenţa corectă a amestecului, se îndreaptă duza aparatului spre suprafaţa peretelui ce trebuie cămăşuit.

Până la acoperirea armăturilor, duza trebuie să fie ţinută la un unghi de cca. 15°, faţă de perpendiculară la suprafaţă, pentru a favoriza pătrunderea materialului în spatele armăturilor, după care duza trebuie ţinută perpendicular.

Distanţa la care se menţine duza faţă de suprafaţa suport este cuprinsă între 50 şi 20 cm, în funcţie de presiunea realizată la ieşirea din duză. Muncitorul apropie sau îndepărtează duza de suprafaţa suport până se obţine calitatea corespunzătoare a cămăşuielii.

Aplicarea straturilor de mortar se va face prin mişcarea circulară a duzei în jurul unui ax perpendicular pe suprafaţa suport. Muncitorul trebuie să aibă grijă ca materialul să fie omogen şi repartizat uniform. În cazul în care se constata că materialul nu este omogen, muncitorul trebuie să îndepărteze duza de pe suprafaţa peretelui, să regleze consistenţa jetului de mortar corespunzător cerinţelor şi numai după aceea sa revină pe suprafaţa peretelui.

Armarea se face cu plase legate din oţel ductil PC 52 conform detaliilor de execuţie. În cazul în care sunt prevăzute mai multe plase de armătură, se recomandă ca primul strat să acopere în întregime plasa de armătură cea mai apropiata de stratul suport.

Acoperirea cu mortar se va executa în cel puţin două straturi. Primul strat reprezintă o amorsa cu rol de a asigura o aderenţă mai bună şi o reducere a materialului ricoşat.

Amorsa este constituită din ciment şi nisip 0 ... 3 mm, în părţi egale, în greutate.Stratul următor se aplică imediat după terminarea executării amorsei.

Grosimea straturilor de mortar variază între 2 - 3 cm, în funcţie de îndemânarea muncitorului şi condiţiile tehnologice locale (existenţa plaselor de armare,. numărul barelor şi diametrul lor).

În cazul în care nu se poate realiza grosimea din proiect (5 cm) din al doilea strat se aplică mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel încât mortarul sa nu se desprindă de pe suprafaţa suport .

Stratul următor se aplică înainte de sfârşitul prizei cimentului din stratul anterior.Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevăzute dispozitive care să

permită acoperirea cu mortar până la nivelul respectiv; se recomandă folosirea unor martori rigizi.

La întreruperea lucrului nu este admisă prelucrarea cu mistria a suprafeţei în stare proaspătă, reluarea lucrului după întărirea mortarului se va face după îndepărtarea materialului ricoşat şi curăţirea suprafeţei suport prin spălare cu apă şi suflare cu aer comprimat.

Operaţia de aplicare a mortarului se va relua numai după zvântarea suprafeţei, aplicându-se un strat de amorsare.

Materialul rezultat din ricoşare se va înlătura, nu este permisă utilizarea lui la prepararea unui nou amestec uscat.

În vederea protejării cămăşuielilor, pentru realizarea unor condiţii favorabile de întărire, reducerea contracţiei şi evitarea fisurării, trebuiesc luate unele măsuri pentru menţinerea lor în condiţii de umiditate corespunzătoare. Sub + 5° C nu mai este necesară stropirea. Menţinerea în stare umedă a cămăşuielii se va face minim 7 zile, mai ales la temperaturi ridicate.


Lucrările de consolidare a zidăriei prin ţesere se măsoară la m3.Lucrările de consolidare a zidăriei prin injectare se măsoară la m de injectare.Lucrările de consolidare a zidăriei prin cămăşuirea cu plase sudate se măsoară la m2

de suprafaţă cămăşuită (măsurata pe o singură parte a peretelui).

CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL NR. 5

CONSTRUCŢII METALICE

1. GENERALITĂŢI2. STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE CARE REGLEMENTEAZĂ EXECUŢIA DE ANSAMBLU A LUCRĂRII3. MATERIALE ŞI STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE4. PREPARARE CONFECŢIONARE

4.1. Condiţii la uzinare4.1.1. Trasarea4.1.2. Tăierea4.1.3. Găurirea4.1.4. Asamblarea4.1.5. Sudarea4.1.6. Protecţia anticorosivă4.1.7. Marcarea4.1.8. Premontajul uzinal

4.2. Executarea lucrărilor de montaj5. PROTECŢIA LUCRĂRILOR ÎN PERIOADA DE EXECUŢIE6. CONTROLUL EXECUŢIEI

6.1. Uzinarea6.2. Montajul6.3. Controlul şi verificarea calităţii

7. RECEPŢIA7.1. Recepţia în uzină7.2. Recepţia pe şantier

8. DEPOZITAREA, LIVRAREA ŞI TRANSPORTUL9. DISPOZIŢII FINALE

1. GENERALITĂŢI

Prezentul caiet de sarcini tratează aspectele legate de uzinarea elementelor de construcţii din oţel, tehnologia de execuţie şi montaj a construcţiilor metalice, cât şi cele privind verificările în vederea recepţiei.

Firma care uzinează piesele metalice au obligaţia ca înainte de începerea uzinării să verifice planurile de execuţie şi în cazul unor neconcordanţe să anunţe proiectantul.

La execuţia construcţiilor metalice se vor respecta toate reglementările şi prevederile în vigoare privind execuţia, verificarea calităţii execuţiei şi recepţiei acesteia.

2. STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE CARE REGLEMENTEAZĂ EXECUŢIA DE ANSAMBLU A LUCRĂRII

STAS-uri:767/0-94 - Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel. Condiţii

generale de calitate767/1-94 - Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel.

Categoria de execuţie a construcţiilor din oţel.767/3-94 - Idem. Îmbinări sudate cu arc electric. Prescripţii de execuţie.9398/1-93 - Îmbinări sudate automat, semiautomat şi manual la oţeluri, clasele de

calitate ale sudurilor.500/1-92, 500/2-90, 500/3-90 - Oţeluri de uz general pentru construcţii.565-90 - Oţel "U", format la cald564-90 - Oţel "I", format la cald424-91 - Oţel cornier cu aripi egale425-90 - Oţel cornier cu aripi neegale395-90 - Oţel lat437-87 - Table de oţel mijlocii şi table groaseR-8542-79 - Alegerea oţelurilor pentru construcţii metalice505-91 - Tablă groasă. Condiţii generale334-88 - Oţel pătrat22350-92 - Şuruburi pentru fundaţii8600-79 - Sistemul de toleranţe dimensionale3461-83 - Îndreptarea laminatelor10136/1-81 - Tăierea metalelor cu oxigen10214-84 - Defectoscopie nedistructivă10136-75 - Defectoscopie cu radiaţii penetrante6914-95 - Defectoscopie ultrasonică8866-82 - Controlul ultrasonic al bramelor tablelor groase6967-88 - Încercări mecanice ale metalelor7927-91 - Încercarea şi rezistenţa la forfecare777-90 - Încercarea la îndoire7511-91 - Încercări şi încovoieri prin şoc200-85 - Încercarea la tracţiune

2015/1-80 - Luarea probelor pentru determinarea compoziţiei chimice6833-91 - Încercări de încovoiere prin şoc la temperaturi scăzute8796/1-80 - Şuruburi IP8796/2-80 - Piuliţe IP8796/3-80 - Şaibe IP8796/4-80 - Organe de asamblare de înaltă rezistenţă. Condiţii tehnice generale

de calitate10108/0-78 - Calculul elementelor din oţel555-1-91; 555-2-90 - Sudarea metalelor7194-79 - Sudabilitatea oţelurilor8299/78 - Clasificarea şi simbolizarea defectelor îmbinărilor sudate7502-87 - Îmbinări sudate. Forme şi dimensiunile rosturilor9101-77 - Îmbinări sudate. Abateri limită1125/1-5-91 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi7242-82 - Electrozi înveliţi1126-80 - Sârmă de oţel pentru sudare10123-75 - Clasificarea şi simbolizarea materialelor de adaos pentru sudarea sub

flux10014-81 - Determinarea caracteristicilor de depunere a electrozilor7084/1 - Defectele îmbinărilor sudate prin topire9552-74 - Controlul ultrasonic al îmbinărilor sudate6606-85 - Controlul îmbinărilor sudate prin topire6726-81 - Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea cu arc electric acoperit6662-87 - Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea manuală cu arc electric

şi gaze5540/1-91; 5540/2-6-92 - Încercări mecanice ale îmbinărilor sudate cap la cap5976/1-92 - Încercări mecanice ale sudurilor de colţ7356/1-90 - Încercări mecanice ale metalului depus prin sudare manuală cu

electrozi înveliţi7356/2-90 - Încercări mecanice ale metalului depus cu sârma prin sudare sub flux7356/4-90 - Încercări mecanice ale metalului depus prin sudare electrică în baie de zgură10221-91 - Încercarea la fisurare la cald a metalului depus prin sudare7748-84 - Încercarea la îndoire a epruvetelor încărcate cu sudură longitudinală10128-92 - Protecţia anticorozivă a construcţiilor din oţel

NORMATIVE:

- C 150-93 - Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate executate prin topire cu arc electric la construcţiile civile, industriale şi agricole

- P 100-92, cu cap. 11 şi 12 modificat 1996 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale

- C 56-85 - Normativ privind verificarea, calitatea şi recepţia lucrărilor de construcţii civile, industriale şi agricole

- C 133-82 - Îmbinări cu şuruburi pretensionate de înaltă rezistenţă- C 139-93 - Protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii realizate din oţel- Regulament de protecţia şi igiena muncii în activitatea de construcţii montaj (Ordin MLPAT 9/N/93)- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului, indicativ P 118-99.

LEGISLATII:

Legea 10/94 privind calitatea în construcţiiHGR 766/97 Regulamente privind calitatea în construcţii

3. MATERIALE ŞI STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE

Materialele ce intră în componenţa construcţiilor metalice table şi profile metalice, fac parte din grupa de oţeluri de uz general pentru construcţii STAS 500/1-92, 500/2-90, 500/3-90 şi se vor încadra în următoarele clase de calitate la fabricaţie:

- profile laminate de catalog;- STAS 565-90; STAS 564-90, STAS 424-91; STAS 425-90;- oţel lat, platbande şi table groase;- STAS 395-90; STAS 437-87; STAS 505-91; STAS 334-88;- tablă cutată;- şuruburi obişnuite şi şuruburi de înaltă rezistenţă, inclusiv şaibe şi piuliţe STAS 4272-94; STAS 4071-94; STAS 2700/3-94; STAS 2700/4-94; STAS 2242-94 şi STAS 10616-94;- şuruburi obişnuite de montaj, inclusiv piuliţe STAS 900/94; STAS 922/94.Mărcile de oţeluri utilizate OL37.4K şi OL52.4K se încadrează în prevederile STAS

500/1-92.Alegerea clasei de calitate s-a făcut conform prevederilor STAS R-8542-92.Materialele ce se folosesc trebuie să aibă compoziţia chimică şi caracteristicile

mecanice corespunzătoare pentru mărcile şi clasele de calitate prevăzute în proiect, garantate prin certificate de calitate conform standardelor de produs, respectând STAS 11503.

Laminatele livrate trebuie să fie însoţite de certificatele de calitate cuprinzând garanţia furnizorului şi respectarea prevederilor standardelor de produse.

Defectele laminatelor trebuie să se încadreze în prevederile STAS 767/0-93.Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, materialelor de bază, precum şi

caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare (sudurilor, şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor), nu pot fi schimbate fără acordul scris prealabil al proiectantului.

Uzina de confecţii metalice va lua toate măsurile necesare ca în elementele structurii metalice, să nu se introducă alte materiale decât cele prevăzute în proiect şi cu calităţile prescrise de normativele (standardele) în vigoare.

4. PREPARARE, CONFECŢIONARE

Elementele componente ale construcţiilor metalice s-au încadrat conform STAS 767/0-94 în categoria de execuţie B.

4.1. CONDIŢII LA UZINARE

Orice nepotrivire constatată cu ocazia verificării proiectelor sau pe parcursul operaţiilor de şablonare în uzină, se va aduce la cunoştinţă proiectantului pentru a efectua corecţiile necesare înainte de trasarea sau debitarea materialelor.

În cazul în care procesul de uzinare necesită unele modificări, se va cere acceptul scris al proiectantului pentru acestea.

După verificarea proiectului şi introducerea eventualelor modificări, firma întocmeşte documentaţia de execuţie.

Înainte de trasare şi debitare; laminatele se vor verifica bucată cu bucată în ceea ce priveşte aspectul exterior, dimensiunile şi planeitatea verificându-se dacă acestea se încadrează în toleranţele admisibile prevăzute de normativele şi standardele în vigoare. Verificarea se va face pe baza numărului şarjei şi a lotului, imprimat pe laminat şi pe baza certificatelor de calitate emise de furnizor.

4.1.1. TrasareaLa stabilirea cotelor de debitare a materialelor se va ţinea seama că valorile din

proiect sunt cote finale, care trebuie realizate după încheierea întregului proces tehnologic de uzinare.

Trasarea se va executa cu precizie de + 1.00 mm. Nu se admite acumularea mai multor toleranţe pe aceeaşi linie de cotare.

4.1.2. TăiereaDebitarea laminatelor se poate executa cu ferăstrăul, cu foarfeca sau cu flacăra.

Tăierile date în elemente nu au voie să prezinte fisuri sau crestături, cele care prezintă, se vor prelucra până la dispariţia acestora. Se admite tăierea pieselor din oţel cu flacăra oxigaz. Neregularităţile după tăierea cu flacăra se vor rectifica.

4.1.3. GăurireaGăurile se execută cu burghiul sau prin poansonare. Poansonarea găurilor se poate

face numai la piese mai subţiri de 16 mm şi diametre de maximum 18 mm. Găurirea cu burghiul se execută la diametrul definitiv conform prevederilor proiectului, cu respectarea STAS 3336-73. Găurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5 mm mai mic, urmând ca înainte de asamblare să se facă alezarea la diametrul definitiv.

Nu se admite găurirea cu flacăra oxiacetilenică. Este interzisă ajustarea găurilor cu pila, lărgirea lor cu dornuri sau cu flacăra oxiacetilenică. Găurile trebuie să fie circulare (dacă nu se poate prevede în proiect altfel), fără reziduuri, pereţii lor trebuie să fie perpendiculari pe suprafaţa materialului, iar muchiile să fie curăţate de bavuri. Găurile

pentru şuruburi, de regulă se execută după operaţiile de îndepărtare şi sudare, iar unde este posibil piesele de strâns adiacente se vor găuri simultan pentru garanţia păsuirii poziţiilor.

4.1.4. AsamblareaToate operaţiile legate de procesul de asamblare (în special sudurile) se vor efectua

în hale închise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste + 5 C. Asamblarea elementelor de construcţii metalice se va face pe schele de montaj sau dispozitive potrivite care să asigure păstrarea precisă a poziţiei pieselor asamblate în vederea sudării. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de construcţie metalică va fi stabilită printr-un proces tehnologic elaborat de Serviciul tehnologic al uzinei de confecţii metalice.

Această ordine de asamblare trebuie astfel aleasă încât să asigure posibilitatea sudării tuturor pieselor componente, în condiţii normale de lucru. Asamblarea prin sudare provizorie (aftuirea) cu puncte de sudură, trebuie executată de sudori autorizaţi, cu electrozi de aceeaşi marcă cu cele cu care se vor suda cordoanele de rezistenţă, în funcţie de materialul de bază.

Lungimea punctelor de prindere va fi de minimum 60 mm, iar grosimea în funcţie de procedeul de sudare dar nu sub 3 mm.

Asamblarea şi prinderea provizorie trebuie efectuate astfel ca după sudarea definitivă să rezulte subansamblele cu dimensiuni corecte, eventualele abateri trebuind să se încadreze în limitele toleranţelor admisibile conform pct. 2.3. din STAS 767/0-94.

4.1.5. SudareaProcedeele şi metodele de sudare, precum şi eventualele tratamente termice

necesare se vor stabili de către tehnologul şef al uzinei, folosind numai procedee tehnologice omologate care se vor alege în primul rând pe considerente de calitate şi în al doilea rând pe considerente de economie. Toate materialele de adaos (electrozi, sârmă şi fluxuri) pentru sudurile manuale, automate şi semiautomate, vor fi de tip bazic şi se vor utiliza în aşa fel încât caracteristicile mecanice de rezistenţă ale cordoanelor de sudură să depăşească cu minimum 20 % rezistenţa materialelor de bază. Ąn tehnologia de sudare se vor prevede cele mai potrivite măsuri pentru reducerea deformaţiilor şi prevenirea concentrării tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudură, a trecerilor, etc. şi indicarea parametrilor optimi ai regiunilor de sudare. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevăzute în desenele de execuţie şi cu respectarea abaterilor limită prevăzute în prescripţiile oficiale în vigoare.

La sudarea în mai multe straturi, suprafaţa se va curăţa cu grijă de orice urmă de zgură şi mai ales marginile stratului depus anterior, iar eventualele defecte se vor înlătura şi repara înaintea aplicării stratului următor. Se recomandă ca pe cât posibil sudarea să se facă în poziţie orizontală, evitându-se sudarea în poziţie verticală şi peste cap. La executarea cordoanelor de sudură se va asigura trecerea lină de la materialul de bază la sudură. Clasele de calitate ale sudurilor se vor înscrie pe planşele detaliilor de execuţie ale elementelor structurii metalice, conform normativului C 150-93.

Sudurile cap la cap longitudinale prevăzute la alcătuirea secţiunilor chesonate formate din două profile laminate "U", nu se vor controla cu raze penetrante, în caz de dubii se va suplimenta controlul vizual cu lichide penetrante.

Eventualele remedieri ale defectelor se vor executa cu respectarea prevederilor standardelor şi normativelor în vigoare. Pentru defectele constatate frecvent trebuie să se stabilească cauzele apariţiei lor şi măsurile ce trebuie luate pentru excluderea repetării lor. Dacă defectele din cordoanele de sudură greu accesibile nu se pot remedia în condiţii normale, remedierea lor se va face la propunerea uzinei şi cu avizul proiectantului de specialitate. Lucrările de sudură se vor executa numai de către persoane autorizate având calificare corespunzătoare calităţii impuse.

Construcţiile uzinate trebuie să respecte:a. abaterile limită de la forma şi dimensiunile pieselor şi subansamblelor sudate sunt

cele specificate în STAS 767/0-94 cu următoarele precizări:- lungimea pieselor secundare +2 - 4 mm- grinzi principale < 9,0 m lungime +0 - 4 mm- grinzi principale > 9,0 m lungime +0 - 6 mm- stâlpi 4,50 - 9,0 mm- înălţime +2 - 2 mm- între fetele stâlpilor +2 - 2 mm- la rosturile de montaj abaterile la înălţimeaşi lăţimea acestora +2 - 13 mmb. calitatea sudurilor se va verifica dimensional, vizual prin examinare exterioară şi

cu lupa, prin ciocănire, cu lichide penetrante.Abaterile dimensionale şi de formă ale cusăturilor sudate sunt date de normativul C

150-86.La examinarea exterioară şi cu lichide penetrante nu se admit:- fisuri sau crăpături de nici un fel;- crestături de topire (şanţuri marginale) mai adânci de 5 % de grosimea pieselor

sudate, dar cel mult l mm la piese mai groase de 30 mm;- cratere;- supraînălţări sau rizuri perpendiculare pe direcţia longitudinală a crestăturilor;- scurgeri de metal sau stropi reci înglobaţi în cusături.La verificarea prin ciocănire cu ciocan de 250 g prin care se determină

compactivitatea sudurii, sunetul trebuie să fie clar.Dacă există dubii asupra sudurilor de colţ, se admit şi găuriri de control şi anume o

gaură de 8-12 mm la 2-4 m lungime, după care acestea se vor umple. La examinarea prin găuri nu se admit incluziuni de zgură în filoane la rădăcina cusăturii, lipsa de topire pe margini, lipsa de pătrundere la rădăcină sau între straturi.

4.1.6. Protecţia anticorosivăSe vor întocmi caiete de sarcini care tratează această problemă pentru fiecare

amplasament în parte.Se va urmări şi consemna în procesele verbale de lucrări ascunse aplicarea protecţiei

anticorosive pe suprafeţele interioare ale elementelor care urmează să fie închise.

4.1.7. MarcareaToate elementele de construcţii metalice trebuie marcate înainte de recepţie în

uzină. Marcarea se va face cu vopsea în contrast, rezistenţă la intemperii.Operaţiunile de marcare vor respecta obligatoriu prevederile pct. 6.1.2. din STAS

767/0-94.

4.1.8. Premontajul uzinalPentru a se evita eventualele nepotriviri la montarea construcţiei metalice pe şantier

se cere premontajul elementelor şi subansamblelor în uzină.În vederea realizării premontajului, îmbinările care sunt destinate a fi executate cu

sudură de montaj au fost prevăzute cu şuruburi de centrare pentru montaj.Întreprinderea ce uzinează structura metalică va efectua montarea de probă pe

platforme speciale de beton. Se va asigura o rezemare corespunzătoare pe calaje de lemn a tronsoanelor care se asamblează.

La premontajul de probă se va face ajustarea şi potrivirea subansamblelor între ele, urmărind potrivirea, alezarea la diametre finite ale găurilor pieselor ce se asamblează. Alezarea găurilor se va face numai după corecta montare în spaţiu cu asigurarea contrasăgeţilor prevăzute în proiect.

La strângerea ecliselor de înnădire se va verifica contactul suprafeţelor tablelor cu ajutorul spionului de 0,2 mm care nu trebuie să pătrundă mai mult de 20 mm între tablele care se eclisează.

În faza de premontaj se va face marcajul pieselor şi subansamblelor conform pct. 6.1.2. din STAS 760/0-77 cu vopsea, încadrat într-un cerc alb.

4.2. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE MONTAJ

Conform precizărilor normativelor specifice, factorii care participă la execuţie îşi vor alinia activităţile de fabricaţie şi montaj la respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

În responsabilitatea unităţii executante intră următoarele obligaţii:a. întocmirea documentaţiei tehnice de confecţionare a construcţiilor metalice pe

baza documentaţiei din proiect, care cuprinde operaţiunile de uzinare începând cu debitarea, asamblarea şi terminând cu realizarea tuturor subansamblelor.

Documentaţia tehnică va cuprinde în mod obligatoriu:a. operaţii de uzinare pe care le necesită realizarea elementelor de construcţii;b. tehnologia şi ordinea de executare a sudurilor şi tăieturilor în uzină;c. modul de realizare a preasamblelor de uzină;d. depozitarea, marcarea şi ambalarea pentru transport.Organul de control al executantului va face controlul calităţii pe fiecare fază de

execuţie.Se va întocmi şi completa fişa de urmărire a execuţiei şi fişa de măsurători care se

va prezenta la recepţia subansamblelor.

Conform prevederilor pct. 13.8 din normativul P 100-92, întreprinderea de montaj are obligaţia întocmirii proiectului de montaj, care trebuie să respecte conţinutul cadru din respectivul normativ.

În şantier lucrările de execuţie constau în operaţii de asamblare la sol şi la poziţie a subansamblelor şi montajul final.

Elementele componente ale structurii de rezistenţă vor fi executate în uzină şi livrate pe şantier, pentru montaj sub formă de subansamble.

Conform normativului P 100-92, pct. 13.8., montajul construcţiilor metalice se va face numai pe baza proiectului de montaj întocmit de întreprinderea de montaj, în care se vor indica: cotele principale ale construcţiei (cotele de control), ordinea în care se face montajul şi se execută îmbinările, dispozitivele şi utilajele folosite, etc., ţinând cont de:

- tehnologia de execuţie a lucrărilor se va stabili pe categorii de operaţii;- montarea diferitelor părţi ale construcţiei se va face introducând, pe măsura

montării elementelor de legătură, contravântuirile prevăzute în proiect, astfel ca partea ridicată să aibă asigurată stabilitatea şi rezistenţa necesară pentru a prelua încărcările ce pot surveni în timpul montajului;

- fixarea construcţiei şi executarea îmbinărilor definitive de montaj se vor face după verificarea poziţiilor în plan şi elevaţie ale elementelor construcţiei şi a corespondenţei lor cu cotele din proiect;

- în timpul montajului provizoriu şi la definitivarea poziţiei construcţiei se va urmări evitarea însumărilor de abateri astfel încât să nu se depăşească toleranţele admise de STAS 767/0-94 „Construcţii din oţel. Condiţii tehnice generale de calitate”;

- se interzice forţarea construcţiei (sau a unor elemente componente) prin presare, îndoire sau lovire, evitându-se astfel deformarea pieselor şi/sau apariţia în acestea a unor eforturi suplimentare;

- definitivarea îmbinărilor se va face în ordinea prevăzută în proiectul de montaj.Riglele se vor cala şi centra la montaj.Înnădirile prevăzute în proiect pentru realizarea construcţiilor metalice se vor

efectua la poziţie - stâlpi, rigle, pane, contravântuiri, tablă-cutată.Prinderile s-au proiectat de trei categorii:- cu sudură;- cu şuruburi obişnuite;- cu şuruburi de înaltă rezistenţă.Lucrările de sudare nu se fac la o temperatură sub + 5°C. Ąn cazul în care trebuie

sudat sub această temperatură, se va întocmi o tehnologie specială avizată de proiectant.La montaj se va respecta obligatoriu normativul C 133-82 pentru îmbinarea cu

SIRP.

OBSERVAŢIEÎnainte de începerea oricărei lucrări, întreprinderea care uzinează construcţia din

oţel, precum şi întreprinderea de montaj, au obligaţia să verifice documentaţia tehnică de execuţie şi să semnaleze elaboratorului acesteia orice lipsuri sau nepotriviri constatate (v.pct. 1.5. din STAS 767/0-94).

Întreprinderea executantă răspunde de buna execuţie şi de calitatea lucrărilor corespunzător reglementărilor tehnice în vigoare şi conform prezentului caiet de sarcini.

5. PROTECŢIA LUCRĂRILOR ÎN PERIOADA DE EXECUŢIE

Construcţiile uzinate, aduse la şantier, vor fi descărcate, manipulate şi depozitate astfel încât să se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora.

În timpul execuţiei construcţiilor metalice, elementele şi subansamblele componente ce intră în alcătuirea structurii sunt protejate prin straturile de vopsea anticorosivă prevăzute în proiect. În zonele în care au fost executate suduri de montaj se vor aplica protecţiile anticorosive conform proiectului. În zonele în care s-au produs eventuale deteriorări ale protecţiei anticorosive la montaj, se vor efectua corecţii pentru a reface protecţia anticorosivă conform proiectului.

6. CONTROLUL EXECUŢIEI

6.1. UZINAREA

Se va efectua controlul tehnic de calitate după fiecare fază de prelucrare insistându-se la verificarea după debitare, după prelucrarea la maşini, după asamblarea la lăcătuşerie şi după sudare, cu scopul de a preveni introducerea în fabricaţie a unor materiale sau piese necorespunzătoare exigenţelor de calitate prescrise în prezentul caiet de sarcini şi de a avea asigurate condiţii necesare pentru efectuarea unor suduri de calitate, iar în final a unor subansambluri la nivelul exigenţelor impuse.

Execuţia operaţiunilor prescrise în mod special (prin proiect, caiet de sarcini sau serviciul tehnologic al uzinei) ca:

- preîncălzirea;- detensionarea;- începerea şi terminarea joantelor la îmbinările în capete pe plăcuţe prelungitoare;- scobirea rădăcinilor sudurilor prin crăiţuire arc-aer;- sudarea în detaliu a unor poziţii care să preceadă asamblarea elementelor de

construcţii; se va supravegherea de personal autorizat şi competent.Toate sudurile executate trebuie să fie accesibile controlului, în care scop se

recomandă practicarea controlului parţial al calităţii sudurilor la care controlul integral final nu mai este posibil datorită formei constructive a construcţiei sau a elementului de construcţie.

Toate sudurile prezentate la control trebuie să fie curăţate de zgură, de stropi şi neacoperite cu vopsea.

Control sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din STAS 9101-77 şi normativul C 150-93.

Toleranţele de uzinare (abateri limită) vor trebui să se înscrie sub limitele valorilor înscrise la pct. 2.3. din STAS 767/0-94 şi STAS 8600-79, corespunzătoare clasei de precizie respective.

Se vor specifica de asemenea toate piesele componente ale îmbinărilor SIRP, care trebuie să respecte cu stricteţe prevederile normativului C 133-82.

6.2. MONTAJUL

Verificarea condiţiilor tehnice generale de calitate (abateri la montaj) se va efectua cu respectarea STAS-ului 767/0-94 a prevederilor normativelor C 56-85, C 150-93 şi C 133-82.

6.3. CONTROLUL ŞI VERIFICAREA CALITĂŢII

Controlul pe parcursul execuţiei urmăreşte respectarea calităţii execuţiei, a prevederilor din norme şi prezentul caiet de sarcini şi din procesul tehnologic de uzină. Controlul se face pentru fiecare fază de personalul de control al uzinei şi prin sondaj de delegatul beneficiarului sau întreprinderii de montaj.

Prin sondaj se vor efectua controale şi de delegaţi ai beneficiarului şi proiectantului.În registrul de control de la secţia care execută lucrarea se vor trece: data

controlului, persoanele care au efectuat control, constatările făcute. Pe baza acestor constatări, se vor consemna de către întreprinderea executantă măsurile luate.

Verificarea calităţii se va face în conformitate cu prevederile cap. 4 din STAS 767/8-77 şi cu cele din normativul C 150-84.

Verificarea se face pe fiecare fază, la execuţie, la montajul de probă, la primirea pe şantier şi după montaj de către organele de control ale executantului.

Proiectantul şi beneficiarul pot face prin sondaj verificări atât la fazele intermediare de uzinare sau la terminarea unor subansamble. Aceste verificări nu scutesc unitatea executantă de răspunderea pentru calitatea lucrărilor.

7. RECEPŢIA

7.1. RECEPŢIA ÎN UZINĂ

Toate elementele de construcţii din oţel trebuie să fie recepţionate înainte de livrare, prin organele de control tehnic de calitate ale uzinei.

Recepţia în întreprinderea care uzinează elementele de construcţii se face după încheierea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilor de protecţie anticorosivă prevăzute a fi executate în uzină.

Rezultatele verificărilor efectuate atât pe parcursul uzinării cât şi la recepţia în uzină, se vor consemna în certificatele de calitate eliberate de uzină în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Pentru fiecare element sau grup de elemente se va întocmi un dosar de recepţie, care trebuie să cuprindă datele prescrise la pct. 5.13 din STAS 767/0-94.

Elementele respinse la recepţie vor fi remediate conform prevederilor pct. 4.10.2 din STAS 767/0-94. Dacă remedierile nu mai sunt posibile, precum şi în cazurile când

documentele de verificare a calităţii lipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilităţii elementelor respective va fi luată de către proiectant.

În cazul când se prevede efectuarea unor încercări sau modificări ale elementelor în cauză, aceste dispoziţii se vor da în scris şi vor face parte integrantă din dosarul de recepţie, ca şi rezultatele încercărilor, respectiv verificarea executării corecte a modificărilor prescrise.

Uzina trebuie să prezinte întreprinderii de montaj piese scrise (însoţite la nevoie de schiţe) din care să rezulte toate modificările care au intervenit faţă de proiect şi care influenţează montajul. Aceste date vor fi comunicate întreprinderii de montaj cel mai târziu la livrarea elementelor respective.

7.2. RECEPŢIA PE ŞANTIER

La recepţia elementelor pe şantier, se va ţine seama de reglementările în vigoare privind recepţia, expedierea şi primirea mărfurilor, precum şi stabilirea răspunderii expeditorului, cărăuşului şi destinatarului, cu care ocazie se vor încheia procese verbale.

Procedurile recepţiei pe şantier a corecţiilor metalice uzinate se vor desfăşura cu respectarea prevederilor pct. 5.2.2 şi 5.2.3. din STAS 767/0-94.

Se vor respecta strict prevederile din "Sistemul de evidenţă în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiei".

8. DEPOZITAREA, LIVRAREA ŞI TRANSPORTUL

Aceste operaţii se vor desfăşura conform prevederilor pct. 6.2. şi 6.3. din STAS 767/0-94.

Livrarea elementelor de construcţii metalice către şantier se va realiza pe baza unui grafic aprobat de beneficiar având în vedere ordinea normală de montaj.

9. DISPOZIŢII FINALE

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completează cu memorii tehnice cuprinse în proiectele de specialitate, şi cu prevederile standardelor şi normativelor în vigoare cuprinse la pct. 2, putându-se completa cu orice măsuri suplimentare propuse de executanţi, care nu contravin celor cuprinse mai sus, ducând la sporirea calităţii execuţiei.

CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL NR. 6

1. PEREŢI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS CARTON

2. PEREŢI DIN PANOURI TERMOIZOLANTE CU SPUMĂ

POLIURETANICĂ

1. PEREŢI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS CARTON

1.1. Materiale1.1.1. Plăci de gips cartonPlăci uscate de gips carton cu gros. De 9,5 mm, 12,5 mm, 15 mm, 18 mm, simple,

rezistente la foc sau impregnate, rezistente la umiditate.Plăci acustice perforate cu grosimea de 9,5 mm; 12,5 mm; 15 25 mm.Grosimile şi tipurile plăcilor de gips carton sunt inscripţionate pe spate şi au

următoarele însemne de recunoaştere:- plăcile normale - inscripţionare albastră;- plăcile antifoc - inscripţionare roşie;- plăcile impregnate rezistente la umiditate – carton verde pe ambele feţeDirecţia fibrei de carton corespunde cu marcajul de pe muchia îmbrăcată a plăcii.

1.1.2. Structuri de susţinereProfile din tablă zincată de 0,6 mm sau 0,75 mm grosime.Profile de 2 mm grosime din oţel zincat pentru realizare goluri de uşi sau alte goluri.

Lungimile, tipurile şi grosimile sunt inscripţionate pe profile şi ambalaje.Rigle din lemn de răşinoase.

1.1.3. Accesorii metalice: şuruburi autofiletante (zincate sau cadmiate), şuruburi şi piuliţe cu filet metric (zincate), bride de ajustare (zincate), şine de ghidaj (zincate), ancore şi cleme (zincate), tije de suspendare (zincate), şuruburi cu diblu din plastic şi diblu conexpand cadmiate.

1.1.4. Alte acesorii: chit de rost, bandă adezivă.

1.2. Condiţii tehniceÎn funcţie de destinaţia construcţiilor, pereţii de compartimentare din gips carton sunt

grupaţi în două domenii de utilizare:- Domeniul 1: pentru încăperi cu număr redus de utilizatori ca: locuinţe,

hoteluri, birouri, case de sănătate, spitale etc.- Domeniul 2: pentru încăperi cu număr mare de utilizatori şi anume: şcoli, săli

de expoziţie, săli de audiţie, spaţii de vânzare etc.Alegerea şi respectiv verificarea dimensiunilor profilelor verticale de susţinere şi

interaxul de montaj se face pe baza tabelului următor:

Tip profil Interax vertical de montaj [mm]

Înălţime pereţi [m]Un singur strat Două straturi

Domeniul 1 Domeniul 2 Domeniul 3 Domeniul 4CW 50 600 2,75 - 3,25 2,75

400 3,25 2,75 3,75 3,25300 3,75 3,25 4,25 3,75

CW 75 600 3,75 3,25 4,25 3,75400 4,50 4,0 5,0 4,50300 5,25 4,75 5,75 5,25

CW 100 600 4,50 4,0 5,0 4,50400 5,50 5,0 6,0 5,50300 6,50 6,0 7,0 6,50

Dimensiunile maxime admise pentru ramele structurii de rezistenţă a panourilor de gips carton prinse cu şuruburi, sunt date în tabelul de mai jos:

Grosimea plăcii de gips carton Dimensiuni maxime între ramele structurii [mm]

9,5 40012,5 60015 70018 800

Abateri admisibile- Lungime / lăţime: 2,50 mm- Grosime: 0,25 mm

Aspect:Carton intact pe întreaga suprafaţă, fără pete sau exfolieri, muchii întregi, suprafaţă

plană, dreaptă.

Marcaj:Plăcile au marcaje cu indicativele tipului de placă, lungime, lăţime, grosime şi

culorile convenţionale ale însemnelor de recunoaştere. 1.3. Domenii de utilizare

Plăcile de gips carton se folosesc pt. realizarea următoarelor tipuri de pereţi:- perete cu un strat, pe structură din lemn- perete cu un strat, pe structură metalică- perete cu două straturi, pe structură metalică- perete cu două straturi, pe structură metalică dublă

1.4. Condiţii tehnice de montaj

1.4.1. Îmbinări ale pereţilor de compartimentare cu elementele construcţiei existente- conform Normativului P 100/92, compartimentările neportante se ancorează

de structură- prinderile se fac cu accesorii de fixare speciale cu dibluri conexpand la 800

mm distanţă- unde este cazul, pentru etanşare şi tratare elastică rost, precum şi pentru a

limita transmiterea zgomotelor prin structură se utilizează o bandă de etanşare autoadezivă montată înainte de prinderea profilelor pe structura existentă

1.4.2. Montarea structurii metalice de susţinere- începe cu montarea profilelor orizontale, după care se montează profilele

portante verticale şi apoi profilele neportante pentru prinderea plăcilor cu şuruburi autofiletante sau autoperforante sau prin prindere cu piese şi accesorii în cazul profilelor din oţel

- înădirile se fac prin garnituri corespondente ca lungimi cu secţiunea profilelor, dar mereu alternante ca poziţie;

- nu se acceptă profile răsucite sau cu abateri mai mari de 6 mm- nu se trece la montajul plăcilor de gips carton dacă nu s-a terminat întreaga

structură de executat şi s-a întocmit proces verbal de lucrări ascunse consemnându-se particularităţile de executare faţă de norme.

1.4.3. Montarea plăcilor- Plăcile se fixează cu şuruburi autofiletante rapide dispuse la un interval de

250 mm pentru un strat de placă sau de 750 mm pentru primul din două straturi şi respectiv la 250 mm pentru următorul.

- Lungimea şuruburilor autofiletante trebuie să respecte precizările din tabel şi variază în funcţie de grosimea plăcii de gips carton.

- Capul şuruburilor nu vor străpunge suprafaţa de carton a plăcilor, ele se vor opri puţin sub suprafaţa plăcii, urma şurubului putând primi pasta de ipsos la şpăcluire.

- Se completează întâi o faţă a pereţilor.- În situaţia pereţilor cu mai multe straturi sau a pereţilor deosebiţi de înalţi,

plăcile se montează alternativ şi paralel pe feţele peretelui.- Vata minerală, în cazul în care este prevăzută în proiect, se fixează cu cleme

metalice pe profilurile portante.- Pentru realizarea unei îmbinări corecte, plăcile de gips carton se îmbină

obligatoriu cu şanfrenare, executată cu ajutorul rindelei de colţ.- Dacă plăcile au fost deja montate, şanfrenul se poate executa cu un cutter.- Nu se admit:

tensiuni între profile şi plăci rezultate din montaj; neplaneităţi sau devieri de la verticalitate mai mari decât cele stabilite

prin norme

- Nu se închid complet pereţii înainte de a se verifica traseele instalaţiilor electrice, sanitare, de ventilaţie şi încălzire, precum şi poziţionarea vatei minerale în structură.

1.4.4. Montarea uşilor- La dimensiuni ce depăşesc goluri de 0,90 m deschidere şi 2,8 m înălţime sau

la uşi cu greutatea mai mare de 25 kg, se vor monta obligatoriu profile din oţel tip UA de 2 mm, ce vor borda golurile şi vor fi prinse ferm în plafon şi în planşeu precum şi între ele cu piese specifice de aceeaşi calitate.

- La dimensiuni normale de goluri în interiorul profilelor obişnuite care bordează golul pentru uşă, se vor monta rigle din lemn de dimensiuni compatibile cu profilul, în vederea realizării prinderii tâmplăriei.

1.4.5. Montajul instalaţiilor sanitare, termice şi electriceSe face urmând regula:- Obiectele cu greutatea de până la 0,4 kN/m2 se vor monta direct pe placă cu

accesorii speciale- Obiectele cu greutate între 0,4 0,7 kN/m2 se vor monta numai pe placă cu

grosimea de 18 mm şi cu accesorii speciale compatibile- Pentru sarcini între 0,7 1,5 kN/m2 (vase WC, chiuvete, boilere etc.) se vor

utiliza elementele speciale de structură din oţel zincat de 2 mm grosime, tip UA

1.4.6. Pregătirea pereţilor pentru finisare- Se tratează rosturile care au fost şanfrenate cu chit, după care se aplică banda

de armare care se presează pe toată lungimea pentru asigurarea unui bun contact cu chitul.

- La îmbinările cu tavanul sau alte suprafeţe orizontale se aplică bandă de aluminiu, care etanşează rostul şi nu permite apariţia fisurilor.

- Muchiile ieşinde se consolidează cu colţare şi se chituiesc.- Suprafaţa se pregăteşte pentru finisare prin chituirea eventualelor ştirbituri şi

a capetelor şuruburilor de îmbinare cu ipsos adeziv.

1.5. Verificări tehnice de calitate1.5.1. Verificarea materialelor folosite

- Se verifică calitatea plăcilor de gips carton, ca aspect, planeitate, starea suprafeţelor şi a muchiilor, a caracteristicilor geometrice şi a marcajului în scopul stabilirii corespondenţei materialului cu prevederile proiectului

- Se verifică caracteristicile profilelor de rezistenţă conform cu proiectul sau cu tabelul de la pct. 1.2. Condiţii tehnice

- Se verifică celelalte profile metalice din punct de vedere al materialului şi al stratului de protecţie

- Se verifică tipurile de accesorii metalice ca dimensiuni

1.5.2. Verificarea structurii metalice montate- Se verifică existenţa benzii de etanşare între profilele metalice şi structura

existentă- Se verifică distanţele profilelor portante şi a profilelor de prindere care trebuie

să corespundă celor prezentate în tabelele de la pct. 1.2. Condiţii tehnice- Se verifică planeitatea structurii metalice care nu trebuie să aibă abateri mai

mari de 6 mm pe ambele direcţii- Nu se acceptă profile răsucite- Se verifică calitatea executării instalaţiilor electrice, sanitare, de ventilaţie sau

încălzire ce se montează în pereţi înainte de închiderea pereţilor- Se verifică modalitatea de executare a golului pentru uşi- Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces verbal de lucrări

ascunse, cu prezentarea particularităţilor de executare a structurii faţă de norme

1.5.3. Verificarea montării şi pregătirii pentru finisajul plăcilor- Se verifică distanţa de executare a prinderilor (a şuruburilor)- Se verifică modalitatea de montare a plăcilor şi dacă îmbinările au fost

alternate- Nu se admit rosturi în cruce sau rosturi corespondente pe feţele opuse- Se verifică dacă îmbinările au fost şanfrenate- Se verifică dacă s-a montat banda autoadezivă pe întreaga lungime a

rosturilor dintre panouri- Se verifică dacă s-a montat banda de aluminiu la îmbinările cu planurile

orizontale

1.5.4. Alte precizări- Calitatea obţinută pentru execuţia pereţilor de compartimentare şi suprafaţa

finită a pereţilor, trebuie să respecte criteriile de verificare ale pereţilor clasici din zidărie şi a tencuielilor din Normativul C 56/1985 şi din „Ghidul pentru elaborarea caietelor de sarcini pentru lucrări de construcţii – structuri din zidărie”

- Montajul plăcilor de gips carton nu se poate face la temperaturi sub limita de îngheţ

- Nu se montează plăci cu adeziv şi nu se realizează îmbinări cu pastă de ipsos la temperaturi sub +50 C

- Nu sunt compatibile cu panourile de gips carton vopselele pe bază de var şi/sau silicat de sodiu

- Agrementele tehnice şi certificatele de calitate ale materialelor vor însoţi procesele verbale de lucrări ascunse

1. PEREŢI DIN PANOURI TERMOIZOLANTE CU SPUMĂ POLIURETANICĂ

1.1. Materiale1.1.1. Materiale folositeMaterialele necesare pentru realizarea pereţilor neportanţi termoizolatori interiori

sau exteriori şi pentru realizarea învelitorilor la construcţii sunt: Panouri cu lăţimea utilă de 1000 mm şi grosimi de 40; 50; 60; 80; 100 şi 120 mm,

lungimea panourilor variază după necesităţi între 6 12 m, fiind condiţionată numai de posibilităţile de transport şi manipulare

Accesorii pentru montaj elemente pentru coamă, semicoame, elemente pentru închidere perimetrală şi elemente de colţ

Accesorii pentru montaj – şuruburi cu diametrul de 8 mm, şururburi autofiletante 5,5 mm sau 6,3 mm, toate acestea protejate anticorosiv

1.1.2. Caracteristici tehnicePanourile termoizolante cu spumă poliuretanică sunt realizate prin injectare cu

spumă poliuretanică rigidă, expandată între două plăci, plăci din tablă de oţel zincată de 0,5 mm, prevopsite cu sistem de protecţie anticorosiv.

Extremităţile laterale longitudinale ale panourilor sunt special profilate în vederea îmbinării.

Îmbinarea se realizează cu garnituri tip „bandă” dispuse la interior.Îmbinarea transversală se realizează prin decuparea parţială a plăcii metalice

interioare şi a termoizolaţiei, plăcile exterioare acoperind panoul adiacent.

1.1.3. Condiţii de livrarePanourile trebuie să fie livrate purtând etichete autocolante în care să se menţioneze:

- denumirea producătorului- denumirea produsului şi tipul- dimensiuni- grosimea plăcilor metalice- grosimea termoizolaţiei- tipul de finisaj al plăcilor metalice pentru ambele feţe- culoarea panoului - codul de referinţă al producătorului de poliol- data de fabricaţie

1.2. Domenii de utilizarePanourile termoizolante sunt destinate realizării pereţilor neportanţi termoizolatori

interiori sau exteriori şi învelitorilor la diferite categorii de construcţii.- construcţii hale de producţie- construcţii depozite- construcţii centrale termice- construcţii comerciale- construcţii garaje

- construcţii magazine, supermagazine- construcţii agricole- grajduri- crescătorii- depozite- construcţii publice- şcoli- săli de sport- patinoare- piscine

În funcţie de sistemul de protecţie al tablei (poliester 15 , PVDF 2 sau poliester 2 ) – se verifică şi se stabilesc tipurile de plăci ce pot fi utilizate în lucrare.

Alegerea tipului de protecţie pentru diferite amplasamente se face conform tabelului de mai jos:

Sistemul de protecţie anticorosivPoliester

15 PVDF 25 Poliester

25

Mediul exterior

Rural nepoluat E R RUrban industrial

Normal poluat E R RSever poluat E E E

Marin10 – 20 km E R R3 – 10 km N E E< 3 km N E N

Special Exces u.v. N E N

Mediul interior

Umed

Uscat R R RMediu E R Rf. umed N E ESaturat N E E

agresiv N E E

LEGENDĂ: R = recomandatE = se examinează de la caz la cazN = nerecomandat

1.3. Condiţii tehnice de montajMontarea panourilor se face de către echipe specializate pe baza unui proiect

întocmit de o firmă autorizată şi verificat în conformitate cu prevederile Legii calităţii în construcţii nr. 10 / 1995.

Fixarea panourilor se face pe un schelet care poate să fie realizat din:- profiluri din oţel cu grosimea mai mare de 1,5 mm şi lăţimea reazemelor

intermediare de cel puţin 60 mm şi a reazemelor marginale de cel puţin 40 mm.- Profiluri din lemn cu secţiunea minimă de 60 x 80 mm

- Pe piese metalice înglobate în beton cu lăţimea de cel puţin 60 mm şi grosimea de cel puţin 1,5 mm, conform cerinţelor statice

Verificarea distanţei (deschiderii) dintre profilurile de sprijin se face ţinând seama de criteriul de rezistenţă al elementelor de fixare de săgeata maximă admisibilă de 1 / 200.

Tehnologia de montaj a pereţilor realizaţi din panouri termoizolante cu spumă poliuretanică cuprinde 3 etape, şi anume:

1.3.1. Releveul structurii pe care se montează pereţii, din care rezultă dacă proiectul tehnologic al scheletului pe care se montează panourile corespunde cu dimensiunile realizate în teren.În cazul în care există neconcordanţe care necesită schimbarea structurii de montaj, se reface proiectul, după care începe confecţionarea scheletului de montaj.

1.3.2. Montarea elementelor de structură a panourilor, tăiate la dimensiunile din proiectul actualizat se face cu o echipă şi utilaje de specialitate. Pentru lucrul la înălţime se folosesc fie schele autoridicătoare (în funcţie de înălţimea clădirilor care se închid cu panouri termoizolatoare, schelele se folosesc atât pentru faţade, cât şi pentru învelitori).

1.3.3. Montarea panourilor propriu-zise pe structura de prindereMontarea panourilor se face după recepţia structurii învelitorii.După montarea panourilor se montează garniturile, elementele pentru închidere perimetrală şi elementele de colţ care trebuie să asigure etanşeitatea la apă a clădirii.

1.4. Verificări tehnice de calitateLa recepţia materialelor, se verifică ca grosimea declarată a panourilor să fie

conform cu proiectul (pentru a se asigura coeficientul termic prevăzut în proiect).Înainte de fixarea elementelor de închidere a panourilor, se verifică dacă s-au

montat garniturile.Se verifică modul de realizare al etanşeităţii şi a prinderilor la elementele

pentru închidere perimetrale şi la elementele de colţ.Se întocmeşte proces verbal de lucrări ascunse pentru structura de prindere a

panourilor care trebuia să corespundă întocmai proiectului.

CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL NR. 7

ALTE LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

- S U M A R -

1. BLOCURI DE BETON PENTRU CONSTRUCŢII

2. CĂRĂMIZI PENTRU CONSTRUCŢII DIN ARGILĂ ARSĂ

3. POZAREA BLOCURILOR ŞI A CĂRĂMIZILOR

4. LUCRĂRI DE IZOLAŢII

5. MORTARE

6. TENCUIELI INTERIOARE ŞI EXTERIOARE

7. COFRAJE ŞI SUSŢINERI

8. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

9. ÎNCASTRAREA CONFECŢIILOR METALICE

10. PLACAREA CU FAIANŢĂ ŞI GRESIE

11. PARDOSELI

12. GEAMURI

13. LUCRĂRI DE TINICHIGERIE

14. TÂMPLĂRIE ŞI DULGHERIE

16. SCĂRI CU FINISAJE OBIŞNUITE

17.SCĂRI DIN PIATRĂ NATURALĂ

18.PLACAJE CU PIATRĂ NATURALĂ LA PEREŢI ŞI STÂLPI

19.BALUSTRADE, GRILE ŞI ALTE CONFECŢII METALICE

SIMILARE

1. BLOCURI DIN BETON PENTRU CONSTRUCŢII

Toate blocurile din beton pentru construcţii trebuie să fie de dimensiunile celor prescrise în proiect.

Blocurile din beton pot fi:- blocuri mici cu goluri, din beton cu agregate usoare;- blocuri mici din beton celular autoclavizat.

Folosirea blocurilor din beton se va face în condiţiunile reglementărilor arătate în normativul C 14-82, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 9/1982.

Blocurile din beton pentru zidărie trebuie să aibă forma şi dimensiuni standardizate, bine şi egal debitate, cu colţuri şi cu muchii nesparte.

Ele trebuie să fie manevrate şi depozitate cu grijă pentru a nu fi avariate.Condiţiunile de calitate pentru blocurile de beton sunt reglementate în următoarele

standarde:- blocuri mici cu goluri, din beton cu agregate uşoare în STAS 6027-39;- blocuri şi plăci din zidărie din beton celular autoclavizat în STAS IC033-00.

2. CĂRĂMIZI PENTRU CONSTRUCŢII DIN ARGILĂ ARSĂ

Cărămizile pline sau cu goluri vor avea forma de paralelipiped dreptunghic, cu muchii drepte şi feţe plane, având dimensiunile şi calitatea precizate de actele normative, după cum urmează:

- cărămizi pline presate conform STAS 457-C6;- cărămizi şi blocuri ceramice, cu goluri verticale, conform STAS 5105/1.2-

C6;- cărămizi şi blocuri ceramice, cu goluri orizontale, conform STAS 8560-

86;- alte tipuri de cărămizi şi blocuri ceramice pentru care există agrementele

tehnice necesare.

De asemenea, calitatea cărămizilor mai este reglementată şi de STAS 456-73.

3. POZAREA BLOCURILOR Ş I A CĂRĂMIZILOR

Pozarea în structură a blocurilor şi a cărămizilor se va face conform prevederilor STAS 10109/1-82.

Condiţiunile de calitate ale mortarelor folosite vor fi conform STAS 1030-85.Calitatea materialelor folosite la executarea zidăriilor se stabileşte prin proiect.Se precizează că toate rosturile între blocurile de beton sau de cărămizi vor fi bine

umplute cu mortar şi vor fi de grosime egală cu 12 mm pentru cele orizontale şi de 10 mm pentru cele verticale.

Abaterile admise la grosimea rosturilor sunt reglementate de prevederile STAS 10109/1-1982 - punct 8.1. - tabel 21.

Este obligatorie ţeserea zidăriei, astfel încât rosturile verticale (transversale şi longitudinale) să fie decalate de la un rând la celălalt atât în câmp cât şi la colţuri, ramificaţii sau intersecţii, conform prevederilor STAS 10103/1-1982 - punctul 6.1.2.

Este obligatorie ţeserea zidăriei la colţuri, ramificaţii şi intersecţii în toate situaţiile în care aceasta nu este rigidizată cu sâmburi din beton armat.

Abaterile limită admise faţă de prevederile proiectului în ceea ce priveşte dimensiunile zidăriei sunt reglementate în STAS 10109/1-82 - tabel 21.

Este obligatorie umezirea prealabilă a blocurilor şi a cărămizilor care urmează să fie puse în operă.

Rosturile de pe faţa văzută a pereţilor vor fi curăţate de mortar pe adâncimea de 10 - 15 mm înainte de a face priză, pentru a se asigura o bună aderenţă a tencuielii.

Întreaga faţă văzută a zidurilor va fi curăţată de mortarul care s-a lipit în procesul de executare al acestora.

Se interzice:- folosirea blocurilor şi cărămizilor cu suprafeţe acoperite de praf, noroi,

impurităţi sau gheaţă;- folosirea blocurilor şi a cărămizilor cu mai multe de 15 % spărturi,

ştirbituri sau colţuri rupte.Pereţii despărţitori, executaţi din zidărie, se vor fixa la partea inferioară de

pardoseala de beton, iar la partea superioară prin împănarea cu mortar de ciment faţă de planşeul superior.

Îmbinarea pereţilor despărţitori cu pereţii structurali se va face conform prevederilor normativului P 2 - 85 paragraf 8.5. publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 11/1985.

Executarea zidăriilor se va face ţinând seama de prevederile normativului C 56 - 85, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 1-2/1986 - Caietul VIII, prevederi care fac parte integrantă din prezentul caiet de sarcini.

4. LUCRĂRI DE IZOLAŢII

Lucrările de izolaţii incluse în acest capitol se referă la:- izolaţii termice la acoperiş, pereţi şi radiere;- hidroizolaţii la terase şi acoperişuri;- hidroizolaţii la construcţii supraterane şi subterane împotriva umidităţii

pământului sau împotriva apelor freatice.


Executarea lucrărilor de izolaţii, menţionate mai sus se vor face cu respectarea obligatorie a următoarelor măsuri:

- materialele introduse în lucrare vor corespunde calitativ prevederilor proiectului şi ale actelor normative precizate în documentaţie, atestate de certificate livrate de producător;

- nu se admit înlocuiri de materiale faţă de prevederile proiectului decât numai cu acordul scris al investitorului;

- nu se admite pozarea materialelor de izolaţii decât numai după recepţia suportului pe care se aplică din punct de vedere calitativ,în conformitate cu prevederile normativului C 56 - 85 - caietul XIV, cu care prilej se va încheia proces verbal de lucrări care devin ascunse;

- nu se admite pozarea în lucrare a materialelor care au fost deteriorate din cauza manipulărilor sau a depozitării necorespunzătoare.

4.2. Materiale

- calitatea materialelor pentru izolaţii termice este reglementată de următoarele acte normative:

- STAS 5838/1-76 - vată minerală- STAS 8036/81 - beton celular autoclazivat- STAS 7343/80 - agregate minerale usoare granulit- C 107/0-02 - normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de

izolaţii termice la clădiri.- calitatea materialelor pentru hidroizolaţii este reglementată prin următoarele acte normative:

- STAS 2355/2/87 - hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţie;

- STAS 2355/3/87 - hidroizolaţii din materiale bituminoase la terase şi acoperişuri;

- C 112/86 - normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrări de construcţii. Cap. 2 - paragrafe 2.1.1. - 2.1.3. materiale Buletinul Construcţiilor nr. 9/1987.

4.3. Execuţia izolaţiilor

4.3.1. Izolaţii termiceIzolaţiile termice se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului precum şi

în concordanţă cu următoarele acte normative:- C 107/0-02 - normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de

izolaţii termice la clădiri.4.3.2. HidroizolaţiiAceste lucrări se vor executa conform prevederilor proiectului şi în concordanţă cu

următoarele normative:- C 112/86 - normativ pentru proiectarea şi exexutarea hidroizolaţiilor

din materiale bituminoase la lucrări de construcţii cap. 3 - la terase şi acoperişuri, cap. 4 - la construcţii subterane

4.4. Recepţia lucrărilor de izolaţii

Se va face în condiţiile prescrise de normativul C 56-85 (caietul XIV - Izolaţii - cap. 1., 2., 3., 4.) cu care prilej se precizează că lucrările necorespunzătoare urmează să fie refăcute pe cheltuiala integrală a antreprenorului.

5. MORTARE

5.1. Mortarul pentru zidării şi tencuieli, în afară de acela folosit la zidăria din beton celular autoclavizat se prepară conform Instrucţiunilor tehnice C 17-82, publicat în Bulet. Constr. nr. 1/1983 şi 4/1985.

Calitatea, compoziţia, prepararea şi transportul mortarelor sunt prevăzute în actul normativ menţionat mai sus.

Este strict obligatorie respectarea prevederilor proiectului corelată cu condiţiunile precizate în normativul C 17-82.

5.2. Nisipul care se foloseşte la mortare va avea următoarea granulozitate, raportată la 1 mc de mortar:

- nisip 0 - 1 mm 0,08 mc- nisip 0 - 3 mm 0,12 mc- nisip 0 - 7 mm 0,96 mc

Condiţiunile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele sunt arătate în STAS 1667-76. Nu este admisă depozitarea nisipului pentru tencuieli direct pe pământ sau pe platforme balastate.

5.3. Apa utilizată la prepararea mortarelor trebuie să provină fie din reţeaua publică, fie din alte surse, în care caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790 - 84.

5.4. CimentulCimentul care se foloseşte pentru mortare este indicat în normativul NE 012-99 -

anexa I 1, normativ publica în Buletinul Construcţiilor nr. 8 - 9/1999.Se menţionează că pentru a evita dificultăţi de aprovizionare şi depozitare atunci

când este posibil se va folosi cimentul Pa 35, în care caz se vor reduce dozajele de ciment cu 5 %.

Condiţiunile de livrare, transport, depozitare şi control al calităţii cimentului sunt precizate în normativul NE 012 – 99 anexa IV.I - pct. A1, B1.

5.5. Calitatea executării tencuielilor este precizată în normativul C 56 - 85 - caietul XX - paragrafele 6.1. - 6.19 şi anexa IX.1. (referitoare la abaterile admise la recepţia calitativă a tencuielilor).

6. TENCUIELI INTERIOARE Ş I EXTERIOARE

6.1. După natura suprafeţei pe care se aplică, tipurile de tencuieli sunt:

- tencuieli obţinute pe suprafeţe de cărămidă, care se execută obişnuit în două straturi (grund şi strat vizibil);

- tencuieli pe suprafeţele elementelor din beton şi beton armat, care se execută din spriţ, grund şi strat vizibil;

- tencuieli pe suprafeţe acoperite cu rabiţ, se execută în trei straturi (smir, grund şi strat vizibil).

6.2. Tencuielile obişnuite prevăzute în proiect se împart în:- tencuieli drişcuite, la care mortarul pentru stratul vizibil este preparat cu nisip fin

(tinci);- tencuieli sclivisite, la care stratul vizibil se execută din pastă de ipsos sau var cu

adaos de ipsos.6.3. Pentru executarea unor tencuieli de calitate se va efectua în prealabil un control

al suprafeţelor ce urmează a se tencui.La începerea tencuielilor trebuie să fie terminate toate lucrările a căror execuţie

ulterioară le pot deteriora.Suprafetele pe care se aplică tencuielile trebuie să fie curate şi plane.6.4. Toate materialele şi semifabricatele se introduc în lucrare numai după

verificarea calităţii acestora.Pe parcursul execuţiei lucrărilor se va urmări respectarea tehnologiei de execuţie a

acestora.Suprafeţele tencuielilor decorative trebuie să nu prezinte neuniformităţi de culoare

sau zgârieturi; profilurile exterioare trebuie executate corect.Verificarea tencuielilor se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii.

7. COFRAJE Ş I SUSŢINERI

Cofrajele şi susţinerile acestora trebuie să fie astfel alcătuite încât trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:

- să asigure obţinerea formei, dimensiunile şi gradul de finisare al elementelor ce urmează a fi executate, cu respectarea toleranţelor admisibile precizate în anexa III.1 - normativ NE 012 – 99;

- sa fie etanşe ca să nu piardă laptele de ciment;- să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de

execuţie.Problema cofrajelor şi a sprijinirilor este reglementată de normativele:

- NE 012 – 99 cap. 11- C 56/85 - caiet VII, cap. 1, paragraf 1.1., 2.1. şi 2.2., 3.4.5.

cap. 2, paragraf 1.1., 1.2., 2.1., 3.1. - 3.6.

8. ZUGRĂVELI, VOPSITORII

Zugrăvelile şi vopsitoriile sunt lucrări destinate să rămână vizibile, motiv pentru care calitatea lor poate fie verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect.

Executarea acestor lucrări trebuie să se facă în conformitate cu prevederile normativului C 3 - 76 publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 5/1976 iar verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor conform normativului C 56 - 85, caietul XI - cap. 1.1.2, 3.1. - 3.6. aceste prevederi fiind obligatorii.

Se atrage atenţia că aceste lucrări nu se vor executa decât numai dacă au fost realizate şi recepţionate lucrările destinate a le proteja (învelitori, streaşină, geamuri, etc.) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalaţii, tâmplării, etc.).

9. ÎNCASTRAREA CONFEC Ţ IILOR METALICE

Toate piesele metalice de încastrare în structura de beton, care se înglobează încă de la turnarea acesteia, vor fi pozate în cofraje la poziţia arătată în proiect şi fixate astfel încât să nu se deplaseze în timpul procesului de betonare.

Dacă pentru încastrarea pieselor metalice s-au lăsat goluri de montaj în structura de beton sau de beton armat, la încastrarea ulterioară a acestor piese se va acorda o deosebită grijă pentru corecta lor poziţionare.

Încastrarea se va face cu mortar de ciment, a cărui marcă va fi precizată prin proiect.Matarea mortarului de încastrare trebuie astfel realizată încât să nu permită

scurgerea de apă între confecţia metalică şi mortar sau între mortar şi structura înconjurătoare din beton sau beton armat.

De asemenea, se vor face probe prealabile de culoare, în scopul de a nu se crea o diferenţă contrastantă între structura şi materialul de încastrare.

Înainte de turnarea betonului se vor verifica de către antreprenor toate măsurile luate pentru fixarea pieselor metalice pe timpul turnării nefiind permise deplasări ale acestora faţă de poziţiile stabilite în proiect.

Orice deplasare datorită neasigurării prinderilor va fi remediată imediat de către antreprenor, pe cheltuielile acestuia.

10. PLACĂRI CU FAIANŢĂ Ş I GRESIE

Plăcile nu vor fi mai subţiri de 5,5 mm la faianţă şi 8 mm la gresie.Colturile şi muchiile vor fi executate cu profile speciale.Stratul suport pe care se aplică placajul trebuie să fie alcătuit dintr-o tencuială în

grosime de 20 mm, tencuiala având o compoziţie (la greutate) de 1 parte ciment şi 3 părţi nisip. Suprafaţa stratului suport va fi zgâriată cu un pieptene metalic, înainte de întărirea mortarului pentru a furniza o buna aderenţă.

Înainte de aplicarea placajului stratul suport va fi bine curăţat de praf şi de părţile neaderente şi bine îmbibat cu apă.

Plăcile vor fi pozate cu rosturi mici, cu adezivul preparat după instrucţiunea producătorului, pentru a forma o suprafaţă riguros netedă şi plană.

Placajul de faianţă va fi rostuit cu ciment alb sau chit special după punerea în operă.În final, placajul va fi spălat şi curăţat.

Calitatea placajelor executate, atât la interior cât şi la exterior, precum şi recepţia acestora este reglementată în normativul C 56 - 85 - Caietul X - paragrafele 1, 2, 3, 4 şi 5, prevederile respective fiind obligatorii.

11. PARDOSELI

Prevederile acestui capitol se referă la următoarele tipuri de pardoseli specifice construcţiilor:

11.1. Pardoseli cu îmbrăcăminte din piatră artificială arsă şi nearsă

În această categorie sunt incluse:

- pardoseli din beton simplu sau slab armat, turnate monolit, în câmpuri cu rosturi de 1,5 - 2 cm amplasate la 4 m distanţă;

- pardoseli din mozaic turnat;- pardoseli din plăci de gresie ceramică;- pardoseli din plăci de piatră compozită.

Pardoselile din piatră artificială sunt de exterior şi interior şi se montează pe un suport de mortar de poză de 3 - 4 cm grosime.

Standardele de referinţă privesc materialele folosite şi sunt STAS-uri pentru mortare, ciment, nisip.

Materialele şi produsele puse în operă sunt: mortarul de poză şi placajele din piatră artificială. Placajele vor avea dimensiunile din proiect şi se vor livra, depozita şi manipula în condiţii corespunzătoare.

Execuţia lucrărilor începe cu lucrările pregătitoare. Stratul suport se realizează dintr-o şapă de mortar, pe care se pozează imediat plăcile de piatră artificială şi se izolează în afara circulaţiei 24 de ore. Rosturile se umplu cu lapte de ciment sau chituri.

Plintele se montează după executarea pardoselii, direct pe perete.Abaterile de planeitate admise sunt de 1 mm / 1 m.Actele normative care reglementează calitatea materialelor şi execuţia acestui tip de

pardoseli sunt următoarele:- STAS 2560/1/83 - Pardoseli din piatră artificială nearsă. Condiţii de

calitate.- STAS 2560/3/84 - Pardoseli din piatră artificială arsă şi nearsă. Reguli şi

metode de verificare.- C 35/82 - Normativ pentru executarea pardoselilor;- C 56/85 - Normativ pentru verificarea şi recepţia lucrărilor de

construcţii - caietul XII, cap. 1, 2, 3 paragraf 3.3. şi 3.4.

11.2. Pardoseli cu îmbrăcăminte din piatră naturală

În această categorie sunt incluse:

- pardoseli din marmură;- pardoseli din granit;- pardoseli din andezit.

Pardoselile din această categorie sunt de exterior şi interior şi se montează pe un suport de mortar de poză de 3 - 4 cm grosime.

Standardele de referinţă privesc materialele folosite şi sunt STAS-uri pentru mortare, ciment, nisip.

Materialele şi produsele puse în operă sunt: mortarul de poză şi placajele de piatră naturală. Placajele se vor tăia în fabrica furnizoare, în forma şi dimensiunile din proiect şi se vor livra, depozita şi manipula în condiţii corespunzătoare.

Execuţia lucrărilor începe cu lucrările pregătitoare. Stratul suport se realizează dintr-o şapă de mortar, pe care se pozează imediat plăcile de piatră şi se izolează în afara circulaţiei 24 de ore. Rosturile se chituiesc. După 7 zile de la montare pardoseala se lustruieşte prin frecare.

Plintele se montează după executarea pardoselii, direct pe perete; se livrează de furnizor lustruite pe părţile văzute.

Abaterile de planeitate admise sunt de 1 mm / 1 m.Verificarea pardoselilor de piatră naturală cuprinde: respectarea proiectului de

specialitate, a condiţiilor necesare montării, a remedierii defectelor constatate pe parcursul execuţiei şi aspectul general al lucrărilor (culoare, rosturi, planeitate).

Actele normative care reglementează calitatea materialelor şi execuţia acestui tip de pardoseli sunt următoarele:

- STAS 2560/1/83 - Pardoseli din piatră artificială nearsă. Condiţii de calitate.

- STAS 2560/3/84 - Pardoseli din piatră artificială arsă şi nearsă. Reguli şi metode de verificare.

- C 35/82 - Normativ pentru executarea pardoselilor;- C 56/85 - Normativ pentru verificarea şi recepţia lucrărilor de

construcţii - caietul XII, cap. 1, 2, 3 paragraf 3.3. şi 3.4.

11.3. Pardoseli calde din PVC şi mochetă

Se execută prin lipire cu adeziv specific pe stratul suport din mortar de ciment şi respectiv ciment sclivisit pentru pardoselile din mochetă.

Pardoselile din PVC vor fi prevăzute cu pervaz din PVC iar cele de mochetă cu plinte adezive din aluminiu la pereţi.

Trecerile în dreptul golurilor de uşi sunt prevăzute cu şine de trecere din aluminiu.

12. GEAMURI

Calitatea materialelor şi montarea geamurilor este reglementată de următoarele acte normative:

- STAS 853/80 - Geamuri trase- Geamuri termopan

- C 47/86 - Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor (Buletinul Construcţiilor nr. 5/1986)

- C 56/85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii - caiet XVI, cap. 1.2. (prevederi generale) şi cap. 3 (prevederi specifice)

Se insistă asupra următoarelor prevederi:- verificarea materialelor aduse pe şantier se va face de către conducătorul

tehnic al lucrării, sub aspectul dimensiunilor şi calităţii materialelor prevăzute în documentaţia de execuţie;

- materialele vor fi puse în lucrare numai dacă sunt însoţite de certificate de calitate, iar materialele corespund calitativ;

- nu se admite să se pună în lucrare geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.

13. LUCR Ă RI DE TINICHIGERIE

Evacuarea apelor de ploaie de pe acoperişurile construcţiilor se face fie prin guri de evacuare (gargui) fie printr-un sistem de jgheaburi şi burlane. Modalitatea de scurgere a apelor de ploaie se stabileşte prin proiect.

În cazul gurilor de scurgere,materialul hidroizolant de pe acoperiş sau terasă, la intersecţia cu aceste guri va fi introdus în interiorul acestora, în concordanţă cu detalierea din proiect.

În cazul evacuării apelor prin jgheaburi şi burlane, realizarea acestora din tablă zincată, se va face în conformitate cu următoarele acte normative:

- STAS 2389/77 - Jgheaburi şi burlane;- STAS 2274/88 - Lucrări de tinichigerie la construcţii civile şi industriale -

Condiţii tehnice de calitate.

14. TÂMPL Ă RIE Ş I DULGHERIE

Prezentul capitol se referă la verificarea calităţii, punerea în operă şi recepţia lucrărilor de tâmplărie şi dulgherie, pentru uşi şi ferestre din lemn.

Actele normative care stabilesc caracteristicile şi calitatea acestora sunt următoarele:- STAS 466/86 - Uşi din lemn pentru construcţii civile;- STAS 799/80 - Ferestre şi uşi din lemn. Condiţii generale de calitate;- STAS 5353/80 - Ferestre şi uşi de balcon şi uşi interioare din lemn pentru

construcţii civile. Formate şi alcătuiri.- C 199/79 - Instrucţiuni tehnice privind manipularea, depozitarea,

transportul şi montarea în construcţii a tâmplăriei din lemn (Buletinul Construcţiilor nr. 1/1978).

Se insistă asupra următoarelor aspecte:

- Tâmplăria, gata confecţionată, la sosirea pe şantier va fi verificată de antreprenor dacă are certificat de calitate emis de producător, dacă corespunde cu prevederile din proiect şi cu prevederile de produs şi dacă posedă toate accesoriile de prindere, manevră, etc.

- Materialele utilizate pentru tâmplăriile din aluminiu şi cele din PVC vor avea obligatoriu agremente tehnice.

- Nu se admit înlocuiri faţă de prevederile proiectului decât cu avizul scris al investitorului.

Recepţia pe parcurs şi finală se va face de către investitor cu respectarea obligatorie a prevederilor C 56/85 - caietul XV, cap. 2 (prevederi generale), cap. 3 (prevederi specifice), paragraf 3.1., 3.2., 3.3., 3.6. şi 3.7. (Buletinul Construcţiilor nr. 1-2/1986).

TÂMPLĂRII DIN ALUMINIU

A. TÂMPLĂRII DIN ALUMINIU INTERIOARE

1. Domeniu de aplicare 1.1.Prevederile prezentului capitol se aplica tamplariilor interioare

- tâmplărie de aluminiu fără barieră termică (k = 4 5 W/m2K)- geam float gr. 4 mm = 2,7 W/m²K - plăci din policarbonat grosime 4 mm (K = 3,9 W/m2K) sau 4,5 mm

(K = 3,8 W/m2K)

Coeficientul de transfer termic k [W/m2K] defineşte fluxul de căldură ce traversează o suprafaţă de 1 mp, în condiţiile unei diferenţe de temperatură de un grad între interior şi exterior (în condiţiile unei temperaturi exterioare de 00 C, o temperatură interioară de 200

C şi o viteză a vântului de 4,4 m/s).O valoare mică a acestui coeficient echivalează cu o bună izolare termică =

reducere de costuri necesare Încălzirii În sezonul rece.

2. Sistemul de profile

2.1 Profilele vor asigura izolarea termica a clădirii si se vor alege in functie de cerintele statice, arhitectonice, securitate la incendiu si vandalism.2.2 Mărimea ochiurilor mobile, minime si maxime precum si greutatea lor maxima trebuie sa fie compatibila cu cerintele producatorului de sistem.

4.Feronerie

4.1. Se admite folosirea doar a elementelor originale marcate cu sigla producatorului de sistem.4.2. Toate componentele cu excepţia balamalelor şi a mânerelor trebuie mascate.4.3 Feroneria se va dimensiona în funcţie de încărcări .4.4 In cazul asamblării cu şuruburi se vor folosi piuliţe sertizabile în pereţii profilului.

5. Elemente de etanşare

5.1.Garnituri – EPDM, TPS, ETHYLEN, PROPYLEN, TERPOLYMER avand calitarea conform DIN 7883 cu forţa de rupere Fm = 200 700 N si alungire la rupere A2 = 50 240 %. Garniturile vor fi obligatoriu marcate cu sigla producătorului de sistem.5.2 Materialele termoizolante vor fi neinflamabile.

6. Vitraj (4 5 mm)

6.1 Din considerente de securitate şi stabilitate în timp se tratează lucrările cu sticlă de calitate.6.2 Sticla pentru interior va fi simplă (geam float gr. 4 mm = 2,7 W/m²K).6.3 Uşile de interior vor fi de regulă echipate cu plăci din policarbonat grosime 4 mm (K = 3,9 W/m2K) sau 4,5 mm (K = 3,8 W/m2K).

7. Parametri tehnici de sistem

7.1. Proprietăţi mecanice conform DIN 1748, Rm > 200 N/mm², A(2) > 10%.Tolerante dimensionale conform DIN 17615.Etanşeitate la aer L1 la ferestre rotobatante ;

L2 la ferestre batante si usi balcon ;Etanşeitate la apa V1. Etanşeitate la vânt SZ1.In urma presiunii la vânt nu este permisa deformaţii sau rupturi de elemente de

îmbinare sau a feroneriei. Deformatia maxima admisa 1/300.Rezistenta la impact „medie”.

8.Calitatea

Detaliile tehnice vor fi prezentate pe baza de planşe şi se vor prezenta mostre. Se vor respecta obligatoriu cerinţele tehnice ale producătorului de sistem. Aceasta trebuie de asemenea prezentate beneficiarului.

Este obligatoriu ca prestatorul sa prezinte agremente tehnice valabile pentru fiecare din sistemele utilizate, atât pentru aluminiu cât si pentru sticla.

Este interzisa ca la cercevelele in urma utilizarii, deformatiile permanente suferite sa depaseasca 2 mm in lungime si o torsionare mai mare de 2,5 mm ce ar impiedica reglarea feroneriei pt realizarea etanseitatii. Elementele componente a uşilor si ferestrelor trebuie sa fie usor schimbabile, fara a suferi elementele din structura. Pentru deschiderea cercevelelor forta de manevrare trebuie sa fie mai mica de 100 N, iar momentul de actionare mai mic de 10 Nm. Cercevelele reglate vertical si orizontal nu au voie sa se deplaseze. Cercevelele geamurilor si a usilor de balcon cand sunt inchise nu trebuie sa permita deschiderea lor din exterior.

B. TÂMPLĂRII EXTERIOARE

1 .Domeniu de aplicare

1.1.Prevederile prezentului capitol se aplica tâmplăriilor exterioare- tamplarie de aluminiu cu barieră termică, grupa 2.1 la ferestre, grupa 2.2 la uşi- sticla termoizolanta - colorata în masă

- reflectorizantă - reflexivă

- sticlă float, LOW-E

Coeficient de transfer termic prin conductie

Grupa 1 0 < K,UR ≤ 2 [W/mpK]Grupa 2.1 2 < K,UR ≤ 2,8 [W/mpK]Grupa 2.2 2,8 < K,UR ≤ 3,5 [W/mpK]Grupa 2.3 3,5< K,UR ≤ 4,5 [W/mpK]Grupa 3 4,5 < K,UR [W/mpK]

2. Sistemul de profile

2.1 Profilele vor asigura izolarea termica a cladirii si se vor alege in functie de cerintele statice, arhitectonice, securitate la incendiu si vandalism.2.2 Mărimea ochiurilor mobile, minime si maxime precum si greutatea lor maxima trebuie sa fie compatibilă cu cerinţele producatorului de sistem.

4.Feronerie

4.1. Se admite folosirea doar a elementelor originale marcate cu sigla producătorului de sistem.4.2. Toate componentele cu excepţia balamalelor şi a mânerelor trebuie mascate.4.3 Feroneria se va dimensiona în funcţie de încărcări .4.4 In cazul asamblării cu şuruburi se vor folosi piuliţe sertizabile în pereţii profilului

6. Vitraj (16 24 mm)

6.1 Din considerente de securitate şi stabilitate în timp se tratează lucrările cu sticlă de calitate.6.2 Vitrajul pentru tâmplăria exterioară va fi asigurat cu geam termopan. Sticla va fi termoizolanta, etansarea primara se va face cu butyl, etanşarea secundară cu componenta de thycol. Distanţierul dintre cele două foi de sticlă va fi dimensionat şi executat dintr-un material astfel încât să se atingă performanţele privind izolarea termică: k = 1 1,4 W/m2K.


7.1. Este interzis ca la cercevelele in urma utilizarii, deformatiile permanente suferite sa depaseasca 2 mm in lungime si o torsionare mai mare de 2,5 mm ce ar impiedica reglarea feroneriei pt realizarea etanseitatii. Elementele componente a usilor si ferestrelor trebuie sa fie usor schimbabile, fara a suferi elementele din structura. Pentru deschiderea cercevelelor forta de manevrare trebuie sa fie mai mica de 100 N, iar momentul de actionare mai mic de 10 Nm. Cercevelele reglate vertical si orizontal nu au voie sa se deplaseze. Cercevelele geamurilor si a usilor de balcon cand sunt inchise nu trebuie sa permita deschiderea lor din exterior.

7.2 La montajul constructiei este interzisa realizarea puntii termice. Valoarea k a coeficientului de transfer termic se va dovedi print-un certificat de incercari.

7.3. Proprietati mecanice conform DIN 1748 Rm > 200 N/mm², A(2) > 10%.Tolerante dimensionale conform DIN 17615.

Etanseitate la apa V1 la ferestre si usi balconV2 la usile de intrare exterioare

Etanseitate la vant SZ1 la toate tipurile de ferestre si usi.Izolarea termica H2 Ktr=1 1,4 W/m² K la ferestre cu geam special termopan

H2 Ktr= 1,4 W/m² K la usi intrare

Rezistenta la impact „medie”.7.4. Permeabilitatea rosturilor este de maxim 0,1 mc/hm Pa 2/37.5. Protectia la zgomot trebuie sa aiba valoarea

Clasa LH4 Rw=33 dB la ferestre cu geam special 4-16-4 mmClasa LH3 Rw=34 dB l usi de intrare

Clasa deprotecţie acustică

Marimea estimata a protecţiei acusticeRw la fereastra functională montată înconstrucţie, măsurată conform DIN 52 210, partea a 5-a, în dB.

Marimea necesara estimată a protecţiei acustice Rw la fereastra funcţională montată în laborator, măsurată conform DIN 52 210,partea a 2-a, în dB.

1 25 pânala 29 ≥27

2 30 pânala 34 ≥323 35 pâna la 39 ≥374 40 pânala 44 ≥425 45 pană la 49 ≥47

7.6. Vopsirea sau eloxarea va respecta prescripţiile producătorului. Se vor prezenta mostre de culoare Culori RAL sau eloxat.

8.Calitatea

Detaliile tehnice vor fi prezentate pe baza de planşe şi se vor prezenta mostre. Se vor respecta obligatoriu cerinţele tehnice ale producătorului de sistem. Aceasta trebuie de asemenea prezentate beneficiarului.

Este obligatoriu ca prestatorul sa prezinte agremente tehnice valabile pentru fiecare din sistemele utilizate, atât pentru aluminiu cât si pentru sticla.

C. PERETE CORTINĂ

1 .Domeniu de aplicare 1.1.Prevederile prezentului capitol se aplica peretelui cortina

- tâmplărie de aluminiu- geam termopan- coeficient de transfer termic prin conductie:

- Grupa 2.1 2 < K,UR ≤ 2,8 (W/mpK)

2.Dimensionare a. In vederea dimensionării corecte din punct de vedere static va trebui să-şi bazeze calculele pe următoarele ipoteze:

VANT- presiunea normata Pn v.(KN/mp)- suctiunea normata Sn v.(KN/mp)- presiunea de calcul(inclusiv coeficienti de siguranta ) Pc v.(KN/mp- sectiunea de calcul (inclusiv coeficienţi de siguranţă) Sc v.(KN/mp)ZAPADA- presiunea normata Pn z (KN/mp)- presiunea de calcul Pc z (KN/mp)

SEISM (ST 035-2000 Specificatii tehnice privind cerintele si criteriile pentru verificarea antiseismica a fatadelor cortina )

- incadrarea obiectivului in zona seismică conform normativului P100/92 precum si coeficientii de siguranta, Ks şi Tc

b. săgeata maxima admisibila pentru sticla va fi mai mica decat 1/300 si nu mai mare de 8 mm., unde 1 = distanta dintre doua prinderi succesive

c. masa seismica a structurii va fi amplificata cu un coeficient de siguranta de c = 5

3.Sistemul de profile 3.1 Profilele vor asigura izolarea termica a clădirii si se vor alege în funcţie de cerintele statice, arhitectonice, securitate la incendiu si vandalism.3.2 Piesele de prindere de structura de rezistenta vor fi din aluminiu, oţel inoxidabil sau hotel zincat. Eventualele defectiuni ale zincarii ivite in timpul sudurii se curăţă şi se degreseaza urmand ca stratul de zinc sa fie refacut.

3.3 Sageta montantului, riglei si ramei nu au voie sa depaseasca 1/300 din distanta maxima dintre prinderea montantilor.3.4 Este obligatoriu ca sistemul folosit si solutiile propuse sa asigure eliminarea condensului in afara constructiei. Preluarea presiunii sticlei asupra sistemului de aluminiu trebuie sa se facă în conformitate cu cerintele producatorului de izolator pentru sticla izolata.3.5 Mărimea ochiurilor mobile, minime şi maxime precum si greutatea lor maxima trebuie sa fie compatibila cu cerinţele producatorului de sistem. Ferestrele basculante tip aripa ascunsa sublinieaza design-ul fatadei cand sunt deschise, iar cand sunt inchise se integreaza perfect in structura fatadei fiind practic neobservabile din afara. Este obligatoriu folosirea unei sistem de drenaj care directioneaza eventualul condens aparut spre baza fatadei.

4. Feronerie

4.1. Se admite folosirea doar a elementelor originale marcate cu sigla producatorului de sistem.4.2. Toate componentele cu excepţia balamalelor şi a manerelor trebuie mascate.4.3. Feroneria se va dimensiona in functie de încărcări.4.4. In cazul asamblării cu şuruburi se vor folosi piulite sertizabile în pereţii profilului

5. Elemente de etansare

5.1.Garnituri – EPDM, TPS, ETHYLEN, PROPYLEN, TERPOLYMER avand calitatea conform DIN 7883 cu forţa de rupere Fm = 200 700 N si alungire la rupere A2= 50 240 % sau baghete izolatoare din PVC rigide. Garniturile vor fi obligatoriu marcate cu sigla producatorului de sistem.5.2 Materialele termoizolante vor fi neinflamabile.

6. Sticla (20 - 54 mm)

6.1. Din considerente de securitate si stabilitate in timp se trateaza lucrarile cu sticla de calitate.6.2. Sticla va fi termoizolanta, etansarea primara se va face cu butyl, etansarea secundara cu componenta de thycol.


7.1 La montajul constructiei este interzisa realizarea puntii termice. Valoarea k a coeficientului de transfer termic se va dovedi print-un certificat de încercări. Proprietati mecanice Rm > 200 N/mm², A > 10%. Tolerante dimensionale conform DIN 17615.

7.2 Permeabilitatea rosturilor este de maxim 0,1 mc/hm Pa 2/3.Etanseitatea la aer Clasa L1,

la apa V1

la vant SZ1.Izolarea termica

clasa H1 Ktr=2 W/m²K cu geamuri speciale 4-16-4 şi clasa H2 Ktr≤m²K la pereţi cortina realizati cu geamuri termoizolatoare 4-16-4 mm

7.3. Protectia la zgomot trebuie sa aiba valoarea Rw = 35 dB clasa LH3 la pereţi cortina realizati cu geamuri termozolatore speciale 4-16-4 mm.7.4.Vopsirea sau eloxarea va respecta prescriptiile producătorului. Se vor prezenta mostre de culoare. Se utilizează oxidare anodica pentru finisajul suprafetelor.7.5 Rezistenta la foc III-IV la pereti cortina ai cladirilor cu inaltime utila max.de 13,65 m.

8. Calitatea

Detaliile tehnice vor fi prezentate pe baza de planşe si se vor prezenta mostre. Se vor respecta obligatoriu cerinţele tehnice ale producătorului de sistem. Aceasta trebuie de asemenea prezentate beneficiarului.

Este obligatoriu ca prestatorul sa prezinte agremente tehnice valabile pentru fiecare din sistemele utilizate, atât pentru aluminiu cat si pentru sticla.

RECOMANDARI MINIME PRIVIND CALITATEATAMPLARIEI DIN ALUMINIU ŞI A

GEAMULUI TERMOIZOLANT

Profilele din aluminiu vor avea cel putin trei camere - Se recomandă ca firma producătoare a ansamblului de tâmplărie sa pună la dispozitia

clientului documente care atesta provenienta sistemului de profile, cu certificarea calitatii pe plan european.

- Durata maxima de utilizare a profilelor albe trebuie sa fie de cel putin 25 de ani, iar pentru cele colorate - minimum 10 ani.

- Coeficientul de transfer termic al profilului va fi de maximum 1,7 W/mpK. Pentru aceasta, se recomanda un numar minim de 3 camere de izolare termica, iar grosimea profilului - de cel putin 58 mm.

- Comportare la incendiu: profilul se va incadra in clasa minima de combustie C2.

Feronerie garantata pentru 15.000 de cicluri - Pentru asigurarea calitatii feroneriei se recomanda ca firma producatoare a ansamblului

de tamplarie sa furnizeze clientului documente care atesta provenienta elementelor de feronerie, cu certificarea calitatii acestora pe plan european.

- Se va folosi feroneria recomandata de producatorul sistemului de profile din aluminiu - Garantia minima va fi de cel putin 15.000 de cicluri de functionare inchis/deschis, iar

distanta maxima acceptata intre punctele de inchidere este de cel mult 700 mm. - Feroneria trebuie aleasa astfel incat sa respecte prevederile catalogului de produs si ale

furnizorului de profile.

- Se recomanda utilizarea sistemelor de feronerie care ofera posibilitatea reglajului fin al functionarii ferestrelor.

Geam termoizolant cu coeficient de transfer minim de 1,7 W/mpK - Este recomandat ca firma producatoare de geam termoizolant sa asigure beneficiarului

documentele de provenienta ale sticlei si materialelor de etansare utilizate, cu certificarea calitatii acestora pe plan european.

- Vor fi folosite numai geamuri termoizolante cu coeficient de transfer termic minim k = 1,7 W/mpK, fiind preferabile valori ale k cat mai reduse.

- Geamul va realiza o izolare fonica medie de cel putin Rm = 29 dB. - Factorul de transparenta pentru sticla transparenta pe blat neutru va fi de min. 77%. - Distantierul va fi dintr-un profil inchis din aluminiu sau otel inoxidabil, cu grosimea

peretelui de minimum 0,35 mm, fiind permisa si utilizarea altor tipuri de distantieri termoizolanti.

- Colturile distantierului se vor realiza prin indoirea acestuia sau prin imbinarea cu ajutorul colţarelor specifice.

- In interiorul distantierului se va introduce un material absorbant al umiditatii; totodata, se va asigura conservarea calitatii absorbantului pentru a mentine cavitatea dintre foile de sticla perfect uscata.

- Din motive de stabilitate a foilor de sticla in cadrul ansamblului termoizolant, latimea profilului-distantier trebuie sa fie de minimum 6 mm.

- Legaturile reticulare ale materialului ce asigura a doua etansare se vor forma neaparat pe cale chimica, folosirea materialului unicomponent nefiind indicata (exceptie fac fatadele si constructiile speciale).

- Grosimea cordonului de etansare finala va fi de minim 3,5 - 5 mm. - Marginile geamurilor obtinute dupa debitare trebuie sa fie precise, fara ciobituri. - In momentul inchiderii pachetului de geam, sticla trebuie sa fie perfect curata, fara urme

de grasime, praf sau impuritati. - Debitarea si spalarea sticlei se vor executa numai cu echipament adecvat. - Daca montajul geamului termoizolant se va face la o altitudine diferita de cea la care a

fost fabricat, trebuie sa se prevada gauri de egalizare a presiunii (care vor fi sigilate ulterior, la montaj).

- Este obligatorie executarea a doua tipuri de sigilari, limitandu-se pierderea etanseitatii la maxim 1%/an.

- Producatorul de geam termoizolant trebuie sa asigure garantia mentinerii proprietatilor de izolare termica si fonica pe o perioada de 5 ani.

Ofertarea produselor va fi efectuata numai pe baza de calcul corect - Este recomandabila folosirea profilelor conform destinatiei stabilite de catre producator- Imbinarile intre rame vor fi realizate cu profile destinate cuplarii. - Orice inchideri in plan inclinat vor fi executate cu profile speciale si nu este permisa

alipirea tamplariei realizate din materiale diferite.

- Stabilirea cotelor unui contur inchis se va efectua in concordanta cu limita impusa de dilatarea si contractia elementelor componente (maximum 3 m la profilele albe, respectiv 2,5 m pentru cele colorate).

- In cazul ferestrelor, incepand cu inaltimea cercevelei de 2.100 mm, este obligatorie introducerea riglelor traverse.

- Pentru usile destinate traficului intens este recomandata utilizarea amortizoarelor. - Datorita etansarii superioare a incintei, se vor utiliza sisteme de deschidere in doua

planuri, care asigura o posibilitate suplimentara de ventilare. - Pentru functionarea normala a ferestrelor cu dubla deschidere, dimensiunea minima a

tocului va fi de 550 mm, respectiv 500 mm pentru deschiderile intr-un singur plan. - Pe inaltime, cota maxima a profilelor de cercevea este de 2.300 mm, iar pe latime

aceasta trebuie sa se încadreze in limitele impuse de proporţionalitatea optică, însă nu va depasi 1.000 mm. Pentru cazurile in care se solicita dimensiuni peste cele uzuale se vor consulta condiţiile de rezistenta recomandate de producătorii de profile şi feronerie.

- Pentru inchiderile exterioare nu este recomandata utilizarea sistemelor glisante cu etansare prin perii

- Ofertarea produselor se va efectua pe baza unui calcul corect, din care sa rezulte tipul materialelor utilizate si proprietatile acestora. Toate prevederile stabilite in contractul-tip incheiat cu beneficiarul trebuie respectate ca atare.

Alte recomandări- Debitarea se va face numai cu masini de debitat destinate prelucrarii profilelor- Executia drenajelor pentru canalele de aerisire si evacuare a apei se realizeaza in

conformitate cu cerintele producatorului de profile din aluminiu, pe masini specializate pentru acest tip de operatii.

- Gaurile pentru montarea mecanismelor de inchidere vor fi executate cu ajutorul masinilor specializate (pantograf).

- In cazul imbinarilor mecanice se vor folosi masini pentru chertarea profilelor, avandu-se in vedere o etansare cat mai buna a imbinarii.

- La montarea garniturilor trebuie asigurata continuitatea si stabilitatea acestora in canalele speciale din profil.

- Debitarea baghetelor de fixare a geamului se face cu masini specializate. - Asamblarea feroneriei se va face conform indicatiilor producatorului de profile din

aluminiu si ale furnizorului de feronerie. - Este obligatorie realizarea asamblarii toc-cercevea si verificarea functionalitatii

produsului. - La execuţia elementelor curbate se recomanda utilizarea unei tehnologii adecvate si a

unui echipament special destinat curbarii profilelor, agreat de catre firma producatoare de profile; sunt necesare elemente speciale care se introduc in interiorul profilelor pentru a impiedica deformarea sectiunii.

- In atelierul de productie se va asigura o temperatura minima de 17 grade Celsius si lipsa prafului.

- Materialele consumabile aferente procesului de productie vor fi inlocuite ori de cate ori este necesar.

Ferestrele vor fi amplasate la mijlocul glafului - La montaj nu este recomandata folosirea precadrelor metalice neizolate, deoarece se

realizează punte termica; aceasta afecteaza proprietatile termoizolante ale profilului de aluminiu cu barieră termică

- Punctele de prindere a ramelor in glaf se executa fara tensionarea colturilor. - Calele portante si distantierele se vor ordona astfel incat dilatarea profilelor sa nu fie

afectata. - Fixarea ramelor trebuie efectuata mecanic, rolul spumei poliuretanice fiind de

termoizolare si nu de fixare. - La înlocuirea ferestrelor vechi, noua rama se va pozitiona in aceeasi zona, cat mai

aproape de rebordul exterior. - Pentru constructiile noi este indicata amplasarea ferestrelor la mijlocul glafului, astfel

incat prinderea sa se faca in structura de rezistenta; in acelasi timp, partea dinspre exterior a profilelor sa fie in contact cu termoizolatia peretelui.

- Se recomanda o latime a rostului de montaj cuprinsa intre 10 si 25 mm pentru constructiile noi.

- La renovari, rostul de montaj va fi stabilit in functie de situatia existenta, luand in calcul o dilatare posibila a tamplariei de 1,5 mm/m si faptul ca rama trebuie sa se afle in spatele rebordului exterior cu cel putin 5 mm.

- La pozitionarea tamplariei in glaf si montajul eventualelor pervaze, gaurile de drenare a apei nu trebuie obturate.

- Este obligatorie montarea perfecta a ferestrei in plan vertical si orizontal. - Pentru ferestrele situate la inaltimi mai mari de 20 m fata de cota zero se vor realiza

fante pentru egalizarea presiunii spatiului dintre falturile tocului si cercevelei si cea atmosferica.

- La incheierea operatiunii de montaj este obligatorie verificarea functionalitatii ansamblului de tamplarie, iar clientul va primi din partea firmei care efectueaza montajul urmatoarele documente: proces-verbal de receptie a lucrarii; certificat de conformitate; certificat de garantie; indicatii de utilizare.

15. SCĂRI CU FINISAJE OBIŞNUITE

Prezentul capitol cuprinde specificaţiile tehnice privind realizarea scărilor din beton sclivisite, mozaicate şi din dale prefabricate.

16.1. Materialele şi produsele care intră în componenţa lucrării, trebuie să corespundă condiţiilor prevăzute în standardele şi normativele în vigoare şi să fie manipulate şi depozitate cu atenţie.

16.2. Execuţia elementelor scărilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute ca suport: treptele de beton brut executate încorporat cu rampa de rezistenţă a scării.

Executarea îmbrăcăminţii scărilor se va începe numai după verificarea suportului (planeitate, orizontalitate şi dimensiuni) şi corectarea neregularităţilor şi se va face conform tehnologiei standard pentru fiecare tip în parte.

Condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească acest tip de scări privesc corespondenţa execuţiei ca formă, dimensiuni şi mod de finisare cu prevederile normativelor în vigoare şi ale proiectului.

Standardele de referinţă sunt cele privitoare la materialele şi produsele din componenţa elementelor de construcţie.

17. SC Ă RI DIN PIATRĂ NATURALĂ

Scările de acest tip se execută cu trepte având faţa şi contratreptele din piatră naturală (marmură, granit, andezit).

17.1. Plăcile din piatră vor corespunde ca formă, dimensiuni şi grosime cu prevederile din proiect şi calitativ cu standardele în vigoare.

17.2. Lucrările pregătitoare trebuie terminate înainte de începerea montajului scărilor (placă suport a treptelor, trasarea profilului scărilor pe perete).

Pozarea treptelor începe cu fixarea contratreptelor, peste care se aşează placajul treptei; treptele montate se protejează cu hârtie impermeabilă fixată pe ipsos, se blochează pentru a nu se circula pe ele până se întăresc şi se curăţă. Plintele şi vangurile completează scările de marmură.

Abaterile admise la rosturi sunt de 1 mm.

18. PLACAJE CU PIATRĂ NATURALĂ LA PEREŢI ŞI STÂLPI

Placarea pereţilor şi stâlpilor se realizează în modul următor: se aplică o reţea de plasă sudată pe zidărie cu scoabe. Se poziţionează plăcile pe poziţie şi se prind agrafele metalice atât la reţeaua sudată cât şi de placă. Se fixează plăcile pe poziţie, provizoriu, cu copci de ipsos la o distanţă de zidărie încât să permită turnarea mortarului cu aceeaşi compoziţie ca la pardoseli, dar mai fluid.

După montare, la 7 zile placajele se finisează asigurându-se aceleaşi operaţiuni ca la plinte.

19. BALUSTRADE, GRILE Ş I ALTE CONFEC Ţ II METALICE SIMILARE

Standardele de referinţă sunt cele referitoare la materialele folosite: tipul de oţel indicat prin proiect, şuruburi, electrozi de sudură, hârtie de şlefuit, chituri şi vopsele.

Confecţiile metalice se livrează de producător în ansamble sau subansamble conform proiectului şi se depozitează în şoproane.

Condiţiile tehnice de calitate sunt cele prevăzute în Normativul pentru calitatea lucrărilor de construcţii, indicativ C 56 - 75, cap. 15, pct. 2 şi cap. 3.

Montajul confecţiilor metalice cuprinde următoarele operaţiuni: trasarea punctelor de prindere pe elementele construcţiei, verificarea cotelor de montaj, montarea pieselor de fixare pe elementele de construcţii, montarea provizorie a ansamblelor sau subansamblelor respective şi verificarea concordanţei între produsul finisat şi locul de fixare, după care se trece la montajul definitiv şi finisarea prin vopsire.

Documents

CAIET DE SARCINI