32
FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ ALMA MATER UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, SOCIALE ŞI POLITICE CAIET PRACTICĂ DE SPECIALITATE SPECIALIZAREA: E.C.T.S.M.C. STUDENT: 1

Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ ALMA MATERUNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, SOCIALE ŞI POLITICE

CAIET PRACTICĂ DE SPECIALITATE

SPECIALIZAREA: E.C.T.S.M.C.

STUDENT:

2010

1

Page 2: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Obiective:

1. Aplicarea în practică a cunoştinţelor economice şi de specialitate dobândite de student în anii I şi II;

2. Formarea deprinderilor necesare pentru cercetarea ştiinţifică, teoretică şi practică;

3. Analizarea componentelor sistemului de management din societatea comercială respectivă;

4. Frecvenţa folosirii şi implementării metodelor moderne de management în comerţ, turism şi servicii;

5. Studierea parametrilor sistemului informaţional şi a principalelor deficienţe ale acestora;

6. Completarea formularelor de lucru specifice compartimentului unde îşi desfăşoară activitatea;

7. Formarea deprinderilor necesare întocmirii studiului de caz pentru licenţă.

2

Page 3: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

PARTEA I: GENERALITĂŢI

Prezentarea entităţii economice sub aspectul activităţilor desfăşurate, cu precădere a celor de natură managerială (forma societăţii, obiectul de activitate, organizarea, legăturile funcţionale dintre compartimente, responsabilitatea compartimentului unde s-a desfăşurat activitatea practică, circuitul informaţional, metode şi tehnici de vânzare a produselor şi pachetelor de servicii etc). – 3,4 pagini

S.C. „ALCOMSIB” S.A. Sibiu este persoană juridică română cu capital integral privat de 557,175 lei, integral vărsat şi este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J32/133/1991, având cod unic de înregistrare R2455050. Capitalul social este divizat în 5,571,750 acţiuni cu valoare nominală de 0.1 lei/acţiune.

Înfiinţată în anul 1991, societatea dispune în prezent de 6 supermarketuri moderne cu o suprafaţă totală de vânzare de peste 4.000 mp. şi de un spaţiu de mărime mijlocie, acestea acoperind principalele zone ale Sibiului.

Începând cu 2004, acţiunile societăţii ALCOMSIB nu mai sunt tranzacţionate la bursă, aceasta devenind societate de tip închis.

Obiectul principal de activitate al societăţii corespunde codului CAEN 4711 – Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, nealimentare, băuturi şi tutun.

Conform actului constitutiv, S.C. ALCOMSIB S.A. este condusă de un Consiliu de administraţie format din 3 persoane cu mandat de câte 4 ani, începând din anul 1997.

ALCOMSIB – trecut şi prezent:

1998 - S.C. REDAL S.R.L. achiziţionează pachetul majoritar de acţiuni1999 - Desfăşurare activitate vânzare pe structura preluată2000 – Modernizare magazin Cedonia; Modernizare magazin Bălcescu; Modernizare magazin V Aaron2001 - Modernizare magazin Ştrand; Modernizare magazin Cireşica; Modernizare magazin V Aurie2002 - Modernizare magazin Turnişor; Modernizare magazin 3 Stejari; Implementare sistem integrat gestiune& contabilitate

3

Page 4: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

2003 - Dezvoltare şi consolidare activitate curentă2004 - Modernizare mag. 40; Achiziţie teren str. Dobrun2005 - Modernizare mobilier frigorific; Modernizare mobilier panificaţie; Consolidare imagine2006 - Exploatare imagine “SUPER” (supermarket, superpreţuri, superoferte); Închirieri spaţii neutilizate; Închiriere spaţiu magazin 40 către Redal (deschidere Redal Café)2007 - Diminuarea numărului de magazine de la 8 la 7 în urma revendicării imobilului din str Papiu Ilarian; Consolidare imagine “ALCOMSIB aproape de tine”2008 – Optimizarea reţelei prin închiderea magazinului Alcomsib Trei Stejari care înregistra pierderi datorită poziţionării într-un cartier fără masă critică de consumatori.2009 şi 2010 – desfăşurare activitate de vânzare în magazinele existente.

Pe parcursul anilor, dar în special după 1999, conducerea societăţii şi-a concentrat eforturile în vederea diversificării fondului de marfă şi oferirea unei palete cât mai largi de servicii către populaţie. În acest sens s-a creat un mediu ambiental la standarde occidentale în toate spaţiile comerciale şi s-a achiziţionat mobilier de expunere a mărfurilor în concordanţă cu cele mai noi cerinţe în domeniu.

În prezent, societatea depune eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea continuă a bazei de desfacere, respectiv modernizarea şi retehnologizarea întregii reţele comerciale la un nivel corespunzător economiei de piaţă, în măsură să satisfacă exigenţele tot mai mari ale consumatorilor.

Obiective:

Obiectivele fundamentale ale firmei reprezintă finalitatea activităţii acesteia. La nivelul societăţii Alcomsib, prezentăm câteva dintre obiectivele globale: Menţinerea cotei de piaţă de 20.7% în condiţiile creşterii numărului de

magazine de bunuri de larg consum în diversele tipuri de canale; Creşterea notorietăţii firmei în rândul consumatorilor prin promovarea

conceptului “Alcomsib aproape de tine” şi a mărcii reprezentate de “para verde”;

Menţinerea profitului la nivelul actual în condiţiile crizei economico-financiare –perioadă în care se manifestă tendinţa consumatorului de a cumpăra produse mai ieftine şi mai puţine – prin creşterea numărului de produse noi propuse spre vânzare pentru a diversifica nevoile consumatorilor.

Obiectivele urmărite sunt în general mult mai multe şi uneori pot să intre în contradicţie între ele, de aceea este nevoie să se realizeze o ierarhizare a obiectivelor, fixându-se un obiectiv prioritar şi apoi succesiv alte obiective în

4

Page 5: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

ordinea priorităţii lor. Odată stabilite obiectivele şi ierarhizată analiza diagnostic a mediului de marketing, va pune în evidenţă potenţialul de care dispune firma, poziţia ei pe piaţă, atitudinile consumatorilor faţă de produsele firmei etc.

În cazul SC ALCOMSIB SA obiectivul principal este menţinerea cotei de piaţă în condiţiile fragmentării pieţei.

Structura organizatorică:

Societatea are o organigramă simplă, cu puţine linii de raportare astfel că timpul de luare a deciziilor este scurt şi la fel şi circuitul informaţional.

În cursul anului 2009 societatea ALCOMSIB a continuat procesul de îmbunătăţire a structurii sale organizatorice prin:

Organizarea permanentă de interviuri pentru angajare în structura de vânzare fie pentru înlocuirea personalului necorespunzător fie pentru acoperirea necesităţilor datorate migraţiei de personal;

Instruirea în cadrul cursurilor de perfecţionare a forţei de vânzare în vederea asigurării unei calităţi ridicate a serviciilor la punctele de vânzare dar şi în vederea diminuării fluctuaţiei de personal la acest nivel;

Continuarea procesului de “întinerire” a departamentelor TESA pentru creşterea eficienţei activităţii desfăşurate în birouri;

Diminuarea numărului de angajaţi, datorită micşorării numărului de magazine:

2009 2008 2007 2006Număr mediu de angajaţi 167 204 206 248

Structura pe vârste a salariaţilor

Eficienţa activităţii de piaţă:

5

Page 6: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Resursele financiare folosite pentru realizarea afacerii sunt constituite din resurse proprii şi resurse împrumutate, respectiv creditele pentru investiţii şi liniile de credit contractate prin intermediul Băncii Comerciale Române şi a Băncii Comerciale Carpatica.

- mii EUR - INDICATOR 2009 2008 INDEX 2009 vs 2008Cifra de afaceri 15,767 15,235 103%Total activ 6,516 7,384 88%

Total capitaluri 4,388 5,640 78%Venituri totale 15,686 22,110 71%Cheltuieli totale 15,628 19,934 78%Profit brut 58 1,089 3%

Profitul net superior în anul 2008 vs 2009 se datorează vânzării unui teren aflat în proprietatea SC ALCOMSIB SA.

Concurenţa:

Principalii concurenţi ai lanţului de supermarketuri ALCOMSIB sunt structuraţi pe mai multe canale în funcţie de specificul lor, astfel: canalul comerţ tradiţional: magazine alimentare mici şi magazine specializate

(carmangerii, chioşcuri de legume-fructe etc) canalul cash&carry: Metro canalul hipermarket: Real, Carefour canalul hard discount: Plus, Penny Market XXL

Key accounts-ii internaţionali au ca principal avantaj competitiv faptul că activează pe piaţa naţională şi au o putere financiară mai mare.

În schimb, avantajul lanţului ALCOMSIB este poziţionarea “aproape de consumator” astfel că efortul aprovizionării este mult diminuat. În plus, în ceea ce priveşte produsele alimentare, trebuie evidenţiată prospeţimea acestora, produsele de panificaţie şi patiserie fiind aprovizionate de trei ori pe zi, iar lactatele şi produsele din carne de 3-4 ori pe săptămână.

PARTEA A II-A: ANALIZA CRITICĂ

6

Page 7: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Analiza critică (aspecte pozitive şi negative) a activităţii compartimentului (compartimentelor sau entităţii economice) în care se desfaşoară activitatea practică în corelaţie cu conceptele teoretice studiate (concepte, modele, tehnici, proceduri etc. din teoria economică generală sau discipline economice de specialitate complementare). – 8 pagini

Societatea ALCOMSIB este un lanţ de supermaketuri care îşi propune să îşi menţină poziţia de leader pe canalul supermarket de cartier în oraşul Sibiu - zonă în care operează cele şase magazine deschise – prin atragerea unui număr mare de consumatori şi oferirea unei sortimentaţii optime la un raport preţ/calitate satisfăcător.

În ceea ce priveşte clienţii, societatea îşi propune să crească gradul de satisfacţie al acestora prin uşurinţă cu care îşi găsesc produsele preferate la raft şi bucuria de a descoperi mereu produse noi şi promoţii atractive.

În ceea ce priveşte furnizorii de mărfuri, societatea îşi propune să “câştige” poziţia de “favourite customer” prin practicarea unor politici comerciale transparente şi prin implementarea unor proceduri simple de efectuare a comenzilor şi listare a produselor noi.

În ceea ce priveşte acţionariatul, echipa de conducere îşi propune să menţină profitul la acelaşi nivel în condiţiile creşterii competitivităţii pieţei prin implementarea unor strategii agresive care să conducă la oferirea unei sortimentaţii optime la preţuri rezonabile.

În ceea ce priveşte furnizorii de servicii (bancare, utilităţi etc), societatea îşi propune să îşi păstreze imaginea de client preferat prin respectarea condiţiilor contractuale şi achitarea întotdeauna în termen a datoriilor scadente (rate, facturi, comisioane etc).

Analiza mediului extern al firmei:

Această analiză se face pe două niveluri: macromediu (mediul general) şi micromediu (mediul operaţional), datorită faptului că societatea poate avea o activitate de succes dacă este ancorată într-un mod corespunzător în mediul în care îşi desfăşoară activitatea.

Analiza mediului are ca scop identificarea factorilor de mediu care pot influenţa semnificativ acţiunile desfăşurate de lanţul de magazine. Cunoscând aceşti factori şi ţinând cont şi de analiza factorilor interni, se pot elabora tacticile, politicile şi strategiile societăţii.

Macromediul:

7

Page 8: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Mediul general este compus din:Mediul economic care include:

salarizarea forţei de muncă; impozitele plătite de salariaţi şi firme; inflaţia; sistemul bancar fiscalitatea nivelul investiţiilor costul materiilor prime, în cazul societăţii ALCOMSIB, costul

achiziţionării produselor care se comercializează; preţurile produselor şi/ sau serviciilor oferite.

Toate aceste elemente ale mediului economic influenţează relaţiile societăţii cu mediul şi măsura în care reuşeşte să-şi realizeze obiectivele. În Sibiu, ultimii ani au adus o dezvoltare în ritm alert a diferitelor industrii, de la cea constructoare de maşini până la industria textilă. În acelaşi timp, s-a dezvoltat şi comerţul cu amănuntul prin apariţia numeroaselor magazine care comercializează bunuri de larg consum.

Evoluţia industriei şi comerţului a avut ca urmare scăderea semnificativă a ratei şomajului dar şi a puterii de cumpărare a populaţiei.

În ultimul an însă, criza economico-financiară manifestată la nivel mondial se resimte şi în România, având printre alte urmări şi reducerea numărului de locuri de muncă şi chiar a salariilor personalului angajat. În plus, statisticile arată faptul că în comerţ, salariile sunt în general mai mici decât în alte domenii cum ar fi industria iar dezvoltarea zonei industriale din Sibiu în ultimii ani a determinat o parte din lucrătorii din comerţ să migreze către industrie datorită “mirajului” unui salariu mai mare.

Din punct de vedere al mediului economic, s-au identificat următoarele oportunităţi şi ameninţări pentru SC ALCOMSIB SA:

Oportunităţi: rata scăzută a şomajului fragmentarea pieţei bunurilor de larg consum

Ameninţări: intensificarea concurenţei prin deschiderea unor magazine similare Migrarea forţei de muncă către alte domenii de activitate/în străinătate Rata dobânzilor şi cursul ron/euro Creşterea fiscalităţii Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei

Mediul social intervine în activitatea managementului strategic sub două aspecte:

8

Page 9: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

demografic, activitatea societăţii fiind influenţată de caracteristicile de vârstă, venituri şi pregătire ale populaţiei.

civic, managementul firmei ţinând cont în adoptarea deciziilor de valorile civile care se pot schimba, adică modul de viaţă şi de mentalităţile oamenilor, nivelul de educaţie, obiceiurile de cumpărare şi de consum.

Oportunităţi: forţa de muncă necalificată în domeniul comercial, datorită dispariţiei

şcolilor comerciale creşterea furturilor datorită tendinţei de creştere a şomajului.

Mediul politic şi legislativ. Mediul politic se referă la politica guvernului şi a partidelor, incluzând atitudinea guvernului faţă de dezvoltarea, de promovarea legilor, din acest punct de vedere strategiile societăţii fiind adoptate prin respectarea legilor în vigoare care vizează domeniul de activitate. Mediul legislativ, constă în normele şi legile care trebuiesc respectate şi care urmăresc eliminarea monopolului, libera concurenţă, protecţia consumatorilor (clienţilor) şi încadrarea angajaţilor în muncă conform Codului Muncii.

Oportunităţi: integrarea în Uniunea Europeană criza economico-financiară la nivel mondial legislaţiaAmeninţări: Codul Muncii care avantajează net angajatul în detrimentul angajatorului

Mediul tehnologic care influenţează activitatea societăţii prin realizările ştiinţifice şi tehnologice din societate (apariţia de utilaje de nouă generaţie, mobilier nou, POS-uri mai performante, modalităţi noi de plată pentru clienţi etc).Oportunităţi: Investiţii în mobilier şi utilaje mai noi Investiţii în domeniul supravegherii video a spaţiilor comerciale

Micromediul:

Micromediul este compus din:Clienţii – sunt cei care vizitează magazinele Alcomsib şi cumpără

produsele oferite spre vânzare. Obiectivul principal al conducerii societăţii este satisfacţia maximă a clienţilor întrucât de numărul şi calitatea clienţilor depinde volumul cifrei de afaceri.

Oportunităţi: Valoarea medie a coşului de cumpărături

9

Page 10: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Numărul de clienţi Grad ridicat de satisfacţie a clienţilor Număr redus de reclamaţii

Ameninţări: Scăderea puterii de cumpărare Furturi mai numeroase

Furnizorii. Furnizorii de mărfuri – care livrează produsele listate în reţeaua ALCOMSIB şi de al căror profesionalism şi promptitudine depinde şi imaginea pe care Alcomsib şi-o construieste în rândul consumatorilor. Societatea colaborează cu peste 100 furnizori de la care se aprovizionează, dintre aceştia cei mai importanţi fiind: Cristim, Elit, Danone, Napolact, Philip Morris, Friesland Campina, British American Tobacco, Colgate-Palmolive, JT International, Aquila, Redal, Procter&Gamble, Nestle, Conserv Buftea etc.

Aprovizionarea se face pe baza unor comenzi emise de departamentul comercial care are la dispoziţie programe performante pentru estimarea necesarului de marfă de la fiecare furnizor listat. Furnizorii de resurse umane – societatea utilizează 2 sisteme de recrutare de personal: recrutare directă prin anunţuri în publicaţiile locale şi recrutare prin intermediul firmelor de recrutare.

În acest sens, societatea colaborează cu Trenkwalder Sobis, firmă specializată în recrutarea de personal. Furnizorii de servicii bancare – societatea colaborează cu Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Banca Comercială Carpatica, atât pe partea de creditare şi efectuare operaţiuni, cât şi pe partea de colectare şi depunere de numerar. Furnizorii de servicii – sunt reprezentaţi de firmele de întreţinere şi service utilaje, firmele de furnizare utilităţi (Apă Canal, Electrica, Eon Gaz), firmele de telecomunicaţii (Romtelecom, Vodafone, RDS).

Oportunităţi: Politici comerciale mai restrictive (discounturi, termene de plată) datorită

presiunii IKA Comunicare mai bună legată de modificări preţuri şi coduri de bare pentru

evitarea situaţiilor în care nu se pot face livrări datorită acestor neconcordanţe

Calitatea serviciilor de telecomunicaţii

Ameninţări: Out of stock-uri în magazine datorită nelivrării integrale a comenzilor de

către furnizori Presiune pe efectuarea plăţilor datorită termenelor de plată mult mai mari

impuse de marile lanţuri furnizorilor.

10

Page 11: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Concurenţii – în condiţiile economiei de piaţă, este obligatorie “lupta corectă” cu concurenţa pentru menţinerea poziţiei pe piaţă şi pentru atragerea de noi clienţi.

Principalii concurenţi ai lanţului de supermarketuri ALCOMSIB sunt structuraţi pe mai multe canale în funcţie de specificul lor, astfel:

canalul comerţ traditional: magazine alimentare mici şi magazine specializate (carmangerii, chioşcuri de legume-fructe etc)

canalul cash&carry: Metro canalul hipermarket: Real, Carefour canalul hard discount: Plus, Penny Market XXL.

Key accounts-ii internaţionali au ca principal avantaj competitiv faptul că activează pe piaţa naţională şi au o putere financiară mai mare. În schimb, avantajul lanţului ALCOMSIB este poziţionarea “aproape de consumator”, astfel că efortul aprovizionării este mult diminuat. În plus, în ceea ce priveşte produsele alimentare, trebuie evidenţiată prospeţimea acestora, produsele de panificaţie şi patiserie fiind aprovizionate de trei ori pe zi, iar lactatele şi produsele din carne de 3-4 ori pe săptămână.

Oportunităţi: număr de locuri de parcare număr crescut de promoţii pentru consumatorul final diversificare sortimentaţie pe categoriile de produse proaspete (categorii

de destinaţie în cazul ALCOMSIB)

Ameninţări: putere financiară a IKA, ceea ce le permite inclusiv bugetare de pierderi

pentru a vinde la preţuri atractive (inclusiv sub preţ de achiziţie, având bugetate fonduri pentru amenzi)

creşterea numărului de magazine care vând bunuri de larg consum

Analiza mediului intern:

Analiza diagnostic a activităţii comerciale

Aceasta ajută la evaluarea poziţiei companiei în cadrul pieţei locale, prin evidenţierea avantajelor şi dezavantajelor determinate de politica comercială. Urmare a acestei analize, managementul poate defini tactici şi strategii pentru activitatea viitoare. Poziţionarea magazinelor: magazinele lanţului ALCOMSIB sunt

poziţionate în principalele zone ale oraşului Sibiu, astfel că apropierea faţă de consumator este unul dintre principalele avantaje competitive.

11

Page 12: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Produsele oferite: Gama de produse comercializată de SC ALCOMSIB SA este extrem de diversificată , de la produsele alimentare proaspete până la fructe, legume, produse cosmetice, detergenţi. Portofoliul de produse include aproximativ 8,000 de articole pentru care se efectuează periodic analize de category management structurate pe clase de produse. În urma acestor analize se iau deciziile de delistare a produselor cu performanţe slabe de vânzare astfel încât noile produse lansate pe piaţă să poată fi expuse corespunzător la raft.

Clienţii: Clienţii cei mai importanţi îi reprezintă persoanele fizice, care îşi fac cumpărăturile zilnice în supermarketurile societăţii. Au fost realizate de-a lungul timpului şi câteva studii de marketing, care au atestat că SC ALCOMSIB SA este una dintre cele mai importante firme de comercializare a produselor alimentare de pe piaţa sibiană, fiind de altfel singurul lanţ de supermarketuri care acţionează în această piaţă. Numărul mediu de clienţi este de 255,000/ lună (ne referim aici la numărul de bonuri fiscale emise, nu la numărul de persoane diferite ca identitate).

Preţuri: Preţul de achiziţie al mărfurilor este preţul de pe factura furnizorului, organizarea evidenţei contabile şi de gestiune efectuându-se după metoda FIFO. Preţurile de vânzare sunt calculate pornind de la preţul net de achiziţie la care se adaugă un adaos procentual bine stabilit pentru fiecare clasă de produse.

Distribuţie şi promovare: Sistemul de vânzare practicat de SC AL-COMSIB SA îl reprezintă comerţul cu amănuntul, în cadrul magazinelor cu autoservire, clienţii putând achita produsele atât cash, cât şi prin intermediul cardului sau tichetelor de masă. Activitatea de marketing constă în promovarea produselor şi a imaginii firmei atât prin metode “above the line” cât şi prin acţiuni “below the line”. Societatea editează o dată la două săptămâni o revistă publicitară care se distribuie gratuit clienţilor şi care are rolul de a promova produsele şi de a oferi clienţilor oferte speciale de produse la preţuri promoţionale precum şi diverse premii celor mai fideli dintre clienţi. De asemenea, imaginea societăţii este promovată prin spoturile publicitare difuzate prin intermediul radioului dar prin mijloace outdoor şi print în publicaţiile locale. În ceea ce priveşte activităţile din categoria “below the line”, compania se implică activ în diverse evenimente desfăşurate pe plan local a căror imagine este compatibilă cu strategia şi imaginea Alcomsib.

Piaţa: Piaţa de desfacere a SC ALCOMSIB SA este piaţa serviciilor de comerţ cu amănuntul de produse alimentare şi nealimentare în spaţii comerciale medii şi mari (supermarket, hypermarket, magazine tip hard discount etc) din oraşul Sibiu.

12

Page 13: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Având în vedere că produsele din domeniul “fast moving consumer goods” sunt produse standardizate, ne confruntăm cu vânzarea de produse identice oferite la nivel local de multe companii care acţionează în domeniul comerţului cu amănuntul pentru produse alimentare şi nealimentare de bază.

Aprovizionarea: Societatea colaborează cu peste 100 furnizori de la care se aprovizionează, dintre aceştia cei mai importanţi fiind: Cristim, Elit, Danone, Napolact, Philip Morris, Friesland Campina, British American Tobacco, Colgate-Palmolive, JT International, Aquila, Redal, Procter&Gamble, Nestle, Conserv Buftea etc. Aprovizionarea se face pe baza unor comenzi emise de departamentul comercial care are la dispoziţie programe performante pentru estimarea necesarului de marfă de la fiecare furnizor listat. Frecvenţa livrărilor este bine definită pentru fiecare furnizor al reţelei, aceasta variind de la 2-3 zile (la produsele proaspete) la o săptămână (pentru majoritatea produselor) sau 2 săptămâni (pentru furnizori cu portofoliu restrâns de produse).

Analiza domeniului social ne ajută să înţelegem locul şi rolul resurselor umane în activitatea societăţii ALCOMSIB, precum şi drepturile şi obligaţiile acestuia pornind de la premisa că resursele umane au un rol foarte important în activitatea societăţii, fără ele neputând fi desfăşurată nici o activitate.

a) CONDUCEREA VIZIONARĂ

Strategia Globală:

La SC ALCOMSIB SA, managementul elaborează strategii care să ajute la îndeplinirea obiectivelor de afaceri. Aşadar, la nivel global elementele cheie urmărite de top management sunt următoarele: controlul portofoliului de afaceri şi restructurarea acestuia ori de câte ori

circumstanţele o impun; stabilirea obiectivelor strategice şi a indicatorilor de performanţă financiară la nivel de firmă;

luarea deciziei cu privire la “tema strategică generală” sau a conceptului unificator ce se va utiliza pentru a da firmei un caracter distinct sau o conotaţie proprie misiunii de afaceri – “ALCOMSIB, aproape de tine”

stabilirea rolului pe care fiecare unitate îl va juca în portofoliul general; încercarea de a dobândi un avantaj competiţional la nivel de firmă prin

coordonarea şi corelarea strategiilor şi activităţilor unităţilor din structură; menţinerea unei capacităţi de intervenţie, impusă de cazul când o unitate

îşi diminuează performanţa; controlul modului de alocare a resurselor firmei.

13

Page 14: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Rolul managerului:În condiţiile unei competiţii din ce în ce mai acerbe şi a unui mediu

economic extrem de dinamic, rolul managerului devine din ce în ce mai important, astfel că la SC ALCOMSIB SA, top managementul are următoarele responsabilităţi:

să se asigure că planul strategic propus pentru afacerea pe care o conduce susţine în mod adecvat atingerea obiectivelor strategice ale firmei şi este concordant cu “temele” strategice ale firmei;

să îşi asume “calitatea” de strateg şef şi conducător de proces în evaluarea situaţiei strategice a afacerii lui, evaluând alternativele strategice şi adoptând deciziile strategice;

să constate dacă diferitele domenii de activitate funcţională susţin strategia şi sunt coordonate într-un mod care să asigure dobândirea şi menţinerea unui avantaj competiţional decisiv;

să controleze schema de alocare a resurselor în cadrul afacerii pe care o conduce astfel încât acestea să sprijine strategia aleasă;

să informeze managementul de la nivel superior asupra schimbărilor de piaţă, asupra abaterilor de la plan şi asupra potenţialelor revizuiri necesare ale strategiei de afaceri.

Strategia funcţională:Strategiile domeniilor funcţionale sunt importante pentru că indică în mod

specific contribuţia fiecărei activităţi majore la strategia globală a firmei. Atunci când toate activităţile principale sunt integrate şi prezintă o corelare consistentă sau o concordanţă ridicată, întreaga strategie a firmei capătă o forţă sporită.

În companiile mari, sarcina de a elabora detalii strategice pentru domeniile funcţionale este delegată de managerul domeniului de afaceri către şeful domeniului funcţional. Managerii de la nivelul domeniilor funcţionale au rolul de a stabili obiectivele de performanţă şi de a formula strategiile pentru domeniul funcţional pe care îl conduc, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei nivelului ierarhic imediat superior. La SC ALCOMSIB SA însă, detaliile strategice sunt definite de către directorul comercial atât pentru departamentele comercial şi juridic cât şi pentru unităţile de vânzare.

Unul dintre obiectivele managementului de la ALCOMSIB este de a elabora strategii suficient de detaliat pentru ca fiecare şef de departament sau şef de magazin să aibă o înţelegere suficientă a modului cum va conduce domeniul lui de responsabilitate, în conformitate cu planul global de acţiune al firmei.

În cadrul ALCOMSIB, la nivel operaţional accentul este orientat spre asimilarea metodei „just in time” caracterizată de: reducerea risipei (reducerea timpului de aşteptare până la livrarea necesarului de marfă, creşterea vitezei de rotaţie stocurilor, scurtarea timpului de rezolvare a unei reclamaţii), controlul calităţii totale, ataşamentul faţă de consumatorul final.

14

Page 15: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

Capacitatea de adaptare a firmei la scimbare:

În condiţiile unei economii de piaţă cu evoluţii greu de previzionat pe termen lung, este foarte important ca firma să fie condusă de o echipă managerială capabilă să adapteze structura şi activitatea la schimbările ce pot să apară în domeniul său de activitate dar şi în economie în general.

Aşadar, în domeniul structurii organizatorice la SC ALCOMSIB SA enumerăm câteva exemple de acţiuni de adaptare a firmei la diverse schimbări: Adaptarea permanentă a numărului de salariati la nevoile societăţii, fapt

demonstrat de evoluţia prezentată în tabelul de mai jos în care se vede că începând cu anul 2005 numărul angajaţilor a înregistrat o scădere datorită schimbării de destinaţie a spaţiului în care activa magazinul Alcomsib din Mediaş şi o nouă scădere în 2007 rezultată în urma retrocedării imobilului în care activa magazinul ALCOMSIB Bălcescu.

Evoluţia cheltuielilor cu personalul care au crescut continuu din 2004 până în 2008 în ciuda reducerii numărului de personal, fapt datorat creşterilor salariale pentru a fi în concordanţă cu evoluţia pieţei forţei de muncă (creşterea cererii de forţă de muncă):

2008 2007 2006 2005Cheltuieli cu personalul 2,536,616 2,528,316 2,506,402 2,483,239

Analiza diagnostic din punct de vedere juridic:

Analiza acestui domeniu implică investigarea următoarelor aspecte juridico-legale privind activitatea societăţii ALCOMSIB:

fondul de comerţ, reprezentat de ansamblul bunurilor corporale şi necorporale folosite pentru desfăşurarea activităţii, în condiţii de competitivitate şi rentabilitate. Bunurile corporale (mobile şi imobile) sunt reprezentate de utilaje, mobilier, construcţii şi terenuri, asupra cărora societatea proprietară are drepturi imobiliare. Bunurile necorporale sunt numele societătii, marca acesteia, categoria de încadrare, acestea reprezentând drepturi private asupra societatii;

situaţia juridică asupra construcţiilor şi terenurilor, dreptul de proprietate asupra acestor bunuri imobile fiind deţinut de societate;

situaţia datoriilor, arată faptul că societatea are datorii pe termen lung şi scurt, pe care le achită la timp, neavând restanţe de plată;

situaţia fiscală, arată că societatea este înregistrată la institutia financiară şi că îşi achită impozitele şi taxele;

situaţia angajării personalului, prin contracte de muncă, respectându-se plata salariilor către angajaţi şi contribuţia la fondul de asigurări sociale şi de pensie;

situaţia mediului, analiza arată că punctele de lucru ale societăţii funcţionează cu aviz de mediu valabil din care rezultă că acestea nu poluează mediul;

15

Page 16: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

situaţia contractelor, pe care societatea le are atat cu clienti cat si cu furnizori si care se desfăşoară legal.

Analiza diagnostic a fondului tehnic:

Analiza cuprinde informaţii calitative şi cantitative cu privire la mărimea, structura şi starea suprafeţelor construite şi anexe: spaţiile comerciale: sunt în număr de 6, cu suprafeţe variind între 150 şi 600

mp; împărţirea spaţiilor: spaţiile sunt împărţite în conformitate cu normele în

vigoare – sală de vânzare, spaţii de depozitare, vestiare, grupuri sanitare, birouri, spaţii de depozitare a resturilor menajere

starea echipamentelor şi utilajelor tehnice: este bună, fapt ce se datorează şi activităţii permanente a magazinelor, funcţionarea acestora nefiind întreruptă;

respectarea normelor de igienă – se insuşesc prin cursuri de igienă organizate de Crucea Roşie şi alte companii private acreditate

respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI): se face în toate punctele de lucru de către personal specializat.

16

Page 17: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

PARTEA A III-A: PREZENTAREA CONCLUZIILOR

Prezentarea concluziilor analizei activităţii mangeriale a entităţii economice sub aspectul tematicii teoretice abordate, indicând aspectele pozitive (puncte tari) şi aspectele negative (puncte slabe) precum şi propuneri personale de îmbunătăţire a activităţii prin aplicarea conceptelor teoretice studiate care se referă la problematica abordată. – 3 pagini

Pe baza elementelor analizate mai sus, se poate contura o diagramă SWOT, în care sunt evidenţiate punctele forte şi punctele slabe, dar şi posibile oportunităţi şi ameninţări la care este expusă societatea în mediul în care îşi desfăşoară activitatea.

Ierarhizarea forţelor şi slăbiciunilorIndicator Performanţa Importanţa Scor

F.rid.

Rid.

Nici/ Nici

Scăz.

F.Scăz.

Rid.

Med. Scăz.

5 4 3 2 1 3 2 1A. Activitatea comercială1. Poziţionarea magazinelor X X 3.52. Clienţii X X 43. Eficienţa politicii de preţ X X 3.54. Eficienţa promovării X X 2.55. Cota de piaţă X X 2.56. Eficienţa aprovizionării X X 3.5B. Capacitatea financiară7. Costul/ disponibilitatea capitalului

X X 2

8. Lichidităţile X X 29. Stabilitatea financiară X X 3C. Capacitatea organizatorică10. Conducerea vizionară X X 2.511. Flexibilitatea structurii organizatorice

X X 2.5

12. Motivarea personalului X X 2.513. Capacitatea de adaptare X X 3D. Fondul tehnic14. Împărţirea spaţiilor X X 215. Starea echipamentelor/ utilajelor

X X 2

16. Respectarea normelor de igienă

X X 3.5

17

Page 18: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

17. Respectarea normelor PSI X X 1După efectuarea calculelor aritmetice şi sortarea indicatorilor după

rezultatele date, avem următoarea clasificare:

- Punctele forte ale firmei – reprezentate de indicatorii cu valori între 3 şi 4 astfel:

Poziţionarea magazinelor Clienţii Eficienţa politicii de preţ Eficienţa aprovizionării Stabilitatea financiară Capacitatea de adaptare Respectarea normelor de igienă

- Punctele slabe ale firmei – reprezentate de indicatorii cu valori cuprinse între 1 şi 2 astfel:

Costul/ disponibilitatea capitalului Lichidităţile Împărţirea spaţiilor Starea echipamentelor/utilajelor Respectarea normelor PSI

ANALIZA SWOT

Forţe, slăbiciuni, oportunităţi şi ameninţăriFORŢE SLĂBICIUNIPoziţionarea magazinelor Costul/disponibilitatea capitaluluiClienţii LichidităţileEficienţa politicii de pret Împărţirea spaţiilorEficienţa aprovizionării Starea echipamentelor/utilajelorStabilitatea financiară Respectarea normelor PSICapacitatea de adaptareRespectarea normelor de igienăOPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRIRata scăzută a şomajului Intensificarea concurenţei prin

deschiderea unor magazine similare Fragmentarea pieţei bunurilor de larg consum

Migrarea forţei de muncă către alte domenii de activitate/în străinătate

Forţa de muncă necalificată în domeniul comercial

Rata dobânzilor şi cursul ron/euro

Creşterea furturilor datorită tendinţei de creştere a şomajului

Creşterea fiscalităţii

Integrarea în Uniunea Europeană Scăderea puterii de cumpărare a

18

Page 19: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

populaţieiCriza economico-financiară la nivel mondial

Codul Muncii care avantajează net angajatul în detrimentul angajatorului

Legislaţia Furturi mai numeroaseInvestiţii în mobilier şi utilaje mai noi Out of stock-uri în magazine datorită

nelivrării integrale a comenzilor de către furnizori

Investiţii în domeniul supravegherii video a spaţiilor comerciale

Presiune pe efectuarea plăţilor datorită termenelor de plată mult mai mari impuse de marile lanţuri furnizorilor

Valoarea medie a coşului de cumpărături

Putere financiară a IKA

Numărul de clienţiGrad ridicat de satisfacţie a clienţilorNumăr redus de reclamaţiiPolitici comerciale mai restrictive (discounturi, termene de plată) datorită presiunii IKAComunicare mai bună legată de modificări preţuri şi coduri de bare Calitatea serviciilor de telecomunicaţiiNumăr de locuri de parcareNumăr crescut de promoţii pentru consumatorul finalDiversificare sortimentaţie pe categoriile de produse proaspete

Urmărind matricea rezultată în cadrul analizei SWOT, constatăm că societatea ALCOMSIB are din punct de vedere al relaţiei produs-piaţă, mai multe forţe în timp ce mediul în care activează generează mai multe oportunităţi. Ca urmare, societatea va opta pentru o strategie globală de tip “SO” (strength-opportunities), adică o strategie ofensivă, de creştere.

Este important să ne asigurăm că se trece şi la ultima etapă a procesului managementului strategic şi anume – implementarea strategiilor .

La final, precizez că strategia globală de implementat la SC ALCOMSIB SA, rezultată în urma analizei SWOT este una reală şi în concordanţă cu trendurile actuale din piaţa de bunuri de larg consum. Această afirmaţie este întărită de creşterea interesului marilor reţele de tip hipermarket pentru dezvoltarea în paralel a unor reţele de supermarketuri de cartier (ex. Carefour – cu marca Carefour Expres prin achiziţionarea reţelei de magazine Plus şi a reţelei Artima), dar şi de tendinţa puternică a unor reţele internaţionale de tip

19

Page 20: Caiet Practica ECTSMC- Maria Sendrea

supermarket de a achiziţiona lanţuri locale pentru consolidarea poziţiei în categoria “supermarket”.

PARTEA A IV-A: DIVERSE

În vederea participării la examenul de PRACTICĂ DE SPECIALITATE, fiecare student va efectua pe perioada semestrului al-II-lea un stagiu de practică de 3 saptamâni (6 ore/ zi) la o entitate economică (la alegere) pe probleme de turism, servicii, tehnici de vânzare, care va fi încheiat prin aprecierea pregătirii profesionale şi însuşirii problemelor de specialitate de către entitatea economică unde acesta a parcurs stagiul de practică, pe formularul de Adeverinţă de efectuare a stagiului.

Studenţii vor prezenta după efectuarea stagiului de practică adeverinţa de efectuare a stagiului de practică, semnată şi ştampilată, precum şi aprecierea din partea cadrului didactic responsabil cu supravegherea cu unul din calificativele “nesatisfăcător”, “satisfăcător”, “bine”, sau “foarte bine” asupra realizării obiectivelor practicii de specialitate, de către fiecare student, a cunoştinţelor dobândite conform programei analitice.

OBSERVAŢII

- nu se admit copii xerox de pe documente deja generate de entitatea economică;- conceptele teoretice preluate din referinţe bibliografice vor fi citate prin indicarea în subsolul paginii a autorului (autorilor), titlului lucrării (cărţii, revistei, etc), editura, locul apariţiei (sau pagina web) şi pagina (paginile) respective;- lucrările copiate de pe internet vor fi anulate;- dacă doi sau mai mulţi studenţi desfăşoară stagiul de practică la aceeaşi entitate economică, fiecare dintre aceştia va prezenta propria adeverinţă şi lucrare–sinteză, cu precizarea elementelor pe care le consideră a fi cele mai importante din punctul lor de vedere. - nu se admite ca emiterea unei adeverinţe să se facă pentru mai mulţi studenţi;- prezentarea de către mai mulţi studenţi a unor caiete de practică identice conduce automat la anularea acestora.

20