Upload
bianca-jilavu
View
149
Download
7
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Calculatia Costurilor Metoda Direct Costing
Citation preview
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR- CONTABIL, BUCURESTI
MASTER : CONTABILITATEA AGENTILOR ECONOMICI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE
DISCIPLINA : METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR (MCC)
MASTERAND:
CNP:
CENTRUL TERITORIAL SIBIU
FORMA DE INVATAMANT : OL
SEMESTRUL : III
PROFESOR :
CUPRINS:
1.INTRODUCERE…………………………………………………………………pag 32.STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA………………………pag 5
2.1. Date generale…………………………………………………………………. pag 52.2. Organizarea firmei............................................................................................ pag 52.3. Programarea cheltuielilor de productie.......................................................... pag 72.4. Programarea cheltuielilor directe……………………………………………pag 8 2.5. Programarea cheltuielilor indirecte………………………………………… pag 92.6. Programarea costului unitar………………………………………………… pag 10
3.CALCULUI COSTULUI EFECTIV……………………………………………… pag 133.1. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie………………….. pag 13 3.2.Repartizarea cheltuielilor de administratie si de desfacere………………... pag 163.3.Determinarea cantitativa si valorica a productiei neterminate…………….pag 173.4.Contabilitatea productiei finite obtinute……………………………………. pag 183.5.Calcului costului unitar………………………………………………………. pag 19
4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA…………………………………………………... pag 20
4.1 Pragul de rentabilitate………………………………………………………...pag 21 4.2 Factorul de acoperire………………………………………………………….Pag 22 4.3.Coeficientul de siguranta dinamic……………………………………………pag 234.4 Intervalul de siguranta……………………………………………………….. pag 23
CONCLUZII………………………………………………………………………..pag 24BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………pag 25ANEXE……………………………………………………………………………..pag 26
2
METODA DIRECT-COSTING
1 INTRODUCERE
Diversificarea activitătilor de producţie si desfacere, sub aspectele organizării, functionării ,
dotărilor şi chiar rezultatelor obţinute, a cerut si in materie de costuri o alternativă, o alta opţiune
decat cea a costurilor complete. Alternativa o reprezintă costurile parţiale care conţin numai
cheltuieli strans legate de volumul activităţii. Ne referim la cheltuielile variabile, care depind de
volumul de activitate şi la cheltuielile directe, care se identifică pe un anumit purtator de costuri
care poate sa fie un produs, o comandă, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de
cheltuieli sunt ocazionate exclusiv de producţie, de prestarea de servicii sau de execuţia de lucrări.
Pe de altă parte, relaţia cauză-efect este cel mai coerent şi profund analizată prin intermediul
cheltuielilor variabile şi fixe.
În noul mediu economic costurile parţiale şi-au extins sfera conceptuală, cuprinzand în
opinia multor specialişti, pe langă costurile variabile, costurile directe, si categorii de costuri care,
altă dată, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete . Astfel :
• costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor parţiale, el neluand in seamă
cheltuielile generale de administrare şi cheltuielile de desfacere ;
• costul marginal sau incremental, care se refera la consumurile aferente ultimei
unităţi(serie, lot, produs) adiţionale producţiei precedente. Această categorie de costuri este parţială
pe de o parte, prin prisma faptului că se referă la o parte a producţiei şi nu la intreaga producţie.
Lărgirea sferei conceptuale a costurilor parţiale dă acestora posibilitatea de a satisface
cerinţele din ce in ce mai diverse si mai profunde ale managementului, in condiţii de concurenţă, de
eficienţă maximă si de castigare a supremaţiei in cadrul ramurii, activităţii, domeniului in cauză.
În sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor parţiale se înscriu metoda direct- costing,
cunoscută şi sub numele de metoda costurilor variabile şi metoda costurilor directe.
Elemente ale metodei direct – costing au fost relevate de catre economistul german
Schmalenbach, pe la sfarşitul secolului al XIX-lea prin cercetarea comportamentului cheltuielilor în
raport cu volumul producţiei şi elaborarea a doua feluri de calculaţie : o calculaţie simplă a
cheltuielilor şi o calculaţie a « valorii de exploatare ». În opinia specialistului german, esenţa
acesteia o reprezintă împărţirea costurilor în fixe şi proporţionale, cu imputarte asupra unităţii de
produs, doar a cheltuielilor proporţionale nu şi a celor fixe.
El propunea, de asemenea, separarea cheltuielilor fixe într-un cont colector şi trecerea lor
asupra rezultatelor, prin ocolirea calculaţiei costurilor. În Germania au mai fost şi alţi specialişti
care au utilizat cate un concept sau au remodelat unul deja existent, prin prisma a ceea ce mai tarziu
avea sa devina metoda costurilor variabile. Astfel, Fr. Schar în anul 1923 foloseşte noţiunea de
3
beneficiu brut determinat ca diferenţă între cifra de afaceri şi cheltuielile variabile şi W. Hasenack
în 1929 acreditează, şi el, ideea eliminării cheltuielilor fixe din calculaţia costurilor.
Prima menţiune a utilizării metodei costurilor variabile s-a facut în 1908, de către o
întreprindere care o folosea pentru elaborarea unui sistem de preţuri, continuand însa să îşi evalueze
stocurile la costuri complete. Donaldson Brown a colabroat pentru prima dată o calculaţie direct-
costing în 1923 la General Motors, fară a utiliza raţionamentul decizional pe termen scurt care este
asociat metodei.
Modelarea costurilor potrivit schemei direct-costing s-a manfiestat şi în Europa in 1934, la
uzina de autoturisme Citroen.
Metoda direct-costing se mai numeşte şi metoda costurilor variabile, intrucat costul
produsului cuprinde doar cheltuielile variabile, nu şi pe cele fixe. Acesta este motivul pentru care
autorii lucrărilor de specialitate renunţă tot mai mult la termenul direct-costing, înlocuindu-l cu cel
de costuri variabile.
Metoda costurilor variabile, în forma sa de bază are o serie de caracteristici care o
individualizează şi i-au conferit statutul de metodă. O partre din aceste caracteristici sunt :
utilizează comportamentul cheltuielilor pentru a le separa pe cele încorporate în
costuri(variabile) de cele neîncorporabile(fixe) ;
calculaţia specifică se sprijină pe indicatori care construiesc judecăţi, suport pentru
deciziile managementului ;
prestaţiile sau serviciile reciproce, între diferite segmente organizaţionale se decontează
la nivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri ;
nu este doar o calculaţie de costuri, ci şi una a rezultatelor pe termen scurt, este un
instrument util în managementul întreprinderii, scopul principal constituindu-l elaborarea unor
decizii pe perioade scurte.
Metoda se bazează pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe şi indirecte) asupra fiecarui
produs, în timp ce totalul cheltuielilor fixe nu este supus repartizării, acestea fiind considerate
costuri ale perioadei. Logica metodei constă în faptul ca fiecare produs contribuie cu o „marja
bruta” la acoperirea totalului cheltuielilor fixe. Rentabilitatea fiecărui produs se apreciaza prin
existenţa unei marje pozitive.
Indicatorii specifici metodei sunt:
• punctul de echilibru;
• factorul de acoperire;
• intervalul de siguranţă;
• coeficientul de siguranţă dinamic;
• coeficientul de volatilitate sau levierul operaţional.
4
2. STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN S.A .
2 .1 D a te gen er a l e cu p r i v i r e l a S .C . Panificaţie Dobrun S.A.
Societatea s-a desprins din Întreprinderea de morărit si panificaţie Sibiu si s-a
privatizat in anul 1995, adoptând sistemul de privatizare MEBO. Înfiinţata in anul 1878
ca brutărie militara, mult timp numindu-se „ manutanţa”, SC Panificaţie Dobrun S.A.
este astăzi o societate cu capital privat, având ca obiect de activitate fabricarea si
comercializarea produselor de panificaţie, patiserie, cofetărie, biscuiţi si paste făinoase.
La ora actuala exista doua secţii de panificaţie, una patiserie si biscuiţi, o secţie
de producere a pastelor făinoase si mai multe magazine de desfacere proprii.
2.2 ORGANIZAREA FIRMEI
Managerul - este principalul coordonator al activităţii unităţii şi îndeplineşte unele funcţii
manageriale cum ar fi:
• Proiectare programare
• Formulează obiectivele care să asigure eficienţa activităţii.
Redactează planul de afaceri în care sunt cuprinse acţiuni concrete pentru realizarea obiectivelor
propuse
Managerul este cel care negociază cu diverşi furnizori şi cu clienţii fiind principalul coordonator.
• Realizează programul zilnic
• Organizează încadrarea personalului
• Evaluează activităţile personalului
5
DIRECTOR
DIRECTOR PRODUCTIE
DIRECTOR COMERCIAL
DIRECTOR ECONOMIC
DEPART. CTC SI PROT MUNCII
SEF SECTIE 1
SEF SECTIE 2
SERV APROVIZIONARE SI DESF
COMPART MARKETING
COMPART TRANSPORT
MAGAZINE
COMPART TRANSPORT
CONTABILITATEPERS SALARIZARE
Directorul comercial – are în subordine serviciul aprovizionare desfacere care se ocupă
cu aprovizionarea de materii prime, materiale etc. necesare producţiei precum şi cu desfacerea pe
piaţă a produselor firmei şi care coordonează compartimentul marketing.
Acest compartiment are următoarele atribuţii:
• Gestionează sistemul de stabilire a preţurilor şi tarifelor aferente activităţii societăţii
comerciale şi verifică preţurile şi tarifele suportate de firmă.
• Întocmeşte documentaţiile pentru propuneri de preţuri şi tarife la produsele şi serviciile noi,
asigurând corecta determinare a costurilor.
• Urmăreşte şi analizează evoluţia preţurilor şi tarifelor proprii şi prezintă factorilor de decizie
propuneri de îmbunătăţire
Directorul comercial este cel care se ocupă de partea comercială a firmei si de relaţiile clienţi-
furnizori.
De asemenea are in subordine compartimentul Transport si reţeaua de magazine proprii.
Directorul de producţie – împreună cu compartimentele din subordine, organizează,
programează şi controlează activitatea de realizare a producţiei, urmăreşte respectarea măsurilor de
protecţie a muncii de pază şi securitate şi de stingere a incendiilor.
Directorul economic – este coordonatorul activităţii în domeniul financiar contabil şi este
cel care prezintă managerului şi Consiliului de Administraţie situaţia financiară lunară şi
trimestrială a firmei.
În cadrul acestei funcţii se integrează activităţile prin care se asigură fondurile financiare
necesare desfăşurării activităţii economice a societăţii, precum şi utilizarea lor eficientă, evidenţa în
expresia valorică a resurselor intrate în procesul de producţie şi obţinute în urma desfăşurării lui.
Este subordonat managerului general al societăţii şi are atribuţiile:
• Organizează şi controlează direct şi permanent întreaga activitate financiar - contabilă şi
evidenta tehnico-operativă, contabilă-statistică la nivelul societăţii.
• Răspunde de respectarea disciplinei financiare şi contractuale având obligaţia de a refuza în
condiţiile legii orice operaţie patrimonială care contravine dispoziţiilor Legii Contabilităţii
nr.82\1991 modificata, completata si actualizata.
• Organizează, coordonează şi stabileşte circuitul documentelor de evidentă primară, tehnic
operativă şi contabilă privind mişcarea valorilor materiale şi băneşti, control preventiv post
calcul.
• Organizează activitatea de control financiar preventiv şi exercită direct sau prin delegare de
competenţă controlul financiar preventiv al actelor de cheltuieli şi angajamente care conduc
6
la efectuarea de plăţi precum şi mişcări de valori materiale şi băneşti şi îndrumă din punct de
vedere metodologic activitatea de control financiar intern.
• Adoptă măsuri pentru întocmirea, circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care stau
la baza înregistrării în contabilitate precum şi pentru preocupări şi propuneri pentru
informatizarea lucrărilor financiar contabile
• Asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare,
bilanţurilor şi a altor documente prin care se evidenţiază activitatea economico-financiară a
unităţii şi rezultatele sale.
• Angajează unitatea prin semnătura sa alături de director în toate operaţiunile patrimoniale
ale unităţii
• Organizează, îndruma, adoptă măsuri şi controlează proiectul bugetului de venituri şi
cheltuieli, credite şi plăţi casă pe baza analizelor şi studiilor proprii şi a celor de la ceilalţi
componenţi ai compartimentului financiar contabil.
• Adoptă măsuri de urmărire şi control a realizării bugetului de venituri şi cheltuieli şi a
celorlalte planuri financiare aprobate. Stabileşte măsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea de
către întregul personal a tuturor actelor normative în vigoare
Serviciul contabilitate – asigură organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii
generale a firmei respectând prevederile Legii Contabilităţii. Acesta răspunde pentru efectuarea
corectă şi la timp a tuturor înregistrărilor contabile.
Serviciul personal salarizare - primeşte date şi informaţii în legătură cu resursele umane şi
transmite conducerii societăţii informaţii privind nivelul de salarizare, gradul de calificare a
personalului ,întocmeşte lunar listele de plata ale salariaţilor si documentele justificative de
înregistrare a reţinerilor salariaţilor si contribuţiile datorate la bugetul statului.
2 .3 Pr ogr amar ea ch e l tu i e l i l o r de p r odu c ţ i e
Programarea producţiei
In cadrul SC Panificaţie Dobrun S.A. elaborarea programului de producţie este
precedata de evaluarea obiectiva a cererilor pieţei, deci a potenţialului de vânzare,
previziunea vânzărilor constituind elementul fundamental in programarea producţiei.
In general, programul de producţie se stabileşte, cu variaţii in plus sau in minus
reduse ca mărime, la nivelul producţiei din perioada precedenta.
Un element important in stabilirea programului de producţie îl constituie
capacitatea de producţie care reprezintă producţia maxima cu o anumita structura si
7
calitate pe care o poate obţine unitatea de producţie in cursul unei anumite perioade, de
regula un an, in condiţii tehnico – economice optime.
O data determinata capacitatea de producţie si programul de producţie, pe baza
acestora se stabileşte programarea principala a producţiei de produse finite pe o perioada
convenabila. In raport cu programarea principala se detaliază:
- lansarea in producţie;
- programarea aprovizionărilor ce trebuie efectuate;
- elaborarea documentaţiei tehnologice;
- pregătirea fabricaţiei;
- asimilarea in fabricaţie a noilor produse.
2.4 Programarea cheltuielilor directe
Programul cheltuielilor directe se elaborează in cadrul SC Panificaţie Dobrun S.A.
pentru fiecare fel de produs din nomenclatorul de fabricaţie.
Cheltuielile directe (cheltuieli care se repartizează direct pe unitatea de produs)
sunt formate din:
- cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale directe;
- cheltuieli cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.
Procedeul folosit la SC Panificaţie Dobrun S.A. pentru programarea cheltuielilor
directe este „Procedeul ponderării cantităţilor cu preturile”. Acest procedeu se foloseşte
pentru determinarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri ce se pot exprima
cantitativ cum ar fi: consumul de materii prime si materiale, de combustibili, de energie,
apa, aburi, de obiecte de inventar.
Expresia băneasca a valorii unor asemenea consumuri pe unitate de produs se
determina, in genere, potrivit formulei:
Chi = Cij * Pi
in care: Ch – expresia băneasca a valorii unui consum productiv;
C – cantitatea consumata productiv;
i – felul materialului, combustibilului;
j – produsul pe care se identifica respectiva cheltuiala;
P – preţul unitar al materiei prime, materialului consumat.
Cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale se determina pe baza
specificaţiei de materiale conform următoarei relaţii de calcul:
8
Chi = ∑ (norma consum * P.U.) * număr bucati
i – număr curent al materialelor din specificaţia de materiale;
Pentru exemplificare se vor întocmi programele cheltuielilor materiale directe
pentru cele doua faze, in luna martie 2008 (anexele 1, 2, 3). Calculul cheltuielilor cu
salariile directe se realizează având in vedere un element cantitativ (timpul de munca;
normele de munca pe operaţii) si un element valoric care este tariful de salarizare
corespunzător gradului de pregătire profesionala. La acestea se adăuga 20,8% CAS si
0,5% CFS.
Deci, calculul cheltuielilor cu salariile directe se efectuează după formula:
Chi = ∑ (norma de munca pe operaţie * tarif orar) * număr bucati
j – număr curent al operaţiei din fisa tehnologica.
Pentru exemplificare se vor întocmi programele cheltuielilor cu salariile directe,
CAS si CFS aferente acestora pe cele doua faze de calculaţie (anexele 4, 5, 6).
2.5 Programarea cheltuielilor indirecte
In fundamentarea cheltuielilor de producţie, cheltuielile indirecte sunt formate din
cheltuieli generale ale secţiei si cheltuieli generale de administraţie si desfacere. In
continuare, cheltuielile generale ale secţiei sunt formate din:
- cheltuieli pentru întreţinerea si funcţionarea utilajului;
- alte cheltuieli materiale indirecte;
- salariile personalului indirect productiv inclusiv CAS si CFS aferente acestora;
- amortizarea mijloacelor fixe;
- cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze.
In componenta cheltuielilor generale de administraţie si desfacere sunt cuprinse:
- cheltuielile cu consumul de materiale pentru nevoi administrativ -
gospodăreşti;
- salariile personalului administrativ si de conducere inclusiv CAS si CFS
aferente acestora;
- uzura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar cu caracter administrativ –
gospodăresc;
- cheltuieli cu protecţia muncii;
- cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze folosite in
scopuri administrativ – gospodăreşti;
- taxe poştale, telefon;
9
- cheltuieli privind desfacerea (costul ambalajelor, plata facturilor
întreprinderilor de transporturi, alte prestaţii, etc.).
Programarea cheltuielilor indirecte se va face după o metodologie unitara, dar
diferenţiat pentru cheltuielile generale ale secţiei si pentru cheltuielile generale de
administraţie si desfacere.
Având in vedere ca in postcalculaţie baza de repartizare a cheltuielilor generale
ale secţiei este constituita din salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora,
programarea cheltuielilor generale ale secţiei se realizează prin ponderea cheltuielilor cu
salariile directe cu un coeficient prestabilit (1,57655). Acest coeficient este ponderea
medie a cheltuielilor generale ale secţiei efective in manopera directa efectiva pe anul
2009 (anexa 7).
Pentru programarea cheltuielilor generale de administraţie si desfacere se
foloseşte aceeaşi metodologie, cu deosebire ca pentru determinarea procentului stabilit in
loc de „Manopera directa” se vor folosi „Total cheltuieli directe” (anexa 8). Pentru
înlesnirea calculelor procentul de 0,998% a fost rotunjit la 1%.
Pentru luna martie a anului 2009 in cadrul SC Panificaţie Dobrun S.A. s-au
înregistrat următoarele cheltuieli generale ale secţiei (prin aplicarea indicelui de 1,57655
la salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora) pe fiecare baza:
FAZA I
PAINE 83.995,63*1,57655 = 132.423,31 lei
FAZA II
PAINE ALBA 40.296,88*1,57655 = 63.530,04 lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE 76.149,96*1,57655=120.054,22 lei
Prin aplicarea procentului de 1% in totalul cheltuielilor directe se vor obţine
cheltuielile generale de administraţie si desfacere:
FAZA I
PAINE 1.889.126,99*1% = 18.891,27lei
FAZA II
PAINE ALBA 300.014,66*1% = 3.000,15 lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE 340.077,10*1% = 3400,77 lei
2.6 Programarea costului unitar
Costul unitar pe produs se programează la SC Panificaţie Dobrun S.A. pentru
fiecare produs in parte din nomenclatorul de fabricaţie. Programarea costului unitar se
10
finalizează prin elaborarea „Fiselor de antecalculaţie” ale produselor, fise pe baza cărora
se fundamentează preţul de vânzare. Pentru realizarea antecalculaţiilor se vor parcurge
următoarele etape:
a) programarea cheltuielilor directe;
b) programarea cheltuielilor indirecte.
In programarea costului unitar, se foloseşte tot procedeul ponderii cantităţii cu
preţul unitar, procedeu explicat in paragraful anterior.
a)Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale
directe si cheltuielile cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Pentru
programarea cheltuielilor materiale se foloseşte specificaţia de materiale si următoarea
relaţie de calcul:
Chm = ∑ (norma consum i * preţ unitar),
unde: Chm – cheltuieli materiale pe unitatea de produs;
i – numărul curent al materialelor din specificaţie.
FAZA I
PAINE Chm = 2.897.905,20 lei
FAZA II
PAINE ALBA Chm = 1.449.883,60 lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE Chm = 2.079.883,60 lei
Pentru programarea salariilor directe se au in vedere normele de munca pe operaţii
(schemele om-utilaj) si tarifele de salarizare. Potrivit procedeului ponderării cantităţii cu
preturile, se ponderează timpul de munca pe operaţii cu tariful de salarizare
corespunzător operaţiilor pe baza următoarei relaţii de calcul:
Chs = ∑(norma de munca pentru operaţia j * salariul tarifar normal),
unde: Chs – cheltuieli cu salariile directe pe unitatea de produs;
j – numărul curent al operaţiilor din fisa tehnologica.
Rezultatele se înscriu in fisele de antecalculaţie:
FAZA I
PAINE Chs = 59.996,88lei
FAZA II
PAINE ALBA Chs = 28.783,49lei
FAZA II
11
PAINE CU CEREALE Chs = 54.392,83lei
La cheltuielile cu salariile directe astfel determinate se aplica procentul de 20,8%
corespunzător CAS pentru a determina totalul manoperei directe. Se foloseşte următoarea
relaţie de calcul:
TOTAL MANOPERA DIRECTA = Ch + Chs*20,8% + Chs*1%
Rezultatele se trec in fisa de antecalculaţie:
FAZA I
PAINE
Total manopera
directa = 59.996,88+20.998,91+2.999,84=83995,63lei
FAZA II
PAINE ALBA
Total manopera
directa = 28.783,48+10.074,22+1.439,17=40296,88lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE
Total manopera
directa = 54.392,83+19.037,49+2.719,64=76.149,96lei
b) Cheltuielile indirecte cuprind cheltuielile generale ale secţiei si cheltuielile
generale de administraţie si desfacere.
Programarea cheltuielilor generale ale secţiei se realizează prin aplicarea
coeficientului prestabilit de 1,57655 la total manopera directa determinata in fisa de
antecalculaţie cu ajutorul relaţiei:
CGS = Total manopera directa * 1,57665
unde: CGS – cheltuieli generale ale secţiei.
Rezultatele se trec in fisele de antecalculaţie:
FAZA I
PAINE
12
CGS = 83.995,63 * 1,57655 = 132.423,31lei
FAZA II
PAINE ALBA
CGS = 40.296,88 * 1,57655 = 63.530,05lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE
CGS = 76.149,96 * 1,57655 = 120.054,22lei
Cheltuielile însumate pana la acest punct determina costul unitar al producţiei
antecalculat. Programarea cheltuielilor generale de administraţie si desfacere se
realizează prin aplicarea procentului prestabilit de 1% (calculat anterior) la totalul
cheltuielilor directe (total materiale directe + total manopera directa), determinate in fisa
de antecalculaţie. Se va folosi relaţia:
CGAD = Total cheltuieli directe * 1%
unde: CGAD – cheltuieli generale de administraţie si desfacere.
Rezultatele se trec in fisa de antecalculaţie pentru ca prin însumare, sa rezulte
costul complet unitar antecalculat.
FAZA I
PAINE
CGAD = 1.829.126,99 * 1% = 18.291,27lei
FAZA II
PAINE ALBA
CGAD = 300.014,66 * 1% = 3.000,1466lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE
CGAD = 340.077,10 * 1% = 3.400,77 lei
3.CALCULUL COSTULUI EFECTIV
3.1 Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie
Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie presupune următoarele etape:
1. Repartizarea cheltuielilor comune de producţie ale fazelor, care se face separat pentru
cheltuieli cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor si pentru cheltuieli generale ale
secţiei.
2. Repartizarea cheltuielilor de administraţie si desfacere.
13
1. In cadrul SC Panificaţie Dobrun S.A., pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de
producţie pe faze se foloseşte procedeul „suplimentarii”. Din punct de vedere teoretic,
aceasta presupune următoarele etape:
a) Alegerea unui criteriu sau al unei baze de repartizare comuna cu natura tuturor
produselor care constituie obiecte de calculaţie, dar diferite ca mărime (nivel) pentru
fiecare din ele.
b) Calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea cheltuielilor de repartizat
(Chr) la baza de repartizare in cazul fiecărui produs folosind formula:
Ks = ∑=
n
jj
r
B
Ch
1
unde: Ks - coeficientul de suplimentare;
Chr - cheltuieli de repartizat;
B j - baza de repartizare corespunzătoare produsului;
n - numărul de produse.
c) Calculul cotei de cheltuieli „C”, care revine unui produs oarecare „j” se determina
folosind formula:
Cj = Bj * Ks
In contabilitate cheltuielile de întreţinere si funcţionare a utilajelor (CIFU) se ţin
separat. Acestea se compun din :
- cheltuieli curente efectuate cu forte proprii;
- cheltuieli cu reparaţii curente efectuate cu terţii;
- cheltuieli cu reparaţiile capitale executate cu forte proprii;
- cheltuieli cu reparaţii capitale efectuate cu terţii;
- amortismente;
- alte cheltuieli.
Pentru repartizarea cheltuielilor cu întreţinerea si funcţionarea utilajului, ca baza de
repartizare se considera salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Se
calculează un coeficient KCIFU astfel:
KCIFU = CFSCASdirecteSalarii
utilajuluieafunc ţuncţişieaîntre ţntrecuCheltuieli
++.
.....
KCIFU = 40,935.109
44,406.124 = 1,131632
Coeficientul determinat se inmulteste cu baza de repartizare obţinându-se
cheltuieli cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor pe faze.
- La produsul pâine alba: CIFU = 43.988,31*1,131632 = 49.778,58lei
- La produsul pâine cereale: CIFU = 65.947,09*1,131632 = 74.627,86lei
14
Cheltuielile generale ale secţiei specifice secţiei Pâine se compun din salarii
indirecte inclusiv CAS-ul si CFS-ul acestora, amortismentele utilajelor indirecte,
cheltuielile cu poluarea, cheltuielile efectuate de laboratorul CTC aferent, cheltuieli cu
protecţia muncii, alte cheltuieli.
Pentru repartizarea cheltuielilor generale ale secţiei, baza de repartizare o
constituie tot manopera directa. Se calculează următorul coeficient:
KCGS = CFSCASDIRECTESALARII
SECTIEIALEGENERALECHELTUELI
++..
......
KCGS = 40,935.109
98,87.481
= 0,4383
Coeficientul astfel determinat se aplica la baza de repartizare, obţinându-se
cheltuielile generale ale secţiei:
- La produsul Pâine alba: CGS = 43.988,31 * 0,43833 = 19.281,39lei
- La produsul Pâine cereale: CGS = 65.947,09 * 0,43833 = 28.906,58lei
Situaţie de repartizare a CIFU si CGS
PRODUS SALARII
DIRECTE +
CAS + CFS
CIFU CGS CGS (total)
Pâine alba 43.988,31 49.778,57 19.281,39 69.059,97Pâine
cereale
65.947,09 74.627,85 28.906,58 103.534,45
TOTAL 109.935,40 124.406,42 48.187,97 172.594,42
In contabilitate se vor înregistra cheltuielile indirecte pe total, respectiv cele
translocate din faza I in faza II si cele înregistrate in faza II efectiv. Rezulta ca vom avea
următoarele:
- La Pâine alba: CIFU = 59.997,86+49.778,57=109.776,44lei
CGS = 23.238,99+19.281,39= 42.520,39lei
- La Pâine cu cereale: CIFU = 35.009,75+74.627,86=109.637,61lei
CGS = 13.560,94+28.906,59= 42.467,53lei
Înregistrarea contabila este următoarea:
921”Cheltuielile = 923”Cheltuieli 304.401,97lei
15
activităţii de baza” indirecte de producţie” ---------------
Pâine alba CIFU 1.976,44lei
Pâine alba CGS 42.520,39lei
Pâine cereale CIFU 109.637,61lei
Pâine cereale CGS 42.467,53lei
3.2 Repartizarea cheltuielilor de administraţie si de desfacere .
Pentru repartizarea acestor cheltuieli se calculează coeficientul KCGA si KCGD
după formulele:
KCGA = directecheltuieliTotal
CGA
..
KCGD = directecheltuieliTotal
CGD
..
Se poate observa ca baza de repartizare o constituie totalul cheltuielilor directe,
adică cheltuieli materiale directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.
KCGA = 63,349.626
37,940.3 = 0,006291 = 0,63%
Coeficientul astfel determinat se aplica la bazele de repartizare astfel:
- La pâine alba: CGA = 331.607,93 * 0.006291 = 2.086,14lei
- La pâine cereale: CGA = 294.741,50 * 0.006291 = 1.854,22lei
Se înregistrează in contabilitate cheltuielile de administraţie translocate din faza I
in faza II. Astfel vom avea:
La Pâine alba: CGA = 7.642,13 + 2.086,14 = 9.724,87lei
La Pâine cereale: CGA = 4.487,17 + 1.854,22 = 6.341,39lei
Formula contabila prin care se înregistrează CGA este:
921”Cheltuielile = 924”Cheltuieli 16066,26lei activităţii de
baza” generale de administraţie” -----------------
Pâine alba 9.724,87lei
Pâine cu cereale 6.341,39lei
16
KCGD = 63,349.626
64,272
= 0,004107 = 0,41%
Aplicat acest coeficient la bazele de repartizare, rezulta:
- La pâine alba: CGD = 331.607,93 * 0,004107 = 1.362,01lei
- La pâine cereale: CGD = 294.741,50 * 0,004107 = 1.210,50lei
Înregistrarea contabila a cheltuielilor de desfacere se face cu formula contabila:
921”Cheltuielile = 924”Cheltuieli 2572,63lei
activităţii de baza” de desfacere” -----------------
Pâine alba 1362,01lei
Pâine cereale 1210,50lei
3.3 Determinarea cantitativa si valorica a producţiei neterminate
Desfăşurarea normala a fabricaţiei presupune in permanenta existenta unei
cantitati de producţie aflata in prelucrare la locurile de munca purtând denumirea de
producţie neterminata. Aceasta producţie lipseşte in mod fizic doar acolo unde fabricaţia
se desfasoara instantaneu sau are o durata foarte scurta.
Spre a determina costul producţiei finite se pune problema separării din total a
costurilor aferente producţiei neterminate. Aceasta separare nu este întotdeauna
necesara. Acolo unde producţia neterminata ramane constanta din punct de vedere fizic
si deci valoric, ea nu trebuie luata in considerare la calcularea producţiei finite. Aşa este
cazul întreprinderilor cu producţie de masa.
Determinarea corecta a costurilor privind producţia neterminata, condiţionează nu
numai exactitatea calculului costului producţiei finite ci si a altor indicatori privind
eficienta activităţii întreprinderii.
In cazul SC Panificaţie Dobrun S.A., metoda folosita pentru determinarea
producţiei neterminate este inventarierea, metoda ce presupune următoarele etape:
Pregătirea inventarierii, ce consta in:
- recepţia producţiei terminate pana la data inventarierii si depunerea ei la magazia sau
depozitul de produse finite;
- aranjarea in loturi omogene si etichetarea loturilor de producţie neterminata.
2. Constatarea cantităţilor de producţie neterminata, care se efectuează de o comisie
tehnica prin:
17
- cantarire;
- masurare;
- numararea produselor aflate la locurile de munca;
- inscrierea in liste de inventariere.
Evaluarea stocurilor de producţie neterminata înscrisa in listele de inventariere se
efectuează in raport cu gradul de finisare tehnica. Acest grad se stabileşte sub forma
procentuala de câtre comisia tehnica de inventariere cu ocazia constatării faptice a
stocurilor de producţie neterminata.
Calculul se efectuează pe structura articolelor de calculaţie, iar evidenta
producţiei neterminate se tine pe faze.
Cota de cheltuieli generale ale secţiei nu se include in costul producţiei neterminate,
deoarece, conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii, acestea sunt
considerate cheltuieli fixe ce aparţin perioadei in care au fost efectuate si nu se pot relua
in perioada următoare, incarcand costul acesteia.
Înregistrarea in contabilitatea de gestiune interna a producţiei neterminate:
933 = 921
„Costul producţiei in curs de execuţie” „Cheltuielile activităţii de baza”
3.4 Contabilitatea producţiei finite obţinute
Produsele finite sunt înregistrate in contabilitatea SC Panificaţie Dobrun S.A. in
contul 931”COSTUL PRODUCTIEI OBTINUTE” prin creditul contului
902”DECONTARI INTERNE PRIVIND PRODUCTIA OBTINUTA” la costul
antecalculat.
In cursul lunii martie s-au obţinut 880 tone din produsul finit Pâine alba. De
asemenea, se consemnează ca nu avem sold de producţie neterminata nici la începutul si
nici la sfârşitul lunii si ca nu rezulta produse secundare.
Organizarea contabilităţii produselor finite urmăreşte pe deoparte modul in care
producţia obţinuta se încadrează sau nu in planurile de producţie si vânzare, si pe de alta
parte, este o etapa necesara in determinarea costului unitar efectiv al produselor
realizate.
Pe baza antecalculaţiilor, produselor finite obţinute le corespund următoarele
cheltuieli:
- pentru produsul Pâine alba:
880 * 2.120 = 1.865.600lei
- pentru produsul Pâine cu cereale :
520 * 2.460 = 1.279.200lei
18
Formula contabila pe baza căreia se face înregistrarea in conturi este următoarea:
931”Costul = 902”Decontari interne 3.144.800lei
producţiei obţinute” privind producţia obţinuta” -----------------
Pâine alba 1.865.600lei
Pâine cu cereale 1.279.200lei
3.5 Calculul costului unitar
Calculul costului unitar se realizează prin cumularea cheltuielilor pe fiecare sort
de produs finit, prin adăugarea soldului producţiei neterminate la începutul lunii sau
deducerea soldului producţiei neterminate de la sfârşitul lunii si prin raportarea la
cantitatea obţinuta din fiecare produs.
Pe baza calculelor efectuate in capitolele anterioare putem determina calculul
costului unitar efectiv pe cele doua produse finite, Pâine alba si Pâine cu cereale, care se
realizează astfel:
ARTICOL DE
CALCULATIE
PAINE ALBA PAINE CU CEREALE
Producţia fabricata 880 tone 520 tone
Materii prime si
materiale directe
1.162.378,11 +
287.619,62 =
1.449.997,73
682.093,38 + 228.794,61
= 910.887,99
Salarii directe37.424,45 + 31.420,21 =
68.844,66
22.267,90 +
47.105,06 = 69.372,96
CAS (20,8%)7.297.77 + 6.126.94 =
13.424.71
4.342.24 +
9.185.49 =
13.527.73
CFS (0,5%)
374.24 +
314.20 =
688.44
222.68+
471.05 =
693.73
4. I M PLE M E N TA R E A M E TOD E I DI R E C T- CO S TI NG I N C AD R U L S C
PA N I F I C A TI E DO B R UN S .A
19
SC Panificaţie Dobrun S.A. foloseşte pentru determinarea rezultatului financiar
brut metoda direct-costing sau metoda costurilor variabile.
Aceasta metoda consta in separarea cheltuielilor de producţie si de desfacere in
raport de variaţia volumului fizic al producţiei si desfacerii in cheltuieli variabile si fixe
si luarea in considerare la calculul costului unitar pe produs numai a cheltuielilor
variabile. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al întreprinderii.
In conceptul acestei metode, cheltuielile variabile se identifica si se colectează
direct pe purtătorii de cheltuieli (respectiv pe produs) deoarece se considera ca numai ele
depind de fabricarea si desfacerea acestora, deoarece cresc si descresc in raport cu
mărirea sau micşorarea volumului producţiei si desfacerii.
Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structura sau ale perioadei, cheltuieli ce
se efectuează indiferent de volumul producţiei si privesc in ansamblu capacitatea
întreprinderii de a produce si a vinde. De aceea ele se programează si se urmăresc global
si nu se includ in costul fiecărui produs, ci se reduc direct din rezultatele financiare
brute.
Costul unitar se determina prin raportarea cheltuielilor variabile (Chv) la
cantitatea de producţie rezultata (Qf), după următorul model:
Ctu = f
v
Q
Ch
Folosind aceasta metoda se urmăreşte pe langa determinarea costului pe fiecare
produs in parte si calcularea rentabilităţii totale, la nivelul întregii întreprinderi. Pe
fiecare produs se calculează numai contribuţia bruta la beneficiu (marja bruta).
Contribuţia bruta unitara la beneficiu (Cbu) se calculează ca diferenţa intre
preţul de vânzare unitar (Pvu) si costul unitar (Ctu), calculat in funcţie de cheltuielile
variabile astfel:
Cbu = Pvu – Ctu
Determinarea rezultatului financiar total la nivelul întregii întreprinderi consta in
înmulţirea cantităţii vândute din fiecare produs in perioada respectiva (Qv) cu
contribuţia bruta unitara la beneficiu. Astfel se obţine contribuţia totala la beneficiu
(Cb), din care se scade totalul cheltuielilor fixe din perioada respectiva (Chf). Modelul
de calcul este următorul:
B/P = ∑ (Qvi * Cbu i) – Ch
unde: i = produsele 1,2,3,……,n.
Calcularea indicatorilor metodei direct-costing se prezint astfel :
20
4.1. Pragul de rentabilitate:
Determinarea aritmetica:
Cbu = ∑=
n
iiQv
Cb
1
Cbu = 1400
18,159.465 = 332,25 lei
Pe = 25,332
38,792.97 = 294,3 tone
Cele 294,3 tone care constituie pragul de rentabilitate, nu pot fi insa considerate
sui generis, ci au la baza o anumita structura stabila prin programul de producţie si de
desfacere care in situaţia noastră va fi după cum urmează:
Pâine alba = 294,3 * 62,9 = 185,1 tone
Pâine cereale = 294,3 * 37,1 = 109,2 tone
Deci numai respectând aceasta structura, secţia poate avea pragul de rentabilitate situat
la 294,3 tone.
PRODUS VOLUM FIZIC AL PRODUCTIEI
Absolut (tone) Relativ (%)
Pâine alba 880 62,90Pâine cu cereale 520 37,10
TOTAL 1400 100,00
EXPLICATII SUME TOTALE
1. VOLUMUL DESFACERII LA PRET DE VANZARE
Pâine alba 880 * 2120 1.865.600
Pâine cu cereale 520 * 2460 1.279.200
TOTAL 3.144.800
2. VOLUMUL DESFACERII LA COST PROGRAMAT
Pâine alba 880 * 1.866,04 1.642.116,20
Pâine cu cereale 520 * 2.186,73 1.137.097,50
TOTAL 2779213,7
21
3. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) PLANIFICATE (1-2)
Pâine alba 880 * 253,86 223.483,80
Pâine cu cereale 520 * 273,27 142.102,50
TOTAL 365.586,30
4. CHELTUIELILE VARIABILE
Pâine alba 880 * 1.811,96 1.594.528,32
Pâine cu cereale 520 * 2.086,75 1.085.112,50
TOTAL 2.679.640,82
5. CONTRIBUTIA LIMITA LA BENEFICIU (1-4)
Pâine alba 271.071,68
Pâine cu cereale 194.087,50
TOTAL 456.159,18
6. CHELTUIELI FIXE TOTALE 97.792,38
7. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-)
EFECTIVE (5-6)
367.366,80
4.2. Factorul de acoperire (Fa) acesta se calculează in procente, fie raportând
contribuţia bruta la beneficiu (Cb) la volumul total desfacerilor la preţ de vânzare (D) si
apoi înmulţind cu 100, fie raportând cheltuielile fixe (Chf) la volumul desfacerilor (la
preţ de vânzare) la nivelul pragului de rentabilitate(d) si înmulţind cu 100.
Fa = D
Cb* 100 =
800.144.3
18,159.465* 100 = 14,79 %
Cu cat acest indicator va fi mai mare cu atât si beneficiul va fi mai ridicat.
Aceasta înseamnă ca conducerea secţiei si a întreprinderii sa-si facă o politica de
fabricaţie si desfacere câtre produsul cu factorul de acoperire cel mai ridicat. Pentru
produsele noastre factorul de acoperire este următorul:
Pâine alba = 600.865.1
68,071.271 * 100 = 14,53 %
Pâine cu cereale = 200.279.1
50,087.194 * 100 = 15,71 %
Secţia a optat in cursul lunii pentru o producţie mai mare la Pâine alba fata de cea
luata in consideraţie la începutul lunii. Acest lucru a dus la diminuarea rentabilităţii
potenţiale pentru Pâine cu cereale. Aceasta rezulta si din compensarea beneficiilor
planificate pe fiecare produs. La Pâine alba beneficiul planificat pe produs este de
273,27 lei/tona.
22
Din analiza celor doi indicatori (beneficiul planificat si factorul de acoperire)
rezulta ca secţia si conducerea au adoptat o politica greşita de producţie.
Cunoscând factorul de producţie antedeterminat, pe cale inversa, determinam :
- volumul desfacerii la nivelul punctului de echilibru (d), pe baza relaţiei:
d = Fa
Ch f = 79,14
38,792.97 * 100 = 661.206
- si a preţului de producţie după relaţia:
Ks = D
dD −* 100 =
800.144.3
206.661800.144.3 − * 100 = 78,98 %
Acest indicator ne arata ca vânzările pot sa scadă cu 78,98% pentru ca secţia sa nu
intre in zona pierderilor. Scăderea vânzărilor cu 78,98% aduce secţia in situaţia
punctului de echilibru, după care orice scădere ne duce la pierderi.
4.3.Coeficientul de siguranţa dinamic se poate calcula si cu formula:
Ks = Cb
B * 100 =
18,159.465
8,366.367* 100 = 78,98 %
4.4. Intervalul de siguranţa . Pentru a vedea marja pana unde putem scădea vânzările,
dar exprimate in cifre absolute, putem calcula:
Is = D – d = 3.144.800 – 661.206 = 2.683.594 lei
Deci, in mod absolut vânzările pot sa scadă cu 2.683.594 lei pentru ca secţia sa nu
intre in zona pierderilor.
CONCLUZII
Calculele efectuate pe baza relatiei pret-cost-volum reprezinta un instrument important al
conducerii societatii, care poate fi folosit in scopul optimizarii rezultatului activitatii economice.
Acest lucru este posibil prin determinarea influentelor pe care le are asupra rezultatului, modificarea
factorilor care au stat la baza stabilirii lui, respectiv pretul de vanzare, volumul productiei,
cheltuielile variabile, cheltuielile fixe si structura productiei.
In urma analizei cheltuielilor si a modalitatii de calculatie a costurilor se poate concluziona daca :
23
- Societatea este profitabila ;
- Societatea are autonomie financiara si capacitate de autofinantare ;
- Detine o structura organizatorica buna si are angajat personal specializat;
- Are produse diversificate si de buna calitate;
- Are o piata de desfacere stabila, cu posibilitatea largirii ei si daca detine si capacitate de productie si de vanzare mai mare ;
BIBLIOGRAFIE
1. Popescu Lucian, Băluţă Aurelian: „Metode şi procedee de calculaţie şi analiză a costurilor” Editura Fundaţiei România de Mâine- Bucureşti, 2007- ISBN 978-973-725-844-1;
2. Popescu Lucian: „Costul instrument de manipulare a rezultatului ?” Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 1 / ianuarie, Editura Tribuna Economică - 2007;
3. Iatan Elena, Contabilitate de gestiune - aplicatii, Editia a III a, Editura Muntenia, Constanta, 2007
4. Popescu Lucian: „Procedee de calculaţie a costurilor de producţie – Aplicaţii on line”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006;
5. Popescu Lucian: „Calculul costurilor unitare ale producţiei de fabricaţie interdependentă”, Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 10 / octombrie, pag. 36 ÷ 47, Editura Tribuna Economică - 2005;
6. Ion Ionaşcu, Andrei Tiberiu Filip, Stere Mihai: „Control de gestiune”, Editura Economică, Bucureşti - 2003;
24
7. Călin O., Cârstea Gh.: „Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor”, Ed. Genicod, Bucureşti, 2002;
8. Ebbeken K., Possler L., Ristea M.: „Calculaţia şi managementul costurilor”, Editura Teora, 2000;
9. Popescu Lucian: „Modele integrate de înregistrări contabile”, Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 7 / iulie, pag. 54 - 64, Editura Tribuna Economică, 2001 - ISSN 1453-7516;
10.Popescu Lucian: „Cost versus preţ în contabilizarea producţiei finite”, Revista „Tribuna Economică” nr. 6 / februarie, pag. 35 - 38, 43 - 44, Bucureşti, 2001 - ISSN 1453-7516;
11.Ristea M., Posseler L., Ebbeken M, Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000
12.Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18/06/2008;
13.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea „Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune” publicat în Monitorul Oficial al României nr. 23 din 12/01/2004, Partea I;
SC Panificaţie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE
Martie 2009
Faza I – PAINE Anexa 1
Denumire
material
Unitate de
măsura
Cantitate Preţ unitar Valoare totala
Apa mc 833 3,40 2.832,20Ameliorator tona 667 105,00 70.035,00Faina tona 1.084 170,00 182.418,00Drojdie tona 833 700,00 583.100,00Sare tona 180 200,00 36.000,00Praf de ou tona 917 2.200,00 2.017.400,00
25
Ulei mc 6,00 1.020,000 6.120,00
TOTAL MATERIALE DIRECTE 2.897.905,20
SC Panificaţie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE
Martie 2009
Faza II – Pâine alba Anexa 2
Denumire
material
Unitate de
măsura
Cantitate Preţ
unitar
Valoare
totala
Apa mc 416,50 3,40 1.416,10Ameliorator tona 333,50 105,00 35.017,50Faina tona 542,00 170,00 92.140,00Drojdie tona 416,50 700,00 291.550,00Sare tona 90,00 200,00 18.000,00
Praf de ou tona 458,50 2.200,00 1.008.700,00
Ulei mc 3,00 1.020,00 3.060,00
TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.449.883,60
SC Panificaţie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE
Martie 2009
Faza II – Pâine cu cereale Anexa 3
Denumire
Material
Unitate de
măsura
Cantitate Preţ
unitar
Valoare
totala
Apa mc 416,50 3,40 1.416,10Ameliorator tona 333,50 105,00 35.017,50Drojdie tona 542,00 170,00 92.140,00Faina tona 416,50 700,00 291.550,00Sare tona 90,00 200,00 18.000,00Praf de ou tona 458,50 2.200,00 1.008.700,00Ulei mc 3,00 1.020,00 3.060,00Cereale tona 6,00 105.000,00 630.000,00
TOTAL MATERIALE DIRECTE 2.079.883,60
SC Panificaţie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE
26
Martie 2009
Faza I – Pâine Anexa 4
Denumire
operaţii
Unitatea de
măsura
Norma de
timp
Tarif
orar
Total manopera
Preparare aluat ora 3.096 3,87 11.981,52Malaxare aluat ora 2.268 3,6075 81.81,81Porţionare aluat ora 3.348 5,0475 16.899,03Coacere ora 2.232 5,0475 11.266,02Extragere din
cuptor
ora 1.548 5,0475 7.813,53
Ambalare ora 1.044 3,6925 3.854,97TOTAL SALARII DIRECTE 59.996,88
CAS 19.5% 20.998,908
CFS 1% 2.999,844
TOTAL MANOPERA DIRECTA 83.995,632
SC Panificaţie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE
Martie 2009
Faza II – Pâine alba Anexa 5
Denumire
operaţii
Unitate de
măsura
Norma de
timp
Tarif
orar
Total manopera
Transport la secţia
CTC
ora 798 4,0275 3.213,945
CTC ora 1.368 4,8650 6.655,32Ambalare ora 4.602 4,1100 18.914,22TOTAL SALARII DIRECTE 28.783,485CAS 19.5% 10.074,2198
CFS 1% 1.439,1742
TOTAL MANOPERA DIRECTA 40.296,8790
SC Panificaţie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE
Martie 2009
Faza II – Pâine cu cereale Anexa 6
Denumire
operaţii
Unitate de
măsura
Norma de
timp
Tarif
orar
Total manopera
Amestec cereale ora 4.168 4,9375 20.579,50
27
Transport la secţia
CTC
ora 2.388 4,0275 9.617,67
CTC ora 1.704 4,8650 8.289,96Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,70TOTAL SALARII DIRECTE 54.392,83CAS 19.5% 19.037,4905CFS 1% 2.719,6415
TOTAL MANOPERA DIRECTA 76.149,9620
SC Panificaţie Dobrun S.A.
PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE ALE SECTIEI ÎN MANOPERA DIRECTA
2009 Anexa 7
- mii lei -
Trim. Total
manopera
directa
Cheltuieli
generale ale
secţiei
Ponderea cheltuielilor generale ale secţiei
în total manopera directa
I 317,9562 501,2752 501,2752 / 317,9562 = 1,57655II 213,1370 336,0744 336,0744 / 213,1370 = 1,57680III 269,0400 424,2491 424,2491 / 269,0400 = 1,57690IV 321,4604 506,6495 506,6495 / 321,4604 = 1,57609
Total 1.121,5956 1.768,2482 1.768,2482/1.121,5956=1,57655
SC Panificaţie Dobrun S.A.
PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE ÎN
MANOPERA DIRECTA
2009 Anexa 8
- mii lei -
Trim. Total cheltuieli
directe
Cheltuieli
generale de
administraţie
şi desfacere
Ponderea cheltuielilor
de administraţie şi desfacere în total
cheltuieli directe
I 4.835,1030 42,6455 (42,6455 / 4.835,1030) * 100 = 0,882%II 3.241,1135 29,2025 (29,2025 / 3.241,1135) * 100 = 0,901%III 4.091,2410 50,7725 (51,2725 / 4.091,2410) * 100 = 0,241%IV 4.888,2365 47,5625 (47,5625 / 4.888,2365) * 100 = 0,973%
Total 17.055,6940 170,1830 (170,1830/17.055,6940)*100= 0,998%
28
SC Panificaţie Dobrun S.A.
SITUATIA DE TRANSLOCARE A CHELTIUELILOR DIRECTE ŞI INDIRECTE DIN
FAZA I ÎN FAZA II
Anexa 9
EXPLICATII PAINE ALBA PAINE CU CEREALE
Total cheltuieli
materiale directe
1.745.131,3645 * 800 / 1400 =
9.972.17,9.225
1.745.131,3645 * 600 / 1400 =
747.913,4420Total cheltuieli
manopera
83.995,6320 * 800 / 1400 =
47.997,5040
83.995,6320 * 600 / 1400 =
35.998,1280Cheltuieli generale
ale secţiei
132.423,3136 * 800 / 1400 =
75.670,4649
132.423,3136 * 600 / 1400 =
56.752,8487Cheltuieli generale
de administraţie
18.291,2700 * 800 / 1400 =
10.452,1543
18.291,2700 * 600 / 1400 =
7.839,1157
SC Panificaţie Dobrun S.A.
FIŞA DE ANTECALCULATIE
PAINE ALBA Anexa 10
800 tone
Explicaţii U.M.
Cantitate /
Norma
Preţ
unitar Valoare totala
Materii prime
Materiale directe translocate din faza I în faza II asupra produsului
Pâine alba 747.913,4420
Faina kg 1.200 5,8125 6.975,0000
Amelioratori kg 150 3,1875 478,1250
Drojdie kg 180 0,7000 126,0000
Apa mc 1.200 1,4720 1.766,4000
Sare kg 19.200 0,2315 4.444,8000
Gaze mc 131 301,5215 39.499,3165
Energie electrica kwh 426.000 0,2005 85.285,2000
Energie termica gcal 1.596 72,4250 115.590,3000
29
Cheltuieli transport
aprovizionare lei/tona - - 8.412,0000
TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.011.840,5835
Salarii directe
Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I în
faza II asupra produsului Pâine alba 35.998,1280
Amestec cereale ora 4.168 4,9375 20.575,9000
Transport la secţia
CTC ora 2.388 4,0275 9.617,6700
CTC ora 1.704 4,8650 8.289,9600
Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,7000
CAS 19.5% 19.037,4905
CFS 1% 2.719,6415
TOTAL MANOPERA DIRECTA 112.148,0900
TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.123.988,6735
Cheltuieli generale ale secţiei translocate din faza I în faza II asupra
produsului Pâine cu cereale 56.752,8487
CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI ÎN FAZA A-II-A A
PRODUSULUI PAINE ALBA 120.054,2226
COST SECTIE 1.300.795,7448
Cheltuieli generale de administraţie translocate din faza I în faza II
asupra produsului Pâine alba 7.839,1157
CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE
ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA 3.400,7710
COST COMPLET 1.312.035,6315
COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.186,7260
PROFIT 136.964,3685
RENTABILITATE 12,5%
COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.476.000,0000
PRET DE VÂNZARE 2.460,0000
SC Panificaţie Dobrun S.A.
FIŞA DE ANTECALCULATIE
30
PAINE CU CEREALE Anexa 11
600 tone
Explicaţii U.M.
Cantitate /
Norma
Preţ
unitar Valoare totala
Materii prime
Materiale directe translocate din faza I în faza II asupra produsului
Pâine cu cereale 747.913,4420
Cereale kg 5.400 0,2500 1.350,0000
Faina kg 1.200 5,8125 6.975,0000
Amelioratori kg 150 3,1875 478,1250
Drojdie kg 180 0,7000 126,0000
Apa mc 1.200 1,4720 1.766,4000
Sare kg 19.200 0,2315 4.444,8000
Gaze combustibile mc 131 301,5215 39.499,3165
Energie electrica kwh 426.000 0,2005 85.285,2000
Energie termica gcal 1.596 72,4250 115.590,3000
Cheltuieli transport
aprovizionare lei/tona - - 8.412,0000
TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.011.840,5835
Salarii directe
Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I în
faza II asupra produsului Pâine cu cereale 35.998,1280
Glazurare pâine ora 4.168 4,9375 20.575,9000
Transport la secţia
CTC ora 2.388 4,0275 9.617,6700
CTC ora 1.704 4,8650 8.289,9600
Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,7000
CAS 19.5% 19.037,4905
CFS 1% 2.719,6415
TOTAL MANOPERA DIRECTA 112.148,0900
TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.123.988,6735
Cheltuieli generale ale secţiei translocate din faza I în faza II asupra
produsului Pâine cu cereale 56.752,8487
CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI ÎN FAZA A-II-A A
PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 120.054,2226
COST SECTIE 1.300.795,7448
31
Cheltuieli generale de administraţie translocate din faza I în faza II
asupra produsului Pâine cu cereale 7.839,1157
CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE
ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 3.400,7710
COST COMPLET 1.312.035,6315
COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.186,7260
PROFIT 136.964,3685
RENTABILITATE 12,5%
COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.476.000,0000
PRET DE VÂNZARE 2.460,0000
32