Camasa Piston Temporare

8/16/2019 Camasa Piston Temporare

1/21

Stabilirea rolului functional al piesei si stabilirea

rolului morfofunctional al suprafetelor

Metoda folosita pentru stabilirea rolului functional posibil sau pentru proiectarea unei piese

care sa indeplineasca un anumit rol functional impus poarta numele de metora de analizamorfofunctionala a suprafetelor.

Cunosterea rolului functional al piesei este prima etapa In proiectarea oricarui processtehnologic de realizare a piesei respective. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional alfiecarei suprafete ce delimiteazaa piesa in spatiu, de aceea in primul rand se stabileste rolulfunctional al fiecarei suprafete.

Analiza rolului functional al suprafetelor

Caracterisitici:

Suprafete de asamblare, caracterizare prin :Precizie dim ridicata,Rugozitate micaPrescriptii referitoare la forma geoemtricaPrescriptii referitoare la pozitia suprafetei in raport cu alte suprafete;Eventuale prescriptii referitoare la anumite proprietati.

Suprafete functionale:

Precizia dimensionala ridicataRugozitate micaPrescriptii referitoare la forma geoemtricaPrescriptii referitoare la pozitia suprafetei in raport cu alte suprafete;Eventuale prescriptii referitoare configuratia geometrica.

Suprafete tehnologice-par in timpul prelucrarii si a!uta la pozitionarea piesei in vederea prelucrarii. Ele pot

ramane dupa terminarea prelucarii sau pot dispare, in functie de configuratia geometrica finala a piesei. "e caracterizeaza prin :

#precizia dimensionale corespunzatoareRugozitatea suprafetei corespunzatoare cu procedeul tehnologic de realizare a

suprafetei; $ara prescriptii sau eventuale prescriptii referitoare la forma geometrica;


2/21

Suprafete auxiliare % de legatura$ac legatura intre suprafetele functionale si cele de asamblare. "e caracterizeaza prin :Precizie dimensionala mica

Rugozitate mare

$ara prescripitii referitoare la precizia de forma$ara prescriptii referitoare la precizia de pozitie

Cunoscand aceste elemente referitoare la tipurile de suprafete ce delimiteaza o piesa inspatiu se poate stabili rolul functional al piesei fara a cunoaste ansamblul din care face parte piesesau se poate proiecta o piesa care sa indeplineasca un anumit rol functional impus.

Metoda folosita pentru stabilirea rolului functional posibil sau pentru proiectarea unei piesecare sa indeplineasca un anumit rol functional impus poarta numele de metora de analizamorfofunctionala a suprafetelor.


3/21

Reprezentarea suprafetelor pe piesa necotata

S2S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

S1


4/21

Suprafete-Caracteristici

'egenda: (#(urnare, )#)eformare Plastica, #schiere.

Nr.

Crt

Suprafata

Nr.

Forma

Geometricaa suprafetei

Dimensiuni de gabarit Caracteristici

Preciziadimensionala

Preciziade forma

Precizia de pozitie

Rugozitatea Duritatea

S Tronconica !"#$%#& ' ' ' !"( )!*+

- S- Plana ! ' ' ' "- )!*+

S Tronconica !"#$%#& ' ' ' "- )!*+

% S% Cilindrica /(!$! 0!.!# ' ' ") )!*+

# S# Tronconica !"#$%#& ' ' ' !"( )!*+

) S) Cilindrica /1!$- ' ' ' !"( )!*+

1 S1 Cilindrica /))$- 0!.!# ' ' "- )!*+

( S( Plana % ' ' ' "- )!*+ 2 S2 Cilindrica /))$- ' ' ' "- )!*+

! S! Cilindrica /)($-% 0!.!# ' !.! "- )!*+

S Plana %"# ' ' ' "- )!*+

- S- Tronconica !"#$%#& 0!.!% !.! ' !"( )!*+

S Plana - ' ' ' "- )!*+

% S% Plana ! ' ' ' .- )!*+

# S# Cilindrica /)!$!) 0!.!# !.! ' !"( )!*+


5/21

Alegerea materialului optim pentru executia

piesei utilizand metoda de analiza a valorii optime

legerea materialului optim pentru o anumita piesa este o problema deosebil de comple*a ce

trebuie rezolvata de proiectant.Privind posibilit+ile de realizare a piesei se au -n vedere urm+toarele:desenul pieseirolul funcional al suprafeelormaterialul ales, comportarea lui la prelucrarenum+rul de buc+i % producie anual+ &utila!ul de care dispune -ntreprindereaPrincipalele procedee de obinere a semifabricatelor metalice sunt urm+toarele:turnaredeformare plastic+ presare i sinterizare din pulberi

sudaret+iere

Pentru alegera materialului optim pentru confectionarea piesei s#a utilizat o metoda deosebilde eficienta, denumita metoda de analiza a valorilor optime, care presupune alegerea aceluimaterial care indeplineste cerintele minime de rezistenta si de durabilitate ale piesei in conditiileunui pret de cost minim.)in aceste metode s#a intocmit tabelul - din care rezulta materialul optim pentru confectionarea piesei.

In urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a rezultat pentru piesastudiata otelul /' 01 "(" 21134#51, otel recomandat pentru confectionarea pieselor pentrumecanisme de transmisie supuse unor solicitari ridicate %a*e,arbori cotiti, pistoane, piulite& de

asemenea pentru piese cu presiune de contact ridicata cu roti dintate, suruburi melcate, pene,stifturi de ghida!, banda!e.

In urma parcurgerii acestor etape necesare alegerii materialului optim, a rezultat pentru piesastudiata

/' 01 %"(" 21134#51& care are ∑=

61

6

73

3 3 d t 8 4,92


6/21

Alegerea materialului optim

rCrt Material

Proprietati functionale Proprietati Tehnologi

Fizice Chimice Mecanice

)ensitatea;

Conductibili#tatea termica;cal3cms?C>

Rezistenta lacoroziune;mm3an>

)uritatea;@A>

Rezis#tenta la

rupere;da3cm

B>

%E761&;da3cmB>

(urnabili#tatea

)eformabi#litatea

D D D D D D D D D

0 1 ! " # $ % & ' 10 11 1 1! 1" 1# 1$ 1% 1

6 $c411 ,6 4 1.6F 6 G1.6 9 461 9 41 6 4 4 $A 9 1 $

4 Cu"n61 5.5 4 1.66 4 G1.2 4 1 6 49 6 6.2 4 $A 9 A 4 $

9 64Cr691 ,2 4 1,9 4 G1,4 4 4,6 9 01 4 65 9 A 4 " 6 A

F 65Moi691 0.2 4 1.4 4 G1.2 9 469 9 66 9 6.5 4 A 4 $A 9 $

2 $cF11 .9 4 1.6H 6 G1.6 9 911 9 F1 4 4.9 9 $A 9 1 $0 CuIn62 5.5 4 1.9 9 G1.2 4 51 6 49 6 6.4 4 $A 9 A 4 $

/' 21 .9 4 1.4 4 G1.2 4 60F 9 25 4 4.1 4 A 4 A 4 $

5 /'C 41 .F 4 1.4 4 G1.2 4 6H1 9 21 4 4.4 9 " 6 A 4 $

H $c 911 .4 4 1.60 6 G1.6 9 401 9 42 6 4.6 9 $A 9 1 $

61 $c611 ,F 4 1,69 6 G1,6 9 621 4 61 6 6,H 4 $A 9 1 $

66 /' F4 .9 4 1.4 4 G1.2 4 609 9 F4 4 4.1 4 A 4 A 4 $

64 $mn941 5.4 F 1.9 9 G1.2 4 52 6 4 6 6.4 4 $A 9 A 4 $

69 /'CF2 ,5 4 1,4 4 G1,2 4 60F 9 25 4 4,1 9 " 6 A 4 $

6F $c621 .9 4 1.69 6 G1.6 9 621 4 62 6 6.H 4 A 4 $A 6 A

62 CuIn9HPb4 5.F 4 1.4F 4 G1.9 9 02 6 60 6 6.4 4 A 4 $A 9 $

60 /'C 62 . 4 1.4 4 G1.2 4 692 4 F5 4 4.6 9 " 6 A 4 $

6 (H .2 4 1.9 4 G1.4 4 461 9 F2 4 4.F 4 A 4 1 $65 /' 9 .9 4 1.4 4 G1.2 4 609 9 94 4 4.1 4 " 6 A 4 $

6H ((CCu0"i2 4,0 6 1.9 9 G1.2 9 51 6 41 6 1. 6 $A 9 $A 9 $

41 F6MoCr66 .2 4 1.4 4 G1.2 4 46 9 61 9 4.6 9 A 4 " 6 A

46 /( 011 .54 4 1.4 4 G1.2 4 60H 9 01 4 4.6 9 $A 9 " 6 A


7/21

44 /( F11 .54 4 1.4 4 G1.2 4 661 4 F1 4 4.6 9 $A 9 " 6 A

49 /' 01 .9 4 1.4 4 G1.2 4 6F 9 00 9 4.1 4 A 4 A 4 $

4F $c 421 .4 4 1.62 6 G1.6 9 461 9 41 6 4 4 $A 9 1 $

42 ("i5Cu9 4.05 6 1.94 9 G1.2 9 H2 4 46 6 1.6 6 $A 4 $A 4 $

40 40Cr10 7,2 2 0.1 1


8/21

Stabilirea si analiza procedeelor tehnologice

posibile de realizare a piesei semifabricat

In general o piesa semifabricat poate fi obtinuta prin mai multe procedee tehnologice detransformare a materialului, intr#o succesiune logica si treptata, piesa finite fiind obtinuta doar inurma prelucrarilor prin aschiere. Pentru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile derealizare a piesei este necesara o analiza succinta a procedeelor tehnologice posibile care permitobtinerea acesteia. ceasta analiza se face luand in considerare: clasa din care face parte piesa,tehnologitatea constructiei, greutatea si dimensiunile de gabarit, precum si tipul productiei.

In ceea ce priveste tehnologitatea constuctiei pieselor, pentru aprecierea ei trebuie luate inconsiderare urmatoarele: unificarea diverselor elemente constructive % filete, diametre de gauri,canale de pana, canaluri, raze de racordare, etc.& precum si a preciziei geometrice si a gradului denetezime al suprafetelor, rationalitatea schemelor tehnologice, concordanta formei constructive a piesei cu particularitatile diferitelor metode si procedee tehnologice de fabricare, masa piesei siconsumul de meteriale necesare fabricarii acesteia.

"e face o analiz+ comple*+ a procedeelor tehnologice pentru obinerea unor rezultate finalemai avanta!oase.

Pri+ind posibilit,ile de realizare a piesei se au .n +edere urm,toarele:desenul pieseirolul funcional al suprafeelormaterialul ales, comportarea lui la prelucrarenum+rul de buc+i % producie anual+ &utila!ul de care dispune -ntreprinderea

Procedeele prin care se poate obtine piesa semifabricat sunt urmatoarele:# (urnare# schiere# )eformare Plastica


9/21

Turnare

sa cum s#a stabilit in punctul anterior o varianta acceptabila de obtinere a piesei semi#

fabricat pentru piesa rbore o constituie turnarea in forme permanente.Pretul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de material si manopera nacesare

pentru e*ecutia lor.(opirea i turnarea metalului constituie un proces tehnologic destinat obinerii pieselor

turnate cu forme, dimensiuni i utiliz+ri diferite.Piesele turnate prezint+ urm+toarele avanta!e fa+ de piesele for!ate sau matriate:# posibilitatea unei prelucr+ri mecanice simple i economice prin faptul c+ piesa turnat+

-n comparaie cu cea for!at+ au dimensiuni i forme mai apropiate de piesa finit+;# posibilitatea unei producii mari printr#o mecanizare dezvoltat+ i meninere

uniformit+ii dimensiunilor i propriet+ilor;# repartizarea !udicioas+ a metalului -n diferite p+ri ale piesei astfel -ncJt s+ se satisfac+

propriet+ile mecanice necesare;# -n unele cazuri se pot obine propriet+i fizice i chimice ale piesei turnate mai binedecJt ale pieselor obinute prin prelucrare sau deformare plastic+.

(urnarea reprezinta un procedeu clasic de obitinere a semifabricatelor ce pot avea forme dela cele mai simple la cele mai comple*e, in productie de unica, series au masa. $unctie de procedeul tehnic de turnare% temporare, in solul turnatoriei, semipermanente, permanente cu saufara presiune&

Turnarea in forme Permanente


10/21

Aschiere

In cazul obtinerii piesei semifabricat prin laminare adaosul de prelucrare mare care va fiindepartat prin aschiere duce la costuri ridicate. (otodata, in timpul prelucrarii prin aschire asemifabricatului, fibrele sunt intrerupte, obtinandu#se proprietati mecanica mai scauzute decat incazul matritarii.

"culele aschietoare pot fi:

#de strun!it#de rabotat#de frezat#de brosat

E*ista trei tipuri de aschii :#de rupere ce rezulta la prelucrarea materialelor fragile :fonta si bronzul#aschii de forfecare sau fragmentare care se reprezinta sub forma unor elemente zimtate dar

unite intre ele, acest tip de aschi se obtine la prelucrarea metalelor dure si semidure.#aschii continue sau de curgere care se obtin la prelucrarea otelurile mari si a alamelor si care

sunt cele mai periculoase sub aspectul provocarii taisurilor si a ranirilor.Pentru o proiectare tehnologica a formei suprafetelor prelucrabile prin aschiere se

recomanda urmatoarele:#numarul de asezari si de prinderi ale piesei#semifabricat, in vederea prelucrarii unor

suprafete sa fie cat mai mic posibil. )e aceea, pentru micsorarea numarului de prinderi si de pozitii, suprafetele trebuie dispuse pe cat posibil in acelas plan sau in plane care, in functie de procedeele de prelucrare, sa permita prelucrarea unui numar mai mare de suprafete dintr#o singuraasezare si prindere a piesei#semifabricat pe masina#unealta.

#evitarea pe cat posibil a gaurilor cu conturul incomplete pe toata lungimea lor, a celor cua*ele inclinate fata de suprafetele plane sau a celor care incep sau se termina pe suprafetelecilindrice deoarece burghiul se va opri foarte repede sau se va rupe in timpul prelucrarii

#alegerea cat mai corecta a suprafetelor tehnologice care sa faca posibila prelucrareaanumitor suprafet, sa permita iesirea sculelor din aschie si sa asigure o intrare si o iesire usoara asculelor folosite la prelucra


11/21

Deformare Plastica

Evolutia deformarii plastic de la primele ciocane mecanica actionate de apa la cele cucomanda numerica a preselor, de la presele cu frictiune la presele hidraulice cu puteri de peste 611111 M, conduce la o utilizare cat mai accentuata a tehnologiilor de prelucrare prin deformare plastica.

)eformarea plastica este metoda de prelucrare dimensionala fara aschiere prin care, inscopulobtinerii unor semifabricate sau produse finite,se realizeaza deformarea permanenta a materialelorfara fisurare, prin aplicarea fortelor e*terioare.

vanta!ele metodei de prelucrare a metalelor prin deformare sunt: imbunatatirea proprietatilor din cauza structurii mai omogene sau mai dense care rezulta in urma acestor

prelucrari;#consumul minim de material#precizia mare de prelucrare mai ales la rece;#reducerea duratei prelucrarii ulterioare prin aschiere;#posibilitatile de obtinere a unro forme comple*e cu un numar minim de operatii si

manopera simpla;#marirea productivitatii muncii. ecesitatea aplicarii unor forte mari pentru deformare, face ca investitiile initiale sa fie mari,

ceea ce poate fi considerat ca un dezavanta! al acestei metode.


12/21

Obtinerea semifabricatului

printr-un procedeu de turnare

(urnarea, ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechi metode de obinere a pieselor prin

punere in forma, dezvoltate de om. (urnarea intervine -ntotdeauna ca metoda tehnologica distinct+ lamaterialele care sunt elaborate in stare lichida sau vJscoasa. Kmpreun+ cu prelucr+rile prin matriare si cucele de formare prin sintetizare sunt utilizate in mod nemi!locit la realizarea formei pieselor L spredeosebire de alte prelucr+ri, unde forma rezulta prin mi!locirea unor procese tehnologice preliminaredistincte %laminare, tragere, for!are libera, achiere si microachiere&.

Prin turnare se pot realiza forme practic nelimitate, piese cu mase diverse, de la fraciuni de gram si pana la sute de tone, care -i g+sesc utiliz+ri in toate domeniile de activitate.

Procesele de e*ecuie a pieselor prin turnare se remarca prin urm+toarele avanta!e:# permit realizarea de piese cu configuraii diverse, in clasele de precizie 0..60, cu suprafee de

rugozitate Ra81,5...411 m; permit realizarea de piese cu propriet+i diferite in seciune %unimaterial, polimaterial&;

creeaz+ posibilitatea obinerii de adaosuri de prelucrare minime % fata de for!area libera, sau prelucr+rile prin achiere&;

creeaz+ posibilitatea de automatizare comple*a a procesului tehnologic, fapt ce permiterepetabilitatea preciziei si a caracteristicilor mecanice, la toate loturile de piese de acelai tip;

# permit obinerea unei structuri uniforme a materialului piesei, fapt ce -i confer+ acesteia o rezisten+multidirecional+. In general, compactitatea, structura i rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica %deoarece acestea poseda o rezistenta unidirecional+,dup+ direcii prefereniale&.

)intre dezavanta!ele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera:# consum mare de manopera, -ndeosebi la turnarea in forme temporare;# costuri ridicate pentru materialele au*iliare;

# consum mare de energie pentru elaborarea si meninerea materialelor in stare lichida latemperatura de turnare;

# necesit+ m+suri eficiente contra polu+rii mediului si pentru -mbun+t+irea condiiilor de munc+."e pot prelucra prin turnare materiale metalice si nemetalice , in producie de serie sau de unicate.)e menionat c+ , prin turnare se pot realiza atJt piese3semifabricate dintr#un material unic, sau din

cel puin doua materiale % acoperiri prin turnare statica sau centrifugala, utilizarea turn+rii cu inserii,obinerea prin turnare a materialelor compozite etc.&.

(endina actual+ este de a eficientiza procesele de producie prin reducerea adaosurilor de prelucraresi a operaiilor de prelucrare dimensionala ulterioare. )in acest motiv, procedeele de punere in forma, -ntrecare i turnarea, cap+t+ o atenie deosebit+, cunoscJnd un grad mai ridicat de perfeciune i inovare fa+ dealte procedee.

In funcie de domeniul de aplicare al procesului de turnare % tehnologii mecanice, metalurgice, demecanica fina, de tehnica dentara, de prelucr+ri de industria chimica, de construcii etc.&, pot e*ista denumirispecifice, care sunt sinonime.


13/21

Turnarea in forme temporare

"e alege turnarea in forme temporare, deoarece pentru un nr de 611 de bucati pe an, turnarea informe permanent ar fi mult prea scumpa.

Realizarea si pregatirea formei de turnare, in vederea umplerii cu metal, constituie una din cele maiimportante tehnologii din ansamblul procesului de fabricare a piesei turnate.)e corecta e*ecutie a formelor de turnare depinde in cea mai mare masura calitatea piesei turnate,

deoarece prin metoda de fomare folosita se influienteaza nemi!locit : calitatea suprafetei piesei turnate; precizia dimensionala a piesei; compacticitatea masei metalice; structura de cristalizare a alia!ului turnat; pretul de cost al piesei fabricate.

Procesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme temporare presupune relizareaurmatoarelor etape:

# prepararea amestecului de formare;# realizarea modelului, pe baza desenului piesei brut turnate sau a desenului de e*ecutie a

modelulu;.

# realizarea formei de turnare;# asamblarea formelor;# elaborarea alia!ului, transportul si alimetarea formelor, tratamente aplicat la umplerea

formei, solidificarea pisei;# dezbarea formelor, e*atragerea piesei solidificate;# tratamente termice si de suprafata;# controlul final al piesei, remedierea defectelor;# marcarea,conservarea, depozitarea, ambalarea si livrarea catre beneficiar.


14/21

Schema de turnare in forme temporare

X X


15/21

Intocmirea desenului piesei brut turnate

"e face pe baza desenului piesei finite la care se adauga:#adaosul de prelucrare p # este adaosul ce corespunde volumului de material ce trebuie

indepartat pentru suprafata respective deoarece prin turnare nu se poate obtine precizia dorita si rugozitatea

perscrisa; #adaosurile tehnologice i # pe toate suprafetele a caror configuratie sau pozitie nu poate fiobtinuta direct prin turnare;

#adaosurile de inclinare - # care faciliteaza scoaterea modelului din forma %demularea& si a piesei din forma %dezbaterea&.

#alegerea planului de separatie;#calculul si constructia retelelor de turnare.

In figura 9 se prezinta desenul piesei obtinute in urma turnarii in forme temporare dupa indepartarearetelei de turnare.


16/21

Semifabricatul Turnat

Ø84,63

1 0 8 ,

9 4

Ø73,36

Ø76,73

Adaos dePrelucrare

Racordari

Constructie Adaos!e"nolo#ic

Adaos de

$nclinare


17/21

Obtinerea semifabricatului printr-un procedeu

de deformare plastica

n alt procedeu de semifabricare este deformarea plastica."emifabricatul pentru piesa NCamasaPistonO poate fi obtinut si prin procedeul de deformare plastica deoarece respecta ma!oritatea conditiilorimpuse de tehnologicitatea pieselor semifabricat for!ate sau matritate cum ar fi : planul de separatie este planul de simetrie al piesei, asigurandu#se astfel o curgere plastica usoara a materialului in vederea obtinerii piesei fara defect de umplere; adaousurile de prelucrare si razele de racordare ale muchiilor e*terioare siinterioare sunt mici, pentru ca pierderile de material indepartat sa fie cat mai mici, forma constructive a piesei semifabricat rezultata permite obtinerea gradului ma*im de apropiere de piesa finita.

legerea modului de obtinere a pieselor, prin for!are libera sau matritare, este conditionat de programa de productie. Matritarea prezinta cateva dezavanta!e dintre care cele mai importante sunt:greutatea limitatea a pieselor care pot fi matritate si costul ridicat al matritelor. stfel in cazul unicatelor sauseriilor mici se alege for!area libera, iar in cazul seriilor mi!locii sau mari se alege matritarea, putandu#seastfel amortize cheltuielile cu e*ecutia matritei. )e asemenea la alegerea modului de e*ecutie a pieselor unrol important il are marimea piesei. Prin matritare, configuratia semifabricatului obtinut are formageometrica destul de apropiata de cea a piesei finite, adaousurile de prelucrare fiind destul de mici, incomparatia cu cele de la for!are libera. Ca si la turnare sunt anumite orificii la aceasta piesa care nu pot fiobtinute prin matritare fiind obtinute ulterior prin aschiere.

Matritarea se poate realiza pe matrita inchisa sau deschisa ce se caracterizeaza prin formarea uneo bravuri. vanta!ele matritarii deschise constau in faptul ca se pot obtine piese cu configuratii mai comple*esi nu necesita semifabricate cu un volum sau dimensiuni riguros e*acte. 'uand in calcul toate aceste aspectesi tinand cont de configuratia geometrica a piesei, este de recomandat ca procedeu de matritare matritareadeschisa sau matritarea pe masini de for!at orizontal.

/ntocmirea desenului piesei brut matritate)esenul piesei matrite se intocmeste pe baza desenului piesei finite la care se prevad adaosurile de

prelucrare, adaosurile tehnologice si racordurile constructive.#adaosurile de prelucrare Ap, se aplica numai suprafetelor pietrelor matritate care se prelucreaza

ulterior prin aschiere. Pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare si abaterilor limita la piesele matritate, suntnecesare urmatoarele date:

#masa piesei matritate, care se calculeaza dup ace s#a stabilit tehnologic forma pieseimatritate in functie de marimea si comple*itatea piesei finite.

#planul de separatie, pentru pieselor matritate pe prese;#adaousurile tehnologice At , se pun pe toate suprafetele care nu pot rezulta din matritare si pentru

simplificarea constructive a piesei.


18/21

Semifabricatul obtinut prin deformare plastic

Adaos de

Prelucrare

Adaos de$nclinare

Racordari

Constructie

Adaos

!e"nolo#ic

Ø86,71

1 1 0 ,

9 4

Ø75,42

Ø78,83


19/21

ontrolul initial

Inaintea inceperii operatiilor de for!are este recomandat sa se e*ecute operatia de controldefectoscopic nedistructiv, pentru punerea in evidenta a eventualelor defecte interne ale semifabricatului %fisuri, crapaturi, suprapuneri de material, incluziuni, defecte de tipul fulgilor.& legerea metodei de control

se face in functie de natura materialului semifabricatului si de echipamentele de control ale intreprinderii.

Tratamentul termic initial

In scopul imbunatatirii deformabilitatii materialului semifabricatului se poate efectua un tratamenttermic de recoacere in inmuiere.

Recoacerea de inmuiere %globulizare& se poate realize in mai multe variante. Procedeul cel maisimplu de recoacere este o incalzire pana la o temperatura sub punctual c6, de pe diagrama de echilibru$e#C, de obicei 051#41?C; mentinere 4#61 ore; racire lenta cu cuptorul.

Tratamentul termic final

"e poate evectua o recoacere de detensionare, pentru micsorarea tensiunilor interne accumulate intimpul for!arii. Pentru piesele din otel, se recomanda incalzirea lenta a pieselor pana la temperature de 021#11?C, mentinerea 6h342 mm grosime ma*ima a sectiunii piesei urmata de racirea cu cuptorul pana la 411#911?C, iar apoi racirea in aer.


20/21

Analiza tehnico-economica

Pentru a determina daca metoda aleasa are eficienta ma*ima sau nu, se face analiza tehnico#economica a 4 variante de e*ecutie: turnarea in forme permanente si matritarea.

(rasaturile ce se regasesc in principalii indicatori de eficienta sunt : costul, productivitatea,fiabilitatea, protectia muncii, consumul de materiale si energie, protectia operatorului.

"e va utilize ca indicator de comparative cu character economic constul produselor.C 6 8$QnD lei3lot> %6&

nde C 6 # costul unui lot de produse; $# cheltuielile fi*e; D#cheltuielile variabile.

Stabilirea pretului semifabricatului turnat in forme temporare Costuri fi*e:#matrita pentru turnarea modelului 011 um

#materiale pentru e*ecutia modelului 91 um#")D#urile 42 um

In costuri variabile vor intra:#Materialul turnat 2 um#manopera 62 um#regia F2 um

C t 6 8022Q692761118 692 022 um %4&

Stabilirea pretului semifabricatului matritat

In costurile fi*e sunt incluse:#matrita de deformare 511 um;#")D#urile F1 um

In costurile variabile vor intra;#manopera matritat 641 um;#manopera 411 um;#regia F1 um.

C m6 8 5F1Q 901* 61118 901 5F1 um %9&

Reprezentand gragic relatiile %4& si %9& se obtine diagrama din $igura 2 ce permite determinarea procedeului tehnologic optim.


21/21

!rafic "conomic

n%1 000 &uc 'u(ar )iese

se(i*a&ricat+an

Costuri de

)roductie u-(-.

360 840

135 655

!urnare in

*or(e !e()orare

/atritare

'cr

Documents

Camasa Piston Temporare