Campania „Săptămâna mondială a alimentației la sân 2016” se concentrează pe cele 17 „Obiective de dezvoltare durabile” (ODD), pe care guvernele din întreaga lume și-au propus să le atingă până în anul 2030.¹

Referință: 1. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. WHA resolution 70/1. 2015

Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân 1-7 August 2017 ”ÎMPREUNĂ SUSŢINEM ALĂPTATUL”

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HUNEDOARA – DEVA

Campania „Săptămâna mondială a alimentației la sân 2016” se concentrează pe cele 17 „Obiective de dezvoltare durabile” (ODD), pe care guvernele din întreaga lume și-au propus să le atingă până în anul 2030.¹

Referință: 1. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. WHA resolution 70/1. 2015

Tema campaniei: Tema celei de a 25-a celebrări a „Săptămânii Mondiale a Alăptatului”, din 2017, este despre a activa împreună în scopul binelui comun.

Această acțiune face apel la susținători, activiști, factori de decizie și participanți pentru crearea parteneriatelor noi și motivante. Împreună să atragem sprijinul politic, atenția mass-mediei, implicarea tinerilor pentru lărgirea numărului de participanți și susținători. Doar în felul acesta putem face o campanie pentru o generație și pentru realizarea obiectivelor de sustenabilitate durabilă (ODD) până în anul 2030.

Logo-ul „Săptămânii Mondiale a Alăptării 2017”: Centrul siglei prezintă o "triadă" de doi adulți și un copil, ceea ce întărește importanța sprijinului. Proporțiile și formele egale dintre cei doi adulți simbolizează echitatea și actul de colaborare în hrănirea sugarului – fiind chiar nucleul unui parteneriat de succes.

Linia albastră care înconjoară triada este în

concordanță cu Obiectivul 17 al ODD-urilor, care solicită o colaborare multi-sectorială și se bazează pe diverse parteneriate pentru susținerea campaniei noastre SMA -ODD. Decalajul din linia care leagă triada de restul logoului indică faptul că sunt multe de făcut în ceea ce privește susținerea alăptării și putem realiza împreună o dezvoltare durabilă la nivel mondial - prin colaborare.

Logo-ul a fost proiectat de Ammar Khalifa și comandat de WABA care deține drepturile de autor.

Obiective:

INFORMARE: Să se înțeleagă importanța activării împreună în cele 4 zone tematice.

Cele 4 zone tematice sunt: nutriție, siguranța alimentelor și reducerea sărăciei, mediul și schimbările climatice, supraviețuire, sănătate și bunăstare, productivitatea femeilor și locurile de muncă.

ANCORARE: Să se recunoască rolul și diferența ce poate fi făcută la locul de muncă.

GALVANIZARE: Să se ajungă la alții pentru a stabili

arii de interes comun. ANGAJAMENT: Să se conlucreze pentru atingerea

obiectivelor de dezvoltare durabilă până în anul 2030.

„Săptămâna Mondială a Alăptării este o mișcare de acțiune globală, vibrantă, pentru a promova, proteja și susține alăptarea de către oricine, oriunde și oricând. Aceasta se extinde și conecteză puterea unuia cu puterea multora. Numai împreună putem face schimbarea de care avem nevoie. ”Dato (Dr.) Anwar Fazal, Președinte Emerit, Director WABA, Colegiul Right Livelihood

Mesajul Dr. Amal Omer-Salim, Co-Director Executiv al WABA: „ Să activăm împreună pentru a identifica ceea ce funcționează și să depășim provocările comune. Prin conectarea SMAS la ODD*, putem atinge obiective ambițioase, care au un efect practic la toate nivelurile. Putem realiza acest lucru doar prin intermediul unor parteneriate durabile. Împreună să facem campanie pentru o generație!”

* ODD = obiective de dezvoltare durabilă

Noi dovezi prezentate în revista medicala britanică, The Lancet, confirmă faptul că alăptarea optimă ar putea salva vieți: 823000 copii și 302 miliarde $ la economia mondială, anual(1). Alăptarea pune bazele unei mai bune stări de sănătate pentru toți copiii, atât pe termen scurt cât și pe termen lung și beneficii pentru mame. Cu toate acestea, ratele de alăptare la nivel mondial au rămas staționare în ultimele două decenii. Mai puțin de 40% din copiii sub vârsta de șase luni sunt alăptați exclusiv. De fapt, femeile se confruntă cu multe obstacole în calea alăptării: acestea pot primi informații inexacte de la furnizorii de servicii medicale, lipsa de sprijin din partea partenerilor de sex masculin în cadrul gospodăriei, acces redus la consiliere calificată, campaniile de marketing agresive ale înlocuitorilor de lapte matern sau sunt forțate să se întoarcă la locul de muncă la scurt timp după naștere. Aceste bariere fac extrem de dificilă alăptarea exclusivă timp de sase luni (fără lichide suplimentare sau produse alimentare) și continuarea acesteia timp de doi ani sau mai mult, așa cum este recomandat de OMS(2). Noi știm ce trebuie făcut pentru a sprijini si pentru a permite mamelor să alăpteze optim, dar trebuie să fim mai proactivi și să antrenăm câți mai mulți oameni pentru a transforma acest lucru în realitate. Legătura între alăptare și ODD ne ajută să facem acest lucru. Referințe:

1.Why invest, and what it will take to improve breastfeeding practices. Rollins, Nigel C et al. The Lancet , Volume 387 , Issue 10017 , 491 - 504 2.Breastfeeding in the 21st century: epidemiology, mechanisms, and lifelong effect. Victora, Cesar G. et al., The Lancet, Volume 387, Issue 10017, 475 – 490. 2016

Dezvoltarea durabilă se referă în esență la ecologie, economie și echitate. Legăturile dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) și alăptare.

Beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil: • asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată. • protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor. • este uşor digerabil. • are temperatură optimă. • este steril. • reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri. • reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni). • reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei. • previne malnutriţia. • reduce riscul anemiei feriprive. • reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada adultă. • reduce riscul morţii subite. • reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni. • favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii. • asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă. • interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă

• ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum. • este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale. • duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung. • contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive. • scade necesarul de insulină la mamele diabetice. • diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii. • este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil. • are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne. • realizează o legătură strânsă cu copilul. • economie pentru familie.

Beneficiile pentru societate: • scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilulu • are efect ecologic pozitiv • populaţie sănătoasă ecomonii la achiziţionarea de lapte praf

Beneficiile alimentaţiei la sân pentru mamă:

Dezavantajele Alimentaţiei Artificiale: • îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice). • alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice). • mai greu digerabil. • încărcare osmotică mare. • obezitate. • risc de rahitism sau anemie. • creşte riscul diabetului zaharat. • nu conţine substanţe biologice. • prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei. • poate produce probleme dentare (datorită tetinei). • nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea. • încarcă bugetul familiei.

Date oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la starea alimentaţiei la sân în România:

Procentaj al copiilor care au fost vreodată alăptaţi: Total: 88,3 %

Urban: 88,0 % Rural: 88,5%

Rata copiilor care sunt hrăniți exclusiv prin alăptare până la 6 luni:

Total:15,8 % Urban: 14,3 % Rural: 17,3 %

Rata iniţierii timpurii a alăptării: Total: 12,0%

Urban: 10,5% Rural: 13,5%

Sursa:

http://www.who.int/nutrition/databases/infantfeeding/countries/rou.pdf

În conformitate cu recomandările OMS, alimentaţia naturală (alimentaţia exclusivă la sân) se recomandă până la vârsta minimă de 6 luni. Date oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la starea alimentaţiei la sân în România.

Date cu privire la alimentaţia naturală, alimentaţia la sân, la nivel mondial pot fi accesate pentru fiecare ţară pe site-ul OMS: Sursa:http://www.who.int/nutrition/databases/infantfeeding/countries/ Sursa:www.who.int/entity/child_adolescent_health/documents/9789241597494/en/

91 – 100 61 – 90 31 - 60 0 - 30

State of Breastfeeding in 44 Countries : IYCF Policies and Programs Measured on a Scale of 100 ( 2008-2012)

Nivelele de subnutriţie şi de anemie care persistă printre copii, aşa cum sunt identificate de Studiul privind Statusul nutriţional al copiilor în vârstă de până la 5 ani‚ 2005 sprijinit de UNICEF, indică obiceiuri de hrănire necorespunzătoare şi sugerează, de asemenea, un nivel scăzut de alimentaţie la sân. Doar 16% dintre copiii români au fost alimentaţi la sân exclusiv pe parcursul primelor 6 luni de viaţă în 2004, în vreme ce doar 12% dintre nou-născuţi au fost alăptaţi în prima oră de după naştere, conform Studiului Sănătăţii. În România, rata mortalităţii infantile este de 7,6 la 1000 născuţi vii (1503 decese la copii sub un an), în anul 2015. Rata mortalităţii până la vârsta de 5 ani: 17,9/1000 (Locul 77 în lume) În România”- rata mortalităţii infantile este în continuă scădere, de la 26,9‰ în 1990 la 15‰ în 2005, datorită accesului populaţiei la servicii de planificare familială, cu consecinţe pozitive asupra sănătăţii mamei şi copilului. Şi în acest caz există însă diferenţe semnificative între regiuni: în regiunea N-E, se înregistrează cea mai mare rată a mortalității infantile (17,2‰), judeţul Botoşani având cea mai înaltă valoare a ţării (20,2‰), în timp ce în regiunea N-V, se înregistrează cea mai mică rată (13,5‰), datorită gradului de urbanizare mai ridicat şi implicit, a accesibilităţii mai crescute la servicii medicale şi de îngrijire a copilului. Municipiul Bucureşti înregistrează valoarea cea mai mică a acestei rate la nivelul țării şi anume 9,4‰. (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României 2006). Comparativ cu statele europene, însă, rata mortalităţii infantile în România se menține foarte crescută. În ceea ce priveşte ratele de mortalitate în sub-grupele 0-19 ani, acestea se află într-o continuă scădere în ultimii anii (2000-2005) datorită creşterii accesului la sistemul medical.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

GRAVIDE NATALITATE INTRERUPERI DESARCINA

201120122013201420152016

ANUL GRAVIDE NATALITATE INTRERUPERI DE SARCINA

2011 2952 3076 809

2012 3113 3257 549

2013 1938 3077 644

2014 1806 3078 594

2015 1656 3303 562

2016 1819 3301 561

Situaţia cazurilor conexe alăptării la sân în judeţul Hunedoara

„Nou – născutul are nevoie de trei lucruri: căldura braţelor mamei, mâncare şi siguranţa dată de prezenţa mamei;Toate trei sunt satisfăcute prin alăptare”. dr. Grantly Dick- Read.

În conformitate cu Ordinul MS/MAI nr. 380/106/2011 privind modificarea art. 1 din anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Sănătăţii si al Ministrului Administratiei şi Internelor nr. 267/1253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001, acordarea gratuită de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern în judeţul Hunedoara s-a desfăşurat astfel: În anul 2015 au beneficiat de lapte praf gratuit in cadrul Programului PN VI – Sanatatea Femeii si Copilului interventia: profilaxia distrofiei la copii cu varsta cuprinsa intre 0 – 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern: 1017 sugari; În anul 2016 au beneficiat de lapte praf gratuit in cadrul Programului PN VI – Sanatatea Femeii si Copilului interventia: profilaxia distrofiei la copii cu varsta cuprinsa intre 0 – 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern: 1029 sugari.

1.DURATA EXCLUSIVĂ A ALĂPTĂRII ȘI VÂRSTA DE INTRODUCERE A ALIMENTELOR COMPLEMENTARE.

Alaptați exclusiv de la naștere până la vârsta de 6 luni și introduceți alimentația complementară la 6 luni (180 de zile) cu continuarea alimentației la sân.

2.MENȚINEREA ALĂPTARII.

Continuați alăptarea la cerere, până la vârsta de 2 ani sau peste această vârstă.

3.HRĂNIRE RESPONSIVĂ.

Practica de hrănire receptivă, aplicarea principiilor de îngrijire psiho-sociale specifice:

a)hrăniți copiii în mod direct și ajutați copiii mai mari atunci când se hrănesc singuri b)hrăniții încet și cu răbdare și încurajați copiii să mănânce, NU îi forțați; c)în cazul în care copiii refuza multe alimente, experimentații cu diferite combinații de alimente, gusturi, texturi și metode de încurajare; d)Nu le distrageți atenția în timpul meselor în cazul în care copilul isi pierde cu ușurință interesul; e)amintiți-vă că hrănirea reprezintă perioade de învățare și de iubire – vorbiți cu copiii în timpul în care îl hrăniți și nu uitați de contactul vizual.

4.PREGĂTIREA ȘI DEPOZITAREA ÎN SIGURANȚĂ A ALIMENTElLOR COMPLEMENTARE.

a)spălați-vă pe mâini înainte de prepararea alimentelor și stocarea acestora, b)spălați-vă pe mîinile dumneavoastră și a copiilor înainte de a-i hrăni, c)de preferat servirți alimentele imediat după preparare,

d) folosiți ustensile: cești și boluri curate pentru a pregăti și servi produsele alimentar e) evitați utilizarea de sticle de hrănire, care sunt dificil de curățat.

5.CANTITATEA DE ALIMENTE SUPLIMENTARE NECESARE.

Se începe de la vârsta de 6 luni, cu mici cantități de alimente și se crește cantitatea pe măsură ce copilul devine mai în vârstă, menținând în același timp alimentația la sân.

6.CONSISTENȚA ALIMENTELOR.

Creșteți treptat consistența produselor alimentare și varietatea lor în funcție de cerințele și abilitățile de adaptare ale copilului.

Sugarii, începând de la sase luni pot mânca piure si alimente semi-solide. Pană la 12 luni, cei mai mulți copii pot mânca aceleași tipuri de alimente consumate de restul familiei.

Evitați alimentele care pot provoca sufocare ( elementele care au o formă și / sau consistență care ar putea face ca acestea să ajungă în trahee, ca nucile, strugurii, morcovii cruzi).

7.FRECVENȚA MESELOR ȘI CANTITATEA DE ENERGIE.

Numărul meselor crește ori de ori copilul este alimentat complementar și copilul devine mai în vârstă. Numărul adecvat de hraniri depinde de valoarea energetică a alimentelor și cantitățile obișnuite consumate la fiecare masă. În medie la sugarii sănătoși, numărul de mese de alimente complementare ar trebui să fie de 2-3 ori pe zi, la 6-8 luni de varstă si de 3-4 ori pe zi, la 9-11 și 12-24 luni de vârstă, cu gustări nutritive suplimentare (cum ar fi un fruct sau o felie de pâine sau chapatti cu pasta de nuci) oferit de 1-2 ori pe zi, după dorință.

8.CONȚINUTUL DE NUTRIENȚI AL ALIMENTELOR COMPLEMENTARE.

Asigurațivă că nevoile de nutrienți sunt satisfăcute:

Carne (păsări de curte, pește) sau ouă ar trebui să fie consumate zilnic, sau ori de câte ori este posibil. Dietele vegetariene nu pot satisface nevoile de nutrienți la această vârstă dacă nu sunt utilizate suplimente de nutrienți sau produse îmbogățite.

Vitamina A-fructe și legume bogate ar trebui să fie consumate zilnic. Oferiți diete cu un conținut adecvat de grăsimi. Evitați băuturile cu valoare nutritivă scăzută, cum ar fi ceai, băuturi care conțin zahăr.

9.UTILIZAREA SUPLIMENTE VITAMINIZATE SAU PRODUSE MINERALE pentru SUGARI SI MAMA.

Utilizați alimente complementare fortificate sau suplimente de vitamine-minerale pentru copil după cum este necesar și la sfatul medicului. Mamele care alăptează pot necesita, de asemenea, suplimente minerale, vitamine sau produse fortificate, atat pentru propria lor sănătate și pentru a asigura concentrațiile normale ale anumitor nutrienți (în special vitaminele) în laptele matern lor.

[Astfel de produse pot fi, de asemenea, benefice pentru pre- gravide și femeile gravide].

ÎNTREBAȚI MEDICUL

10.HRANA ÎN TIMPUL SI DUPĂ BOALĂ.

Creșterea aportului de lichide în timpul bolii, inclusiv a alăptării mai frecvente și să se încurajeze copilul să mănânce alimente moi, variate, apetisante, preferate.

După boală, dă mai multe alimente de multe ori decât de obicei și pentru a încuraja copilul să mănânce mai mult.

„Nou – născutul are nevoie de trei lucruri: căldura braţelor mamei, mâncare şi siguranţa dată de prezenţa mamei;Toate trei sunt satisfăcute prin alăptare”. dr. Grantly Dick- Read.

WHO/UNICEF. Global strategy for infant and young child feeding. Geneva, World Health Organization, 2003

ORDIN nr. 380 din 4 mai 2011 privind modificarea art. 1 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern Art. I 1.Articolul 1 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 6 aprilie 2006, se modifică după cum urmează: "Art. 1 Laptele praf formulă pentru sugari se acordă gratuit, pe bază de prescripţie medicală eliberată de medicul de familie, numai pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern şi care se încadrează în următoarele criterii: a) cu mame care prezintă contraindicaţii ale alăptării (boli grave: TBC pulmonar activ, neoplazii, caşexie, septicemie, boli psihice grave, epilepsie, eclampsie, scleroză în plăci, insuficienţă renală, hepatică sau cardiacă, diabet zaharat decompensat, tireotoxicoză, mamă infectată cu HIV, tratamente cu citostatice, diazepine, anticonvulsivante, anticoagulante, radioizotopi, consum de droguri sau dependenţă de alcool, tutun care determină intoxicaţii ale copilului); b) copii sănătoşi la care se constată o creştere nesatisfăcătoare (sub limita inferioară a normalului vârstei), datorită absenţei laptelui matern. Creşterea nesatisfăcătoare a copilului va fi consemnată în fişa de consultaţie medicală a acestuia, după evaluarea, de către medicul de familie/medicul specialist pediatru sau neonatolog, a tehnicii de alăptare şi a curbei ponderale. Decizia privind acordarea laptelui praf se ia numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: b.1) copilul nu a recuperat greutatea de la naştere după două săptămâni de viaţă; b.2) copilul cu vârsta cuprinsă între 0-8 luni creşte în greutate cu mai puţin de 500 g/lună; b.3) copilul cu vârsta mai mare de 8 luni creşte în greutate cu mai puţin de 250 g/lună; c) copil adoptat sau aflat în familie de plasament; d) cu mamă decedată."

• Vital: Laptele matern este o substanță vie. "Laptele uman conține aproape la fel de multe celule vii ca sângele în sine. De fapt, într-o cultură este numit chiar sângele alb. "Aceste celule pot distruge în mod activ bacterii, ciuperci și paraziți intestinali și pot ajuta la reglarea răspunsului imun. Laptele matern este în același timp un bun medicament și o mâncare bună "(1). Formula pentru sugari (laptele praf) este literalmente un produs mort. În fiecare etapă a procesul de fabricație, cantitatea de lapte de vacă inițială "este prelucrat, uscat și manipulat. Într-o sticlă cu formula preparată, vii ar putea fi doar agenții pategeni din laptele praf degresat, apă, tetină și sticlă.

• Pur: laptele matern este un produs pur. Acesta este dotat cu protecție încorporată împotriva bolii și germenilor. În laptele de mamă germenii nu se multiplică așa de rapid ca în laptele praf. Astfel, la temperatura camerei va rămâne necontaminat timp de până la 6 ore (2). Germenii se dezvoltă foarte rapid în produsele artificial, lapte praf sau pot fi deja prezente în recipientul cu formula. Un studiu efectuat în Olanda a găsit bacterii periculoase, de exemplu, care pot provoca meningită și septicemie, în 52,5% din probele de formula, care provin din surse diferite ca punct de vedere geografic, ca și Belgia Brazilia, Japonia și Uruguay (3). • Natural: Ce poate fi mai natural decât laptele matern, în mod unic adaptat la nevoile fiecărui copil și a stadiului său particular de dezvoltare? Proteinele anti-infectioase, anticorpii, sunt elementele de protecție care cresc în laptele matern pe măsură ce copilul crește, se realizează astfel adaptarea copilului la mediul înconjurător. Astfel cand un copil ajunge la vârsta de 15 luni și-a majorat contactul cu lumea exterioară, producția de lactoferină va atinge punctul culminant, iar cantitatea de lizozim (enzimă bactereolitică) va fi de șase ori mai crescută (4). Maureen Minchin, BreastfeedingMatters Alma Publications, 1985. Nwanko, M.U. et al. Bacterial Growth in Expressed Breast Milk, journal of tropical Paediatrics, 8, 92-95, 1988. Muytjens, H.L. et al Quality of Powdered Substitutes for Breast milk with regard to the Enterobacteriaceae, Journal of Clinical Microbiology, 26 (4), 1988. Atta N'da Wamalah Etude longitudinale du contenu en proteines anti-infectieuses du lait maternel en Cote d'Ivoire, Diplome de Doctorat, 1989.

Campania „Săptămâna mondială a alimentației la sân 2016” se concentrează pe cele 17 „Obiective de dezvoltare durabile” (ODD), pe care guvernele din întreaga lume și-au propus să le atingă până în anul 2030.¹

Referință: 1. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. WHA resolution 70/1. 2015

Alăptatul copiilor cu mame HIV+ îî protejează pe aceștia la infecție și este foarte eficient împreună cu tratamentul antiviral, inclusiv în cele 6 – 12 luni de la naștere. Studiul profesorului Philippe Van de Perre, INSERM, Montpellier, Franta, si colegii, publicat în The Lancet Tuturor femeilor ar trebui să le asigure posibilitatea de a alăpta exclusiv şi toţi copiii ar trebui alimentaţi exclusiv cu lapte de mamă de la naştere până la 6 luni. După aceea, copiii ar trebui să fie alăptaţi în continuare pe lângă o alimentaţie complementară adecvată până la 2 ani sau peste.

"Alăptarea exclusivă" înseamnă că nici un alt lichid sau aliment (fără apă/ceai) nu este dat copilului decât lapte de mamă şi eventuale suplimente medicamentoase (vitamine sau medicaţie).

"Alimente complementare" înseamnă orice aliment diferit de laptele de mamă, preparat acasă sau de fabrică, care se poate folosi ca şi completare a laptelui de mamă sau preparatelor de lapte praf, atunci când acestea nu mai satisfac nevoile nutriţionale ale copilului.(Articolul 3 al Codului Internaţional de Marketing ale Substituentelor de Lapte Matern ).

Campania „Săptămâna mondială a alimentației la sân 2016” se concentrează pe cele 17 „Obiective de dezvoltare durabile” (ODD), pe care guvernele din întreaga lume și-au propus să le atingă până în anul 2030.¹

Referință: 1. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. WHA resolution 70/1. 2015

Parteneri

Link-uri :http://worldbreastfeedingweek.org World Breastfeeding Week site Promoting proper feeding for infants and young children More on breastfeeding Web: www.waba.org.my

Campania „Săptămâna mondială a alimentației la sân 2016” se concentrează pe cele 17 „Obiective de dezvoltare durabile” (ODD), pe care guvernele din întreaga lume și-au propus să le atingă până în anul 2030.¹

Referință: 1. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. WHA resolution 70/1. 2015

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA

DIRECTOR EXECUTIV, Jr. Băda Delia Marinela

MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSP, Dr. Birău Cecilia