CAP 11 PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea mediului/starea mediului jud...asupra resurselor naturale în primul rând, mai ales prin poluarea

CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I

363

CAPITOLUL 11

PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

Aplicarea consecventă a conceptului de dezvoltare durabilă implică necesitatea stringentă de ponderare a diverselor activităŃi antropice asupra sistemelor ecologice. Sistemele de economie de piaŃă, cu cea mai mare răspândire în prezent sunt orientate spre creşterea economică, un obstacol major apare atunci când deciziile economice trebuie completate cu informaŃii şi date privind costurile pentru asigurarea calităŃii mediului.

Deteriorarea capitalului natural este un proces real, complex de lungă durată, cu o evoluŃie dependentă de ritmul şi formele dezvoltării sistemelor socio-economice. Criza ecologică este consecinŃa creşterii impactului activităŃilor umane asupra biosferei. Acest fenomen nu este un proces exploziv, se dezvoltă şi se accentuează treptat iar semnele sunt evidente: deşertizarea, intensificarea „efectului de seră” şi a schimbărilor de climă, accentuarea poluării tuturor mediilor de viaŃă, restrângerea pădurilor.

În acest capitol sunt abordate efectele poluării provenite din domeniile: agricultură, industrie, energie, transporturi şi turism, dar care generează efecte şi disfuncŃionalităŃi cu consecinŃe deosebite pentru mediul înconjurător.

11.1 Agricultura

11.1.1 Interac Ńiunea agriculturii cu mediul

Există o profundă influenŃă reciprocă între agricultură şi natură. De-a lungul timpului, agricultura a contribuit la crearea şi menŃinerea diversităŃii unor valoroase habitate semi-naturale. De asemenea, ea a constituit baza dezvoltării diverselor comunităŃi rurale, jucând un rol important nu numai în menŃinerea valorilor fundamentale ale culturii, dar şi în menŃinerea stării de sănătate a populaŃiei.

Legătura dintre bogăŃiile naturale ale mediului înconjurător şi practicile agricole este complexă. Deşi majoritatea localităŃilor rurale au la baza dezvoltării o agricultură intensivă şi extensivă şi o largă gamă de specii sălbatice supravieŃuiesc de pe urma acesteia, practicile agricole pot avea şi un impact negativ, asupra resurselor naturale în primul rând, mai ales prin poluarea solului, apei şi aerului, divizarea habitatelor şi distrugerea ecosistemelor naturale.

În contextul realizării unei agriculturi de tip intensiv, precum şi a obŃinerii unor avantaje economice s-au adoptat măsuri ale căror efecte ecologice au fost greu de anticipat. În acest context, incorecta utilizare a produselor agrochimice a determinat profunde dezechilibre cu caracter ecologic în zonele în care acestea au fost aplicate.



364

Ecologii propun conceptul de agricultur ă durabil ă ale cărui obiective principale sunt:

- asigurarea creşterii producŃiei agricole în condiŃiile conservării şi protejării resurselor naturale prin aplicarea bunelor practici agricole;

- protejarea sănătăŃii oamenilor şi mediului; - restructurarea tehnologică ce poate

diminua posibilele riscuri asociate activităŃilor agricole;

- aplicarea reglementărilor juridice şi a cercetării ştiinŃifice;

- dezvoltarea serviciilor de informare şi instruire a fermierilor.

Aceste obiective pot fi îndeplinite respectând bunele practici agricole ce presupun:

- dezvoltarea şi implementarea unor programe integrate de fertilizare şi combatere a dăunătorilor culturilor agricole;

- evaluarea şi monitorizarea impactului activităŃilor agricole.

Abordarea integrată a mediului înconjurător are ca principal obiectiv contrabalansarea în mod echitabil între o producŃie agricolă competitivă pe de o parte şi necesitatea protejării şi conservării naturii şi mediului, pe de altă parte. Aceasta implică atingerea unei permanente coerenŃe între dezvoltarea agriculturii şi politicile de protejare a mediului, prin urmărirea realizării unui set de obiective specifice referitoare la:

• utilizarea judicioasă a apei în agricultură, • reducerea riscurilor asupra sănătăŃii în ce priveşte utilizarea agrochimicalelor, • reducerea degradării solului, • schimbările climatice şi calitatea aerului • conservarea biodiversităŃii.

Practicile mai importante folosite de fermierii din sistemul ecologic pentru a menŃine şi îmbunătăŃi sănătatea solului includ:

• Adoptarea unei rotaŃii largi şi variate a culturilor pentru a rupe ciclurile bolilor şi dăunătorilor, a lăsa solului timp de recuperare şi a adăuga nutrienŃi folositori. Leguminoasele, de exemplu trifoiul, "fixează" azotul din atmosferă în sol.

• Folosirea de îngrăşăminte organice pe bază de gunoi de grajd - pentru îmbunătăŃirea structurii solului şi prevenirea eroziunii acestuia.

• RestricŃionarea strictă a folosirii îngrăşămintelor artificiale şi a pesticidelor chimice - pentru a evita schimbările pe termen lung ale compoziŃiei chimice şi creşterea dependenŃei solului de astfel de produse.

• Cultivarea păşunilor cu amestecuri de soiuri plante furajere - pentru a evita suprapăşunarea, a permite solului timp de recuperare şi pentru a evita pierderile de nutrienŃi.

• ÎnsămânŃarea de culturi folosite ca îngrăşăminte verzi care acoperă solul după recoltare - pentru prevenirea eroziunii solului şi pierderea de nutrienŃi.

• Plantarea de garduri vii şi înfiinŃarea de fâneŃe - pentru prevenirea eroziunii solului şi pierderea de nutrienŃi.



365

În agricultura ecologică, multe practici de creştere a productivităŃii au şi un efect natural secundar de îmbunătăŃire a vieŃii plantelor şi animalelor, sau de menŃinere a biodiversităŃii naturale. De exemplu:

• Folosirea gunoiului de grajd creşte concentraŃia de microorganisme, râme, păianjeni şi gândaci din pământ;

• Folosirea rotaŃiei multi-anuale a culturilor şi a soiurilor corespunzătoare de plante care pot concura cu buruienile şi sunt rezistente la dăunători şi boli, întărirea rezistenŃei plantelor dorite şi defavorizarea celor nedorite;

• Prin rotaŃiile multi-anuale se cultivă varietăŃi mai mari de culturi primare, leguminoase şi plante furajere;

• Cultivarea, cu prioritate, a varietăŃilor de soiuri indigene de plante şi specii de animale menŃine diversitatea naturală a zonelor de cultură ;

• Introducerea duşmanilor naturali ai buruienilor şi dăunătorilor, în locul folosirii pesticidelor, ajută la creşterea duratei de viaŃă a animalelor.

Acolo unde este posibil, fermierii din sistemul ecologic caută să reŃină resursele naturale de apă, cum sunt cursurile de apă şi mlaştinile şi în acelaşi timp, să reducă pierderile de apă prin:

• ÎmbunătăŃirea structurii solului şi a capacităŃii de reŃinere a apei prin practici cum sunt rotaŃia culturilor, selecŃia corespunzătoarea a plantelor şi folosirea îngrăşămintelor ecologice.

• Plantarea şi păstrarea gardurilor vii, a păşunilor şi a vegetaŃiei naturale pentru a reduce eroziunea solului.

Fermierii din sistemul ecologic sunt de părere că reducerea pierderilor de apă şi îmbunătăţirea calităţii solului, per ansamblu, ajută, de asemenea, la reducerea nevoii de irigaţie a culturilor în zonele secetoase. Aceste obiective au stat la baza realizării Codului Bunelor Practici Agricole şi sunt în strânsă corelare cu prevederile legislaŃiei naŃionale şi europene. Respectarea Codului Bunelor Practici Agricole reprezintă punctul de pornire pentru aplicarea măsurilor ecologice care să conducă la dezvoltarea comunităŃilor rurale în strânsă corelare cu protejarea mediului înconjurător. În Uniunea Europeană, aceste măsuri au fost introduse prin politicile agricole derulate încă din anii ’80.

În ceea ce priveşte impactul organismelor modificate genetic asupra med iului şi implicit asupra sănătăŃii umane – este aproape imposibil de evaluat, avându-se în vedere apariŃia relativ recentă, în ultimii 20 de ani, a ingineriei genetice şi a produselor sale.

LegislaŃia românească şi europeană stipulează cadrul de protejare a sănătăŃii populaŃiei şi a mediului înconjurător contra posibilelor riscuri induse de cultivarea şi introducerea pe piaŃă a OMG, simultan cu crearea unei pieŃe unice pentru biotehnologie.



366

România a ratificat în 2003 Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la ConvenŃia privind diversitatea biologică, semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la Montreal la 29.01.2000, prin Legea nr. 59/11.03.2003 (M.Of. 192/26.03.2003). Începând cu 2002 se supune aprobării introducerea pe piaŃă sau în mediul înconjurător a oricărui OMG sau produs conŃinând OMG, conform: - Ordinului nr. 1295/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului

notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaŃă,

- Ordinul nr. 923/2005, privind aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaŃă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse,

- Ordinul nr. 606/2005, privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaŃă,

- OrdonanŃa nr. 49/30.01.2000 privind regimul de obŃinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, cu modificările şi completările ulterioare.

Agricultura şi schimb ările climatice - procentul care revine agriculturii din cantitatea totală de gaze cu efect de seră emise la nivelul Uniunii Europene este de cca. 10%. Găsirea unei soluŃii pentru limitarea acestor emisii rămâne o provocare.

Cele trei surse principale de emisie a gazelor cu efect de seră din agricultură sunt: - fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de azotaŃi, care are ca efect emisia de N2O (protoxid de azot); - fermentaŃia enterică provenită de la efectivele de animale din sectorul zootehnic, având ca efect emisia de CH4 (metan) – reprezintă 41% din cantitatea de emisii de CH4 la nivelul UE; - gestionarea reziduurilor din sectorul zootehnic (dejecŃiile solide), care sunt surse importante pentru emisiile de CH4 şi N2O. Utilizarea biomasei rezultată din agricultură ca sursă regenerabilă de energie este importantă şi din punct de vedere al contribuŃiei la reducerea emisiilor rezultate.



367

11.1.2. Evolu Ńiile din domeniul agriculturii, estim ările noilor efective de animale şi perfec Ńionarea metodelor de reducere a emisiilor din sect orul agricol

11.1.2.1. Evolu Ńia suprafe Ńelor de p ăduri regenerate

Totalul suprafe Ńelor de p ăduri regenerate la nivelul anului 2009 este de 606 ha, din care regenerări naturale au fost de 275 ha şi împăduriri de 331 ha. EvoluŃia suprafeŃelor de păduri regenerate în perioada 2003 – 2009 se prezintă astfel:

Tabelul 11.1.2.1.1

Sursa: Regia NaŃională a Pădurilor - DirecŃia Silvică GalaŃi

Evolu Ńia suprafe Ńelor împ ădurite în perioada 2000-2009 la nivel judeŃean, se prezintă în graficul următor:

Tabelul 11.1.2.1.2

Indicator 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

SuprafaŃa împădurită (ha)

716 340 521 145 90 88 331

Sursa: date furnizate de Romsilva şi DirecŃia JudeŃeană de Statistică GalaŃi – Anuarul Statistic al JudeŃului GalaŃi – ed. 2009

Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 SuprafeŃe de păduri

regenerate (ha) 427 697 510 953 559 568 404 606

0 200 400 600 800

2003

2005

2007

2009

Suprafata impadurita (ha)

2002

2003

2004

2006

2008

2009

2005

2007



368

EvoluŃia suprafeŃelor totale de păduri, inclusiv alte terenuri cu vegetaŃie forestieră, în perioada 2000-2009:

Tabelul 11.1.2.1.3

Suprafe Ńe păduri 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total (mii ha) 43,8 43,8 43,8 43,8 43,8 43,8 37,155

Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică GalaŃi – Anuarul Statistic al JudeŃului GalaŃi – ed. 2009

0

10000

20000

30000

40000

50000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Hectare paduri si alte terenuri cu vegetatie fores tiera

11.1.2.2. Evolu Ńia şeptelului

Dinamica şeptelului în perioada 2000-2009 în judeŃul GalaŃi este prezentată în graficul următor:

Tabelul 11.1.2.2

Efective (num ăr de capete) Nr crt

Categoria de

animale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Bovine total

54900 49313 51459 50394 49219 49349 50800 49119 41180 40890

2 Vaci lapte

30266 27186 27686 28524 26295 28161 28500 24778 22065 19504

3 Ovine total

185600 186089 185322 182643 188153 207829 216979 239813 258400 259030

4 Caprine 23200 23200 23100 24000 24500 24360 27496 33300 35400 50970

5 Porcine 58500 57049 59624 58992 55366 59807 62500 70349 69071 85428

6 Păsări 2050000 2496070 2469306 2375590 2269609 2296200 2099500 1804352 1587172 1626583

7 Găini ouătoare

1110900 1144600 1130942 1049727 1487528 1135100 1117213 874222 1087132 934990

8 Cabaline 27300 27338 28290 30237 28599 35234 36489 33826 24630 24111

Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi



369

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Bovine total Vaci lapte Ovine total CaprinePorcine Păsări Găini ou ătoare Cabaline

11.1.2.3. Agricultura ecologic ă

Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este un procedeu modern de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente prin utilizarea acelor procedee şi tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii – nu utilizează fertilizanŃi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor. Agricultura ecologică se deosebeşte astfel, fundamental de agricultura convenŃională. Procesul şi procedurile de obŃinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli şi principii de producŃie stricte, care pleacă de la calitatea pe care trebuie să o aibă pământul şi până la obŃinerea efectivă a produsului final. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaŃie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Dezvoltarea pieŃei interne de produse ecologice presupune: - intensificarea acŃiunilor de promovare a conceptului de agricultură ecologică prin

îmbunătăŃirea informaŃiei despre agricultura ecologică şi calificarea participanŃilor din acest sector;

- creşterea suprafeŃei ocupate cu module experimentale "microferme ecologice"; - delimitarea de areale ecologice ;



370

- acordarea de ajutoare producătorilor pe durata perioadei de conversie şi crearea unui sistem informaŃional accesibil pentru producători.

Istoricul reglementarilor agriculturii ecologice:

� 1980: prima recunoaştere oficială, în legea de orientare agricolă din luna iulie, printr-o denumire ambiguă a unei agriculturi aşa zise "ecologice", care nu foloseşte nici îngrăşăminte şi nici pesticide chimice de sinteză, definiŃie care era folosită şi în mijloacele de comunicare, etichete.

� 1985: crearea unui mărci comune: Marca AB. � 1987: înfiinŃarea CNAB (Comisia NaŃională de Agricultură Biologică) compusă din

reprezentanŃii administraŃiei (Ministerul Agriculturii, al Mediului şi al FinanŃelor) şi din profesioniştii din agricultura ecologică.

� 1991: Regulamentul comunitar 2092/91 din 24 Iunie 1991 referitor la produsele vegetale.

� 1992: primul caiet de sarcini pentru producŃiile animale (lapte de vacă, păsări, ouă, carne de bovine şi ovine).

� 1993: crearea regulamentului comunitar. � 1994: înfiinŃarea CNLCPAA, SecŃiunea Bio (Comisia NaŃională a Etichetelor). � 1996: noile caiete de sarcini: ProducŃia şi transformarea porcinelor, lapte de oaie,

miere. Noua formă grafică a logo-ului AB şi Reguli de folosire. � 1997: 12 decembrie, anunŃarea de catre Ministrul Agriculturii şi Pescuitului din

FranŃa, Dl. Louis LE PENSEC, a unui plan cincinal de dezvoltare a agriculturii ecologice.

� 1998: crearea unui plan de dezvoltare a agriculturii ecologice. � Mai 1999: adoptarea directivelor din Codex Alimentarius referitoare la modul de

producŃie ecologică a produselor vegetale. � 19 iulie 1999: adoptarea Reglamentului CEE 1804/99 (REPAB) relativ la modul de

producŃie ecologic al animalelor şi al produselor provenite de la animale (extinderea regulamentului CEE 2092/91 modificat).

� 28 Iunie 2001: publicarea în Monitorul Oficial a referenŃialului Ecocert (certificarea input-urilor ecologice).

� 18 August 2001: intrarea în vigoare a Reglementului 1804/99, notificarea la Comisia Europeană a CC-REPAB-F (Regulamentul European pentru producŃia de animale ecologice), (REPAB versiunea franceză), incluzând modul de producŃie ecologic al puilor, iepurilor şi al peştilor din crescătoriile ecologice.

Cadrul legislativ specific naŃional, pus la dispoziŃia celor interesaŃi pe site-ul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, care reglementează desfăşurarea activităŃilor agricole în scopul obŃinerii de produse agroalimentare ecologice, cuprinde:

• Programul plurianual de dezvoltare a agriculturii e cologice în România (Ordinul nr. 70 / 2002, al ministrului agriculturii, alimentaŃiei şi pădurilor, privind constituirea Comisiei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în România);

• regulile şi principiile generale ale produc Ńiei ecologice (OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 513 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice);



371

• sistemul de inspec Ńie şi certificare (OUG nr. 34/2000 privind produsele

agroalimentare ecologice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 513 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice);

• lista produselor permise a fi utilizate în agricult ura ecologic ă (OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 513 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice);

• lista ingredientelor şi metodelor de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea alimentelor ecologice (OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 513 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice);

• reguli specifice pentru etichetarea şi reclama produselor ecologice primare şi pentru produsele procesate cu referiri la ingredientele folosite la preparare (Ordinul comun nr. 417/110/2002 al ministrului agriculturii, alimentaŃiei şi pădurilor şi al preşedintelui AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Consumatorilor, pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice);

• reguli privind importul produselor agroalimentare e cologice şi obliga Ńiile importatorilor de produse agroalimentare ecologice (Ordinul nr. 721/2003, al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului pentru aprobarea Regulilor privind importul şi exportul produselor agroalimentare ecologice);

• reguli privind exportul (Ordinul nr. 721/2003, al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului pentru aprobarea Regulilor privind importul şi exportul produselor agroalimentare ecologice);

• Ordinul nr. 317/190/2006 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaŃiei şi pădurilor şi al preşedintelui AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Consumatorilor nr. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecolo gice ;

• Ordinul nr. 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologic ă, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordinul nr. 688/2007 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspec Ńie şi certificare şi de supraveghere a activit ăŃii organismelor de control , valabil în 2009, abrogat în 2010 de art. 9, cap. V din OrdonanŃa nr. 65/2010.



372

Recunoa şterea oficial ă şi reglementarea agriculturii ecologice în UE

Adoptarea unui cadru reglementar a permis agriculturii ecologice să se poziŃioneze într-un mod credibil, pe segmentul de piaŃă al produselor de calitate.

La începutul anilor ’90, a fost adoptat în cadrul ComunităŃii Europene un cod legislativ - Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 privind modul de obŃinere ecologică a produselor agricole şi modul de prezentare a acestora şi a mărfurilor alimentare,. Aceasta măsură de recunoaştere oficială a agriculturii ecologice s-a extins, apoi, în mai multe Ńări şi a fost urmată de alte iniŃiative la nivel internaŃional. Începând cu 1 ianuarie 2009 Regulamentul a fost abrogat, iar activităŃile din domeniul agriculturii ecologice s-au desfăşurat în conformitate cu Regulamentul CE nr. 834/2007 şi cu normele de aplicare a acestuia stabilite prin Regulamentul CE nr. 889/05.09.2008. Operatorii autoriza Ńi în jude Ńul Gala Ńi, înregistra Ńi cu activitate agricultura ecologic ă în 2009 sunt următorii:

Nr crt

Denumire operator autorizat

Localitatea Suprafa Ńa - ha -

Categorii animale - capete,

tone -

Produse procesate - litri vin -

1 SC CORADAMI SRL Cavadineşti 30

2 II SAVA ALEXANDRINA GalaŃi 20 61 vaci lapte

3 SC AGROFIN INVESTI SRL

GalaŃi 5,5

4 SC GHEDIN TEST SRL FrumuşiŃa 582,8

5 SA DEALUL COVURLUI Băleni 94,42

6 SC ELVITAL INTERNATIONAL SRL

Gohor 12

7 SC AGROMOND SRL FrumuşiŃa 10

8 SC OREZUL LATINU SRL

IndependenŃa 160,41

9 SC DORAGRA 2008 SRL

Rediu 5

10 SC CAMILIV SRL Oancea 20

11 PFA CRETU AUREL Rediu 31,18

12 SC EUROSEM BIOAGRIVOR SRL

Nămoloasa 50

13 SC ROMESPANA SRL Lieşti 100

14 SCDVV BUJORU Tg Bujor 35,94 266,0



373

Nr crt

Denumire operator autorizat

Localitatea Suprafa Ńa - ha -

Categorii animale - capete,

tone -

Produse procesate - litri vin -

15 PFA FULGER ADRIAN Băneasa 3,1

16 SC SAV AGRICER SRL Corod 10

17 SC PRESTATORUL SRL Tuluceşti 55

18 SC MAT SERV SRL Lieşti 50

19 SC AGRISERV SRL Tuluceşti 80,7

20 SC SOLANUM SRL GalaŃi 10

21 SC SILVAGRO MMM SRL

C. Negri 5

22 SA RECOLTA FrumuşiŃa 104,36

23 II ENE DUMITRU Sl. Conachi 5

24 II FUICA NECULAI Cudalbi 4,5

25 PFA FUICA ANGELA Cudalbi 6,29

26 II IRIMIA VASILE Cudalbi 3

27 SC AGRODAN SRL Tecuci 10

28 SC AGRIMAT SA MATCA

Matca 228

Pechea 1881

Cuza Vodă 751,4

Cudalbi 622,1

IndependenŃa 2330

29 SC AGROCOV SRL

Lieşti 603,9

30 SC DANROGRAL SRL GalaŃi 5

31 PF BALABAN STEFAN Vînători 200 fam. albine

32 SC REMCRIS IMPEX SRL

Gohor 1 t melci

33 SC HOLDING CEREALE SRL

IndependenŃa 5

34 SC ECOAGROVITA SRL Schela 0,045

35 SC FORSYTHIA SRL Tecuci 5

36 SC AGROZOO PROSPER SRL

Munteni 5



374


Dinamica operatorilor şi a suprafe Ńelor în agricultura ecologic ă la nivel jude Ńean, conform evidenŃelor APM GalaŃi, este prezentată în continuare:

Nr. crt.

Indicator 2007 2008 2009

1 Număr operatori inregistrati in agricultura ecologica

2 11 36

2 SuprafaŃa totala certificata in agricultura ecologica (ha)

lipsă date 1727 7940,645

3 Ponderea suprafetelor certificate din total suprafaŃă agricolă %

- 0,49 2,26

Dinamica operatorilor şi a suprafe Ńelor în agricultura ecologic ă la nivel na Ńional , conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe site-ul propriu www.maap.ro:

Sursa: www.maap.ro

Nr. crt.

Indicator 2007 2008 2009

1 Număr operatori înregistraŃi în agricultura ecologică

3409 3834 4191

2 din care: număr procesatori 39 48 85

3 SuprafaŃa totală certificată în agricultura ecologică (ha)

143194 190129 221.411

4 Ponderea suprafeŃelor certificate din total suprafaŃă agricolă

1% 1% 2%

5 SuprafaŃa certificată în agricultura ecologică pe teren arabil (ha)

45605 65112 86454

6 SuprafaŃa certificată în agricultura ecologică cu culturi permanente (ha) păşuni şi fâneŃe

51200 57600 46006,559

7 SuprafaŃa certificată în agricultura ecologică cu culturi permanente (ha) livezi şi viŃă de vie

294 954 1518

8 Colectare din flora spontană (ha) 38700 58728 81279

9 Alte suprafeŃe certificate în agricultura ecologică (ha)

7395 7735 6154



375

11.1.3. Impactul activit ăŃilor din sectorul agricol asupra mediului

MenŃinerea terenului în bune condiŃii pentru practicarea agriculturii dar şi pentru dezvoltarea diverselor ecosisteme specifice, include respectarea standardelor pentru protejarea solului prin menŃinerea structurii şi conŃinutului în substanŃe organice şi conservarea biodiversităŃii. În plus, la acestea se adaugă necesitatea menŃinerii constante a suprafeŃelor păşunilor prin limitarea transformării lor în suprafeŃe arabile.

O cerinŃă a bunelor practici agricole în scopul protecŃiei mediului şi diminuării fenomenului de poluare a apelor impune ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de utilizare a substanŃelor agrochimice, să cunoască foarte bine condiŃiile de aplicare ale acestora. O practică de fertilizare raŃională trebuie să Ńină cont de: tipul şi cantităŃile de nutrienŃi ce trebuie aplicate în sol la o anumită cultură agricolă, tipul de îngrăşăminte utilizat Ńinând cont de condiŃiile de sol, de climă şi particularităŃile culturii agricole, epocile de aplicare precum şi tehnicile de aplicare pentru a asigura cultura agricolă cu nutrienŃi necesari.

La nivelul judeŃului GalaŃi, impactul activităŃilor din sectorul agricol asupra mediului se manifestă în special prin soluri afectate de reziduuri zootehnice, majoritatea localităŃilor din judeŃ fiind lipsite de platforme comunale betonate, necesare compostării acestor reziduuri, în conformitate cu prevederile legale. Deşeurile zootehnice sunt amestecate cu deşeuri menajere şi împrăştiate la întâmplare pe teren.

AgenŃia a acŃionat prin prevederile impuse în autorizaŃiile de mediu şi prin conştientizarea populaŃiei rurale asupra beneficiilor utilizării compostului pentru obŃinerea de produse agricole ecologice net superioare produselor obŃinute prin chimizare şi ierbicidare. 11.1.4. Utilizarea durabil ă a solului

În agricultură, în cadrul Programelor Fermierul, SAPARD, dar şi a altor programe s-a urmărit înfiinŃarea de exploataŃii agricole de mărimi optime, atât în producŃia vegetală cât şi în creşterea animalelor, prin comasarea suprafeŃelor mici deŃinute de majoritatea gospodăriilor populaŃiei, extinderea serviciilor de aprovizionare cu seminŃe selecŃionate, material săditor, îngrăşăminte, utilaje, carburanŃi, dar şi de preluare a produselor agricole de la micii producători pentru desfacere şi prelucrare

în condiŃii igienice şi de eficienŃă.

S-a urmărit de asemenea implementarea unor programe sectoriale care să fie în concordanŃă cu acquis-ul de aderare la Uniunea Europeană care să conducă la realizarea unei strategii de dezvoltare economică durabilă.

Măsurile aplicate în scopul unei utilizări durabile a solului s-au concretizat în acŃiuni de: - aplicare îngrăşăminte organice – pe o suprafaŃă de 1730 ha - scarificare pe o suprafaŃă de 1150 ha.



376

EvoluŃia suprafeŃei pe care s-au aplicat îngrăşăminte naturale în perioada 2000 – 2009 se prezintă după cum urmează:

Tabelul 11.1.4.

Indicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 SuprafaŃa pe care

s-au aplicat îngrăşăminte naturale (ha)

3999 4996 3385 7754 8868 7738 23978 1950 1570 1730


11.2. Capacitatea de pescuit

11.2.1. Pescuitul în apele interioare

Pescuitul include activităŃi de prindere a peştelui, respectiv capturarea şi colectarea organismelor acvatice (predominând peştele, moluştele şi crustaceele), inclusiv plante pentru consumul uman sau în alte scopuri, cu mâna sau cu diverse unelte. Statisticile mondiale consemnează faptul că piscicultura şi pescuitul au un rol deosebit de important în economia mondială, ele asigurând în alimentaŃia umană circa 25% din consumul de proteină de origine animală. Patrimoniul de interes piscicol al României este constituit din suprafeŃe acoperite permanent sau temporar cu ape:

- întindere: - de aproape 500.000 ha ape stagnante, - 66.000 km ape curgătoare, râuri din zona de munte, colinară, de şes, - 25.000 km2 ape marine din zona economică exclusivă la Marea Neagră. - suprafe Ńele de ape din domeniul public sunt reprezentate de: - 300.000 ha lacuri naturale şi bălŃi, - 98.000 ha lacuri de acumulare şi poldere, - 47.000 km râuri din zona colinară şi de şes, - 18.000 km râuri din zona montană, - 1.075 km fluviu Dunăre.

0

5000

10000

15000

20000

25000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafata pe care s-au aplicat ingrasaminte natural e



377

În România există 100.000 ha amenaj ări piscicole structurate astfel:

- 84.500 ha crescătorii piscicole, - 15.500 ha pepiniere piscicole, - 25 ha păstrăvării, - 168 ha de exploataŃii.

Structura pe specii a patrimoniului piscicol din România: - 85% reprezintă ciprinide, atât de origine indigenă cât şi de origine asiatică, - 15% reprezintă şalău, ştiucă, somn, sturioni şi salmonide de apă dulce. Activitatea de pescuit este susŃinută de 1911 nave şi ambarcaŃiuni, din care: în Marea Neagră 380; pe Dunăre 876; în Delta Dunării 592 iar miloacele auxiliare sunt în număr de 63.

ReŃeaua hidrografic ă impresionant ă a jude Ńului Gala Ńi, constituit ă de cursul inferior al râurilor Siret, Prut şi Dun ăre cu afluen Ńii aferen Ńi a făcut din pescuit o activitate tradi Ńional ă care poate fi practicat ă şi în contextul dezvolt ării durabile a ariilor naturale protejate.

Pe râul Siret pescuitul a cunoscut un declin progresiv iar în prezent a dispărut datorită gradului mare de încărcări cu poluanŃi. Carnea de peşte acumulează uşor aceşti poluanŃi şi nu mai are calităŃile organoleptice corespunzătoare consumului uman.

Pentru cei 22 km ai cursului Dunăre pe teritoriul judeŃului GalaŃi, concestionarea toanelor de pescuit trebuie să Ńină cont de faptul că pe acest tronson, Dunărea este un corp sensibil de apă şi reprezintă poarta de intrare în RezervaŃia Biosferei Delta Dunării. Dat fiind faptul că aici se găsesc specii cu grad diferit de vulnerabilitate – sturioni, scrumbie, crap sălbatic (specii nominalizate în Cartea Roşie a Deltei Dunării), sunt necesare studii ştiinŃifice care să facă corelarea între cantităŃile de peşte estimate, cantităŃile reale care există, cantităŃile maxime admisibile pentru pescuit şi ecologia acestor specii.

Prin eliminare, Prutul r ămâne principalul furnizor de ihtiofaun ă, prin zona crapului, care se găseşte în vecinătatea confluenŃei cu Dunărea, regiunea Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, cu bălŃile adiacente din lunca inundabilă. Speciile de peşti întâlnite aici pot fi grupate pe diverse categorii:

- Migratori anadromi: sturioni - păstruga (Ascipenser stellatus), cega (Ascipenser ruthenus), rar morunul (Huso huso)

- Reofili, care trăiesc în porŃiunile curgătoare şi ajung întâmplător în bălŃi: mreana (Barbus barbus)

- Semimigratori – specii generativ limofile: crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama), babuşca (Rutilus rutilus), avatul (Aspius aspius), sabiŃa (Pelecus cultratus), şalăul (Sander lucioperca) – specii care se reproduc în bălŃi dar trăiesc şi în râu

- IndiferenŃi: obletele (Alburnus alburnus), ghiborŃul (Gymnocephalus cernuus)

Trebuie precizat faptul că multe specii de peşti menŃionaŃi în râul Prut şi în zonele adiacente au grade diferite de vulnerabilitate: periclitate, critic periclitate, vulnerabile, rare, foarte rare, fapt care impune regim special de protecŃie şi, implicit, interzicerea pescuitului pentru acestea.



378

Prin prevederile Ordinului nr. 189 din 9 martie 2009 privind prohibiŃia pescuitului în anul 2009 au fost instituite unele măsuri de prohibiŃie pentru pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieŃuitoare acvatice în apele maritime interioare şi în apele continentale. Ordinul Ministrului agriculturii şi dezvolt ării rurale nr. 342 din 28 mai 2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic prevede dimensiunile minime, în centimetri, ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, care pot fi capturate din mediul acvatic: avat sub 30 cm, babuşcă sub 15 cm, biban sub 12 cm, crap sub 35 cm, caras sub 15 cm, roşioară sub 15 cm, plătică sub 25 cm, şalău sub 40 cm, somn sub 50 cm. În domeniul protecŃiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în Râul Prut a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1207 din 14 octombrie 2003 Acordulul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova.

Eticile pescuitului sportiv Ńin cont de gradele de vulnerabilitate ale speciilor dar şi de dimensiunile exemplarelor colectate. Regulamentul AJVPS Gala Ńi prevede obligaŃia pescarilor de a elibera în stare vie exemplarele de peşte sub următoarele dimensiuni: avat sub 30 cm, babuşcă sub 10 cm, biban sub 10 cm, crap sub 5 cm, caras sub 5 cm, roşioară sub 10 cm, plătică sub 10 cm, şalău sub 40 cm, somn sub 40 cm.

Între pescuit şi mediu există o relaŃie reciprocă, ambele influenŃându-se reciproc, atât în sens pozitiv, cât şi în sens negativ. Este bine ştiut faptul că pescuitul este afectat de schimbarea climei, care modifică ecosistemele. O altă cauză a degradării ecosistemelor acvatice este supraexploatarea resurselor piscicole. În ceea ce priveşte gestionarea pescuitului, pentru menŃinerea unui pescuit durabil, este necesar să se ajute ecosistemele să facă faŃă importantelor schimbări cu care se confruntă: despov ărarea speciilor epuizate şi gestionarea pescuitului pe principiile dezvolt ării durabile constituie ac Ńiunile cele mai potrivite pentru a ajuta ecosisteme le să se adapteze la modific ările mediului înconjur ător. Mai mult ca niciodată se impune stoparea pescuitului excesiv.

11.2.2. Pescuitul marin Nu este cazul.



379

11.3. Acvacultura

Acvacultura implică creşterea în ferme piscicole (inclusiv recoltarea) organismelor acvatice (peşte, moluşte, crustacee, crocodili, alte amfibiene acvatice) prin folosirea unor tehnici menite a spori producŃia acestor organisme, dincolo de capacitatea naturală a mediului( de exemplu, populare regulată, hrănire şi protecŃie de prădători). Acvacultura se referă la creşterea până la faza tânără şi/sau adultă, în condiŃii de captivitate, a organismelor amintite. În plus acvacultura conŃine şi calitatea de proprietar, individual, colectiv sau de stat asupra organismelor individuale pe parcursul etapei de creştere şi include etapa de recoltare a acestora. SocietăŃile care desfăşoară activităŃi de piscicultură şi acvacultură în judeŃul GalaŃi sunt:

- SC Zătun SA – amenajarea piscicolă Vlădeşti, comuna Vlădeşti

- Direc Ńia Jude Ńeană de Protec Ńie a Plantelor Gala Ńi – baza de agrement Zătun

- SC Grig Impex - sat Movileni, comuna Şendreni

- SC Central SA – ferma piscicolă Potârnichea, com Schela, Balta Potcoava, comuna Braniştea

- Asocia Ńia Jude Ńeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Gala Ńi – MaŃa Rădeanu, comuna Cavadineşti

- SC Singama –ferma piscicolă Şovârca, comuna Oancea

- Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatic ă, Pescuit şi Acvacultur ă –fermele piscicole Brateş şi Cotu Chiului

Piscicultura este o ramură a acvaculturii, care se ocupă cu elaborarea tehnologiilor de creştere a peştelui, cu efectuarea diferitelor intervenŃii în procesul de reproducere, creştere, ameliorare şi protecŃie a populaŃiilor de peşti. Acvacultura reprezintă sectorul de producŃie alimentară cu cea mai rapidă dezvoltare din ultimii 10 ani la nivel mondial. Cu o rată de creştere anuală de peste 10%, această activitate va asigura în viitor un sfert din producŃia globală de peşte. De la începutul secolului XX şi pâna în prezent au fost aclimatizate peste 430 de specii acvatice, numai în ultimul deceniu fiind „domesticite“ 106 specii. În timp ce peste 3.000 de soiuri de peşti şi plante acvatice sunt cunoscute drept comestibile, numai vreo 200 de tipuri de vietăŃi terestre sunt folosite în alimentaŃie. De la moluşte la crustacee, de la echinoderme până la peşti din orice categorie, acvacultura se pare că reprezintă o soluŃie a viitorului, mai ales în conditiile în care cererile pieŃei sunt tot mai mari, iar populaŃia planetei este în creştere. Printre factorii care au determinat evoluŃia rapidă sunt: ciclul de viaŃă prea lung al mamiferelor, numărul mare de plante necomestibile, supraexploatarea peştelui oceanic şi declinul locurilor de pescuit din întreaga lume. Oricât de bine arată în cifre, acvacultura are şi consecinŃe negative asupra mediului , dintre care, cea mai gravă ar fi problema r ăspândirii speciilor aclimatizate .



380

Cea mai bună metodă de combatere a răspândirii acestor specii care pot deveni invazive şi care în scurt timp pot elimina multe alte specii este creşterea doar a speciilor indigene. Alte probleme posibile includ poluarea nutritiv ă provenit ă de la hr ănirea pe ştilor şi de la producerea deşeurilor în exces. De asemenea, când lacurile sunt umplute cu apă sărată, sarea poate contamina solul . Un alt motiv de îngrijorare ar putea fi folosirea pentru hrana pe ştilor a rezervelor s ălbatice care sunt în scădere.

Când este practicată corespunzător şi durabil, acvacultura poate aduce beneficii mediului prin reducerea daunelor cauzate de pescuitul comercial şi chiar prin ajutorul dat la refacerea populaŃiilor sălbatice. Deasemenea, acvacultura contribuie la siguranŃa alimentaŃiei locale şi generează venituri.

InstituŃia specializată în cercetări în ape interioare în judeŃul GalaŃi este Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatic ă, Pescuit şi Acvacultur ă, care are în componenŃă 2 baze de cercetare: baza de cercetare şi microproducŃie piscicolă Brateş GalaŃi şi baza de genofonduri Cotu-Chiului GalaŃi, iar principala instituŃie de învăŃământ superior în domeniul piscicol este reprezentată de Universitatea "Dunărea de Jos" GalaŃi.

Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatic ă, Pescuit şi

Acvacultur ă GalaŃi este un important producător de material piscicol cu calităŃi bioproductive superioare (puiet şi peşte de consum din speciile: crap, ciprinide asiatice, somn, şalău, ştiucă, caras) fiind singurul producător de sturioni din Ńară ce elaborează şi aplică tehnologii proprii, moderne, compatibile la nivel mondial.

Având competenŃe în mai multe domenii: - acvacultură şi bioresurse acvatice; - genetica şi ameliorarea speciilor de peşti şi alte vieŃuitoare acvatice; - aclimatizarea de noi specii de peşti şi alte vieŃuitoare acvatice, tehnologii moderne

de reproducere, dezvoltare postembrionară şi creştere a speciilor: crap, ciprinide asiatice, sturioni, somn, ştiucă, raci; nutriŃia peştilor; ecologie acvatică;

- ihtiologie şi ecobiologie; - hidrochimie şi calitatea apei; - hidrobiologie; patologie şi toxicologie acvatică; - microbiologie acvatică; mecanizare în acvacultură;

- tehnici şi metode de pescuit,

Având în vedere necesitatea adoptării rapide a unui cadru juridic în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, necesar administrării sectorului pescăresc, prin conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comunitară în domeniul pescuitului, a fost adoptată Ordonan Ńa de urgen Ńă nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura , aprobată prin Legea 317/2009.



381

Aceasta reglementează conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obŃinute din pescuit şi acvacultură. Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri: ● adaptarea producŃiei la cerinŃele pieŃei; ● îmbunătăŃirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor; ● valorificarea superioară a potenŃialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase; ● instruirea producătorilor din acvacultura; ● asigurarea calităŃii produselor din acvacultura şi a sănătăŃii publice; ● asigurarea producŃiei din acvacultura pentru cazuri de forŃă majoră; ● asigurarea sănătăŃii şi bunăstării animale; ● protecŃia mediului; ● dezvoltarea cercetării. AcŃiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii au ca scop:

� modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieŃuitoare acvatice, corelate cu normele de protecŃie a mediului;

� folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole; � încurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice; � construirea de amenajări şi instalaŃii moderne şi eficiente pentru practicarea

acvaculturii marine şi continentale, în condiŃiile asigurării sănătăŃii şi bunăstării animale.

11.4. Industria

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Industria reprezintă un alt sector economic de bază, în care efectele activităŃilor antropice asupra mediului înconjurător sunt importante. JudeŃul GalaŃi, unul dintre cele mai mari centre industriale ale României, are ca ramuri economice principale: - industria şi construcŃiile: 43% - serviciile: 38% - agricultura, silvicultura şi exploatările forestiere: 19%

Industria siderurgică din GalaŃi realizează 55,6% din producŃia de oŃel a României, 55% din cea a producŃiei de laminate şi 90,4 % din producŃia de tablă şi benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producŃia siderurgică este exportată. ConstrucŃiile navale, ramură de mare tradiŃie a judeŃului, furnizează flotei fluviale şi maritime, nave de până la 55.000 tdw (bario, rachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) şi platforme de foraj marin.



382

Oraşul GalaŃi, amplasat pe malul drept al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi, un port pentru transportul de persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Având aproximativ 6,5 km de chei şi pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri de 9.328.857 tone (1997), permiŃând accesul navelor de până la 30.000 tdw. Zona Liberă GalaŃi este un punct strategic în zona de est a oraşului. ÎnfiinŃată în 1993, Zona Liberă GalaŃi este amplasată pe malul Dunării la sud-est de oraşul GalaŃi şi constituie un argument în plus pentru atragerea investitorilor în această zonă, prin facilităŃile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere GalaŃi (suprafaŃă totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rhin - Marin - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) şi rutiere precum şi în accesul la chei şi la instalaŃiile portuare, poziŃionarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră şi foarte aproape de frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova. Industria siderurgic ă - înfiinŃat în 1961, combinatul siderurgic gălăŃean cu o suprafaŃă de 1.594 ha, situat în partea vestică a oraşului, înglobează majoritatea forŃei de muncă gălăŃene. Combinatul este cel mai mare producător de oŃel din România şi al doilea ca mărime din Europa Centrală şi de Est. Produce în primul rând produse plate (tablă groasă, tablă zincată, bandă laminată la cald şi rece), Ńagle şi blumuri de relaminare, precum şi Ńevi sudate de mare diametru, având o capacitate proiectată de aproximativ 10 milioane tone, ceea ce reprezintă 70% din producŃia naŃională de oŃel şi 95% din cea de laminate plate. ARCELORMITTAL domină piaŃa internă, având un segment estimat de 95% pe piaŃa producătorilor finali interni şi realizează exporturi importante, ce se situează la 55% din cifra de afaceri. Activitatea sa reprezintă aproximativ 5% din produsul intern brut al României, iar 25% din produsul intern brut al Ńării este direct sau indirect afectat de ARCELORMITTAL GalaŃi. Principalele surse poten Ńiale de poluare asupra factorului de mediu aer datorate industriei siderurgice:

� Cuptoare producere cocs – grupa SNAP 010406: CH4, CO, CO2, N2O, NMVOC, NOx, SO2;

� InstalaŃii de aglomerare - grupa SNAP 030301: As, Cd, CH4, CO, Cu, Dioxină, Hg, NMVOC, NOx, Pb, SO2, TSP, Zn;

� Producerea varului – grupa SNAP 030312: CH4, CO, CO2, NMVOC, NOx, SO2, TSP; � Încărcarea cuptorului (furnalului) cu suflanta de aer - grupa SNAP 040202: Cd, Ni, P,

TSP, Zn; � Evacuarea fontei brute (turnare) - grupa SNAP 040203: As, Cd, Cr, Cu, Hg, PAH, P,

TSP, Zn; � Cuptoare cu insuflare de oxigen pentru producerea oŃelului (convertizoare oŃel) -

grupa SNAP 040206: As, Cd, Cr, Cu, Hg, PAH, P, Zn; � Laminoare - grupa SNAP 040208: CH4, CO, Cr, Ni, NMVOC, NO.



383

Alte surse:

� Sectorul energetic - arderi în energetică şi industrii de transformare – grupa SNAP 01: SO2, NO, CH4, NMVOC, etc.

� Alte surse mobile – grupa SNAP 08: Benzo(a), Benzo(b), Cd, CH4, CO, Cr, Cu, Flouranthe, N2O, NH3, Ni, NMVOC, NOx, PAH, Se, SO2, TSP, Zn.

EvoluŃia emisiilor în aer ai principalilor poluanŃi proveniŃi de la SC ArcelorMittal SA GalaŃi (conform inventarelor anuale de emisii CORINVENT întocmite în baza Ordinului MAPPM 524/2000) poate fi urmărită în tabelul 11.4.1.1:

Tabelul 11.4.1.1 2007 2008 2009

INDICATOR UM

TOTAL

din care ArcelorMittal: (%) TOTAL

din care

ArcelorMittal:

(%)

TOTAL

din care ArcelorMittal: (%)

SO2 Mg 21284,94 92,10 12365,02 91,49 6824,88 82,46

NOx Mg 18841,66 73,71 12613,05 78,34 7221,28 72,56

NMVOC Mg 9943,34 7,64 4884,91 11,87 2881,79 10,91

CH4 Mg 10866,88 13,43 13366,66 8,29 12502,81 6,96

CO Mg 181030,99 70,03 105100,21 90,5 49335,88 98,25 CO2 Mii Mg 3803677,16 57,83 2557181,17 62,46 1688449,18 56,44 N2O Mg 1306,94 5,45 1033,24 4,55 879,68 5,42 NH3 Mg 3506,56 0,0011 4192,15 6,4X10-

6 3707,79 4,8X

10-6 As kg 307,50 99,97 235,19 99,86 121,30 99,87

Cd kg 746,98 99,86 569,63 99,84 294,51 99,84

Pb kg 54185,37 99,96 41418,56 99,87 21273,54 99,86

Hg kg 208,23 98,74 161,72 97,06 84,22 95,42

Diox g 67,13 99,98 51,24 99,96 26,15 99,96

TSP Mg 19535,59 99,82 14193,34 99,79 8433,51 99,76

Este în atenŃia APM GalaŃi urmărirea modificărilor tehnologice la instalaŃiile moştenite de SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi şi adoptarea de soluŃii tehnice care să permită alinierea la standardele europene în perioada de tranziŃie, până în 31.12.2014 (perioada de tranziŃie a fost acordată de specialiştii Comisiei Europene în corelare cu realitatea socio-economică şi cu nivelul de emisii la data negocierii). În perioada 2005 - 2009, SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi a investit în domeniul protec Ńiei mediului în valoare de :

Tabelul 11.4.1.2

ANUL VALOAREA (mii RON)

2005 77 891,858 2006 53 488,624 2007 72 587,318 2008 59 839,264 2009 29 551,825



384

Pentru încadrarea în Directiva Comisiei Europene privind controlul prevenirii integrate a poluării şi utilizarea celor mai bune şi disponibile tehnologii specifice proceselor siderurgice, s-au realizat sau sunt în curs de realizare modernizări tehnologice, dintre care amintim:

- investi Ńii pentru protec Ńia aerului - Uzina Cocso-Chimică 1 – instalaŃie pentru reducerea emisiilor de pulberi la staŃia de transbordare – flux transport cocs; Uzina Aglomerare Furnale –instalaŃii pentru reducerea emisiilor de pulberi la Furnalul 5 – evacuare fontă şi zgură; Uzina OŃelării Refractare/SecŃiile OLD 1 şi 3 - modernizare echipamente desprăfuire;

- investi Ńii pentru protec Ńia apei – modernizarea instalaŃiei de tratare a apei de la GA şi a staŃiei de filtre mecanice; decolmatare şi reabilitare colector C6 Mălina; decolmatare Compartiment de omogenizare Balta Cătuşa;

- investi Ńii pentru protec Ńia solului şi apelor subterane – Depozit de uleiuri proaspete – faza a II-a, Studiul hidrochimic şi hidrogeologic pentru apele subterane a AMG, modernizare instalaŃie de uleiat în câmp electrostatic;

- investi Ńii pentru protec Ńia mediului natural – extindere perdele de protecŃie şi amenajare spaŃii verzi

Industria construc Ńiilor şi repara Ńiilor de nave – Şantierul Naval GalaŃi este lider în industria navală de mai bine de 100 de ani. Şantierul este amplasat la malul Dunării între oraş şi Zona Liberă. Din 1991 Şantierul Naval GalaŃi a devenit societate pe acŃiuni având ca activitate proiectarea, construcŃia, repararea şi vânzarea de nave maritime şi fluviale, în martie 1999 pachetul majoritar a fost cumpărat de Grupul de şantiere navale DAMEN din Olanda. Impact asupra mediului: evacuări ape uzate, emisii provenite de la operaŃiile mecanice de sablare, sudare, vopsire, finisare nave, deşeuri metalice şi nemetalice revalorificabile rezultate în urma proceselor tehnologice. Industria construc Ńiilor de ma şini : Întreprinderea Mecanică Navală GalaŃi (IMNG) şi Întreprinderea Mecano-Hidraulică (IMH), ELNAV şi TREFO cu o producŃie restructurată la minim datorită neadaptării la economia de piaŃă. Impact asupra mediului: deşeurile metalice rezultate din producŃia de serie şi poluanŃi specifici rezultaŃi în urma activităŃii de acoperiri galvanice (IMH) sau turnătorie (IMNG şi ELNAV) . Industria extractiv ă – este reprezentată prin societăŃile care au ca obiect de activitate extragerea ŃiŃeiului şi/sau gazelor naturale şi prin societăŃile al căror obiect de activitate este extracŃia argilei, nisipului şi pietrişului (balastiere). Pe teritoriul judeŃului GalaŃi, societăŃile care au ca obiect de activitate exploatarea zăcămintelor de ŃiŃei şi gaze naturale sunt SC PETROM SA – Sucursala PETROM Brăila (cu activitate pe teritoriile administrative ale localităŃilor IndependenŃa, Slobozia Conachi, Schela şi FrumuşiŃa) şi SC PETROM SA – Sucursala PETROM Moineşti (cu activitate



385

pe teritoriul localităŃilor Buciumeni, łepu, Matca, GriviŃa şi Munteni). Balastierele de pe teritoriul judeŃului sunt specifice albiei minore şi majore a râului Siret de pe teritoriul judeŃului cu localizări în comunele Cosmeşti, Movileni, Iveşti, Lieşti. Impact asupra factorilor de mediu: emisii de poluanŃi în atmosferă, emisii de poluanŃi în ape de suprafaŃă şi subterane, poluarea solului prin afectarea calităŃii şi schimbarea categoriei de folosinŃă, afectarea vegetaŃiei, poluare fonică. S-a urmărit reducerea poluării generată în urma desfăşurării activităŃilor în domeniul industriei extractive prin: • pentru societăŃile care au ca obiect de activitate exploatarea zăcămintelor de ŃiŃei şi gaze naturale - consolidarea deversoarelor construite pentru reŃinerea hidrocarburilor în cazul unor deversări accidentale sau fenomene meteorologice de tipul precipitaŃiilor abundente, lucrări de reparaŃii/înlocuire a conductelor cu grad avansat de coroziune, lucrări de reecologizare a solului după foraj sau în urma contaminărilor accidentale prin împrăştiere material absorbant, decopertarea şi transportul stratului afectat la batalul ecologic de depozitare şi înlocuirea cu sol fertil, lucrări de întreŃinere şi curăŃare a careurilor, beciurilor de la sondele de extracŃie, depozitelor şi rezervoarelor, • pentru societăŃile care au ca obiect de activitate exploatarea agregatelor şi resurselor minerale (argilă, nisip, pietriş etc.): trasarea taluzurilor generale rezultate în urma exploatării zăcămintelor în vederea consolidării acestora; înierbarea platformelor existente rezultate în urma exploatării; executarea de perdele de vegetaŃie arboricolă; refacerea suprafeŃelor de teren afectate de excavaŃiile efectuate prin transportul, depozitarea şi nivelarea materialului levigabil rezultat de la decolmatarea bazinelor decantoare şi a canalelor de aducŃiune a apei.

Industria de construc Ńii: SC ICMRS SA, SC VEGA’93 SRL, SC ARCADA SA Impactul asupra factorilor de mediu se manifestă prin: - deşeurile rezultate din demolări; - poluarea aerului cu pulberi în suspensie; - poluare fonică datorată utilajelor de compactare a solului şi realizare a fundaŃiei, precum şi

datorită utilajelor grele de transport ; - nerealizarea iniŃială – odată cu organizarea şantierului - a arterelor de acces pentru utilaje. APM GalaŃi a impus prin prevederile autorizaŃiilor de mediu ca pentru toate investiŃiile derulate să se aibă în vedere monitorizarea factorilor de mediu din zona şantierelor deschise, structurarea programului de activitate din şantier astfel încât să nu fie perturbat ambientul specific locuinŃelor din zonă.

Industria energetic ă – este reprezentată pe teritoriul judeŃului de SC ELECTROCENTRALE GALAłI SA, societate ce îşi desfăşoară activitatea pe platforma SC ARCELORMITTAL SA GALATI. Impactul produs asupra factorilor de mediu: - poluarea aerului cu poluanŃi gazoşi: CO2, CO, SO2, NOx,

pulberi în suspensie rezultate de la instalaŃiile mari de ardere, - poluarea solului prin afectarea calităŃii, afectarea vegetaŃiei; - crearea de disconfort zonelor locuite - poluare fonică; - generarea de deşeuri.



386

Emisiile în apă, aer şi sol provenite de la SC ELECTROCENTRALE GalaŃi SA sunt monitorizate periodic prin elaborarea inventarelor CORINVENT. Principalele surse poten Ńiale de poluare asupra factorului de mediu aer datorate industriei energetice:

� instalaŃii de ardere cu o putere termică nominală >= 50 si < 300 MW – grupa SNAP 010102: CO2, SO2, NO, CO;

EvoluŃia emisiilor în aer ai principalilor poluanŃi proveniŃi de la SC ELECTROCENTRALE GalaŃi SA (conform inventarelor anuale de emisii CORINVENT întocmite în baza Ordinului MAPPM nr. 524/2000) poate fi urmărită în tabelul 11.4.1.4:

Tabelul 11.4.1.4

2007 2008 2009

INDICATOR UM

TOTAL

din care Electro centrale

(%)

TOTAL

din care Electro centrale

(%)

TOTAL din care Electro centrale

(%) SO2 Mg 21284,94 5,94 12365,02 6,39 6824,88 14,65

NOx Mg 18841,66 14,44 12613,05 17,99 7221,28 22,64

NMVOC Mg 9943,34 8,97 4884,91 20,72 2881,79 1,64

CO Mg 181030,99 4,66 105100,21 8,81 49335,88 0,49

CO2 Mg 3803677,16 31,95 2557181,17 32,35 1688449,18 37,08

Conform angajamentelor asumate, începând cu ianuarie 2007, societatea a utilizat păcură în procesul de ardere pe o perioadă limitată de timp, în scopul încadrării în emisiile stabilite prin Ordinul nr. 833/2005 pentru aprobarea Programului naŃional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaŃii mari de ardere. APM GalaŃi a întocmit trimestrial un raport privind implementarea Programului naŃional de reducere a emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite de la instalaŃiile mari de ardere aparŃinând SC ELECTROCENTRALE GALATI SA, raport ce a fost transmis la ARPM GalaŃi, în formatul solicitat. SC ELECTROCENTRALE GALATI SA a investit în adoptarea de soluŃii tehnice care să permită alinierea la standardele europene. Investi Ńiile în domeniul protec Ńiei mediului în perioada 2005 - 2009, s-au ridicat la: Tabelul 11.4.1.5

ANUL VALOAREA (mii RON)

2005 938,55 2006 322,62 2007 1567,31 2008 14210,10 2009 9046,23



387

InvestiŃiile de mediu derulate de societate în 2009, conform planului de acŃiuni anexă a autorizaŃiei integrate de mediu au vizat domeniile: - aer : «montare arzătoare cu formare redusă de NOx la cazanul 7» - apă : «monitorizare instalaŃie de neutralizare ape uzate, etapa a III-a secŃia chimică»,

« realizare sistem de automatizare nod regenerare, etapa a II-a, secŃia chimică» Industria alimentar ă: SC GALMOPAN SA, SC ZAHARUL LIESTI SA, SC ARCADA SA, SC PRUTUL SA, SC SALTEMPO SRL, SC SALBERO SRL, SC COSMILACT SRL, SC CONTEC TECUCI SA, SC HELIANTHUS SRL, SC MARTENS SA, SC VINCON VRANCEA SA Impactul produs asupra factorilor de mediu Acest tip de activitate poate avea un impact semnificativ asupra mediului prin emisii de noxe în atmosferă, emisii de substanŃe ODS (de la instalaŃiile frigorifice), prin evacuare de ape uzate tehnologice cu încărcare organică mare, producerea de deşeuri solide specifice acestor tipuri de activitate. Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate s-a efectuat prin laboratoare de specialitate autorizate.

Măsurile impuse prin programele de conformare au inclus lucrări de întreŃinere şi reparaŃii la reŃelele de canalizare şi instalaŃiile de epurare, utilizarea agenŃilor frigorifici ecologici, lucrări de retehnologizare şi au vizat micşorarea riscului de poluări accidentale şi gestionarea substanŃelor toxice şi periculoase în condiŃii de siguranŃă pentru mediu.

Industria de prelucrare a lemnului este reprezentată la nivelul judeŃului de IMM-uri cu profil de industrializarea lemnului preponderent în zona Cosmeşti şi Şendreni. Impactul produs asupra factorilor de mediu: - emisii de pulberi în atmosferă; - poluarea solului prin afectarea calităŃii şi schimbarea categoriei de folosinŃă; - poluare fonică. Din punct de vedere al protecŃiei mediului s-au impus agenŃilor economici măsuri referitoare la colectarea selectivă a deşeurilor rezultate şi valorificarea lor prin unităŃi specializate, amenajarea de spaŃii verzi şi a unei perdele vegetale de protecŃie la limita incintelor de producŃie. Efectele acestor măsuri s-au concretizat prin reducerea cantităŃilor de deşeuri solide şi a emisiilor de pulberi în atmosferă şi redarea în circuitul natural a unor suprafeŃe de teren. Alte tipuri de activit ăŃi industriale cu impact semnificativ asupra mediulu i În această categorie putem menŃiona: - ateliere de acoperiri metalice: SC FAM SA, SC INTFOR SA, SC ARCELORMITTAL SA - amenajări piscicole: SC LOZOVA SRL, SC VLĂDEŞTI SRL, SC MĂLINA SRL, SC

ŞOVARCA SRL, SC MAłA RĂDEANU – fond de pescuit şi vânătoare aparŃinând



388

AgenŃiei JudeŃene de Vânătoare şi Pescuit Sportiv, amenajarea piscicolă SC BRATEŞ SA, CENTRUL DE CERCETĂRI PISCICOLE GalaŃi

Impact asupra factorilor de mediu Aceste tipuri de activitate pot avea un impact semnificativ asupra mediului prin emisii de noxe în atmosferă şi/sau prin evacuare ape uzate tehnologice în reŃeaua de canalizare sau ape de suprafaŃă, riscuri de poluări accidentale. În scopul limitării acestui impact, măsurile impuse prin prevederile autorizaŃiilor de mediu şi ale programelor de conformare emise în 2009 au vizat: încadrarea valorilor emisiilor de poluanŃi în valorile CMA prevăzute de legislaŃie, managementul corespunzător al deşeurilor şi prevenirea poluărilor accidentale în care sunt implicate substanŃe periculoase. De asemenea s-a realizat o consiliere a acestor agenŃi economici privind necesitatea înnoirii tehnologiilor şi utilajelor de producŃie cu altele mai eficiente şi mai performante, care să asigure respectarea legislaŃiei în vigoare referitoare la concentraŃiile admisibile ale noxelor provenite din emisiile în aer, apă şi sol, precum şi compatibilitatea acestora cu normele Uniunii Europene. Naviga Ńie fluvial ă şi activit ăŃi portuare Complexul portuar este alcătuit din Portul Comercial, Portul Mineralier, Port Bazinul Nou, Port Docuri. Flota gălăŃeană este cea mai mare flotă danubiană. În privinŃa transportului fluvial, aceasta realizează aproximativ 60% din volumul transportului naŃional, ponderile cele mai mari fiind deŃinute de următoarele grupe: minerale brute sau prelucrate, minereuri de fier, oŃel, produse metalice, ciment şi var nestins, materiale prefabricate pentru construcŃii, cereale şi combustibili solizi.

Portul mineralier, ROMPORTMET SA, creat iniŃial pentru a deservi Combinatul Siderurgic, este un port prestator de servicii specializate, principala sa activitate fiind descărcarea de materii prime vrac. Portul Docuri, specializat pentru încărcare-descărcare mărfuri generale, are un potenŃial de operare de aproximativ 1.000.000 tone anual. Port Bazinul Nou este principalul port al Dunării Maritime, situat în vecinătatea Zonei Libere, lângă graniŃa cu Moldova şi Ucraina.

În privinŃa traficului portuar de mărfuri, cel fluvial deŃine ponderea de 78,9% din cantitatea totală de mărfuri încărcate sau descărcate, în timp ce traficul maritim reprezintă 21,1%.

Impactul produs asupra factorilor de mediu - creşterea riscurilor de accidente prin scurgerea de hidrocarburi în apele Dunării şi în acvatoriile portuare, în timpul operaŃiunilor de încărcare-descărcare, transbordare, manipulare şi transportare a produselor petroliere şi petrochimice cât şi manevre de aprovizionare cu combustibil la nave, impun asigurarea cu utilaje şi echipamente pentru protecŃia mediului înconjurător şi depoluarea în cazul poluării accidentale.

Prin asigurarea serviciilor publice portuare, Companiei NaŃionale APDM SA GALAłI îi revine o responsabilitate deosebită în combaterea poluării apelor Dunării. Sectorul fluviuo-maritim al Dunării de la Km 11,5 la km 292, aflat sub jurisdicŃia sa, în care operează nave



389

maritime şi fluviale, se află la interferenŃa cu biosfera Deltei Dunării, obiectiv nominalizat ca rezervaŃie naturală de interes mondial în supravegherea directă a UNESCO. Domeniul de activitate al companiei, acoperă următoarele obiective de interes în domeniul protecŃiei mediului:

- asistenŃa acordată navelor la operarea mărfurilor periculoase; - preluarea reziduurilor de hidrocarburi de la nave; - preluarea deşeurilor menajere de la nave; - intervenŃii în caz de poluare accidentală a apelor Dunării.

11.4.2. Activit ăŃi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul polu ării industriale

Activit ăŃile industriale care se supun prevederilor Directiv ei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al polu ării (IPPC), desf ăşurate de operatorii economici din jude Ń, fac parte din următoarele categorii (conform Anexei 1 a OUG nr. 152/2005, aprobată prin Legea nr. 84/2006): 1. Industrii energetice

1.1. InstalaŃii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW - SC ELECTROCENTRALE GALAłI SA 1.3. Cuptoare de cocs - SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi

2. Produc Ńia şi prelucrarea metalelor

2.2. InstalaŃii pentru producerea fontei sau a oŃelului (topire primară ori secundară), inclusiv instalaŃii pentru turnarea continuă, cu o capacitate maximă de producŃie ce depăşeşte 2,5 tone/oră - SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi 2.3. InstalaŃii pentru prelucrarea metalelor feroase, care îndeplinesc condiŃiile prevăzute la punctele a), b), c):

a) laminoare cu o capacitate ce depăşeşte 20 tone oŃel brut/oră - SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi; b) forje cu ciocane a căror energie de lovire depăşeşte 50 J/ciocan şi care utilizează o putere calorifică mai mare de 20 MW - SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi;



390

c) pentru aplicarea de straturi protectoare de metal topit, cu o capacitate de tratare ce depăşeşte 2 tone oŃel brut/oră - SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi, SC PROFILAND SRL GalaŃi.

2.6. InstalaŃii pentru tratarea suprafeŃelor metalice şi din materiale plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, la care volumul total al cuvelor de tratare depăşeşte 30 mc - SC DAMEN SA GalaŃi

3. Industria mineralelor

3.1. InstalaŃii pentru producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producŃie mai mare de 500 tone/zi, instalaŃii pentru producerea varului în cuptoare rotative cu o capacitate de producŃie mai mare de 50 tone/zi şi instalaŃii pentru producerea clincherului de ciment sau a varului în alte tipuri de cuptoare, nerotative, cu o capacitate de producŃie mai mare de 50 tone/zi - SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi

4. Industria chimic ă

4.1. InstalaŃii chimice pentru producerea de substanŃe chimice organice de bază, cum ar fi:

a) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice) - SC LINDE GAS SRL GalaŃi

6. Alte activit ăŃi 6.4. b) tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din:

(2) materii prime de origine vegetală, având o capacitate de producŃie mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare - SC ZAHARUL LIESTI SA

6.6. InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de:

a) 40. 000 de locuri pentru păsări - SC AVICOLA SIVITA SA, SC AVICOLA SA BUZAU Tuluceşti, SC CONDOR SRL Matca, SC VANBET SRL b) 2. 000 de locuri pentru porci de producŃie - SC CEREALPROD SA GalaŃi

6.7. InstalaŃii pentru tratarea suprafeŃei materialelor, obiectelor sau produselor, utilizând solvenŃi organici, în special pentru gresare, imprimare, aplicare de straturi protectoare, degresare, impermeabilizare, apretare, glazurare, vopsire, curăŃare sau impregnare, cu o capacitate de consum de solvenŃi mai mare de 150 kg/ora sau 200 t/an - SC PROFILAND SRL GalaŃi.

11.4.3. Măsuri şi acŃiuni întreprinse în scopul prevenirii, amelior ării şi reducerii polu ării industriale

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului GalaŃi a asigurat, în baza Procedurii privind colaborarea între AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului, Garda NaŃională de Mediu şi structurile subordonate acestora, desfăşurarea acŃiunilor comune în vederea implementării acquis-ului comunitar în domeniul protecŃiei mediului conform angajamentelor asumate de România, precum şi de raportare a realizării măsurilor propuse.

S-au realizat acŃiuni în domenii specifice:

� implementarea şi controlul conform ării la prevederile legislaŃiei de mediu în vigoare şi actelor de reglementare emise,



391

� particip ări comune la monitorizarea factorilor de mediu , � sprijin reciproc pentru interven Ńii la polu ări accidentale , � colaborare în identificarea şi eliminarea surselor poten Ńiale de risc , � verificarea conform ării activit ăŃilor cu impact semnificativ asupra mediului , a

activităŃilor care intră sub incidenŃa Directivei 96/61/CE (IPPC) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, Deciziei nr. 2000/479/CE din 17 iulie 2000 privind implementarea unui Registru european al poluanŃilor emişi în conformitate cu articolul 15 al Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), Directivei Consiliului nr. 2001/80/CE (LCP) privind limitarea emisiilor anumitor poluanŃi în atmosferă de la instalaŃiile mari de ardere, Directivei nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenind din utilizarea solvenŃilor organici în anumite activităŃi şi instalaŃii (COV), Directivei Consiliului nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implică substanŃe periculoase (SEVESO), Directivei Consiliului nr. 2001/81/CE privind plafoanele naŃionale de emisie pentru anumiŃi poluanŃi atmosferici,

� particip ări comune la procedura de emitere a acordurilor/aut oriza Ńiilor integrate de mediu pentru activităŃi/instalaŃii care intră sub incidenŃa Directivei privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării (IPPC) şi a celor non-IPPC,

� elaborarea şi participarea la realizarea planului anual de insp ecŃie şi control prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi modalităŃilor concrete de acŃiune în domeniu.

APM GalaŃi a notificat un num ăr de 2 agen Ńi economici la care în urma verificărilor efectuate s-a constatat neîndeplinirea obligaŃiilor de mediu sau nerespectarea legislaŃiei de mediu în vigoare. Notificările cu termen, au vizat domenii ca: modul necorespunzător de gestionare a deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, precum şi a modului de valorificare/eliminare a acestora în conformitate cu prevederile legislaŃiei specifice de mediu, lipsa buletinelor de analiză a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu, nerespectarea termenelor de conformare stabilite prin autorizaŃia de mediu, lipsa Planului de prevenire şi intervenŃie în caz de poluări accidentale/dezastre, a dotărilor şi personalului instruit pentru intervenŃie, lipsa responsabilului cu probleme de protecŃia mediului, etc.

MenŃionăm că societăŃile notificate nu au răspuns autorităŃii competente de mediu în timpul stabilit de prevederile legale, autorizaŃiile de mediu fiind suspendate. Dintre suspendări, o singură autorizaŃie a fost anulată.

Măsurile impuse prin prevederile autorizaŃiilor de mediu şi ale programelor de conformare emise în 2009 au vizat: încadrarea valorilor emisiilor de poluanŃi în valorile CMA prevăzute de legislaŃie, managementul corespunzător al deşeurilor şi prevenirea poluărilor accidentale în care sunt implicate substanŃe periculoase, amenajarea de spaŃii verzi şi a unei perdele vegetale de protecŃie la limita incintelor de producŃie. 11.5. Turismul

Turismul influenŃează numeroase sectoare ale activităŃii economice - unităŃi de cazare, transport, comerŃ cu amănuntul, activităŃile de divertisment, culturale şi creează oportunităŃi de creştere economică şi de apariŃie a noi locuri de muncă în toate mediile şi zonele Ńării.

Dezvoltarea turismului trebuie să Ńină cont de principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural, dar şi al reducerii presiunii antropice asupra mediului.



392

InvestiŃiile în turism şi cultură vor permite regiunilor de dezvoltare să folosească avantajele oferite de potenŃialul lor turistic şi patrimoniul cultural în identificarea şi consolidarea identităŃii proprii, pentru a-şi îmbunătăŃi avantajele competitive, atât pe pieŃe tradiŃionale cât şi pe pieŃe noi, în formare.

11.5.1. Poten Ńialul turistic

Turismul reprezintă un potenŃial de importanŃă pentru judeŃul GalaŃi nu atât prin patrimoniul turistic neutilizat pe măsură ci, mai cu seamă, prin funcŃia pe care ar putea să o aibă în atragerea şi redistribuirea componentelor fluxului turistic.

Turismul gălăŃean, mai puŃin susŃinut de forme spectaculoase de relief, valorifică un patrimoniu turistic variat în care, monumente şi situri arheologice, rezervaŃii naturale, numeroase monumente arhitecturale din secolele XIX - XX, biserici şi ansambluri bisericeşti din sec. XVIII -XIX, precum şi numeroase parcuri urbane cu valoare dendrologică amenajate peisagistic, au un rol determinant.

Dintre acestea amintim:

� Parcuri şi locuri de recreere

RezervaŃia şi Grădina Zoologic ă Gârboavele - În cadrul Grădinii Zoologice pot fi văzute diferite specii exotice. De asemenea, pasionaŃii de echitaŃie pot practica acest sport la Gradina Zoologică, cu personal instruit.

Parcul Eminescu amenajat în 1869, mai păstrează câŃiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care a poposit aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieŃii. În parc există un mic lac artificial şi statuia lui Eminescu.

Faleza Dunării este una dintre zonele reprezentative ale GalaŃiului. Loc de promenadă pentru toŃi, aici au loc frecvente concerte muzicale şi întreceri sportive (concerte "La Elice" şi Crosul

Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potenŃial de relaxare şi agrement prin, spaŃii verzi.

←←←← Grădina Public ă situată în apropierea Complexului StudenŃesc reprezintă o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă şi recreere. Oferă o vedere panoramică excelentă asupra Lacului Brateş şi a gării principale a GalaŃiului.

Grădina Botanic ă este inclusă în Complexul Muzeal ŞtiinŃele Naturii şi domină malul stâng al Dunării. Flora şi vegetaŃia României se impune de pe versantul sudic însorit al grădinii prin speciile de arbori şi arbuşti - peste 3000 exemplare.

Lacul Vân ători aflat în extremitatea de nord a oraşului GalaŃi, pe o suprafaŃă de 28 ha. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm şi un versant de 8 ha parŃial amenajat pentru agrement şi supus unui plan intensiv de modernizare şi reamenajare.

Complexul de agrement Priza Dun ării situat la ieşirea din GalaŃi, pe drumul spre Brăila, cuprinde trei piscine, căsuŃe, locuri de camping şi un restaurant.

� Muzee



393

Muzeul de ştiin Ńe ale naturii : Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecŃii ("Sistemul Solar", "GiganŃii Sistemului Solar", "Nebuloase şi Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colŃurile Universului.

De asemenea, în cadrul planetariului se desfăşoară şi foarte multe programe educaŃionale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar şi Programul EducaŃional "Să cunoaştem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară şi foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane şi peşti exotici (pirania). Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafaŃă de 18 ha.

Muzeul de Istorie a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparŃinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada în care a fost pârcălabul GalaŃiului. Activitatea ştiinŃifică a muzeului a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea ştiinŃifică a colecŃiilor.

Casa Memorial ă Alexandru Ioan Cuza e construită → pe locul fostei case a pârcălabului de GalaŃi, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziŃie permanentă dedicată domnitorului, precum şi reconstituirea ambientului gălăŃean de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea.

Muzeul de art ă vizual ă este primul muzeu de artă contemporană românească din Ńară . A fost inaugurat în anul 1967 şi a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendinŃe ale fenomenului plastic în devenire, destinaŃie pe care şi-o păstrează şi la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere şi-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecŃie dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiştilor contemporani.

� Biserici şi mănăstiri

←←←← Biserica fortificat ă "Sfânta Precista" este construcŃia cea mai veche din GalaŃi, fiind sfinŃită ca lăcaş de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Arhitectura bisericii este românească şi prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniŃă este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificaŃie de apărare. Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 şi 1769-1774.

În 1821, otomanii distrug şi jefuiesc iar locaşul. Biserica a fost refăcută şi restaurată în 1829 şi-n 1859. S-a făcut o restaurare şi între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica ,,Precista" a fost restaurată iar şi a fost redată cultului ortodox.

Biserica Romano-Catolic ă: monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul 1844 şi extins în anul 1873. Biserica a fost consolidată şi renovată în starea actuală între anii 1985-1988.

Biserica Greac ă: La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la FaŃă" a cărei sfinŃire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. Ferestrele bisericii conŃin 8 vitralii



394

cu apostoli şi sfinŃi: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu şi Luca pe latura nordică şi Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.

Catedrala Ortodox ă a fost ridicată între 1906-1917, după planurile arhitecŃilor Petre Antonescu şi Ştefan Burcuş. ConstrucŃia se detaşează în planul arhitectural gălăŃean, fiind concepută în stil muntenesc.

Biserica Mavromol („Stânca neagră” în greacă) a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca şi refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează picturi murale interioare valoroase refăcute între 1973-1975.

Biserica Vovidenia : Monument istoric şi de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă şi distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Biserica Sf. Spiridon a fost ridicată în anul 1817. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma şi icoanele. Pictura originală nu se mai păstrează.

� RezervaŃii şi monumente ale naturii

Principala rezerva Ńie natural ă din jude Ńul Gala Ńi este localizată pe nisipurile din câmpia Tecuciului şi anume la sud de localitatea Lieşti, în jurul satului Hanu Conachi , pe o fâşie de circa 4 km lungime şi 0,5 - 1 km lăŃime având o suprafaŃă de circa 84 ha şi care se continuă până în lunca Siretului.

La câŃiva kilometri de Municipiul GalaŃi se află rezerva Ńia paleontologic ă de la Barbo şi (Tirighina) cu o suprafaŃă de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani în urmă).

De asemenea, nu departe de GalaŃi, şi anume la nord de oraş, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tuluceşti, în locul numit Râpa B ălaia, se afl ă cea de-a doua rezerva Ńie paleontologic ă.

A treia rezerva Ńie paleontologic ă se află lângă oraşul Tecuci , pe şoseaua Tecuci-Valea Mărului-Pechea-GalaŃi, cu o suprafaŃă de 1,5 ha. RezervaŃia se află pe terasa inferioară a Bârladului, la punctul numit “La Rate ş” , adică acolo unde a fost cândva un han.

În partea de răsărit a judeŃului, pe teritoriul comunei Băneasa, între localităŃile Băneasa şi Roşcani, se află Pădurea B ăneasa , în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit şi bujorul sălbatic, pe seama căruia s-au creat legende şi o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune că bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuŃi în lupta de la Roşcani, de la 1574, când armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă.

Şi în Pădurea de la Hanu Conachi se desfăşoară în fiecare an, sărbătoarea salcâmului. Aceste două rezervaŃii constituie nu numai obiective ştiinŃifice, dar şi atracŃii permanente pentru turişti.



395

Este remarcabilă dezvoltarea în ultima perioadă, în judeŃul GalaŃi, a agroturismului din zonele Lie şti şi Nicore şti unde s-au creat condiŃii pentru un turism civilizat, respectându-se imperativele de protecŃie a mediului şi cele economice, pentru a se pune în valoare peisajul şi „produsele turistice locale” precum obiceiurile gospodăreşti şi folclorice, vechi meşteşuguri, etc.

11.5.2. Impactul turismului asupra mediului

RelaŃia turism-mediu are o importanŃă deosebită, ocrotirea şi conservarea mediului reprezentând prima condiŃie de desfăşurare şi dezvoltare a turismului. Această legătură complexă se manifestâ în ambele direcŃii. Mediul natural, prin componentele sale, reprezintă resursele de bază ale turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influenŃă atât pozitivă, cât şi negativă asupra mediului, modificându-i elementele componente.

Păstrarea unui nivel ridicat de calitate a resurselor naturale constituie condiŃia necesară pentru perpetuarea şi dezvoltarea continuă a consumului turistic.

AcŃiunile distructive ale unor activităŃi turistice se manifestă prin folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant, în scopuri recreative şi de agrement, dar şi prin intervenŃie brutală a omului asupra peisajului şi resurselor naturale.

Multe din pagubele provocate de turism mediului sunt cauzate de numărul mare de turişti a căror capacitate optimă de primire a fost depăşită. Mediul înconjurător scapă rareori de efecte negative atunci când numărul de turişti este foarte mare. Calitatea apei şi a aerului şi diversitatea florei şi faunei sunt inevitabil afectate, ca şi peisajele, oraşele şi monumentele.

Desfăşurarea activităŃilor în afara traseelor marcate şi special amenajate, unde circulaŃia turistică tinde să fie necontrolată, pune în pericol calitatea mediului.

CirculaŃia turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le-au consacrat ca atracŃii turistice (distrugerea vegetaŃiei şi florei, perturbarea faunei, degradarea peisajului ş.a.).

Poluarea naturii se intensifică şi datorită turismului automobilistic (parcarea şi circulaŃia în locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale) al cărui efect nociv este alterarea calităŃilor aerului cu gaze de eşapament şi zgomot, distrugerea speciilor floristice.

Cunoaşterea dezavantajelor posibile ale activităŃilor turistice în special asupra ariilor protejate este deosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea privind efectele lor trebuie să conducă la acŃiuni de diminuare a acestor efecte negative care să sprijine dezvoltarea durabilă a oricărei forme de turism.



396

Impactul economic, socio-cultural şi ecologic negativ al turismului poate fi contracarat cu ajutorul unor mijloace specifice, precum valorificarea echilibrată a tuturor resurselor naturale, sistem de depozitare şi reciclare a deşeurilor corespunzător normelor ecologice, interzicerea activităŃilor de exploatare a lemnului şi a braconajului neautorizate, reorganizarea activităŃilor turistice, dezvoltarea mijloacelor de transport non – poluare, etc.

11.5.3. Tendin Ńe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri GalaŃiul are un potenŃial turistic şi cultural important, este nevoie însă de valorificarea rapidă a potenŃialului turistic şi cultural prin:

• crearea de sisteme de informare turistică (puncte de informare, internet);

• activităŃi de promovare a zonelor urbane prin manifestări culturale locale, naŃionale şi internaŃionale;

• promovarea următoarelor forme de turism: turismul de afaceri, cultural, universitar, turismul de evenimente (Zilele GalaŃiului, Zilele Srumbiei, Ziua Marinei), turismul de agrement de tranzit – Faleza Dunării, etc.

Impactul turismului poate fi adeseori redus crescând informarea şi schimbând comportamentul atât al turiştilor, cât şi al lucrătorilor în industria turismului local. Dintre principalele acŃiuni de protecŃie şi conservare a mediului şi a potenŃialului turistic se desprind următoarele:

� întărirea bazei economice a turismului prin îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii de servicii turistice,

� crearea de noi locuri de muncă şi pregătirea forŃei de muncă pentru ridicarea calităŃii serviciilor în turism,

� stimularea iniŃiativei private în turism şi crearea unui cadru de susŃinere a turismului local,

� stimularea cooperării în reŃea de servicii turistice complementare,

� stimularea turismului în condiŃii de protejare a mediului înconjurător,

� protecŃia, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural-istoric al judeŃului.

Conform strategiei de dezvoltare locală a Municipiului GalaŃi 2008 – 2013, amintim câteva dintre obiectivele importante privind conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi turistic:

• Dezvoltarea de programe de promovare la nivel naŃional şi internaŃional a patrimoniului cultural şi turistic;

• Crearea de sisteme de informare turistică (puncte de informare, website);

• Restaurarea şi punerea în valoare a tuturor obiectivelor din patrimonial cultural-istoric (monumente istorice, muzee, case memoriale etc), marcarea lor corespunzătoare şi introducerea lor într-un traseu turistic;



397

• Organizarea unor trasee cultural-artistice în Delta Dunării pentru cei care tranzitează oraşul- croaziere pe Dunăre.

Imaginea de ansamblu privind evoluŃia turismului gălăŃean poate fi completată analizând variaŃia numărului de turişti care au tranzitat judeŃul şi a numărului de locuri de cazare în unităŃile turistice, în perioada 2001 – 2008:

Tabelul 11.5.3.1 UnităŃi de cazare

turistic ă 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Hoteluri / capacitate de cazare (nr. locuri)

5 / 610 7 / 482 7 / 606 8 / 744 9 / 818 9 / 821 9 / 821 9 / 821

Vile turistice/ capacitate de cazare (nr. locuri)

7 / 73 7 / 72 7 / 73 8 / 109 8 / 109 8 / 109 8 / 109 8 / 109

Total unit ăŃi cazare / total locuri cazare

16 / 1273

18/ 1148

18/ 1273

20/ 1375

21/ 1449

21/ 1452

21/ 1452

21/ 1452

Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică GalaŃi – Anuarul Statistic al JudeŃului GalaŃi – ed. 2009

Tabelul 11.5.3.2

Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică GalaŃi – Anuarul Statistic al JudeŃului GalaŃi – ed. 2009 Aşa cum se poate observa, numărul turiştilor cazaŃi în unităŃile hoteliere şi în vile a înregistrat o uşoară scădere. Pe lângă faptul că permite o valorificare superioară a resurselor naturale şi antropice (forme de relief, peisaje, monumente istorice, etc.), prin dezvoltarea şi exploatarea resurselor de mici dimensiuni, turismul contribuie la dezvoltarea economiilor locale. 11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.

11.6.1. Polu ări accidentale cu impact major asupra mediului

Poluarea accidental ă este rezultatul acŃiunilor naturale sau antropice care pot duce la ruperea echilibrului ecologic sau sunt dăunătoare vieŃii, sănătăŃii, liniştii şi stării de confort a oamenilor, ori au ca efect provocarea de pagube economiei Ńării prin modificarea factorilor naturali sau a celor creaŃi prin activităŃi umane.

Numărul de turi şti cazaŃi 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

- în hoteluri 42950 51482 41618 49817 49858 53491 57606 50342 - în vile turistice 2885 1367 1387 2420 3259 4518 4912 4160

Total 49036 57746 49293 57641 57508 61546 65769 57242



398

Accidentul major de mediu este definit ca un eveniment provenit de la un obiectiv de importanŃă majoră (cum ar fi o emisie, un incendiu, o explozie), survenit în timpul desfăşurării activităŃii unei organizaŃii, antrenând un pericol grav, imediat, pentru sănătatea umană şi/sau pentru mediu, în interiorul sau în afara amplasamentului, pe parcursul căruia intervin una sau mai multe substanŃe periculoase.

Accidentele majore de mediu şi poluările accidentale se produc în toate structurile mediului înconjurător şi din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune clasificarea în funcŃie de mediul poluat, produsul poluant şi cauzele producerii fenomenului. Urmările acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic şi economic. La fel de importante sunt preocupările omului, ale societăŃii, şi mai ales ale specialiştilor din domeniu, pentru prevenirea lor şi pentru intervenŃiile imediate în vederea reducerii şi eliminării pagubelor produse şi diminuarea efectelor economice, sociale şi ecologice.

Dezastrele şi poluările accidentale pot fi provocate din cauze tehnologice şi neglijenŃe umane, sau pot fi datorate factorilor naturali.

Calamit ăŃile naturale pot fi substanŃial diminuate prin întărirea activităŃii de supraveghere, prevedere, prognoză şi pregătirea de acŃiuni în diverse scenarii posibile cu aplicarea promptă a măsurilor cele mai adecvate pentru situaŃiile care se ivesc.

Evitarea polu ărilor în domeniul industriei, agriculturii sau tran sporturilor , se poate face prin respectarea legislaŃiei şi a normelor specifice fiecărei activităŃi, instruirea personalului de lucru dar şi aplicarea cu stricteŃe a principiului “poluatorul plăteşte”.

Cadrul legislativ având ca obiectiv principal ansamblul prevenire - intervenŃie operativă în cazul poluărilor accidentale şi a dezastrelor este conturat prin Ordinul nr. 638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale, OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, cu modificări şi completări şi Hotărârea Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase, cu modificări şi completări. Cadrul legal existent a fost completat cu un act normativ care să asigure o reglementare unitară şi distinctă a prejudiciului de mediu . OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi compeltările ulterioare (OUG 15/2009), transpune Directiva nr. 2004/35/CE privind răspunderea de mediu referitoare la prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului şi stabileşte cadrul de reglementare al răspunderii de mediu, bazată pe principiul "poluatorul plăteşte", în scopul prevenirii şi reparării prejudiciului asupra mediului. Astfel operatorii sunt obligaŃi să adopte măsuri şi să pună în aplicare practici pentru a minimiza riscurile de daune sau să ia măsurile de reparare necesare în cazul producerii prejudiciului. De asemenea, transpunerea acestei directive impune adoptarea de acte normative subsecvente prin care să fie definite formele de garanŃie financiară şi măsurile pentru dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligaŃiilor ce le revin conform ordonanŃei.

În activitatea sa, APM Gala Ńi, a avut ca prioritate evitarea producerii unor ac cidente majore de mediu ca urmare a nerespectării unor măsuri stricte de control. Astfel au fost inventariate unităŃile care ar putea în anumite condiŃii speciale să genereze accidente majore de mediu. Inventarul a fost actualizat periodic având ca reper schimbările structurale în unităŃile respective.



399

În autorizaŃiile de mediu emise pentru societăŃile cu activitate posibil generatoare de situaŃii de urgenŃă, APM GalaŃi a urmărit evidenŃierea mijloacelor, metodelor şi resurselor umane implicate în prevenirea, limitarea şi eliminarea efectelor producerii poluărilor accidentale şi accidentelor majore de mediu.

În cursul anului 2009, la nivelul jude Ńului Gala Ńi nu s-au înregistrat accidente majore de mediu.

Conform legislaŃiei de mediu, agenŃii economici au obligaŃia realizării Planului de interven Ńie în caz de poluare accidental ă. Acesta reglementează măsurile şi procedurile de intervenŃie de la sursă la receptori, în acest caz, omul şi mediul, pentru reducerea efectelor poluării (indiferent de natura ei) şi creşterea gradului de siguranŃă a mediului.

Elaborarea se face pe baza unor scenarii şi criterii cât mai complete astfel încât să fie perfect aplicabile în momentul producerii evenimentelor

Prin elaborarea planului de intervenŃie se urmăreşte:

- gestionarea acŃiunilor de intervenŃie în cazul producerii unor poluări accidentale determinate de cauze materiale, tehnice sau greşeli umane, sau de factori naturali;

- crearea unei structuri organizatorice în vederea îndeplinirii măsurilor şi responsabilităŃilor pentru realizarea acŃiunilor de intervenŃie,

- limitarea pericolului de extindere a poluării în cazul poluărilor accidentale; - punerea în aplicare a acŃiunilor de intervenŃie în timp operativ, în mod organizat şi

într-o concepŃie unitară în judeŃul GalaŃi. Tabelul 11.6.1.

DATE FURNIZATE AGEN łIEI PENTRU PROTECłIA MEDIULUI GALA łI ÎN CAZUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE

A. Producerea Informa Ńii privind producerea polu ărilor accidentale : localizarea fenomenului, natura lui, intensitatea, cauza şi ora producerii, măsuri luate pentru înlăturarea consecinŃelor şi avertizarea autorităŃilor locale, agenŃilor economici şi altor factori interesaŃi (cu obligativitatea de anunŃare în maxim 1 oră de la producerea poluării, conform OUG 195/2005 privind protecŃia mediului, modificată şi completată prin Legea 265/2006 B. Urm ărirea

Informa Ńii privind urm ărirea fenomenului accidental de poluare : date asupra evoluŃiei sursei, durata de emisie, viteza de propagare a frontului de poluare, impactul local, conŃinutul alarmărilor sau avertizărilor transmise autorităŃilor, agenŃilor economici şi altor instituŃii ce pot fi afectate, măsuri pentru limitarea şi lichidarea fenomenului, ca şi evaluarea eficacităŃii acestora)

Informa Ńii privind reducerea polu ărilor cu efect transfrontalier :date asupra cauzei, componentei/ componentelor de mediu prin care se propagă, aria de extindere transfrontalieră, înştiinŃarea conform schemelor prestabilite de comunicare a informaŃiilor în caz de poluare transfrontalieră a părŃii/părŃilor afectate; măsurile luate pentru diminuarea, eliminarea consecinŃelor accidentelor cu efect transfrontalier

Informa Ńii privind transportul şi depozitarea substan Ńelor şi preparatelor toxice şi periculoase

Informa Ńii privind fenomenele naturale deosebite

- Alunecări de terenuri din fondul forestier, cu localizarea acestora



400

- InundaŃii la plantaŃii cu localizarea acestora

- Deteriorări sau distrugeri ale unor bunuri de patrimoniu, culturi sau amenajări silvice, ca urmare a unor fenomene naturale deosebite cu localizarea acestora

- Incendii din fondul forestier, cu localizarea acestora

- Agresiune asupra fondului forestier (tăieri abuzive de păduri şi/sau arbori protejaŃi) sau personalului

Situa Ńia polu ărilor accidentale înregistrate în perioada 2003 - 2 009, de Comisariatul JudeŃean GalaŃi al Gărzii NaŃionale de Mediu, este detaliată în Anexa la prezentul capitol. Numărul total de poluări accidentale pe factori de mediu, în perioada 2003 – 2009, se prezintă astfel:

Tabelul 11.6.2

*La poluarea produsă în data de 29.01.2009, de la SC PETROM SA – Grup de zacăminte sector IndependenŃa – Oprişeneşti s-au deversat 200 litri fluid de sondă fără afectarea terenului adiacent. În anul 2009 nu s-au înregistrat polu ări accidentale cu impact major asupra mediului în jude Ńul Gala Ńi. Cele 6 polu ări validate au avut efecte locale şi situa Ńia a fost remediat ă imediat f ără prejudicii majore asupra mediului.

În anul 2009, pe teritoriul judeŃului GalaŃi, s-au înregistrat urmãtoarele fenomene meteorologice deosebite (extreme) care au necesitat mobilizarea pentru limitarea/înlăturarea efectelor înregistrate: � Ianuarie 2009 - Administratia Nationala de Meteorologie a emis o atenŃionare

meteorologică – Cod galben, fenomenele vizate fiind ninsori şi intensificari ale vântului.

Număr/an Factor de mediu aer

Factor de mediu apa

Factor de mediu sol

Altele

4/2003 2 (din care 1* şi pe aer)

- 2 1 *

3/2004 1 1 1 -

10/2005 2 3 (din care 1*) 5 (din care 1* si la apa şi altele, 1** şi la altele)

3 (din care 1* si la apa şi

altele, 1** şi la altele)

9/2006 - 3 5 -

3/2007 - 2 1 -

5/2008 - 2 (din care 1*) 4 (din care 1* şi pe apă)

-

6/2009* - 3 2* -



401

� Iunie 2009 – AtenŃionare meteorologică Cod galben de instabilitate atmosferică accentuată şi intesificări ale vântului.

� Iulie 2009 - AdministraŃia NaŃională de Meteorologie a emis 3 atenŃionări Cod galben,

fenomenele vizate fiind instabilitate atmosferică accentuată, averse, descărcări electrice, intensificari ale vântului, temperaturi ridicate şi discomfort termic.

� Septembrie 2009 - AdministraŃia NaŃională de Meteorologie a emis o atenŃionare meteorologică Cod galben. Fenomenele prognozate au fost: ploi însemnate cantitativ, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, grindină şi răcire accentuată.

� Octombrie 2009 - AtenŃionare meteorologică Cod galben pentru toată Ńara, fenomenele

vizate fiind răcire accentuată, intensificări de vânt şi precipitaŃii însemnate cantitativ. � Decembrie 2009 - AdministraŃia NaŃională de Meteorologie a emis o atenŃionare Cod

galben pentru judeŃele din sudul şi sud-estul Ńării, pentru intervalul 15 decembrie 2009, ora 12.00 – 17 decembrie 2009, ora 12.00, fenomenele vizate fiind ninsori abundente şi intensificări ale vântului (viscol).

Prin ordin al prefectului judeŃului GalaŃi, s-a constituit comandamentul judeŃean pentru deszăpezire şi combatere a poleiului şi a altor fenomene meteorologice specifice sezonului de iarnă, care a decis restricŃionarea traficului pe perioada nopŃii, restricŃionarea traficului la ieşirea din localităŃi. Mai multe drumuri judeŃene şi localităŃi au fost afectate de blocaje din cauza poleiului, dar şi a zăpezii, iar portul a fost închis. În sedintele de lucru ale Comitetului Jude Ńean pentru Situa Ńii de Urgen Ńã GalaŃi au fost analizate si aprobate:

- “Planul Comitetului Judetean pentru Situatii de urgentã pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionãrii situatiilor de urgentã pe anul 2009”,

- “Planul de mãsuri pentru prevenirea si combaterea efectelor caniculei si secetei la nivelul judetului Galati”,

- “Planul de mãsuri pentru perioada sezonului rece 2009 - 2010”.

Cadrul legislativ cuprinzând prevederi pentru gesti onarea inunda Ńiilor este alcătuit din următoarele acte normative:

� HOTĂRÂRE nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuŃiile, funcŃionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaŃii de urgenŃă.

� HG nr. 447/2003 - NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conŃinutul hărŃilor de risc natural la inundaŃii.

� HOTĂRÂRE nr. 2288 din 2004 - FuncŃii de sprijin

� ORDONANłA DE URGENłĂ nr. 21/ 2004



402

� Regulament de organizare şi funcŃionare a comitetului ministerial şi a centrului operativ pentru situaŃii de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale.

� ORDIN nr. 638 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale

� HOTĂRÂRE Nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naŃionale de management al riscului la inundaŃii.

Strategia na Ńional ă de management al riscului la inunda Ńii elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, are drept scop reducerea impactului produs de inundaŃii asupra populaŃiei şi a bunurilor printr-o planificare adecvată şi printr-o politică care să corespundă standardelor şi aşteptărilor comunităŃilor umane, în condiŃiile protecŃiei mediului. Ea constituie totodată baza pentru ca administraŃia centrală şi locală să poată alege măsurile specifice de protecŃie împotriva inundaŃiilor şi de dezvoltare regională.

Protocolul de colaborare încheiat între APM GalaŃi şi Grupul de Suport Tehnic pentru Gestionarea SituaŃiilor de UrgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidraulice şi poluări accidentale a stabilit fluxul de informaŃii, atribuŃiile şi răspunderile autorităŃilor responsabile.

11.6.2. Polu ări cu efect transfrontier – nu s-au înregistrat.

Documents

CAP 11 PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea mediului/starea mediului jud...asupra resurselor naturale în primul rând, mai ales prin poluarea