Cap 2 Corectat

8/19/2019 Cap 2 Corectat.

1/32


2/32

Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

nou studiu reali"at de IM se estimea"ă că pnă în &')' cantitatea de

informaţie se va du!la o dată la )) ore).

ursa ###.internet#orldstats.com

) ###.ein.eu /0umea in &'&(”. 1um va răspunde 2$ provicărilor viitorului, nov &''*3'

http://www.ein.eu/http://www.ein.eu/


3/32


ursa - ###.internet#orldstats.com

tocarea informaţiilor, accesul acestora, ct şi transmiterea lor

este din ce în ce mai uşoară şi mai accesi!ilă prin folosirea noilor

tehnologii digitale. 4vnd la dispo"iţie informatia digitala, se poate

transformata în noi valori economice şi sociale, ceea ce duce la

crearea a numeroase oportunităţi pentru de"voltarea de noi produse şi

servicii şi astfel, informaţia devine resursa-cheie pentru economia

digitală. 5olosirea Internet-ului şi a altor mijloace de comunicare

aduce numeroase !eneficii şi permite o!ţinerea de avantaje

concurenţiale ce tre!uie fructificare.

3)

http://www.internetworldstats.com/http://www.internetworldstats.com/


4/32


$conomia digitală presupune crearea de noi pieţe, noi legi ale

pieţelor, noi modele de comportament att pentru producători ct şi

pentru consumatori, noi tipuri de !ani, noi reţele de distri!uţie.istemul economiei digitale se concreti"ea"ă în6

• comunicaţii şi reţele de comunicaţii care folosesc tehnologiile

şi standardele Internet,

• aplicaţii şi capital uman care permite conducerea afacerilor prin

acesta infrastructira de reţele,

• pieţe electronice interconectate care operea"ă folosind

infrastuctura de reţele şi aplicaţii e%istentă,

• producători şi intermediari care furni"ea"a o mare varietate de

produse şi servicii pentru a facilita eficienţa şi lichiditatea,

• un cadru legal, pentru conducerea afacerilor electronice&.

1omponentele economiei digitale sunt6

). Infrastructura

&. 4ctivităţile economice

& 0ucian 7asiu - 8espre importanta tehnologiilor de securitate a informatiei, pu!licat pe###.acad.ro

3&


5/32


Sursa: www.regielive.ro - „Economia Internetului şi Comerţul electronic”

Nivelul 1 – Infrastrutura Internet

Infrastructura duce la creşterea societăţilor din celelalte trei

domenii şi se poate numi coloana verte!rală a economiei digitale. 0a

acest nivel activea"ă companii care produc !unuri sau prestea"ă

servicii ce formea"ă infrastructura Internet6

firme de telecomunicaţii

Internet ervice 9roviders

5urni"ori de echipamente de reţea şi servicii

cone%e

5urni"ori de server-e şi hard#are pentru firme

33

http://www.regielive.ro/http://www.regielive.ro/


6/32


Nivelul 2 – A!lia"iile infrastruturii e#n#$iei %i&italeIn acest nivel se regăsesc organi"aţiile a căror produse şi

servicii permit utili"area optimă a infrastructurii, pentru a reali"a

tran"acţiile electronice. 4cest nivel cuprinde6

1onsultanţi

4plicaţii pentru comerţ electronic 4plicaţii multimedia

8e"voltare de soft :e!

oft pentru motoare de căutare

;raining online

a"e de date #e!


7/32


pondere destul de mică în cadrul cesteia, veniturile rol nefiind

neapărat direct din tran"acţii, ci din reclame, ta%e şi comisioane.

Intermediarii includ6 8ealer-i pe diverse tipuri de activităţi

4genţii de voiaj online

ro?er-i online

9ortal-uri

ro?eri de pu!licitate 9u!licitate online

Maga"ine virtuale

Nivelul * – Nivelul tran+a"iil#r #n-line

4cest nivel cuprinde toate categoriile de participanţi în cadrul

lanţului de distri!uţie care reali"ea"ă operaţiuni on-line.

$-detailişti - distri!uţie de cărţi, mu"ică, aparate

electrocasnice, flori etc=

9roducători ce comerciali"ea"ă propriile produse=

9restatori de servicii de transport ce vnd !ilete

online=

8ivertisment online şi servicii profesionale online=

ervicii de e%pediţie3 .

3 ###.regielive.ro@cursuri - $conomia Internetului si 1omertul electronic3(

http://www.regielive.ro/cursurihttp://www.regielive.ro/cursuri


8/32


consideră că, pentru a pune !a"ele unei $conomii

Internet sănătoase, statele tre!uie să se concentre"e asupra următorilor

şase factori cheie6A 1unoaşterea şi instruirea populaţiei tre!uie să fie un proces

continuu, impunerea unui nivel constant ridicat al interesului

faţă de Internet şi un grad înalt de familiari"are cu lucrul pe

computer=

A 1rearea condiţiilor pentru o li!eră concurenţă, limitarea

intervenţiei statului şi li!era circulaţie a !unurilor şi serviciilor

în afara graniţelor=

A 4daptarea cadrul legislativ, un cadru legal care să asigure

accesul neîngrădit la Internet şi care să cuprindă legi care să

recunoască statutul comerţului electronic=

A Infrastructura de telecomunicaţii tre!uie să fie un sector !a"at

pe li!eră concurenţă =

A 9ătrunderea echipamentelor de acces, dispo"itive precum

televi"orul şi telefonul, sunt în momentul de faţă suficiente

pentru accesul la Internet=

> 8espre


9/32


A isteme de plată corespun"ătoare - în comerţul electronic nu se

poate utili"a numerar, astfel înct sunt necesare carduri de

de!it şi portmonee electronice accesi!ile şi demne deîncredere.

2.2. Globalizarea şi efectele sale economice

1aracteristic noilor economii este fenomenul glo!ali"ării,

fenomen care afectea"ă pe toată lumea.


10/32


comune, eforturile comune puse in sluj!a cau"ei comune a umanităţii,

ivindu-se ideea că lumea va deveni un fel de sat glo!al BMc0uhanE.

4nthonL


11/32


usţinătorii glo!ali"ării nu neagă ascuţirea concurenţei pe

măsură ce economiile devin tot mai legate între ele, dar argumentea"ă

că aceasta este po"itivă pentru eficienti"area afacerilor pe fondulcrearii de sanse egale pentru ct mai multi locuitori ai planetei. 9e de

altă parte, suntem conştienţi de mişcările anti-glo!ali"are care devin

evidente în unele ţări cu oca"ia întlnirilor la înalt nivel, cum sunt

reuniunile Frgani"aţiei Mondiale a 1omerţului sau al altor forumuri la

nivel internaţional.

2,2,2, In%iele %e &l#ali+are


12/32


1ele mai multe dintre anali"ele cu privire la procesul de

glo!ali"are pun în centrul atenţiei necesitatea diminuării decalajului de

de"voltare socio-economică dintre statele lumii.

In%iele %e &l#ali+are (n anul 2../ – t#! 2. ( Sursa: www.oreign!olic".com#

T!ul el#r $ai &l#ali+ate +ee state (n !eri#a%a 2..0-2../

Nr,rt, 2..0 2.. 2../

). ingapore ingapore ingapore

&. Irlanda $lveţia Qong Oong3. $lveţia 24 Flanda

>. 24 Irlanda $lveţia

(. Flanda 8anemarca Irlanda

J. 1anada 1anada 8anemarca

*. 8anemarca Flanda 24

>'


13/32


. uedia 4ustralia 1anada

+. 4ustria 4ustria Rordan Iordania

)'. 5inlanda uedia $stoniaSursa: $ate !relucrate du!a www.oreign!olic".com

8upă cum se poate o!serva din ta!elul de mai sus, ingapore

îşi menţine locul de lider al acestui clasament al treilea an consecutiv,

dupa ce Irlanda a deţinut acest loc în perioada &''&-&''>. inerepre"entate în acest top sunt şi ţările din nordul $uropei, ţări ce

!eneficiea"ă de o performantă infrastructură informaţională şi

telecomunicaţională.

Instituţii precum anca Mondială, 5ondul Monetar

Internaţional, Frgani"aţia Mondială a 1omerţului, Frgani"aţia Caţiunilor 2nite, susţinute de interesele unor mari companii ce deţin

controlul pe diverse pieţe, administrea"ă circulaţia resurselor

economice strategice, deci, de"voltarea socială a multor ţări ale lumii.


14/32



15/32


şi de avea imediat preţurile reale ale acestora comparativ cu preţurile

mai multor ofertanţi.

2.3. Comerţul electronic

Cu e%istă o definiţie general acceptată pentru comerţul mondial.

2nele dintre definiţiile date de specialişti, se referă la totalitatea

tran"acţiilor comerciale, financiare, ct şi schim!ul de date şi transfer

de capital care se derulea"ă prin canale electronice. 4lte definiţii iau

în considerare numai vn"ările cu amănuntul între consumatori,

permitnd ca plăţile şi tran"acţiile să nu se desfăşoare pe cale

electronică.

Intr-un sens general semnifică încheierea de tran"acţii

comerciale prin intermediul Internetului. 4cesta cuprinde asta"i un

spectru larg de activităţi comerciale potenţiale, precum şi schim!ul de

informaţii. $-commerce face posi!ilă întalnirea dintre cumparatori şi

vn"ători într-o iposta"ă mult mai eficientă, care determina apariţia de

noi pieţe de desfacere, de oportunităţi în !eneficiul reproiectarii

proceselor economice(.

F definitie succinta si larg acceptata este urmatoarea6 comertul

electronic este acea maniera de a conduce activitatile de comert care

foloseste echipamente electronice pentru a mari aria de acoperire

( ###.traderom.ro $-commerce, scurta introducere, sursa6 F18$, 2C1;48>3

http://www.traderom.ro/http://www.traderom.ro/


16/32


Blocul in care se pot afla potentialii clientiE si vite"a cu care este livrata

informatiaJ.

Sn concepţia Frgani"aţiei pentru 1ooperare si 8e"voltare$conomică BF$18E, „comerţul electronic repre"intă desfăşurarea unei

afaceri prin intermediul reţelei Internet, vn"area de !unuri şi servicii

avnd loc offline sau online”. F altă definire sugestivă ar putea fi6

/1apacitatea de a reali"a tran"acţii care implică schim!ul de !unuri şi

servicii între două sau mai multe părţi, folosind instrumente şi tehnici

electronice”B;reasurL :hite 9aperE. F altă definiţie este dată de

compania americană 4utomotive IndustrL 4ction


17/32


imilar comerţului clasic, în ca"ul comerţului electronic se

întlnesc aceleaşi componente, cu unele modificări6

!rodusul%serviciu l- e%istă un produs sau un serviciu care estematerial sau digitalE=

locul de v&nzare - în ca"ul e-commerce este un #e!site pe reţea

care pune la dispo"iţie produsele sau serviciile oferite=

!u'licitatea în ca"ul e-commerce se face în cadrul digital=

modalitatea de v&nzare – prin completarea unui formular înformă electronică şi umplerea coşului=

modalitatea de !lat – în ca"ul comerţului electronic se face de

regulă prin card=

modalitatea de livrare - livrarea produselor achi"iţionate prin e-

commerce se face prin poştă sau prin curier.

Prini!alele arateristii ale #$er"ului eletr#ni sunt6

A asigură o vite"ă ridicată de derulare a tran"acţiilor=

A permite accesul la noi segmente de piaţă=

A conferă o fle%i!ilitate crescută politicilor comerciale=A determină reducerea costurilor de aprovi"ionare, de distri!uţie,

de promovare=

A implică simplificarea procedurilor de tran"acţionare=

A contri!uie la creşterea competitivităţii la nivel de firmă şi

implicit de ţară= 1. Qapenciuc, .9avel ite-ul educaţional componentă a comerţului electronicT,;ri!una $conomică, nr. &), fe!. &''*

>(


18/32


A determină creşterea valorii tran"acţiilor prin stimularea

cumpărătorilor=

A oferă posi!ilitatea de a configura produse sau servicii şi de avedea imediat preţurile reale ale acestora, în comparaţie cu preţurile

mai multor ofertanţi.

4ceste caracteristici oferă comerţului electronic, în comparaţie

cu cel clasic, o mai mare elasticitate şi un potenţial imens de creştere

în viitor. $%istă o legătură indisolu!ilă între evoluţia tehnologiei şi

de"voltarea comerţului electronic. 4cest lucru poate fi e%trem de uşor

sesi"at, fie şi numai dacă se face o apreciere în cifre a!solute asupra

valorii sau volumului comerţului electronic cu un deceniu în urmă, şi

se compară acestea cu cifrele e%istente în pre"ent. e poate aprecia că

secolul &) va fi unul caracteri"at, printre altele şi de o /e%plo"ie” a

tran"acţiilor în variantă electronică.

Avanta3ele i %e+avanta3ele #$er"ului eletr#ni

1omerţul desfăşurat prin Internet are un impact e%traordinar

asupra lumii afacerilor, datorat avantajelor evidente pe care le oferă

comercianţilor ct şi cumpărătorilor, în comparaţie cu comerţul clasic.

Avanta3e !entru #$erian"i 4

accesul la noi segmente de !iaţ – 9rin comerţul electronic o

firmă îsi poate e%tinde aria de piaţă în afara graniţelor ţării fără

a face mai eforturi. 4tragerea unui client din altă ţară se face la

>J


19/32


fel de uşor cu atragerea unui client din oraşul unde firma îşi

desfăşoară activitatea=

creşterea vitezei de derulare a aacerilor 1omercianţii nutre!uie să aloce un spaţiu fi"ic pentru fiecare client sau

potenţial client şi nici forţe de vn"are=

contact cu clienţii non-sto! 1omerţul electronic permite

o!ţinerea de informaţii despre firmă şi produse la orice oră din

"i şi din noapte şi, de asemenea, comen"ile sunt procesateoricnd, nefiind îngrădite de un anumit program de funcţionare=

reducerea costurilor de a!rovizionare) de desacere) de

!u'licitate=

!osi'ilitatea irmelor mici de a concura cu cele mari site-ul

#e! poate arăta la fel si poate vinde aceleaşi produse att pentru o firmă mare, ct şi pentru una mică=

costuri mai sczute de tranzacţionare*

reducerea erorilor +n mani!ulare*

creşterea eicienţei*

reducerea costurilor de uncţionare.

De+avanta3e !entru #$erian"i

,rauda - prin fraudă pe Internet se înţelege Bconform

departamentului de justiţie din tatele 2niteE orice

modalitate de furt, care utili"ea"ă una sau mai multeelemente ale Internetului Bsite-uri #e!, liste de discuţii,

>*


20/32


canale de chat, e-mailE pentru identificarea potenţialelor

victime, pentru finali"area unor tran"acţii frauduloase sau

pentru a transmite profiturile o!ţinute prin frauda catreinstituţii financiare sau alte persoane implicate=

Securitatea datelor - în condiţiile în care volumul datelor şi

informaţiilor gestionate electronic este din ce în ce mai

mare, securitatea acestora repre"intă o preocupare att

pentru instituţiile pu!lice, ct şi pentru companiile private.4sigurarea unor servicii şi produse pentru protejarea

sistemelor informatice a devenit o prioritate la nivel glo!al=

Costurile de lansare şi integrare pentru a putea concura

cu firmele mari, micile firme tre!uie să facă cheltuieli

pentru reali"area #e!-ului care sa corespundă din toate punctele de vedere =

entalitatea consumatorilor - întotdeauna un serviciu nou

este privit cu suspiciune =

Avanta3e !entru u$!)r)t#ri $is!oni'ilitatea / de ore din / 9entru ca este o pagină

#e!, cu costă nimic în plus pe coerciant sa-l ţină deschis

non-stop, astfel, consumatorul poate face achi"iţii oricnd

are timp pentru asta, sau oricnd are nevoie de acele

produse, "iua sau noaptea.

>


21/32


Comoditatea. 1omanda se face de acasa fără a mai fi

necesară deplasarea din maga"in în maga"in şi este mult

mai uşor de a găsi maga"inul care vinde produsul cautat lacel mai mic pret.

0cces li'er la inormaţii) !roduse şi servicii

De+avanta3e !entru u$!)r)t#ri

Securitatea. 2nor persoane le este teamă să furni"e"e on-

line informaţii legate de cartea de credit=

1i!sa contactului uman. Imposi!ilitatea de a apela la cineva

în ca"ul uni nelămuriri =

0ccesul la te2nologie.

1a şi în comerţul tradiţional, dacă clientul a primit ceea ce a

dorit la calitatea şi cantitatea cerută şi a fost frumos tratat, acest lucru

nu va fi spus în mod special prietenilor sau altor persoane din anturaj,

dar nemultumirea faţă de un astfel de maga"in sigur o va facecunoascută şi altor persoane, ceea ce nu-şi doreste nici o companie+.

+ 8iana Hic?ett hopping at home saves Lou so much more than time,###.e"inearticle.com

>+


22/32


2.4. E-Europa

0a 1onsiliul de la 0isa!ona din &''', şefii de stat şi de guvern

din $uropa au fi%at o!iectivul de a deveni /cea mai competitivă şi mai

dinamică economie !a"ată pe cunoaştere din lume”.

9lanul de acţiune e-$uropa &''&, ce avea ca o!iectiv de a crea

europa on-line, conceput ca mijloc de reali"are a acestui scop, a

propus o mare varietate de măsuri pentru a atinge trei o!iective

primordiale6

!"EC#"$%& 1 al planului e-$uropa /2n Internet cu acces ieftin,

rapid, sigur/ are în vedere6

creşterea competiţiei între reţelele locale de acces =

disponi!ilitatea accesării reţelelor Internet att lo#-cost ct şi

de vite"ă-ridicată=

reali"area unei pieţe de telecomunicaţii total integrate şi

li!erali"ate.

Heferitor la implementarea Internetului rapid 6 /1onsiliul $uropei de

la 0isa!ona a cerut6 crearea, a unei reţele trans-$uropene de vite"ă

forte mare în vederea reali"ării comunicaţiile electronice în domeniul

ştiinţific şi care să conecte"e institutele de cercetare şi universităţile,

('


23/32


precum şi !i!liotecile ştiinţifice, centrele ştiinţifice şi, progresiv,

şcolile/.

!"EC#"$%& 2 al planului e-$uropa /Investirea în pregătirea

factorului uman şi în programe6

;ineretul $uropean la vrsta digitală =

Munca în economia !a"ată pe cunoaştere=

9articiparea tuturor la economia !a"ată pe cunoaştere/.

4cest o!iectiv se reali"ea"ă prin conectarea şcolilor la Internet,

selectarea şi de"voltarea soft#are-ului corespun"ător de reteli"are,

pregătirea instructorilor !ine pregătiţi, im!unătăţirea cooperării

$uropene în domeniul e0earning şi altele.

!"EC#"$%& 3 al e-$uropa /timularea utili"ării Internet-ului6

4ccelerarea comerţului electronic=


24/32


In &''&, la evillia se apro!ă e-$uropa &''( prin care se e%tind

o!iectivele planului anterior )) 6

). ervicii pu!lice moderne 6 . 4cces largit la serviciile !road!and cu costuri minime=

(. Indentificarea, măsurarea şi pu!licarea celor mai !une

practici şi e%perienţe în domeniu.

In iunie &''( a fost lansată iniţiativa i&')' ”F societateainformaţională europeană pentru creşterea economică şi ocuparea

forţei de muncă”

Sn iniţiativa i&')', 1$ propune trei priorităţi)&6

)) I Hoşca BcoordE 1omerţ $lectronic, concepte, tehnologii şi aplicaţii, $d $conomica,ucureşti &''>

)& Acad. F.G. Filip - i2010 – o primă iniţiativă în Strategia de la Lisabona

revi!ita" #!blicata in revista $%# &'S()*SS ++,200

(&


25/32


). Crearea unei !ieţe unice şi com!etitive !entru societatea

inormaţional. 9entru a sprijini convergenţa tehnologică

printr-o /convergenţă politică”, se au în vedere6 o politică eficace de management a spectrelor cu frecvenţe

B&''(E=

moderni"area regulilor privind audiovi"ualul B&''(E=

actuali"area cadrului de reglementare pentru comerţulelectronic B&''JE=

ela!orarea unei strategii eficace pentru o societatea

informaţională sigură=

o a!ordare cuprin"ătoare privind gestionarea eficace a

drepturilor privind produsele digitale.&. Creşterea investiţiilor +n cercetarea !rivind 3IC cu 'P,

plecnd de la constatarea că, în acest domeniu, în 2$ se

investesc doar ' de $uro pe locuitor, faţă de 3(' în Raponia şi

>'' în 24.

3. 4romovarea unei societţi inormaţionale cu!rinztoare prin6 un 9lan de acţiune pentru servicii de /e-guvernare”

orientate către cetăţean B&''JE=

trei iniţiative privind calitatea vieţii Btehnologii specifice

pentru o societate îm!ătrnită, vehicule inteligente, mai

sigure şi mai nepoluate şi !i!lioteci virtuale digitale, în&''*E=

(3


26/32


acţiuni menite să atenue"e /prăpastiile digitale” cu caracter

geografic şi social, B in &''E.

STUDIU DE CA5 NR, 1

De e ne te$e$ s) fae$ u$!)r)turi #nline !este &rani"e 6

1e siguranţă avem, cnd cumpărăm un produs de pe un site din

altă ţară, că vom şi primi produsul pe care l-am plătitT au că acesta

va corespunde descrierii de pe InternetT Iar în ca" de litigiu, cine ne

apără drepturile de consumatoriT 4cestea ar fi doar cteva dintre

între!ările şi temerile clienţilor comerţului electronic. >(P dintre

respondenţi se tem să cumpere !unuri sau servicii din afara ţării lor

pentru că nu au încredere în !una desfăşurare a procesului de vn"are-

cumpărare, iar normele de reglementare a litigiilor nu li se par îndeajuns de clare.

8e cealaltă parte a tejghelei electronice, comercianţii se plng

de costurile livrărilor de mărfuri în străinătate, pe care le califică drept

e%cesive, sau de cele ale traducerii !roşurilor şi garanţiilor. 9e lista

o!stacolelor în calea comerţului electronic transfrontalier se adaugădiferenţele din domeniul legislaţiei sau conta!ilităţii, precum şi

(>


27/32


dificultăţile întmpinate în asigurarea unor servicii post-vn"are

pentru clienţii din alte ţări. 2n e%emplu şi mai relevant6 J&P dintre

firmele din domeniul comerţului cu amănuntul din 2$ nu ştiu unde săgăsească informaţii în legătură cu normele de protecţie a

consumatorilor în vigoare în alte state mem!re.

Haportul întocmit de deputata cehă Uu"ana HoithovV, mem!ră a

grupului 99$-8$, şi adoptat de 9arlamentul $uropean în şedinţa

plenară, face apel la sporirea încrederii în economia digitală. F

posi!ilă soluţie, potrivit raportului, este oferită de instituirea unui

marcaj european de garanţie. 9entru a putea afişa sigla acestui marcaj,

comercianţii tre!uie să respecte anumite standarde şi reguli privind

încheierea contractelor, afişarea informaţiilor legale sau gestionarea

litigiilor comerciale)3.

STUDIU DE CA5 NR, 2

Comerţul online 'a e(ploda)in urmatorii cinci ani )n *%+

9iaţa de retail online din 24 va creşte cu circa &'-3' milarde

de dolari pe an în urmatorii cinci ani, ajungand undeva între &)( şi

33( miliarde de dolari pana în &')&, potrivit unor rapoarte pu!licate

recent privind comerţul online.

In &''*, vn"ările online care nu au avut legatură cu călatoriile,

au atins )*( de miliarde de dolari, cu &)P mai mult în comparaţie cu

anul &''J, potrivit 5orrester Hesearch. In raportul sau, denumit /2..)3 http6@@###.europarl.europa.eu@ne#s

((


28/32


$-1ommerce 5orecast &'' to &')&”, compania estimea"ă ca

vn"ările din retail-ul online vor înregistra &'> miliarde de dolari în

&'', &3(,> miliarde de dolari în &''+, &J*, miliarde de dolari în&')', 3') miliarde dolari în &')) şi 33>, * miliarde de dolari în &')&.

9otrivit RupiterHesearch, comerţul online a atins suma de )&

miliarde de dolari în &''*, faţă de )' miliarde dolari în &''J şi va

creşte pnă la )> miliarde dolari în &'', )JJ miliarde dolari în &''+,

)& miliarde dolari în &')', )++ miliarde dolari în &')) şi &)(

miliarde dolari în &')&.

/1omerţul online continuă să crească de la an la an. 7n"ările

se muta din maga"ine în mediul online deoarece cumpărătorii online

sunt mai puţin sensi!ili la condiţiile economice nefavora!ile faţă de

consumatorul american o!işnuit”, a afirmat ucharita Mulpuru, analist

5orrester. In ciuda creşterii estimate, Mulpuru consideră că retailerii

online se confruntă cu schim!ări. 8e e%emplu, mulţi cumpărători

preferă în continuare maga"inele o!işnuite, retailul online devine mai

se"onier, iar cumpărătorii online nu îşi petrec timpul navignd pe site-

urile :e!. 9otrivit 5orrester, vn"ările în maga"ine o!işnuite vor

avea o rată de creştere anuală de &,JP în perioada &''*-&')& în timp

ce vn"ările online vor creşte cu circa )>P anual în aceeasi perioada.

Haportul Runiper arată că e-commerce-ul va avea o rată de creştere

anuală de )(P)>.

)> 4rticol pu!licat pe ###.computer#orld.ro, autor 1ristina 1aratas, 'J.'&.&''(J

http://www.computerworld.ro/http://www.computerworld.ro/


29/32


Grile i (ntreari rea!itulative

Ale&e"i r)s!unsurile #rete4

). 1omponentele economiei digitale sunt6

aE intrastructura=

!E plaţile pe Internet=

cE activităţile economice

dE noile pieţe.

&. 1el de al >-lea nivel al economiei digitale este alcătuit din6

aE intermediarii Internet=

!E toate categoriile de participanţi din cadrul lanţului de

distri!uţie on-line=cE toate categoriile de participanţi ce crea"ă infrastructura

Internet.

3. 1ate niveluri cuprinde economia digitală6

aE doua niveluri= !E cinci niveluri=

(*


30/32


31/32


aE aplicaţiile economiei digitale =

!E infrastructura internet =

cE intermediarii economiei digitale =

dE tran"acţiile on-line.

. $conomia digitală este 6

a. sinonimă cu economia internet=

!. un tip de economie ce are la !a"ă economia !a"ată pe

cunoaştere=

c. un tip de economie de"voltată pe !a"a fenomenului de

glo!ali"are.

INTRE7ARI RECAPITULATI8E

). 1are sunt nivelurile economiei digitale T

&. 1are sunt legaturile glo!ali"ării cu e-commerce T

3. 1are sunt caracteristicile comerţului electronicT>. 1are sunt avantajele şi de"avantajele comerţului electronic.

(. 1e este planul e-$uropaT

(+


32/32


Documents

Cap 2 Corectat