Tolerante si Control Dimensional

1160

12. PROIECT PENTRU UN NOU STANDARD CU SISTEMUL DE TOLERANE I AJUSTAJE ALE PIESELOR CILINDRICE.(SELECIUNI)

12.1.Intervale de diametre nominale.

Diametrele nominale se exprima in milimetri.

Domeniul diametrelor pieselor ce fac obiectul prezentului standard, cuprinse intre 1 mm si 3727,5937 mm se mparte in 25 (douzeci si cinci) intervale de diametre nominale (IL) numerotate cu numere de ordine L de la 1 la 25.

Marginile intervalelor sunt termenii seriei geometrice R7, (cu raia

), numere iraionale obinute prin ridicarea raiei la puterea L. Excepie fac marginile: 1, 10, 100, 1000 ce se obin ca puteri ntregi ale lui 10 si deci sunt numere raionale. Pentru aceste excepii este necesara precizarea ca fiecare interval i conine marginea inferioara.

Elemente de identificare:

L , numrul de ordine al intervalului in care este inclus un diametru nominal dat N:

L = 1 + ntreg [log N7](12.1)

DL min , marginea inferioara a intervalului IL:

DL min =

=

(12.2)

DL max , marginea superioara a intervalului IL:

(12.3)

IL , intervalul de diametre nominale pentru N:

N ( [ DL min , DL max ](12.4)

DLk , diametrul caracteristic al intervalului , media geometrica a marginilor intervalului:

(12.5)

iL , unitatea de toleranta a intervalului IL:

(12.6)

Elementele de identificare pentru intervalele diametrelor nominale sunt prezentate in tabelul12.1.

Intervale de diametre nominale, IL diametre caracteristice, DLk i uniti de tolerana, iL.

Tabelul 12.1.

Lpeste

(DLmin)pana la

(DLmax)R7

Diametrul caracteristic

DkL =

Unitatea de toleranta

iL=

1.1,0001,3891,38941,17870,4753593

2.1,3891,9301,93061,63780,5304459

3.1,9302,6822,68262,27580,5919161

4.2,6823,7273,72753,16220,6605097

5.3,7275,1795,17944,39390,7370522

6.5,1797,1967,19686,10540,8224647

7.7,19610,00010,00008,48340,9177752

8.10,00013,89413,894911,78761,0241307

9.13,89419,30619,306916,37891,1428110

10.19,30626,82626,826922,75841,2752445

11.26,82637,27537,275931,62271,4230249

12.37,27551,79451,794743,93971,5879308

13.51,79471,96871,968561,05401,7719465

14.71,968100,000100,000084,83421,9772868

15.100,000138,949138,9495117,87682,2064226

16.138,949193,069193,0697163,78932,4621117

17.193,069268,269268,2695227,58452,7474310

18.268,269372,759372,7593316,22773,0658143

19.372,759517,947517,9474439,39703,4210931

20.517,947719,685719,6856610,54023,8175430

21.719,6851000,0001000,0000848,34284,2599352

22.1000,0001389,4951389,49541178,76864,7535935

23.1389,4951930,6971930,69771637,89375,3044589

24.1930,6972682,6952682,69572275,84595,9191607

25.2682,6953727,5933727,59373162,27766,6050967

12.2. Tolerane

Prezentul standard stabilete tolerante pentru 16 (aisprezece) clase de precizie q, numerotate cu 0; 1; 2; 15. Pentru fiecare clasa de precizie se constituie o clasa de tolerante Itq, iar pentru fiecare interval de diametre nominale, L si clasa de precizie, q se atribuie o toleranta TLq.

Elemente de identificare :

TLq - Toleranta se obine din produsul dintre unitatea de toleranta, iL si factorul de precizie, aq cu relaia:

;

(12.7)

aq - Factorul de precizie, asigura dispunerea in serie geometrica a tolerantelor pentru fiecare interval. Factorii de precizie aq sunt termenii seriei geometrice R 5 calculabili cu relaia:

(12.8)

Clasa de tolerante, ITO este constituita din irul unitilor de toleranta (pentru q = 0 rezult aq = 1).

Cnd se cunoate tolerana maxim Tmax, ce se poate atribui unui diametru nominal N,

q - clasa de precizie se determina cu relaia:

,

(12.9)

n care se nlocuiete L calculat cu relatia (1).

Tolerantele se exprima in micronimetri.

Se recomanda ca pentru clasa de tolerante ITO, tolerantele sa se exprime cu doua zecimale exacte, pentru clasele IT1 IT5 cu o zecimala exacta, iar pentru clasele de tolerante cu q ( 6 se va considera numai valoarea ntreaga.

Colecia de tolerante calculata conform reglementarilor prezentului standard este prezentata in tabelul 12.2.

Cele doua piese ce formeaz un ajustaj pot avea:

I. aceeasi clasa de precizie ;

II. arborele mai precis decat alezajul cu o clasa si

III. arborele mai precis decat alezajul cu doua clase.

Selecia de tolerante poate fi extinsa la dreapta, pentru clase de tolerante IT16, IT17 si la stnga pentru clase de tolerante IT01, IT02, la care q se va lua (1, (2, . Preciziile de baz sunt IT1, , IT5. Celelalte sunt extinderi prin amplificare a toleranelor cu puteri ntregi ale lui 10.

Tolerante TLq, factori de precizie aq si unitati de toleranta, iL. Tabelul 12.2.

IT1IT2IT3IT4IT5IT6IT7IT8IT9IT10IT11IT12IT13IT14IT15i.

1,58i2,51i3,98i6,3i10i15,8i25i39,8i63i100i158i251i398i631i1000i

0.71.11.82.94.7711182947751191892994750.4753593

0.81.32.13.35.3813213353841332113345300.5304459

0.91.42.33.75.9914233759931482353735910.5919161

1.01.62.64.16.610162641661041652624166600.6605097

1.11.82.94.67.311182946731161852934657370.7370522

1.32.03.25.18.213203251821302063275188220.8224647

1.42.33.65.79.114233657911452303655799170.9177752

1.62.54.06.410.21625406410216225740764610241.0241307

1.82.84.57.211.41828457211418128745472111421.1428110

2.03.25.08.012.72032508012720232050780412751.2752445

2.23.55.68.914.22235568914222535756689714231.4230249

2.53.96.310.015.8253963100158251398632100115871.5879308

2.84.47.011.117.7284470111177280445705111817711.7719465

3.14.97.812.419.7314978124197313496787124719771.9772868

3.45.58.713.922.0345587139220349554878139222062.2064226

3.96.19.815.524.6396198155246390618980155324622.4621117

4.36.910.917.327.443691091732744356901093173327472.7474310

4.87.712.219.330.648771221933064857701220193430653.0658143

5.48.513.621.534.254851362153425428591361215834213.4210931

6.09.515.124.038.160951512403816059581519240838173.8175430

6.710.716.926.842.56710716926842567510701695268742594.2599352

7.511.918.929.947.57511918929947575311941892299947534.7535935

8.413.321.133.453.08413321133453084013322111334653045.3044589

9.314.823.537.359.19314823537359193814862356373459195.9191607

10.416.526.241.666.0104165262416660104616592629416766056.6050967

12.3. Abateri fundamentale.

Abaterile fundamentale definesc caracterele de ajustaj. Att pentru sistemul de ajustaje alezaj unitar cat si pentru sistemul de ajustaje arbore unitar sunt reglementate cate 33 (treizeciitrei) de caractere. Fiecrui caracter i se atribuie cate un numr de ordine, w afectat de semn :

( plus ( + ) pentru ajustaje cu joc si

( minus ( ( ) pentru ajustaje intermediare si de trecere.

Mai sunt atribuite literele h, H pentru caracterul cu abaterea fundamentala zero (joc minim nul, caracter unitar) si literele jS, JS pentru cmpul (caracterul) simetric. Cmpul js, Js simetric este pstrat numai pentru conservatori; n jurul valorii unice (exacte).

Poziiile cmpurilor de toleranta sunt prezentate in figura 12.1.

Pentru ajustajele cu joc h, H si W = +1, +2, +15 abaterea fundamentala este chiar jocul minim, iar pentru ajustajele jS, JS si W = (1, (2, (16 abaterea fundamentala este egala cu strngerea maxima (strngerea max ( ( j min este justificarea atribuirii semnelor minus)

Intre caracterul de ajustaj si clasa de precizie se scrie: A pentru alezaje si a pentru arbore.

De exemplu: +15A7 este caracterul de ajustaj pentru un alezaj cu cel mai mare joc minim in sistemul de ajustaje arbore unitar, sau (1a7 este caracterul de ajustaj pentru un arbore cu strngerea maxima cea mai mica in sistemul alezaj unitar.

Sistemul nu este limitat la jocuri maxime, +15 sau strngeri maxime, -15. El poate fi extins sau restrns dup preferin.

Elemente de identificare :

EfLW - modulul abaterii fundamentale care se determina cu relatia:

(12.10)

Pentru W = 1 se ia valoarea cu doua zecimale exacte, pentru w = 2 , 3 , , 5 se ia valoarea cu prima zecimala exacta , iar pentru w ( 6 se retine numai partea ntreaga. Pentru caracterele H si h , Ef = 0, iar pentru caracterele jS si JS (cmpurile simetrice) Ef = ( T/2.

Abaterile fundamentale, in modul, sunt prezentate in tabelul 12.3.

Abaterile fundamentale se exprima in micronimetri.

Semnul abaterilor fundamentale se alege dup poziia din diagramele de tolerante, figura 12.1. sau dup regulile:

plus ( + ) pentru simbolurile [ A + ] si [ a ( ] si

minus ( ( ) pentru simbolurile [ A ( ] si [ a + ].

Fig. 12.1. Caractere de ajustaj: a - Sistemul de ajustaje alezaj unitar si

b - Sistemul de ajustaje arbore unitar.

w, numrul de ordine al caracterului de ajustaj care se determina cu relatia:

(12.11)

n care: L se determina cu relatia (12.1) si pentru ajustaje intermediare sau cu strngere se impune strngerea maxima in loc de jocul minim.

Domeniul jocul maxim strngerea maxim, precum i numrul caracterelor de ajustaj, w pot fi alese de fiecare instan de reglementare. n exemplul considerat s-a ales domeniul ( 3% din dimensiunea nominal i 32 caractere de ajustaj (+ 15, 0, Js sau js, - 15).

12.4. Simbolizarea

Mrimea si poziia cmpului de toleranta sunt definite de cele trei elemente: diametrul nominal, abaterea fundamentala si toleranta. Este obligatoriu ca aceste elemente sa poat fi identificate dup simboluri. Pentru ajustaje se va nscrie diametrul nominal, urmat de simbolurile pieselor scrise sub forma de fracie: la numrtor pentru alezaj (A, H, Js) si la numitor pentru arbore (a, h, js). In fata literei se va nscrie simbolul, numr natural precedat de semn pentru w (caracterul de ajustaj), iar dup litera se scrie numrul natural pentru clasa de precizie q.

Sistemul de ajustaj se identifica dup litera; sistemul alezaj unitar va conine obligatoriu litera H la numrtor, iar sistemul arbore unitar va conine obligatoriu litera h la numitor. Este posibil s apar ambele litere H / h, caz in care se poate ncadra in oricare sistem.

Pentru piesa ce nu este element unitar se va nscrie simbolul A sau a precedat de numrul caracterului de ajustaj w cu semn; plus (+) pentru ajustajele cu joc si minus (() pentru toate celelalte.

Pentru cmpul simetric se va nscrie JS sau jS in poziia centrala.

Literele H, h, JS si jS nu vor fi precedate de numere pentru ca abaterile fundamentale sunt cunoscute; 0 pentru H, h si ( pentru JS, Js.

Clasele de precizie se vor nscrie la dreapta, dup litera, fr sa rmn locuri libere.

Se admit trei cazuri referitor la preciziile pieselor ce formeaz ajustaj: I. aceeai clasa de precizie; qD = qd.

II. arborele mai precis cu o clasa dect alezajul; qD = qd+1.

III. arborele mai precis cu doua clase dect alezajul; qD = qd+2.

Abateri fundamentale; p = 3%.

Tab. 12.3.

L12345678910111213141516w = 1

1.1.261.62.02.53.24568101317212735441.2683428

2.1.291.62.12.83.646710131722293749631.2964640

3.1.321.72.33.04.057912162229385168901.3252087

4.1.351.82.43.34.56811152028385170941281.3545907

5.1.381.92.63.65.079131825354968951311821.3846241

6.1.412.02.84.05.68111622324564911291832591.4153235

7.1.442.03.04.36.391319274058841211752543681.4467034

8.1.472.13.24.77.01015223350731091612393535221.4787792

9.1.512.23.45.27.81118274162941422153254917421.5115661

10.1.542.33.65.68.8132132507711918528544168210541.5450799

11.1.572.43.96.29.8152438619615224038060094814981.5793368

12.1.612.64.26.710.917284674120194313505816131821281.6143532

13.1.652.74.47.412.2203354901492474076721109183130221.6501460

14.1.682.84.78.013.62338651101863145308941508254542921.6867324

15.1.722.95.18.815.226457813423240068911892051353660971.7241299

16.1.763.15.49.617.029529316428950989715822788491386591.7623566

17.1.803.25.810.518.934611101993596481167210337906827122991.8014309

18.1.843.36.211.421.138711322434488251519279751529486174681.8413715

19.1.883.56.612.523.64483157296558105019763720700313181248101.8821976

20.1.923.77.113.726.35097187361694133625714948952018316352391.9239290

21.1.963.87.614.929.4571132234398651701334665801294125450500501.9665856

22.2.014.08.116.332.86513226653510772165435387511759135363710862.0101879

23.2.054.28.617.836.6751543176521341275656641163823913491361009642.0547570

24.2.104.49.219.440.8851803787951670350873691547732507682751433992.1003142

25.2.144.69.821.245.6972104519682080446595872058244188948682036712.1468815

Fig.12.2. Simbolizarea tolerantelor pieselor; a, c pentru alezaje si b, d pentru arbori.

Fig. 12.3. Simbolizarea ajustajelor;

a, b, c - sistemul alezaj unitar si d, e, f - sistemul arbore unitar

Pe desenele de execuie se vor nota de regula: diametrul nominal urmat de abaterile superioara in partea de sus si inferioara, in partea de jos. Abaterea egala cu zero nu se nscrie pentru a nu crea confuzie nefiind separat prin semn de diametrul nominal. Locul sau va rmne liber. Abaterile, in milimetri, se vor scrie cu aceeai nlime ca si diametrul nominal.

Facultativ se poate nota, ntre paranteze, si simbolul cmpului de toleranta.

Pentru exemplificare se prezint modurile de simbolizare in figurile: 12.2 pentru alezaje (a, c) si pentru arbori (b, d); 12.3 pentru ajustaje.

1

_907575073.unknown

_907575075.unknown

_907575077.unknown

_1031387047.unknown

_907575074.unknown

_907575067.unknown

_907575070.unknown

_907575071.unknown

_907575069.unknown

_906661493.unknown

_907575065.unknown

_907575066.unknown

_907575061.unknown

_907575064.unknown

_906662183.unknown

_906661178.unknown